Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 3, nr. 572-596)

1956-02-01 / nr. 572

Munca politică, factor de seamă in transformarea socialistă a agriculturii Membrii comitetului raional de par­tid Olteniţa şi aparatul acestuia au citit cu interes scrisoarea colectiviş­tilor­ din Bucu, raionul Slobozia, care se adresează unor ţărani muncitori cu gospodării individuale îndemnîndu-i să vină alături de ei. Această scrisoare ca şi materialele care apar la rubrica , „Vă chemăm alături de noi“, au trezit un viu interes şi în rindurile ţăranilor muncitori cu gospodării in­dividuale, ale întovărăşiţilor şi colec­tiviştilor din satele şi comunele raio­nului Olteniţa. Cu acest prilej,­ noi am observat că sînt mulţi ţărani muncitori cu gospodării mici şi mij­locii care, după ce au chibzuit mult asupra avantajelor ce le-ar avea in­­trînd într-o gospodărie colectivă sau într-o întovărăşire, sînt gata-gata să facă acest pas. Totuşi, un grăunte de îndoială îi opreşte să ia hotă­rârea definitivă. Este rostul muncii politice de a face ca aceşti ţărani muncitori să înlăture orice pic de îndoială şi să fie pe deplin convinşi că pornind pe calea gospodăriei so­cialiste, ei pun temelia unei vieţi într-adevăr îmbelşugate pentru ei şi pentru familiile lor. Iată de ce este necesară intensificarea muncii poli­tice de masă. Comitetul raional de partid Olte­niţa a obţinut în ultima vreme unele realizări in această direcţie. De la 7 ianuarie a.c. şi pînă în prezent au fost înfiinţate 25 Întovărăşiri agricole noi care reunesc peste 600 familii d­e ţărani muncitori cu o suprafaţă de 983 ha. Ţinînd seamă de cererile ţă­ranilor muncitori, curînd vor mai fi inaugurate alte întovărăşiri. Astăzi cele 66 de întovărăşiri agricole din raionul Olteniţa cuprind peste 3.200 familii de ţărani muncitori cu o su­prafaţă de pămînt arabil ce depă­şeşte 6.300 de ha. Paralel, cu aceasta, 20 familii de ţărani muncitori s-au înscris in gospodăriile colective exis­tente, iar la Spanţov, 17 familii de ţărani muncitori au făcut cereri de constituire a unei gospodării colective. Vreau să arăt ce metode foloseşte comitetul raional de partid Olteniţa în vederea lărgirii şi consolidării sec­torului socialist din agricultură. Membrii biroului comitetului raional de partid sunt repartizaţi cu sarcini concrete pe grupe de comune pentru a ajuta organizaţiile de bază în des­făşurarea muncii politice pentru con­stituirea de noi întovărăşiri şi gos­podării agricole colective. Ei merg in sate şi comune şi împreună cu in­structorii teritoriali, secretarii orga­nizaţiilor de bază şi preşedinţii sfa­turilor populare stau de vorbă cu ţă­ranii muncitori, fruntaşi ai recoltelor bogate, se interesează despre felul cum îşi muncesc pămînturile, cum trăiesc familiile lor. Tovarăşii Manole Mihai, şeful secţiei economice a comitetului raional de partid şi Năstase Petre, pre­şedintele comitetului executiv al sfatu­lui popular raional, au stat de vorbă, de pildă, cu ţăranul muncitor fruntaş al recoltelor bogate — Sandu Ion, din comuna Kiseret. In cadrul discuţiilor purtate cu acest tovarăş, ei l-au sfă­tuit să stea de vorbă cu rudele sale şi cu prietenii săi pentru a alcătui împreună o întovărăşire agricolă. A­­ceeaşi metodă o folosesc şi tovarăşii Gheorghe Iamandi, secretar al comi­tetului raional de partid, şi ceilalţi membri ai biroului comitetului raional de partid. In acest fel s-a stat de vor­bă cu tovarăşii Ştefan Bratu, din co­muna Coconi, Fane Stancu din Mă­­năstirea, Marin Gama II din Ilimen! ŞTEFAN ENE ,prim secretar al comitetului raional de partid Olteniţa şi cu alţii , cunoscuţi ca oameni pri­cepuţi, harnici şi cu influenţă în sate. Biroul comitetului raional de partid s-a orientat spre lămurirea şi îndru­marea spre întovărăşiri, îndeosebi a ţăranilor mijlocaşi — figura centrală a satului. Experienţa ne-a arătat că atunci cînd ei sînt convinşi d­e fo­loasele pe care le au in întovărăşire şi iau hotărirea să se unească în în­tovărăşiri, ceilalţi ţărani muncitori îi urmează cu încredere. Avem asemenea exemple în comunele Mănăstirea, ni­meni, Radovanu şi în altele din ra­ionul Olteniţa. Comitetul raional de partid Olteniţa a pus un accent deosebit pe intensi­ficarea muncii politice de masă în ve­derea constituirii de noi întovărăşiri şi gospodării colective şi de lărgire şi consolidare a celor existente.. In acest sens, printre celelalte măsuri , luate a fost şi aceea a recrutării şi pregătirii agitatorilor din rîndul ţăranilor munci­tori întovărăşiţi şi membri ai gospo­dăriilor colective. Noi socotim această metodă bună, fiindcă ei pot împărtăşi din experienţa lor bogată de muncă, fiindcă dovedesc în mod concret, pe bază de exemple trăite, avantajele pe care le au ţăranii muncitori întovără­şiţi şi colectivişti faţă de cei ce-şi lu­crează pămîntul singuri. Atunci cînd intovărăşiţii şi colectiviştii duc mun­ca de lămurire de la om la om pen­tru înfiinţarea de întovărăşiri şi gos­podării colective, se bucură de auto­ritate morală în rîndul celorlalţi ţă­rani muncitori, îi conving pe aceştia mai uşor să-i urmeze, fiindcă ei le vorbesc din viaţă, din ceea ce trăiesc. Iată un exemplu. Tovarăşul Stan Anghel, membru de partid şi preşe­dintele întovărăşirii „Alexandru Sa­­hia“ din comuna Mînăstirea, a stat în dese rînduri de vorbă în comună cu Alexandru Sebe, Ion Bălăuică şi cu alţii. Le-a vorbit acestora despre fe­lul în care se aplică la întovărăşirea „Alexandru Sahia“ regulile agroteh­nice, cum se munceşte pămintul de către membrii întovărăşirii şi apoi l-a invitat la el acasă să vadă cu ochii lor ce produse i-au revenit de pe su­prafaţa de pămînt pe care o are în în­tovărăşire. In urma desfăşurării aces­tei munci politice, ţăranii muncitori Alexandru Sebe, Ion Bălătică şi cei­lalţi cu care a stat el de vorbă au făcut cereri de înscriere in întovără­şire. O grijă deosebită a fost arătată şi muncii de agitaţie vizuală. In comu­nele Mînăstirea, Şoldanu şi în altele au fost instalate panouri vizibile unde sînt comparate — pe bază de cifre — veniturile ce revin unui ţă­ran muncitor întovărăşit, sau colecti­vist — faţă de unul ce-şi lucrează pă­mîntul singur. Comitetul raional de partid Olteni­ţa se preocupă necontenit de pregăti­rea şi îndrumarea instructorilor săi ca să-şi perfecţioneze metodele de muncă politică. El îi învaţă că pen­tru a avea rezultate cit mai bune în problema constituirii de noi întovără­şiri şi gospodării colective este nece­sară o permanentă şi răbdătoare mun­că politică de masă, este nevoie să trăieşti în mijlocul satului, al oa­menilor, să cunoşti şi să înţelegi fră­­mîntările lor, să le dai ajutorul de care au nevoie. Pentru a da viaţă a­­cestor sarcini, comitetul raional de partid a insistat asupra stabilirii ca­drelor de partid la locul de muncă. Instructorii teritoriali Călin Gheorghe, din comuna Minăstirea, Marin Tim­puriu, din Kiselef, Marin Vlăsceanu din Şoldanu, Constantin Chiriu din­­ Radovanu şi alţii au obţinut bune re­zultate in problema transformării so­cialiste a agriculturii tocmai dato­rită faptului că s-au stabilit cu fami­liile în comunele respective, că trăiesc in mijlocul oamenilor, al faptelor, că ii ajută pe oameni să rezolve o serie de probleme care îi frămîntă. Faptul că s-au obţinut rezultate sa­tisfăcătoare în ultima vreme în pro­blema transformării socialiste a agri­culturii trebuie pus pe seama muncii politico-organizatorice pe care a des­făşurat-o comitetul raional de partid— prin organizaţiile d­e bază. Experien­ţa ne demonstrează că muncind prin organizaţiile de bază — prin membrii de partid — munca politică de masă se desfăşoară mai avîntat, cuprinde o sferă de acţiune mai largă, ajută la cunoaşterea mai adincă a stării de lu­cruri din satul şi comuna respectivă. Paralel cu aceasta creşte mai mult şi prestigiul organizaţiei de bază. Aşa a procedat comitetul raional de partid cu organizaţiile de bază din Radovanu, Şoldanu, Minăstirea, Ul­­meni şi cu altele din cuprinsul raio­nului Olteniţa. Urmarea folosirii aces­tei metode este că în aceste comune au fost constituite pînă­­acum de la 2 la 10 întovărăşiri agricole. Membrii de partid au fost printre cei dinţii care s-au înscris în întovărăşiri şi au muncit şi pentru atragerea celorlalţi ţărani muncitori fără de partid ală­turi de ei. In comunele Şoldanu, Ra­dovanu şi Minăstirea, toţi comuniştii sunt înscrişi în întovărăşirile agricole. Comitetul raional de partid Olteniţa se va strădui şi în viitor ca docu­mentele celui de al II-lea Congres al partidului — călăuză luminoasă în o­­pera de transformare socialistă a agri­culturii — să fie temeinic dezbătute şi cunoscute de ţăranii muncitori din cuprinsul raionului Olteniţa. De asemenea, comitetul raional de partid va folosi In munca sa scrisoa­rea „Vă chemăm alături de noi“, va organiza discuţii In jurul ei. Comite­tul raional de partid Olteniţa se va îngriji să sprijine şi mai departe a­­ceastă acţiune întreprinsă de ziarul „Steagul roşu“ deoarece ea 11 ajută în munca sa de transformare socia­listă a agriculturii. g'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOvXJ.-OOO-JOOOOOCOOg Operele lui Lenin cuprinse în volu­mul al nouălea au fost scrise în a doua jumătate a anului 1905, cînd mişcarea revoluţionară de masă s-a dezvoltat cu o asemenea forţă şi succesiune ra­pidă de evenimente, încît lupta căpă­ta pe zi ce trecea un caracter politic tot mai pronunţat. Grevele economice se transformau în greve politice; pa­ralel cu aceasta au avut loc ca un mijloc însemnat de luptă, puternice demonstraţii politice — iar în unele locuri, muncitorii au început să lupte cu arma în mîţă. Clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei, îi revenea sarcina de a conduce lupta revoluţio­nară a maselor pe calea obţinerii vic­toriei în revoluţie. In prima parte a volumului al nouă­lea al Operelor lui V. I. Lenin, se inclu­de importanta sa lucrare istorică „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“. In prefaţa a­­cestei lucrări, Lenin a arătat că revo­luţia ce a început în Rusia este o mare şcoală, deoarece lunile de revo­luţie educă masele mai repede şi mai temeinic decit decenii de dezvoltare paşnică. Lenin a subliniat că revoluţia instruieşte atît pe conducători, parti­dul, cît şi masele populare. El a arătat rolul imens pe care îl au în vederea atingerii acestui scop lozincile tactice şi priceperea partidului de a conduce lupta revoluţionară a maselor, de a avea o taxică proprie, o linie proprie de conduită politică. Hotăririle celui de al treilea Con­gres al P.M.S.D.R., primul Congres bolşevic I care a avut loc în aprilie 1905 la Londra, au stabilit lnia tactică a bolşevicilor. Această linie tactică se baza pe analiza marzi­st-feninistă a caracterului, particularităţilor şi for­ţelor motrice ale revoluţiei din 1905, prima revoluţie burghezo-democratică din epoca imperialismului. Linia tac­tică a bolşevicilor a fost subordonată planului strategic leninist care se baza pe o victorie hotăritoare a revoluţiei burghezo-democratice asupra ţarismu­lui şi pe transformarea ei în revoluţie socialistă. In lucrarea sa „Două tac­tici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“ Lenin a supus unei cri­tici necruţătoare tactica reformistă, conciliatoare, a menşevicilor, şi a fun­damentat ştiinţific şi în mod genial tactica bolşevică. De asemenea el a demascat tactica oportunismului inter­naţional. Zdrobind concepţiile vechi, şablonarde asupra revoluţiei burgheze şi a tacticii proletariatului care dom­neau pe atunci în rîndurile partidelor Internaţionalei a II-a şi sintetizînd experienţa mişcării muncitoreşti inter­naţionale şi a revoluţiei ruse, Lenin a elaborat bazele tacticii marxiste atît în perioada revoluţiei burghezo-demo­cratice cît şi în perioada de trecere de la revoluţia burghezo-democratică la revoluţia socialista. Principala teză tactică elaborată şi fundamentată de Lenin în lucrarea sa „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“, este ideea că proletariatul poate şi trebuie să fie conducăt­orul revoluţiei burghezo-de­mocratice. Lenin socotea că proletaria­tul are toate posibilităţile să devină conducătorul revoluţiei burghezo-de­mocratice, deoarece proletariatul este clasa cea mai revoluţionară, mai înain­tată şi mai organizată, care este ca­pabilă să participe cel mai activ la lupta împotriva ţarismului) să con­ducă şi să ducă după sine cele mai largi mase populare în vederea obţi­nerii unei victorii decisive în revoluţie. In lucrarea „Două tactici ale social­­democraţiei în revoluţia democratică“ ca şi în articolele „Atitudinea social­­democraţiei faţă de mişcarea ţărăneas­că", „Socialismul şi ţărănimea“, „So­cialismul mic burghez şi socialismul proletar“, cuprinse în volumul IX de Opere, Lenin a fundamentat şi dezvol­tat teza că numai proletariatul revo­luţionar în alianţă cu ţărănimea, poate constitui forţa capabilă să obţină o victorie hotăritoare asupra ţarismului. Lenin învaţă m­asa muncitoare că ea va putea deveni luptător victorios pen­tru largi prefaceri democratice, „nu­mai cu condiţia ca la lupta lui revo­luţionară să se asocieze masa ţără­nimii“. Totodată însă el arată că pro­letariatul nu are nevoie de orice fel de alianţă cu ţărănimea, ci de acea alianţă care să-i asigure proletariatu­lui rolul conducător. De asemeni, în lucrarea ,,Două tac­tici ale social-democraţiei în revoluţia democratică" şi în articolele: „Prole­tariatul luptă, burghezia se furişează la putere“, ,,Ce vor şi de ce se tem burghezii noştri liberali”, .,Burghezi sătulă şi burghezia jinduitoare“ şi al­tele, Lenin dezvăluie, demască servi­lismul, slugărnicia burgheziei liberale faţă de ţar, arată tendinţa ei de a par­veni spre a putea ajunge să facă o reformă guvernamentală de sus, cu scopul de a împiedica şi înăbuşi re­voluţia de jos. Pentru a obţine victoria în revolu­ţie, pentru ca posibilităţile reale de conducere de către proletariat să poată deveni realitate, Lenin arată că tre­buiesc respectate aceste două condiţii: prima este aplicarea politicii alian­ţei clasei muncitoare cu ţărănimea, proletariatul avînd rolul conducător în această alianţă şi a doua este izolarea burgheziei liberalo-monarhiste, înde­părtarea ei de la conducerea revoluţiei. Prima revoluţie rusă a arătat lumii întregi adînca înţelepciune a principiu­lui tactic leninist cu privire la hege­monia proletariatului. Acest principiu tactic elaborat de Lenin a constituit o nouă orientare a partidului marxist în problemele strategiei şi tacticii politi­ce. Victoriile istorice obţinute de clasa muncitoare condusă de Partidul Co­munist în luptele pentru răsturnarea ţarismului şi a capitalismului în Ru­sia, pentru dictatura proletariatului, pentru victoria socialismului în U.R.S.S. arată marea forţă şi viabi­litatea ideii hegemoniei proletariatu­lui in revoluţie. In lucrarea „Două tactici ale social­­democraţiei în revoluţia democratică“ şi într-o serie de articole cuprinse în volumul IX ca : „Boicotarea Dumei lui Bulîghin şi insurecţie“, „Revoluţia ne învaţă", „Sutere negre şi organizarea insurecţiei“ şi altele. Lenin a funda­mentat ştiinţific principiul despre in­surecţia armată a întregului popor, ca cel mai important mijloc de răs­turnare a ţarismului şi de cucerire a republicii democratice, înfăptuirea li­nei republici democratice în Rusia fiind posibilă de realizat numai pe baza desfăşurării unei insurecţii vic­torioase a poporului. Pentru victoria insurecţiei armate, arăta Lenin, este necesară o armată revoluţionară formată din muncitori şi ţărani înarmaţi, instruiţi din punct de vedere militar şi animaţi de spi­ritul de luptă revoluţionar pentru a apăra interesele poporului. Lenin a arătat că pentru ca partidul să poată duce cu succes masele la insurecţie, trebuie să se dea poporului asemenea lozinci care să declanşeze iniţiativa şi spontaneitatea revoluţionară a mase­lor şi să dezorganizeze aparatul de stat al ţarismului. Lenin a promovat următoarele lozinci: „Folosirea greve­lor politice de masă“, „înfăptuirea zi­lei de lucru de 8 ore“, „înfăptuirea transformărilor democratice la sate“, inclusiv confiscarea pămînturilor mo­şiereşti şi înarmarea muncitorilor. Pe baza acestei tactici leniniste, s-au for­mat în 1905 comitete revoluţionare greviste la oraşe şi comitete revolu­ţionare ţărăneşti la sate. După cum se­­ştie, primele s-au transformat în so­viete de deputaţi ai muncitorilor, iar cele din urmă în soviete de deputaţi ai ţăranilor. I. V. Stalin a susţinut şi dezvoltat ideea leninistă cu privire la insurecţia armată ca mijloc hotărîtor* de răsturnare a absolutismului, de cu­cerire a republicii democrate. In’ strînsă legătură cu problema in­surecţiei armate, în lucrările sale, Le­nin a elaborat şi problema guvernului revoluţionar provizoriu, ca organ al insurecţiei populare victorioase ca un organ în sarcina căruia să intre în­făptuirea unor transformări democra­tice profunde în ţară şi să asigure tre­cerea ulterioară de la revoluţia bur­­ghezo-democratică la revoluţia socia­listă. Dar pentru a obţine această vic­torie guvernul revoluţionar provizoriu nu trebuie să fie un guvern obişnuit, ci un guvern al dictaturii revoluţio­­nar-democratice, al proletariatului şi al ţărănimii. Arătînd care este însem­nătatea acestui guvern, Lenin a arătat şi care trebuie să fie atitudinea social­­democraţiei, dacă să participe sau nu la acest guvern. Linia tactică leninistă recunoaşte necesitatea unei acţiuni revoluţionare şi „de sus", înăuntrul guvernului, şi „de jos“ din afară. Pentru ca proleta­riatul să poată exercita asupra guver­nului o presiune „de jos“ el trebuie înarmat şi condus de social-democra­­ţie. Proletariatul înarmat exercitînd o presiune permanentă asupra guver­nului va consolida şi lărgi cuceririle revoluţiei­ pentru înfăptuirea progra­mului minimal al social-democraţiei. In lucrarea sa „Două tactici ale so­­cial-democraţiei în revoluţia democra­tică“ V. I .Lenin a fundamentat tac­tica marxiştilor revoluţionari în pe­rioada revoluţiei burgheze, arătând deosebirea dintre revoluţia burgheză şi revoluţia socialistă, formulînd tot­odată bazele tactice marxiste în peri­oada de trecere de la revoluţia bur­ghezo-democratică la revoluţia socia­listă. Fundamentând multilateral posi­bilitatea transformării revoluţiei bur­ghezo-democratice In revoluţia socia-­­ listă, Lenin a arătat că pentru această I transformare există condiţii obiective — gradul de dezvoltare economică a Rusiei — şi condiţii subiective — gradul I de conştiinţă şi de organizare a pro­letariatului. In articolul „Atitudinea social-democraţiei faţă de mişcarea­­ţărănească“ Lenin arată că de la re­voluţia democratică se va trece de îndată pe măsura forţei proletariatului conştient şi organizat la revoluţia so­cialistă. Inaugurînd o nouă teorie a revolu­ţiei socialiste, Lenin a demascat teo­riile oportuniştilor Internaţionalei a II-a, teoriile contrarevoluţionare troţ­­kiste care negau posibilităţile revolu­ţionare ale mişcării ţărăneşti şi a res­tabilit şi dezvoltat mai departe genia­lele idei ale lui Marx cu privire la revoluţia neîntreruptă şi cu privire la îmbinarea mişcării revoluţionare ţă­răneşti cu revoluţia proletară. Acestea sînt principalele teze tactice elaborate de Lenin în lucrarea sa is­torică „Două tactici ale social-demo­­craţiei în revoluţia democratică“, teze îmbogăţite şi dezvoltate într-o serie întreagă de articole cuprinse în Opere — volumul IX. Punînd bazele tacticei­­ revoluţionare a Partidului Bolşevic,­­ Lenin a îmbogăţit marxismul cu o­­ nouă teorie a revoluţiei. Pe baza expe-­i rienţei ‘ celor trei revoluţii din Rusia,­­ a experienţei construirii Statului So-­­ vietic şi a socialismului în U.R.S.S.,­­ a experienţei întregii mişcări interna-­­ ţionaie de eliberare, Lenin şi discipo- f­iul său Stalin, elaborînd multilateral şi profund ştiinţa strategiei şi tacticii bolşevice au subliniat în repetate rîn-­­ duri însemnătatea ei internaţională. Intr-o serie de lucrări ca: „Prefaţa­­ la broşura „Muncitorii despre seiziu- | nea din partid“, „Cu privire la proble- ! ma unificării partidului” şi altele pu- j biicate in Opere volumul IX, V. I. Le- I mn demască şi combate acţiunile sci­zioniste întreprinse de menşevici. In articolul „in coada burgheziei monar­histe sau în fruntea proletariatului re­voluţionar şi a ţărănimii revoluţiona­re ?“ publicat în acest volum, Lenin a subliniat opoziţia principială dintre tactica oportunistă a menşevicilor şi linia bolşevică revo­luţionră. Iar in ar­ticolul „Discutaţi despre tactică dar daţi lozinci clare, ca şi în articolul „Jocul de-a parlamentarismul“. Lenin dă o fundamentare din toate punctele de vedere asupra boicotării active a Dumei lui Bulîghin. In articolele „Greva politică şi lupta de stradă din Moscova“, „Invăţămin­­n­tele evenimentelor de la Moscova*,­­ „Greva politică generală din Rusia“, „Prima victorie a revoluţiei“. Lenin a­­rată ce rol uriaş au avut grevele mun­citoreşti ca mijloc principal de educa­re politică a maselor în revoluţia con­dusă de proletariat. Grevele economice şi politice de masă au constituit o­­ şcoală a educării de clasă, au unit proletariatul; ele l-au pregătit pentru cea mai înaltă formă de luptă, insu­recţia armată. In minunatul său articol „Intre două bătălii“ cuprins în partea finală a vo­lumului, Lenin face o analiză a grevei politice generale din Octombrie 1905 trăgind o concluzie de bilanţ pe­­ baza căreia cheamă proletariatul rus să-şi unească forţele în vederea răs­turnării absolutismului ţarist pe calea insurecţiei armate a întregului popor, învăţămintele grevei politice de masă din 1905 generalizate de Lenin, au fost folosite de către proletariatul rus în bătăliile următoare pentru doborir­îa ţarismului şi imperialismului. » Prin lucrările cuprinse în Opere — volumul nouă — trece ca un fir roşu ideea subliniată de Lenin a importan­ţei internaţionale a luptei proletariatu­lui revoluţionar rus. Subliniind că­­ una din sarcinile dictaturii revoluţio­­­­nare a proletariatului şi ţărănimii cons­i­stă în aceea de a răspîndi incendiul I revoluţiei în Europa, Lenin arată că­­ importanţa victoriei revoluţiei ruse va­­ fi gigantică atit pentru dezvoltarea­­ viitoare a Rusiei cît şi a întregii lumi. Pentru partidele comuniste şi faun­­­­citoreşti, principiile tactice elaborate de Lenin au o deosebită însemnătate­­ în activitatea lor practică şi constituie o călăuză în conducerea luptei revolu-­­ ţionare a maselor din ţările respective.­­ In ţările de democraţie populară par- I fidele comuniste şi muncitoreşti au a-­­ sigurat transformarea revoluţiei popu­­l­arr-democrate în revoluţia socialistă şi I organizează masele conducîndu-le pe linia luptei pentru construirea bazelor economice ale socialismului. Partidul Muncitoresc Român, călăuzit de strate­gia şi tactica leninistă, a aplicat în în­treaga sa activitate această învăţătu­ră pe baza căreia s-a asigurat desfă­şurarea luptei revoluţionare a maselor. Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Con­gresul al 13-lea al Partidului nostru fa­ce o analiză ştiinţifică asupra aplicării creatoare în Junta pentru untere a în­văţăturii leniniste la condiţiile istorice din ţara noastră. In lupta pentru cucerirea puterii par­tidul nostru avea ca îndreptar în sta­bilirea strategiei şi tacticii sale apre­cierile Congresului al V-lea al P.C.R. potrivit cărora Romînia se găsea în , faţa desăvîrşirii revoluţiei burghezo­­democratice, în care rolul de hegemon trebuie să aparţină proletariatului, care făurind alianţa cu masele de bază ale ţărănimii şi asigurîndu-şi rolul condu­cător în această alianţă, trebuie să re­alizeze trecerea rapidă de la revoluţia democratică , la revoluţia socialistă. Partidul nostru a ştiut să se orien­teze just în noile condiţii istorice ale luptei pentru transformarea revoluţio­nară a societăţii, condiţii create de în­­frîngerile zdrobitoare pricinuite trupe­lor hitleriste şi trupelor guvernului fas­cist al lui Antonescu de către glorioa­sele Armate Sovietice, de­ ofensiva eli­beratoare a Armatelor Sovietice pe te­ritoriul ţării noastre, ca şi de împre­jurarea că mişcarea revoluţionară se dezvolta nemijlocit din lupta întregu­lui popor pentru eliberarea de sub ţu­gul fascist. Prima etapă a revoluţiei a avut un caracter agrar, antifeudal şi antiimpe­rialist Ea a însemnat s­avirsirea sar­cinilor revoluţiei turghezo-democra­­tice. In această etapă a fost instaurat re­gimul democrat-popular, formă a dic­taturii revoluţionar-democratice a pro­letariatului şi ţărănimii sub conduce­rea partidului. Hegemonia clasei muncitoare­ în frunte cu partidul său în prima etapă a revoluţiei a făcut posibilă transfor­marea rapidă a acesteia în revoluţie socialistă. In etapa revoluţiei socialiste pe care continuăm s-o străbatem, statul demo­crat-popular a devenit o formă a dic­taturii proletariatului, al cărei princi­piu suprem este alianţa clasei munci­toare cu ţărănimea muncitoare, un stat de tip socialist. Desfăşurarea revoluţiei în ţara noas­tră a demonstrat încă odată că leninis­mul este o teorie şi tactică universal valabilă care dă partidului marxist-le­­ninist putinţa de a se orienta în cele mai diferite şi complexe împrejurări ale luptei de clasă. S-a confirmat din nou esenţa căilor de trecere de la capitalism la socia­lism, anume dictatura proletariatului este aceeaşi pentru toate ţările. Studierea lucrărilor elaborate de V. I. Lenin ajută cadrele de partid şi de stat, pe membrii de partid să Înţe­leagă mai profund strategia şi tactica leninistă a partidului marxist-leninist în conducerea justă a luptei revoluţio­nare a maselor pentru transformarea societăţii, pentru victoria socialismu­lui şi a comunismului. IOAN GROSSU lector universitar RECENZIE V. I. LENIN: Opere, volumul IX * în comunele 2 raionului Giurgiu jj 8 8­­ GIURGIU (De la coresponden-­­j l tul nostru). — In comunele din. I cuprinsul raionului Giurgiu, comu- i I tt­sîil desfăşoară o largă muncă­­j jj politică pentru înfiinţarea de noi jj jj întovărășiri agricole. jj 8 Aproape o sută de familii de fă- i­­rani muncitori din cuprinsul rai'o- jj jj nulu', avind o suprafață totală de 1 g 96,75 ha., au făcut de curind cereri tt jj de constituire a patru tuA intovără- jj 8 siri. In semn de dragoste şi recu- 8 g noștință faţă de partidul clasei g I muncitoare, țăranii muncitori cer 1­8 ca noile întovărășiri constituite să -­i poarte numele de „Cel de al Il-iea 8 î Congres al partidului". p STEAGUC ROŞIf Pentru o mai bună deservire a populaţiei Hala de peşte din piaţa Obor a funcţionat pină acum intr-un local vechi. Comitetul executiv al sfatu­lui popular al Capitalei a hotărit, ca ultima parte a Halelor Obor, a. cărei construcţie şi finisare a fost terminată zilele trecute, să fie des­tinată ca hală de peşte. Noua hală de peşte de la Obor a fost inaugu­rată şi dată in folosinţă. Construc­ţia este impunătoare şi se remarcă printr-o luminozitate perfectă, asi­gurată prin imense geamuri de sticlă amplasate în pereţii laterali, ca şi printr-o dotare corespunză­toare cu tot mobilierul necesar. Magazii frigorifice aflate la sub­sol, vor asigura depozitarea unor importante cantităţi de peşte. In clişeu: Un aspect din noua hală. Sărbătorirea unor mari personalităţi ale culturii universale Şi anul acesta vor fi sărbătorite în ţara noastră marile figuri ale culturii universale, aniversări propuse de Con­siliul Mondial al Păcii în scopul cu­noaşterii de către masele largi popu­lare din toate ţările a patrimoniului comun de cultură şi civilizaţie pe care îl au de apărat împreună şi de îm­bogăţit într-o lume de pace şi cola­borare prietenească. Aniversările cul­turale sunt organizate sub auspiciile Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în colaborare cu In­stitutul Român pentru Relaţiile Cultu­rale cu Străinătatea, Academia R.P.R., Ministerul Culturii, Ministerul Invăţă­­mîntului, S.R.S.C., Radiodifuziunea, Uniunile de creaţie, A.R.L.U.S. şi alte organizaţii de masă şi culturale. In primul semestru al anului se vor organiza aniversările lui Benjamin Franklin, fizician, filozof şi publicist american, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 250 de ani; W. A. Mozart, compozitor austriac de la a cărui naştere s-au împlinit 200 de ani; scriitorul rus F. Dostoievsky cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la r­oartea sa; poetul german H. Heine, de la a cărui moarte se împli­nesc 100 d­e ani; savanţii francezi Pierre şi Marie Curie, cu prilejul îm­plinirii a 50 de ani de la moartea lui Pierre Curie, şi marele dramaturg norvegian H. Ibsen, cu prilejul semi­centenarului morţii sale. In al doilea semestru al anului vor fi aniversaţi pictorul olandez Rem­brandt, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la naşterea sa, scriitorul irlan­dez Q. B. Shaw, cu prilejul centenaru­lui naşterii sale, pictorul japonez Toyo Oda, de la a cărui moarte s-au împli­nit 450 de ani şi poetul indian Kali­dasa. In Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării vor fi organizate şedinţe festive, conferiţe publice, simpozioane, ex­puneri în cadrul caselor de cultură, cluburilor, bibliotecilor, programe ra­diodifuzate etc., despre viaţa şi opera acestor mari personalităţi. Academia R.P.R. va organiza şe­dinţe comemorative în cadrul cărora se vor face comunicări. Se vor organiza prelegeri în univer­sităţi şi institute de învăţămînt supe­­rior pentru comemorarea lui Franklin. In cadrul facultăţilor de fizică vor fi prezentate expuneri asupra vieţii şi operei marilor fizicieni francezi Pierre şi Marie Curie. La Institutul „Maxim Gorki“ şi la facultăţile de filologie din ţară vor avea loc expuneri despre Dostoievski. E.S.P.L.A. va tipării un studiu, critico-biografic despre Dosto­ievski. Organizaţiile A.R.L.U.S. în co­laborare cu comitetele de luptă pentru pace vor organiza seri literare în Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară pentru comemorarea lui Dostoiev­ski. Pentru comemorarea lui Ibsen vor fi ţinute la teatre conferinţe despre opera marelui scriito­r norvegian. Tea­trul „C. Nottara" din Bucureşti pre­zintă piesa „Nora" de Ibsen. Rembrandt va fi comemorat în ca­drul unei şedinţe festive ţinută la Bucureşti şi prin conferinţe publice ce vor avea loc în diferite oraşe. Vor fi organizate expuneri şi la Institutele de artă plastică din ţară. Cu mare amploare se sărbătoreşte bicentenarul naşterii lui W. A. Mozart. Ministerul Poştelor şi Telecomunica­ţiilor va emite timbre cu figurile celor aniversaţi. (Agerpres) 250 de ani de la naşterea­­ savantului american Benjamin Franklin In cadrul manifestărilor pentru ani­versarea marilor figuri ale culturii uni­versale, iniţiate de Consiliul Mondial al Păcii, miercuri 1 februarie, la orele­­ 16, va avea loc in aula Bibliotecii Cen­trale Universitare festivitatea aniver­sării a 250 de ani de la naşterea ma­relui savant american şi militant pe tărâm social, Benjamin Franklin. Manifestarea este organizată de Co-­­­mitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. şi Institutul pentru Rela­ţiile Culturale cu Străinătatea. Prof. univ. Teofil Vescan va conferenţia despre viaţa şi opera lui B. Franklin. Pag. 3-a Comentariile presei străine despre mesajul lui N. A. Bulganin adresat lui Dwight Eisenhower fii mesajul lui N. A. Bulganin corespunde spiritului Genevei SOFIA 31 (Agerpres). — A.T.B. transmite : In articolul de fond din 31 ianuarie, ziarul „Rabotnicesko Delo“ aprobă cu căldură noua iniţiativă paşnică a Uniunii Sovietice — mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consi­liului de Miniştri ai U.R.S.S., preşedin­­telui S.U.A., Eisenhower. Ziarul subliniază că acest mesaj co­respunde pe deplin spiritului manifes­tat la tratativele din iulie anul trecut ale şefilor guvernelor celor patru pu­teri — „spiritului Genevei“, îmbună­tăţirea relaţiilor sovieto-americane, scrie ziarul, ar contribui la rezolvarea sarcinii principale şi vitale pentru po­poare — încetarea cursei înarmărilor şi folosirea tuturor resurselor pentru dezvoltarea economică paşnică a ţă­rilor, pentru îmbunătăţirea bunăstării popoarelor. Uniunea Sovietică întinde mîna Statelor Unite... PARIS 31 (Agerpres). — Comentic ! mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintelui Ei­senhower, ziarele pariziene şi-au ex­primat convingerea că acest mesaj va avea o mare influenţă asupra situaţiei internaţionale. „Guvernul sovietic, scrie ziarul ..Combat“, a început o nouă ofensivă paşnică... In felul a­­cesta U.R.S.S. acţionează ca singura putere care tinde să obţină întărirea păcii pe calea unor propuneri con­­crete“. Ziarul burghez „France Dimanche“, expunînd conţinutul mesajului lui N. A. Bulganin, nu poate să nu sub­linieze cît este de important acesta.: „Uniunea Sovietică, scrie ziarul, în­­tinde mîna Statelor Unite... Cu toate divergenţele serioase, „spiritul Gene­­vei“ există şi are o bază largă“. Opinia publică Internaţională s-a convins odată mai mult că Uniunea Sovietică este stegarul păcii MONTEVIDEO 31 (Agerpres). — Mesajul adresat de N. A. Bulga­­nin lui D. Eisenhower a stîrnit un viu interes în Uruguay. Ziarul „El Plata“ publică această ştire pe prima pagină sub titlul mare „Bulganin propune lui Eisenhower un tratat de prietenie“. Ziarul „El Pais“ arată într-un articol de fond că mesajul lui Bulganin des­chide noi posibilităţi pentru „renaşte­rea spiritului Genevei“. Intr-un articol intitulat „O nouă manifestare a spi­ritului păcii“, „Justicia“ scrie că me­sajul lui Bulganin a stîrnit un mare interes în rîndurile tuturor partizani­lor păcii. „Justicia“ subliniază că opi­nia publică internaţională s-a convins odată mai mult că Uniunea Sovietică este stegarul păcii și exponentul in­­tereselor și aspirațiilor popoarelor în­­tregii lumi. Avioane americane violează spaţiul aerian al Austriei VIENA 31 (Agerpres).­ Presa şi agenţia de informaţii aus­triacă continuă să publice cazuri de violare a spaţiului aerian al Austriei de către avioane americane. Potrivit relatărilor ziarului „Neues Oesterreich“, la 25 ianuarie cîteva avioane americane, venind din Germa­nia occidentală, au trecut frontiera austriacă în regiunea Braunau pe Inn. După cum anunţă ziarul „Der Abend“, la 28 ianuarie în regiunea Pasching (Austria superioară) un avion american a­ lansat un balon ae­rian care conţine broşuri şi manifeste de propagandă în limba ungară. Isteria atomică şi... reclama americană Maniacii atomişti ameri­cani duc o politică care ur­măreşte dezlănţuirea unui război atomic agresiv. Cercurile imperialiste a­­mericane încearcă să a­­doarmă vigilenţa popoare­lor, să le sugereze ideia că războiul atomic este inevi­tabil. Maniacii atomişti ameri­cani, care poartă pe con­ştiinţă oraşele japoneze I­iroşima şi Nagasaki, în­treţin ln S.U.A. o perma­nentă stare de nesiguran­ţă, de teamă, intensificate de poveştile de groază cu care se împuiază capetele cetăţenilor de către maşina propagandistică america­nă. Acelei părţi a America care trăieşte cu spaima unor atacuri imaginare, care descoperă pină şi in biblie „concepţii ale ruşi­lor“, scriitorul Derek Kar­­tum i-a dat numele de „A­­merica nevropată". In ultimul timp mono­polurile care se ocupă cu fabricarea bombei atomice au intensificat propaganda lor comercială aţit in S.U.A. ctt şi in ţările Eu­ropei occidentale. O ade­vărată invazie de reclame, prospecte, sfaturi şi su­gestii, reviste care intr-un mod senzaţional, încearcă să influenţeze pe cetăţeni indemnindu-i să-şi cum­pere din vreme diferite produse proteguitoare im­­potriva armei atomice. „Cum puteţi construi a­­dăposturi sigure", pove­­ţuieşte un trust american de construcţii. „Cum pu­tem să ne păzim de bom­bele atomice", sună recla­ma altui trust. C­Ultivind spaima, isteria, nesiguran­ţa, negustorii de moarte încearcă să justifice cursa înarmărilor din S.U.A., realizind beneficii uriaşe care apasă pe umerii oa­menilor simpli.­­ In clişeu, magazinul Woolwordth din Chicago încearcă să comercializeze un tip nou de cuvertură... antiatomică. „Cînd tromba de fum se înalţă, atunci fo­losiţi cuverturile noastre antiatomice" — este scris pe afişul pe care-l repro­ducem şi care ne arată un copil adăpostindu-se plin de spaimă sub această cu­vertură... antiatomică.

Next