Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 3, nr. 572-596)
1956-02-01 / nr. 572
Munca politică, factor de seamă in transformarea socialistă a agriculturii Membrii comitetului raional de partid Olteniţa şi aparatul acestuia au citit cu interes scrisoarea colectiviştilor din Bucu, raionul Slobozia, care se adresează unor ţărani muncitori cu gospodării individuale îndemnîndu-i să vină alături de ei. Această scrisoare ca şi materialele care apar la rubrica , „Vă chemăm alături de noi“, au trezit un viu interes şi în rindurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ale întovărăşiţilor şi colectiviştilor din satele şi comunele raionului Olteniţa. Cu acest prilej, noi am observat că sînt mulţi ţărani muncitori cu gospodării mici şi mijlocii care, după ce au chibzuit mult asupra avantajelor ce le-ar avea intrînd într-o gospodărie colectivă sau într-o întovărăşire, sînt gata-gata să facă acest pas. Totuşi, un grăunte de îndoială îi opreşte să ia hotărârea definitivă. Este rostul muncii politice de a face ca aceşti ţărani muncitori să înlăture orice pic de îndoială şi să fie pe deplin convinşi că pornind pe calea gospodăriei socialiste, ei pun temelia unei vieţi într-adevăr îmbelşugate pentru ei şi pentru familiile lor. Iată de ce este necesară intensificarea muncii politice de masă. Comitetul raional de partid Olteniţa a obţinut în ultima vreme unele realizări in această direcţie. De la 7 ianuarie a.c. şi pînă în prezent au fost înfiinţate 25 Întovărăşiri agricole noi care reunesc peste 600 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de 983 ha. Ţinînd seamă de cererile ţăranilor muncitori, curînd vor mai fi inaugurate alte întovărăşiri. Astăzi cele 66 de întovărăşiri agricole din raionul Olteniţa cuprind peste 3.200 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de pămînt arabil ce depăşeşte 6.300 de ha. Paralel, cu aceasta, 20 familii de ţărani muncitori s-au înscris in gospodăriile colective existente, iar la Spanţov, 17 familii de ţărani muncitori au făcut cereri de constituire a unei gospodării colective. Vreau să arăt ce metode foloseşte comitetul raional de partid Olteniţa în vederea lărgirii şi consolidării sectorului socialist din agricultură. Membrii biroului comitetului raional de partid sunt repartizaţi cu sarcini concrete pe grupe de comune pentru a ajuta organizaţiile de bază în desfăşurarea muncii politice pentru constituirea de noi întovărăşiri şi gospodării agricole colective. Ei merg in sate şi comune şi împreună cu instructorii teritoriali, secretarii organizaţiilor de bază şi preşedinţii sfaturilor populare stau de vorbă cu ţăranii muncitori, fruntaşi ai recoltelor bogate, se interesează despre felul cum îşi muncesc pămînturile, cum trăiesc familiile lor. Tovarăşii Manole Mihai, şeful secţiei economice a comitetului raional de partid şi Năstase Petre, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, au stat de vorbă, de pildă, cu ţăranul muncitor fruntaş al recoltelor bogate — Sandu Ion, din comuna Kiseret. In cadrul discuţiilor purtate cu acest tovarăş, ei l-au sfătuit să stea de vorbă cu rudele sale şi cu prietenii săi pentru a alcătui împreună o întovărăşire agricolă. Aceeaşi metodă o folosesc şi tovarăşii Gheorghe Iamandi, secretar al comitetului raional de partid, şi ceilalţi membri ai biroului comitetului raional de partid. In acest fel s-a stat de vorbă cu tovarăşii Ştefan Bratu, din comuna Coconi, Fane Stancu din Mănăstirea, Marin Gama II din Ilimen! ŞTEFAN ENE ,prim secretar al comitetului raional de partid Olteniţa şi cu alţii , cunoscuţi ca oameni pricepuţi, harnici şi cu influenţă în sate. Biroul comitetului raional de partid s-a orientat spre lămurirea şi îndrumarea spre întovărăşiri, îndeosebi a ţăranilor mijlocaşi — figura centrală a satului. Experienţa ne-a arătat că atunci cînd ei sînt convinşi de foloasele pe care le au in întovărăşire şi iau hotărirea să se unească în întovărăşiri, ceilalţi ţărani muncitori îi urmează cu încredere. Avem asemenea exemple în comunele Mănăstirea, nimeni, Radovanu şi în altele din raionul Olteniţa. Comitetul raional de partid Olteniţa a pus un accent deosebit pe intensificarea muncii politice de masă în vederea constituirii de noi întovărăşiri şi gospodării colective şi de lărgire şi consolidare a celor existente.. In acest sens, printre celelalte măsuri , luate a fost şi aceea a recrutării şi pregătirii agitatorilor din rîndul ţăranilor muncitori întovărăşiţi şi membri ai gospodăriilor colective. Noi socotim această metodă bună, fiindcă ei pot împărtăşi din experienţa lor bogată de muncă, fiindcă dovedesc în mod concret, pe bază de exemple trăite, avantajele pe care le au ţăranii muncitori întovărăşiţi şi colectivişti faţă de cei ce-şi lucrează pămîntul singuri. Atunci cînd intovărăşiţii şi colectiviştii duc munca de lămurire de la om la om pentru înfiinţarea de întovărăşiri şi gospodării colective, se bucură de autoritate morală în rîndul celorlalţi ţărani muncitori, îi conving pe aceştia mai uşor să-i urmeze, fiindcă ei le vorbesc din viaţă, din ceea ce trăiesc. Iată un exemplu. Tovarăşul Stan Anghel, membru de partid şi preşedintele întovărăşirii „Alexandru Sahia“ din comuna Mînăstirea, a stat în dese rînduri de vorbă în comună cu Alexandru Sebe, Ion Bălăuică şi cu alţii. Le-a vorbit acestora despre felul în care se aplică la întovărăşirea „Alexandru Sahia“ regulile agrotehnice, cum se munceşte pămintul de către membrii întovărăşirii şi apoi l-a invitat la el acasă să vadă cu ochii lor ce produse i-au revenit de pe suprafaţa de pămînt pe care o are în întovărăşire. In urma desfăşurării acestei munci politice, ţăranii muncitori Alexandru Sebe, Ion Bălătică şi ceilalţi cu care a stat el de vorbă au făcut cereri de înscriere in întovărăşire. O grijă deosebită a fost arătată şi muncii de agitaţie vizuală. In comunele Mînăstirea, Şoldanu şi în altele au fost instalate panouri vizibile unde sînt comparate — pe bază de cifre — veniturile ce revin unui ţăran muncitor întovărăşit, sau colectivist — faţă de unul ce-şi lucrează pămîntul singur. Comitetul raional de partid Olteniţa se preocupă necontenit de pregătirea şi îndrumarea instructorilor săi ca să-şi perfecţioneze metodele de muncă politică. El îi învaţă că pentru a avea rezultate cit mai bune în problema constituirii de noi întovărăşiri şi gospodării colective este necesară o permanentă şi răbdătoare muncă politică de masă, este nevoie să trăieşti în mijlocul satului, al oamenilor, să cunoşti şi să înţelegi frămîntările lor, să le dai ajutorul de care au nevoie. Pentru a da viaţă acestor sarcini, comitetul raional de partid a insistat asupra stabilirii cadrelor de partid la locul de muncă. Instructorii teritoriali Călin Gheorghe, din comuna Minăstirea, Marin Timpuriu, din Kiselef, Marin Vlăsceanu din Şoldanu, Constantin Chiriu din Radovanu şi alţii au obţinut bune rezultate in problema transformării socialiste a agriculturii tocmai datorită faptului că s-au stabilit cu familiile în comunele respective, că trăiesc in mijlocul oamenilor, al faptelor, că ii ajută pe oameni să rezolve o serie de probleme care îi frămîntă. Faptul că s-au obţinut rezultate satisfăcătoare în ultima vreme în problema transformării socialiste a agriculturii trebuie pus pe seama muncii politico-organizatorice pe care a desfăşurat-o comitetul raional de partid— prin organizaţiile de bază. Experienţa ne demonstrează că muncind prin organizaţiile de bază — prin membrii de partid — munca politică de masă se desfăşoară mai avîntat, cuprinde o sferă de acţiune mai largă, ajută la cunoaşterea mai adincă a stării de lucruri din satul şi comuna respectivă. Paralel cu aceasta creşte mai mult şi prestigiul organizaţiei de bază. Aşa a procedat comitetul raional de partid cu organizaţiile de bază din Radovanu, Şoldanu, Minăstirea, Ulmeni şi cu altele din cuprinsul raionului Olteniţa. Urmarea folosirii acestei metode este că în aceste comune au fost constituite pînăacum de la 2 la 10 întovărăşiri agricole. Membrii de partid au fost printre cei dinţii care s-au înscris în întovărăşiri şi au muncit şi pentru atragerea celorlalţi ţărani muncitori fără de partid alături de ei. In comunele Şoldanu, Radovanu şi Minăstirea, toţi comuniştii sunt înscrişi în întovărăşirile agricole. Comitetul raional de partid Olteniţa se va strădui şi în viitor ca documentele celui de al II-lea Congres al partidului — călăuză luminoasă în opera de transformare socialistă a agriculturii — să fie temeinic dezbătute şi cunoscute de ţăranii muncitori din cuprinsul raionului Olteniţa. De asemenea, comitetul raional de partid va folosi In munca sa scrisoarea „Vă chemăm alături de noi“, va organiza discuţii In jurul ei. Comitetul raional de partid Olteniţa se va îngriji să sprijine şi mai departe această acţiune întreprinsă de ziarul „Steagul roşu“ deoarece ea 11 ajută în munca sa de transformare socialistă a agriculturii. g'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOvXJ.-OOO-JOOOOOCOOg Operele lui Lenin cuprinse în volumul al nouălea au fost scrise în a doua jumătate a anului 1905, cînd mişcarea revoluţionară de masă s-a dezvoltat cu o asemenea forţă şi succesiune rapidă de evenimente, încît lupta căpăta pe zi ce trecea un caracter politic tot mai pronunţat. Grevele economice se transformau în greve politice; paralel cu aceasta au avut loc ca un mijloc însemnat de luptă, puternice demonstraţii politice — iar în unele locuri, muncitorii au început să lupte cu arma în mîţă. Clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei, îi revenea sarcina de a conduce lupta revoluţionară a maselor pe calea obţinerii victoriei în revoluţie. In prima parte a volumului al nouălea al Operelor lui V. I. Lenin, se include importanta sa lucrare istorică „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“. In prefaţa acestei lucrări, Lenin a arătat că revoluţia ce a început în Rusia este o mare şcoală, deoarece lunile de revoluţie educă masele mai repede şi mai temeinic decit decenii de dezvoltare paşnică. Lenin a subliniat că revoluţia instruieşte atît pe conducători, partidul, cît şi masele populare. El a arătat rolul imens pe care îl au în vederea atingerii acestui scop lozincile tactice şi priceperea partidului de a conduce lupta revoluţionară a maselor, de a avea o taxică proprie, o linie proprie de conduită politică. Hotăririle celui de al treilea Congres al P.M.S.D.R., primul Congres bolşevic I care a avut loc în aprilie 1905 la Londra, au stabilit lnia tactică a bolşevicilor. Această linie tactică se baza pe analiza marzist-feninistă a caracterului, particularităţilor şi forţelor motrice ale revoluţiei din 1905, prima revoluţie burghezo-democratică din epoca imperialismului. Linia tactică a bolşevicilor a fost subordonată planului strategic leninist care se baza pe o victorie hotăritoare a revoluţiei burghezo-democratice asupra ţarismului şi pe transformarea ei în revoluţie socialistă. In lucrarea sa „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“ Lenin a supus unei critici necruţătoare tactica reformistă, conciliatoare, a menşevicilor, şi a fundamentat ştiinţific şi în mod genial tactica bolşevică. De asemenea el a demascat tactica oportunismului internaţional. Zdrobind concepţiile vechi, şablonarde asupra revoluţiei burgheze şi a tacticii proletariatului care domneau pe atunci în rîndurile partidelor Internaţionalei a II-a şi sintetizînd experienţa mişcării muncitoreşti internaţionale şi a revoluţiei ruse, Lenin a elaborat bazele tacticii marxiste atît în perioada revoluţiei burghezo-democratice cît şi în perioada de trecere de la revoluţia burghezo-democratică la revoluţia socialista. Principala teză tactică elaborată şi fundamentată de Lenin în lucrarea sa „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“, este ideea că proletariatul poate şi trebuie să fie conducătorul revoluţiei burghezo-democratice. Lenin socotea că proletariatul are toate posibilităţile să devină conducătorul revoluţiei burghezo-democratice, deoarece proletariatul este clasa cea mai revoluţionară, mai înaintată şi mai organizată, care este capabilă să participe cel mai activ la lupta împotriva ţarismului) să conducă şi să ducă după sine cele mai largi mase populare în vederea obţinerii unei victorii decisive în revoluţie. In lucrarea „Două tactici ale socialdemocraţiei în revoluţia democratică“ ca şi în articolele „Atitudinea socialdemocraţiei faţă de mişcarea ţărănească", „Socialismul şi ţărănimea“, „Socialismul mic burghez şi socialismul proletar“, cuprinse în volumul IX de Opere, Lenin a fundamentat şi dezvoltat teza că numai proletariatul revoluţionar în alianţă cu ţărănimea, poate constitui forţa capabilă să obţină o victorie hotăritoare asupra ţarismului. Lenin învaţă masa muncitoare că ea va putea deveni luptător victorios pentru largi prefaceri democratice, „numai cu condiţia ca la lupta lui revoluţionară să se asocieze masa ţărănimii“. Totodată însă el arată că proletariatul nu are nevoie de orice fel de alianţă cu ţărănimea, ci de acea alianţă care să-i asigure proletariatului rolul conducător. De asemeni, în lucrarea ,,Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică" şi în articolele: „Proletariatul luptă, burghezia se furişează la putere“, ,,Ce vor şi de ce se tem burghezii noştri liberali”, .,Burghezi sătulă şi burghezia jinduitoare“ şi altele, Lenin dezvăluie, demască servilismul, slugărnicia burgheziei liberale faţă de ţar, arată tendinţa ei de a parveni spre a putea ajunge să facă o reformă guvernamentală de sus, cu scopul de a împiedica şi înăbuşi revoluţia de jos. Pentru a obţine victoria în revoluţie, pentru ca posibilităţile reale de conducere de către proletariat să poată deveni realitate, Lenin arată că trebuiesc respectate aceste două condiţii: prima este aplicarea politicii alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea, proletariatul avînd rolul conducător în această alianţă şi a doua este izolarea burgheziei liberalo-monarhiste, îndepărtarea ei de la conducerea revoluţiei. Prima revoluţie rusă a arătat lumii întregi adînca înţelepciune a principiului tactic leninist cu privire la hegemonia proletariatului. Acest principiu tactic elaborat de Lenin a constituit o nouă orientare a partidului marxist în problemele strategiei şi tacticii politice. Victoriile istorice obţinute de clasa muncitoare condusă de Partidul Comunist în luptele pentru răsturnarea ţarismului şi a capitalismului în Rusia, pentru dictatura proletariatului, pentru victoria socialismului în U.R.S.S. arată marea forţă şi viabilitatea ideii hegemoniei proletariatului in revoluţie. In lucrarea „Două tactici ale socialdemocraţiei în revoluţia democratică“ şi într-o serie de articole cuprinse în volumul IX ca : „Boicotarea Dumei lui Bulîghin şi insurecţie“, „Revoluţia ne învaţă", „Sutere negre şi organizarea insurecţiei“ şi altele. Lenin a fundamentat ştiinţific principiul despre insurecţia armată a întregului popor, ca cel mai important mijloc de răsturnare a ţarismului şi de cucerire a republicii democratice, înfăptuirea linei republici democratice în Rusia fiind posibilă de realizat numai pe baza desfăşurării unei insurecţii victorioase a poporului. Pentru victoria insurecţiei armate, arăta Lenin, este necesară o armată revoluţionară formată din muncitori şi ţărani înarmaţi, instruiţi din punct de vedere militar şi animaţi de spiritul de luptă revoluţionar pentru a apăra interesele poporului. Lenin a arătat că pentru ca partidul să poată duce cu succes masele la insurecţie, trebuie să se dea poporului asemenea lozinci care să declanşeze iniţiativa şi spontaneitatea revoluţionară a maselor şi să dezorganizeze aparatul de stat al ţarismului. Lenin a promovat următoarele lozinci: „Folosirea grevelor politice de masă“, „înfăptuirea zilei de lucru de 8 ore“, „înfăptuirea transformărilor democratice la sate“, inclusiv confiscarea pămînturilor moşiereşti şi înarmarea muncitorilor. Pe baza acestei tactici leniniste, s-au format în 1905 comitete revoluţionare greviste la oraşe şi comitete revoluţionare ţărăneşti la sate. După cum seştie, primele s-au transformat în soviete de deputaţi ai muncitorilor, iar cele din urmă în soviete de deputaţi ai ţăranilor. I. V. Stalin a susţinut şi dezvoltat ideea leninistă cu privire la insurecţia armată ca mijloc hotărîtor* de răsturnare a absolutismului, de cucerire a republicii democrate. In’ strînsă legătură cu problema insurecţiei armate, în lucrările sale, Lenin a elaborat şi problema guvernului revoluţionar provizoriu, ca organ al insurecţiei populare victorioase ca un organ în sarcina căruia să intre înfăptuirea unor transformări democratice profunde în ţară şi să asigure trecerea ulterioară de la revoluţia burghezo-democratică la revoluţia socialistă. Dar pentru a obţine această victorie guvernul revoluţionar provizoriu nu trebuie să fie un guvern obişnuit, ci un guvern al dictaturii revoluţionar-democratice, al proletariatului şi al ţărănimii. Arătînd care este însemnătatea acestui guvern, Lenin a arătat şi care trebuie să fie atitudinea socialdemocraţiei, dacă să participe sau nu la acest guvern. Linia tactică leninistă recunoaşte necesitatea unei acţiuni revoluţionare şi „de sus", înăuntrul guvernului, şi „de jos“ din afară. Pentru ca proletariatul să poată exercita asupra guvernului o presiune „de jos“ el trebuie înarmat şi condus de social-democraţie. Proletariatul înarmat exercitînd o presiune permanentă asupra guvernului va consolida şi lărgi cuceririle revoluţiei pentru înfăptuirea programului minimal al social-democraţiei. In lucrarea sa „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“ V. I .Lenin a fundamentat tactica marxiştilor revoluţionari în perioada revoluţiei burgheze, arătând deosebirea dintre revoluţia burgheză şi revoluţia socialistă, formulînd totodată bazele tactice marxiste în perioada de trecere de la revoluţia burghezo-democratică la revoluţia socialistă. Fundamentând multilateral posibilitatea transformării revoluţiei burghezo-democratice In revoluţia socia- listă, Lenin a arătat că pentru această I transformare există condiţii obiective — gradul de dezvoltare economică a Rusiei — şi condiţii subiective — gradul I de conştiinţă şi de organizare a proletariatului. In articolul „Atitudinea social-democraţiei faţă de mişcareaţărănească“ Lenin arată că de la revoluţia democratică se va trece de îndată pe măsura forţei proletariatului conştient şi organizat la revoluţia socialistă. Inaugurînd o nouă teorie a revoluţiei socialiste, Lenin a demascat teoriile oportuniştilor Internaţionalei a II-a, teoriile contrarevoluţionare troţkiste care negau posibilităţile revoluţionare ale mişcării ţărăneşti şi a restabilit şi dezvoltat mai departe genialele idei ale lui Marx cu privire la revoluţia neîntreruptă şi cu privire la îmbinarea mişcării revoluţionare ţărăneşti cu revoluţia proletară. Acestea sînt principalele teze tactice elaborate de Lenin în lucrarea sa istorică „Două tactici ale social-democraţiei în revoluţia democratică“, teze îmbogăţite şi dezvoltate într-o serie întreagă de articole cuprinse în Opere — volumul IX. Punînd bazele tacticei revoluţionare a Partidului Bolşevic, Lenin a îmbogăţit marxismul cu o nouă teorie a revoluţiei. Pe baza expe-i rienţei ‘ celor trei revoluţii din Rusia, a experienţei construirii Statului So- vietic şi a socialismului în U.R.S.S., a experienţei întregii mişcări interna- ţionaie de eliberare, Lenin şi discipo- fiul său Stalin, elaborînd multilateral şi profund ştiinţa strategiei şi tacticii bolşevice au subliniat în repetate rîn- duri însemnătatea ei internaţională. Intr-o serie de lucrări ca: „Prefaţa la broşura „Muncitorii despre seiziu- | nea din partid“, „Cu privire la proble- ! ma unificării partidului” şi altele pu- j biicate in Opere volumul IX, V. I. Le- I mn demască şi combate acţiunile scizioniste întreprinse de menşevici. In articolul „in coada burgheziei monarhiste sau în fruntea proletariatului revoluţionar şi a ţărănimii revoluţionare ?“ publicat în acest volum, Lenin a subliniat opoziţia principială dintre tactica oportunistă a menşevicilor şi linia bolşevică revoluţionră. Iar in articolul „Discutaţi despre tactică dar daţi lozinci clare, ca şi în articolul „Jocul de-a parlamentarismul“. Lenin dă o fundamentare din toate punctele de vedere asupra boicotării active a Dumei lui Bulîghin. In articolele „Greva politică şi lupta de stradă din Moscova“, „Invăţăminntele evenimentelor de la Moscova*, „Greva politică generală din Rusia“, „Prima victorie a revoluţiei“. Lenin arată ce rol uriaş au avut grevele muncitoreşti ca mijloc principal de educare politică a maselor în revoluţia condusă de proletariat. Grevele economice şi politice de masă au constituit o şcoală a educării de clasă, au unit proletariatul; ele l-au pregătit pentru cea mai înaltă formă de luptă, insurecţia armată. In minunatul său articol „Intre două bătălii“ cuprins în partea finală a volumului, Lenin face o analiză a grevei politice generale din Octombrie 1905 trăgind o concluzie de bilanţ pe baza căreia cheamă proletariatul rus să-şi unească forţele în vederea răsturnării absolutismului ţarist pe calea insurecţiei armate a întregului popor, învăţămintele grevei politice de masă din 1905 generalizate de Lenin, au fost folosite de către proletariatul rus în bătăliile următoare pentru doborirîa ţarismului şi imperialismului. » Prin lucrările cuprinse în Opere — volumul nouă — trece ca un fir roşu ideea subliniată de Lenin a importanţei internaţionale a luptei proletariatului revoluţionar rus. Subliniind că una din sarcinile dictaturii revoluţionare a proletariatului şi ţărănimii consistă în aceea de a răspîndi incendiul I revoluţiei în Europa, Lenin arată că importanţa victoriei revoluţiei ruse va fi gigantică atit pentru dezvoltarea viitoare a Rusiei cît şi a întregii lumi. Pentru partidele comuniste şi fauncitoreşti, principiile tactice elaborate de Lenin au o deosebită însemnătate în activitatea lor practică şi constituie o călăuză în conducerea luptei revolu- ţionare a maselor din ţările respective. In ţările de democraţie populară par- I fidele comuniste şi muncitoreşti au a- sigurat transformarea revoluţiei popularr-democrate în revoluţia socialistă şi I organizează masele conducîndu-le pe linia luptei pentru construirea bazelor economice ale socialismului. Partidul Muncitoresc Român, călăuzit de strategia şi tactica leninistă, a aplicat în întreaga sa activitate această învăţătură pe baza căreia s-a asigurat desfăşurarea luptei revoluţionare a maselor. Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al 13-lea al Partidului nostru face o analiză ştiinţifică asupra aplicării creatoare în Junta pentru untere a învăţăturii leniniste la condiţiile istorice din ţara noastră. In lupta pentru cucerirea puterii partidul nostru avea ca îndreptar în stabilirea strategiei şi tacticii sale aprecierile Congresului al V-lea al P.C.R. potrivit cărora Romînia se găsea în , faţa desăvîrşirii revoluţiei burghezodemocratice, în care rolul de hegemon trebuie să aparţină proletariatului, care făurind alianţa cu masele de bază ale ţărănimii şi asigurîndu-şi rolul conducător în această alianţă, trebuie să realizeze trecerea rapidă de la revoluţia democratică , la revoluţia socialistă. Partidul nostru a ştiut să se orienteze just în noile condiţii istorice ale luptei pentru transformarea revoluţionară a societăţii, condiţii create de înfrîngerile zdrobitoare pricinuite trupelor hitleriste şi trupelor guvernului fascist al lui Antonescu de către glorioasele Armate Sovietice, de ofensiva eliberatoare a Armatelor Sovietice pe teritoriul ţării noastre, ca şi de împrejurarea că mişcarea revoluţionară se dezvolta nemijlocit din lupta întregului popor pentru eliberarea de sub ţugul fascist. Prima etapă a revoluţiei a avut un caracter agrar, antifeudal şi antiimperialist Ea a însemnat savirsirea sarcinilor revoluţiei turghezo-democratice. In această etapă a fost instaurat regimul democrat-popular, formă a dictaturii revoluţionar-democratice a proletariatului şi ţărănimii sub conducerea partidului. Hegemonia clasei muncitoare în frunte cu partidul său în prima etapă a revoluţiei a făcut posibilă transformarea rapidă a acesteia în revoluţie socialistă. In etapa revoluţiei socialiste pe care continuăm s-o străbatem, statul democrat-popular a devenit o formă a dictaturii proletariatului, al cărei principiu suprem este alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, un stat de tip socialist. Desfăşurarea revoluţiei în ţara noastră a demonstrat încă odată că leninismul este o teorie şi tactică universal valabilă care dă partidului marxist-leninist putinţa de a se orienta în cele mai diferite şi complexe împrejurări ale luptei de clasă. S-a confirmat din nou esenţa căilor de trecere de la capitalism la socialism, anume dictatura proletariatului este aceeaşi pentru toate ţările. Studierea lucrărilor elaborate de V. I. Lenin ajută cadrele de partid şi de stat, pe membrii de partid să Înţeleagă mai profund strategia şi tactica leninistă a partidului marxist-leninist în conducerea justă a luptei revoluţionare a maselor pentru transformarea societăţii, pentru victoria socialismului şi a comunismului. IOAN GROSSU lector universitar RECENZIE V. I. LENIN: Opere, volumul IX * în comunele 2 raionului Giurgiu jj 8 8 GIURGIU (De la coresponden-j l tul nostru). — In comunele din. I cuprinsul raionului Giurgiu, comu- i I ttsîil desfăşoară o largă muncăj jj politică pentru înfiinţarea de noi jj jj întovărășiri agricole. jj 8 Aproape o sută de familii de fă- irani muncitori din cuprinsul rai'o- jj jj nulu', avind o suprafață totală de 1 g 96,75 ha., au făcut de curind cereri tt jj de constituire a patru tuA intovără- jj 8 siri. In semn de dragoste şi recu- 8 g noștință faţă de partidul clasei g I muncitoare, țăranii muncitori cer 18 ca noile întovărășiri constituite să -i poarte numele de „Cel de al Il-iea 8 î Congres al partidului". p STEAGUC ROŞIf Pentru o mai bună deservire a populaţiei Hala de peşte din piaţa Obor a funcţionat pină acum intr-un local vechi. Comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei a hotărit, ca ultima parte a Halelor Obor, a. cărei construcţie şi finisare a fost terminată zilele trecute, să fie destinată ca hală de peşte. Noua hală de peşte de la Obor a fost inaugurată şi dată in folosinţă. Construcţia este impunătoare şi se remarcă printr-o luminozitate perfectă, asigurată prin imense geamuri de sticlă amplasate în pereţii laterali, ca şi printr-o dotare corespunzătoare cu tot mobilierul necesar. Magazii frigorifice aflate la subsol, vor asigura depozitarea unor importante cantităţi de peşte. In clişeu: Un aspect din noua hală. Sărbătorirea unor mari personalităţi ale culturii universale Şi anul acesta vor fi sărbătorite în ţara noastră marile figuri ale culturii universale, aniversări propuse de Consiliul Mondial al Păcii în scopul cunoaşterii de către masele largi populare din toate ţările a patrimoniului comun de cultură şi civilizaţie pe care îl au de apărat împreună şi de îmbogăţit într-o lume de pace şi colaborare prietenească. Aniversările culturale sunt organizate sub auspiciile Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în colaborare cu Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Academia R.P.R., Ministerul Culturii, Ministerul Invăţămîntului, S.R.S.C., Radiodifuziunea, Uniunile de creaţie, A.R.L.U.S. şi alte organizaţii de masă şi culturale. In primul semestru al anului se vor organiza aniversările lui Benjamin Franklin, fizician, filozof şi publicist american, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 250 de ani; W. A. Mozart, compozitor austriac de la a cărui naştere s-au împlinit 200 de ani; scriitorul rus F. Dostoievsky cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la roartea sa; poetul german H. Heine, de la a cărui moarte se împlinesc 100 de ani; savanţii francezi Pierre şi Marie Curie, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui Pierre Curie, şi marele dramaturg norvegian H. Ibsen, cu prilejul semicentenarului morţii sale. In al doilea semestru al anului vor fi aniversaţi pictorul olandez Rembrandt, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la naşterea sa, scriitorul irlandez Q. B. Shaw, cu prilejul centenarului naşterii sale, pictorul japonez Toyo Oda, de la a cărui moarte s-au împlinit 450 de ani şi poetul indian Kalidasa. In Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării vor fi organizate şedinţe festive, conferiţe publice, simpozioane, expuneri în cadrul caselor de cultură, cluburilor, bibliotecilor, programe radiodifuzate etc., despre viaţa şi opera acestor mari personalităţi. Academia R.P.R. va organiza şedinţe comemorative în cadrul cărora se vor face comunicări. Se vor organiza prelegeri în universităţi şi institute de învăţămînt superior pentru comemorarea lui Franklin. In cadrul facultăţilor de fizică vor fi prezentate expuneri asupra vieţii şi operei marilor fizicieni francezi Pierre şi Marie Curie. La Institutul „Maxim Gorki“ şi la facultăţile de filologie din ţară vor avea loc expuneri despre Dostoievski. E.S.P.L.A. va tipării un studiu, critico-biografic despre Dostoievski. Organizaţiile A.R.L.U.S. în colaborare cu comitetele de luptă pentru pace vor organiza seri literare în Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară pentru comemorarea lui Dostoievski. Pentru comemorarea lui Ibsen vor fi ţinute la teatre conferinţe despre opera marelui scriitor norvegian. Teatrul „C. Nottara" din Bucureşti prezintă piesa „Nora" de Ibsen. Rembrandt va fi comemorat în cadrul unei şedinţe festive ţinută la Bucureşti şi prin conferinţe publice ce vor avea loc în diferite oraşe. Vor fi organizate expuneri şi la Institutele de artă plastică din ţară. Cu mare amploare se sărbătoreşte bicentenarul naşterii lui W. A. Mozart. Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor va emite timbre cu figurile celor aniversaţi. (Agerpres) 250 de ani de la naşterea savantului american Benjamin Franklin In cadrul manifestărilor pentru aniversarea marilor figuri ale culturii universale, iniţiate de Consiliul Mondial al Păcii, miercuri 1 februarie, la orele 16, va avea loc in aula Bibliotecii Centrale Universitare festivitatea aniversării a 250 de ani de la naşterea marelui savant american şi militant pe tărâm social, Benjamin Franklin. Manifestarea este organizată de Co-mitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. şi Institutul pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Prof. univ. Teofil Vescan va conferenţia despre viaţa şi opera lui B. Franklin. Pag. 3-a Comentariile presei străine despre mesajul lui N. A. Bulganin adresat lui Dwight Eisenhower fii mesajul lui N. A. Bulganin corespunde spiritului Genevei SOFIA 31 (Agerpres). — A.T.B. transmite : In articolul de fond din 31 ianuarie, ziarul „Rabotnicesko Delo“ aprobă cu căldură noua iniţiativă paşnică a Uniunii Sovietice — mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri ai U.R.S.S., preşedintelui S.U.A., Eisenhower. Ziarul subliniază că acest mesaj corespunde pe deplin spiritului manifestat la tratativele din iulie anul trecut ale şefilor guvernelor celor patru puteri — „spiritului Genevei“, îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-americane, scrie ziarul, ar contribui la rezolvarea sarcinii principale şi vitale pentru popoare — încetarea cursei înarmărilor şi folosirea tuturor resurselor pentru dezvoltarea economică paşnică a ţărilor, pentru îmbunătăţirea bunăstării popoarelor. Uniunea Sovietică întinde mîna Statelor Unite... PARIS 31 (Agerpres). — Comentic ! mesajul adresat de N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintelui Eisenhower, ziarele pariziene şi-au exprimat convingerea că acest mesaj va avea o mare influenţă asupra situaţiei internaţionale. „Guvernul sovietic, scrie ziarul ..Combat“, a început o nouă ofensivă paşnică... In felul acesta U.R.S.S. acţionează ca singura putere care tinde să obţină întărirea păcii pe calea unor propuneri concrete“. Ziarul burghez „France Dimanche“, expunînd conţinutul mesajului lui N. A. Bulganin, nu poate să nu sublinieze cît este de important acesta.: „Uniunea Sovietică, scrie ziarul, întinde mîna Statelor Unite... Cu toate divergenţele serioase, „spiritul Genevei“ există şi are o bază largă“. Opinia publică Internaţională s-a convins odată mai mult că Uniunea Sovietică este stegarul păcii MONTEVIDEO 31 (Agerpres). — Mesajul adresat de N. A. Bulganin lui D. Eisenhower a stîrnit un viu interes în Uruguay. Ziarul „El Plata“ publică această ştire pe prima pagină sub titlul mare „Bulganin propune lui Eisenhower un tratat de prietenie“. Ziarul „El Pais“ arată într-un articol de fond că mesajul lui Bulganin deschide noi posibilităţi pentru „renaşterea spiritului Genevei“. Intr-un articol intitulat „O nouă manifestare a spiritului păcii“, „Justicia“ scrie că mesajul lui Bulganin a stîrnit un mare interes în rîndurile tuturor partizanilor păcii. „Justicia“ subliniază că opinia publică internaţională s-a convins odată mai mult că Uniunea Sovietică este stegarul păcii și exponentul intereselor și aspirațiilor popoarelor întregii lumi. Avioane americane violează spaţiul aerian al Austriei VIENA 31 (Agerpres). Presa şi agenţia de informaţii austriacă continuă să publice cazuri de violare a spaţiului aerian al Austriei de către avioane americane. Potrivit relatărilor ziarului „Neues Oesterreich“, la 25 ianuarie cîteva avioane americane, venind din Germania occidentală, au trecut frontiera austriacă în regiunea Braunau pe Inn. După cum anunţă ziarul „Der Abend“, la 28 ianuarie în regiunea Pasching (Austria superioară) un avion american a lansat un balon aerian care conţine broşuri şi manifeste de propagandă în limba ungară. Isteria atomică şi... reclama americană Maniacii atomişti americani duc o politică care urmăreşte dezlănţuirea unui război atomic agresiv. Cercurile imperialiste americane încearcă să adoarmă vigilenţa popoarelor, să le sugereze ideia că războiul atomic este inevitabil. Maniacii atomişti americani, care poartă pe conştiinţă oraşele japoneze Iiroşima şi Nagasaki, întreţin ln S.U.A. o permanentă stare de nesiguranţă, de teamă, intensificate de poveştile de groază cu care se împuiază capetele cetăţenilor de către maşina propagandistică americană. Acelei părţi a America care trăieşte cu spaima unor atacuri imaginare, care descoperă pină şi in biblie „concepţii ale ruşilor“, scriitorul Derek Kartum i-a dat numele de „America nevropată". In ultimul timp monopolurile care se ocupă cu fabricarea bombei atomice au intensificat propaganda lor comercială aţit in S.U.A. ctt şi in ţările Europei occidentale. O adevărată invazie de reclame, prospecte, sfaturi şi sugestii, reviste care intr-un mod senzaţional, încearcă să influenţeze pe cetăţeni indemnindu-i să-şi cumpere din vreme diferite produse proteguitoare impotriva armei atomice. „Cum puteţi construi adăposturi sigure", poveţuieşte un trust american de construcţii. „Cum putem să ne păzim de bombele atomice", sună reclama altui trust. CUltivind spaima, isteria, nesiguranţa, negustorii de moarte încearcă să justifice cursa înarmărilor din S.U.A., realizind beneficii uriaşe care apasă pe umerii oamenilor simpli. In clişeu, magazinul Woolwordth din Chicago încearcă să comercializeze un tip nou de cuvertură... antiatomică. „Cînd tromba de fum se înalţă, atunci folosiţi cuverturile noastre antiatomice" — este scris pe afişul pe care-l reproducem şi care ne arată un copil adăpostindu-se plin de spaimă sub această cuvertură... antiatomică.