Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 3, nr. 572-596)
1956-02-22 / nr. 590
Pag. 2-a Sa dăm viaţă directivelor celui de al doilea Congres al partidului — Şedinţa plenară a comitetului raional de partid „V. I. Lenin” cu activul — Zilele trecute a avut loc şedinţa plenară a comitetuluii raional de partid „V. I. Lenin“ cu activul său de partid. In cadrul plenarei, tovarăşa Elena Iordăchescu-Lascu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului raional de partid „V. I. Lenin“ a făcut o expunere în care a analizat, în lumina Raportului de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al 11-lea al partidului şi a celorlalte documente ale Congresului, munca desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid dirn raion. Atît expunerea cît şi participanţii la discuţii au scos în evidenţă importantele realizări obţinute de oamenii muncii din raion sub conducerea organizaţiilor de partid, în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor primului plan cincinal. Planul producţiei globale pe raion a fost realizat în anul 1955 în proporţie de 114,4 la sută. In cursul primului cincinal au fost construite noi tipuri de maşini şi aparate. Multe din acestea realizate pentru prima oară la noi în ţară. Printre acestea se numără autobusele M.T.D., maşinile de recoltat stuf, contorii electrici, contorul de gaze şi altele. Aceste realizări au fost posibile datorită luptei neobosite a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, îndrumaţi de organizaţiile de nordici şi ajutorului multilateral primit din Uniunea Sovietică. Numeroase întreprinderi din raion au fost înzestrate cu maşini şi utilaj sovietic de înaltă tehnicitate. Folosirea documentaţiei tehnice şi a metodelor de lucru sovietice a dat posibilitatea multor muncitori să obţină realizări însemnate în producţie. Analizînd problema creşterii productivităţii muncii, atît expunerea prezentată de tov. Elena Iordăchescu- Lascu cît şi discuţiile purtate de numeroşi participanţi la adunare, au ■arătat că deşi s-au obţinut realizări, totuşi în unele întreprinderi se manifestă o slabă preocupare faţă de această însemnată problemă. Organizaţiile de partid şi conducerile administrative nu s-au preocupat îndeaproape de introducerea tehnicii noi, de descoperirea de noi rezerve interne care să ducă la o mai bună folosire a maşinilor şi agregatelor. Tov. Dionisie Balaş, maistru-prim la uzinele „Mao Tze-dun“ a arătat că nu a existat o preocupare susţinută pentru revizuirea, repararea şi mărirea vitezei podurilor rulante de la turnătorie, ceea ce face ca zilnic să se piardă zeci de ore preţioase de lucru. Dacă capacitatea de producţie a turnătoriei de oţel ar fi fost folosită din plin, s-ar fi realizat în plus oţel din care s-ar fi construit 200 de poduri rulante electrice sau piese pentru circa 400 cazane de tip locomobilă, sau circa 1500 tone armătură de oţel. Aşa cum a reieşit din expunere şi discuţii, în unele întreprinderi textile din cuprinsul raionului „Lenin“ se manifestă lipsuri în introducerea şi extinderea tehnicii noi, în modernizarea utilajului. întreprinderile „8 Martie“, „Muntea textilă“ şi „Victoria socialistă“ s-au ocupat prea puţin de sporirea turaţiei războaielor. O contribuţie însemnată în sporirea productivităţii muncii o are aplicarea metodelor avansate de lucru. Folosirea metodelor de aşchiere rapidă şi tăiere intensivă a metalelor poate spori productivitatea strungurilor cu 30—40 la sută. Metodele înaintate sunt folosite însă de un număr mic de muncitori din cuprinsul raionului Lenin. Abia 10 la sută din numărul muncitorilor de la „Mao Tze-dun“ folosesc metode avansate, 20 la sută de la „Electromagnetica“, iar la „ICAR“ circa 30 la sută. Numai prin extinderea metodei Jandarova — de preluare a mașinilor din mers, s-ar putea cîştiga în fiecare lună la uzinele „Mao Tzedun“ 2.000 ore productive, iar prin aplicarea acestei metode de către toate întreprinderile metaurgice din raion, s-ar cîştiga lunar peste 7.000 ore productive Plenara a dezbătut pe larg şi problema reducerii preţului de cost şi a îmbunătăţirii calităţii produselor. Reducerea preţului de cost este împiedicată în multe întreprinderi de menţinerea unui aparat administrativ umflat, de cheltuielile neproductive exagerate, de rebuturi şi risipă de materie primă. La întreprinderea „13 Septembrie“, de pildă, sunt 147 muncitori care lucrează nemijlocit în producţie, iar numărul personalului administrativ se ridică la 137. Lipsuri serioase se manifestă şi în ce priveşte reducerea procentului de rebuturi, întreprinderea „U.C.R.“ pe 1955 a dat rebuturi în valoare de 800.000 lei. Din rebuturile date de fabrica „Viitorul“ pe anul trecut, se puteau construi 2.200 butelii de aragaz. Au fost scoase în evidenţă şi unele lipsuri în ce priveşte slaba calitate a unor aparate de radio produse de întreprinderea „Electromagnetica“, a unor ţesături fabricate de întreprinderea „Răscoala 1907“ şi a altor produse. Discuţiile însă nu au scos suficient în evidenţă faptul că unele organizaţii de partid nu au urmărit îndeaproape problemele de producţie. Dacă unele organizaţii de partid au analizat problemele producţiei şi au luat hotărîri pentru îmbunătăţirea muncii totuşi ele n-au urmărit permanent cum sînt aplicate aceste măsuri. Lipsa unui control sistematic asupra activităţii conducerilor administrative a făcut ca să nu se descopere şi valorifice însemnate rezerve interne cu ajutorul cărora productivitatea muncii să crească permanent iar preţul de cost să scadă continuu. In raionul Lenin sunt multe Institute de învăţămînt superior. Plenara a analizat pe larg activitatea depusă de organizaţiile de partid din învăţămintul superior, îndrumate de comitetul raional de partid, aceste organizaţii s-au preocupat mai temeinic de îmbunătăţirea muncii de partid, de mobilizarea membrilor de partid şi a celorlalte cadre didactice la îmbunătăţirea procesului de învăţămînt. Preocuparea principală a organizaţiilor de partid din învăţămîntul superior a fost de a desfăşura o muncă educativă în rîndurile studenţilor, de a îndruma concret activitatea organizaţiilor de U.T.M. în vederea intensificării luptei contra atitudinilor necorespunizătoare în muncă a unora dintre studenţi. Lucrările plenarei au subliniat însă că în munca institutelor ştiinţifice mai există încă multe neajunsuri care trebuiesc grabnic lichidate. Astfel, lupta de opinii nu este încă folosită aşa cum trebuie. Lipsa de colaborare între institutele ştiinţifice dă loc unui paralelism în studierea unor probleme. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tov. Ştefan Cruceru, secretar al comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M R., care a arătat că lucrările plenarei au cuprins o analiză detailată a problemelor ce se desprind din Documentele celui de al doilea Congres al P.M.R. Sarcina organizaţiilor de partid din întreprinderi şi instituţii, a spus vorbitorul, este de a dezbate cu mai temeinic aceste probleme, potrivit specificului fiecărui loc de muncă, de a antrena pe toţi muncitorii în descoperirea şi folosirea rezervelor interne, îndeplinirea planului de producţie pe 1956, dezvoltarea continuă a economiei naţionale depind în mare măsură de lupta dusă de organizaţiile de partid pentru sporirea neîncetată a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Sprijinirea iniţiativei maselor în introducerea şi răspîndirea tehnicii înaintate, asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a procesului de producţie, introducerea unui regim sever de economii, reducerea permanentă a procentului de rebuturi — vor da posibilitate întreprinderilor noastre să obţină noi succese în muncă. Lucrările plenarei comitetului raional de partid ,.V. I. Lenin“ cu activul său au dovedit hotărîrea fermă a organizaţiilor de partid din raion de a mobiliza masele largi de oameni ai muncii la lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de cel de al doilea Congres al P.M.R. L. ALDULESCU Pentru îndeplinirea planului de colectări In raionul Urziceni munca de realizare a planului de colectare a produselor vegetale şi animale s-a desfăşurat într-un mod destul de curios. Mai bine zis în „două etape . Pînă la sfîrşitul anului trecut întregul aparat de colectare ajutat fiind de agitatorii din comune şi de către sfaturile populare, a obţinut unele succese. Planul pe anul 1955 a fost realizat la grîu în procent de la sută, porumb 95 la sută, floarea soarelui 82,3 la sută, alte boabe 92 la sută, fin 100 la sută, carne de porc 97,5 la sută, lapte vacă_84_la sută, lapte ci sută la sută şi lînă, sută la sută. Dacă s-ar mai fi continuat munca începută doar cîteva zile, planul de colectare ar fi putut fî realizat în scurt timp în procent de sută la sută pe întregul raion. Dar lucrurile nu s-au prezentat aşa. La sfîrşitul anului, fără excepţii, întregul aparat de colectare a făcut o „pauză odihnitoare“ şi cum era şi firesc planul nu s-a realizat de la sine ci a rămas în acelaşi stadiu care de altfel nu putea mulţumi pe nimeni, cu atît mai mult aparatul de colectare. Sezisîndu-se de această stare de lucruri tovarăşul Done Pamfil, împuternicitul raional cu colectările, a luat de îndată măsuri de îndreptare. Au fost convocaţi la o şedinţă de lucru, colectorii, împuterniciţii comunali, preşedinţii sfaturilor populare comunale analizîndu-se felul în care s-a desfăşurat munca de realizare a planului de colectare pe raion. In urma dezbaterilor care au avut loc s-au stabilit cantităţile ce trebuiesc colectate, ritmul de colectare şi termenele de realizare a planului de colectare. In urma acestei şedinţe, datorită noului avînt pe care l-a căpătat munca de colectare, planul a început să se realizeze într-un ritm nou. Astfel, s-a ajuns ca la grîu să se realizeze planul în procent de sută la sută de către comunele Borăneşti, Ciocîrlia, Coşereni, Eliza Stoieneşti, Gîrbovi, Ion Roată, Jilavele, Manasia şi Moviliţa. La porumb, planul a fost îndeplinit în comunele Borăneşti, Coşereni, Ion Roată şi Sf. Gheorghe. Este de remarcat faptul că în comunele în care s-a realizat planul la r o— grîu, s-a realizat şi la porumb, precum şi la toate celelalte produse animale şi vegetale. Aşa după cum a dovedit practica, succese nu s-au obţinut decît acolo unde munca de realizare a planului de colectare s-a desfăşurat avînd la bază o susţinută muncă politică de masă, iar colectorii au lucrat după un plan bine întocmit şi pe care l-au respectat cu toată seriozitatea. In comunele unde colectorii nu s-au preocupat într-o măsură suficientă de respectarea ritmului de colectare, acolo unde s-a muncit sectar fără ajutorul agitatorilor, se observă că acele comune sunt codaşe la colectare. Iată de pildă în comuna Cocora unde sunt doi asemenea colectori şi anume Alexandru Gâşcă şi Nistor Tănase, la data actuală planul la grîu şi porumb nu a fost încă îndeplinit. Mai pot fi citate şi comunele Moldoveni, Adîncata, Armăşeşti, Manasia, Roşiori, Borcăneşti şi altele. Pentru ca planul de colectări să fie realizat pînă la data de 28 februarie, aşa cum s-a angajat întregul aparat de colectori din raionul Urziceni, este necesar ca atît din partea sfaturilor populare comunale cît și din partea sfatului popular raional să existe un sprijin mai concret care să constea în formarea de echipe care să ajute colectorii în munca lor. Sfatul popular raional nu trebuie să se limiteze numai la elaborarea unor hotărîri, ci să urmărească şi aplicarea acestora în viaţă pentru ca planul de colectare să fie îndeplinit cît mai curînd. C. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Urziceni A apărut Buletinul „Pentru apărarea păcii“. A apărut nr. 62—63 din Buletinul 5„Pentru apărarea păcii“ (noua denumire a Buletinului Comitetelor de luptă pentru pace), publicaţie lunară editată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R.P.R. .Buletinul publică materiale în legătură cu problema reducerii armamentelor şi interzicerii armelor nucleare, materiale despre apropiata sesiune extraordinară din luna aprilie a Consiliului Mondial al Păcii. De asemenea sunt publicate ştiri în legătură cu activitatea comitetelor de luptă pentru pace din ţară. Buletinul conţine ca supliment documentele sesiunii de la Praga a Comitetului politic consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Mă aflam zilele trecute in biroul mecanicului şef de la S.M.T. Nanov, inginerul Gavrilă Barbu. Discutam în legătură cu reparaţiile tractoarelor şi maşinilor din dotaţia staţiunii. In timp ce imi însemnam unele date intră in birou un tinăr cu o figură surizătoare, plăcută. — Vă salut, tovarășe inginer. — Bună ziua tovarășe. Aveți treabă cu mine ? — Da, cu dumneavoastră sau cu tovarășul director. — In ce problemă? — Aş vrea să mă angajez ca tractorist. Nu mă mai recunoașteți ? — Iartă-mă, dar nu-mi amintesc. — Eu sunt Aristide. — Parcă mi-aduc aminte. Aha ! Tractoristul de la a patra ? — Da tovarăşe inginer. — Şi ce-ai făcut frate Aristide de nu te-am mai văzut pe-aici atita vreme ? — Am făcut armata, tovarăşe inginer. — Bravo Aristide, dar la noi tu ştii cum se intră. — Ştiu, tovarăşe inginer, cum să nu. — Ei atunci fă o cerere şi vino simbătă că ţinem examen. Cum tu ai fost tractorist bun ai şanse să vii iar printre noi. — Sunt sigur că voi reuşi tovarăşe inginer, că şi in armată am lucrat in meserie. Mi-am mai făcut o perfecţionare, aceea de mecanic auto. — Atunci e In avantajul tău. Aşa stau lucrurile la S.M.T. Nanov. Examen pentru postul de tractorist ! La cel de al doilea S.M.T. al raionului Alexandria, la Brînceni, oricine ar asculta pe conducătorii lOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOß Cum se explică ? ! staţiunii s-ar minuna de cite pot auzi sau citi din rapoartele trimise forurilor superioare S.M.T... ...Ne lipsesc... atiţia tractorişti, mecanici de sector... Avem nevoie de cadre calificate pentru sectorul mecanic... Nu vom putea face faţă sarcinilor de campanie, dacă nu ne daţi oameni. Şi asemenea văicăreli ar putea auzi la infinit. Două staţiuni de maşini şi tractoare din acelaşi raion, două staţii, două concepţii. Cum se explică? Simplu de tot. La S.M.T. Nanov munca se desfăşoară organizat, după un plan chibzuit de muncă. Conducerea se interesează îndeaproape de condiţiile de viaţă şi de muncă ale colectivului. Tractoriştii şi ceilalţi mecanizatori realizează ciştiguri mari şi fac cheltuieli mici. Intr-una din zilele petrecute la S.M.T. Nanov trei mese alcătuite dintr-un ceai cu pline dimineaţa, o ciorbă cu carne de porc şi o iahnie de cartofi la prinz şi acelaşi menu de la prinz şi seara n-au depăşit suma de 4 lei (3,82). Staţiunea are o gospodărie anexă, care a aprovizionat pe toţi salariaţii întreprinderii cu legume şi zarzavaturi cu mult sub preţul pieţii şi a asigurat toată aprovizionarea cantinei. De aceea masa (3 meniuri pe zi) nu ajunge niciodată la 120 lei pe lună. Sunt şi alte asemenea realităţi, care nu se prea intilnesc la S.M.T. Brinceni. Şi mai e oare de mirare că aleargă după oameni, în vreme ce la Nanovei sunt selecţionaţi după pregătirea lor? P. IONAŞCU De la „LOTO-CENTRAL” întreprinderea de Stat „Loteria“ aduce la cunoştinţa participanţilor cîştigători la tragerea Loto Central din 17 februarie 1956, că din cauza condiţiunilor meteorologice, comisia centrală nu a putut centralza toate datele necesare pentru stabilirea premiilor. In consecinţă, în baza prevederilor, art. administrarea sistemului de loterie Loto Central, operaţiunile de stabilire a premiilor pentru această tragere se amină pînă la primirea acestor date, după care premiile se vor comunica pe caie obişnuită. Această amînare nu influenţează cu nimic drepturile participanţilor cîştigători STEAGUL’ ROŞU Muncă intensă pentru recoltarea stufului Folosindu-se perioada friguroasă din ultimul timp, acţiunea de recoltare a stufului se desfăşoară cu intensitate, recoltîndu-se cantităţi tot mai marii din această preţioasă materie primă atît de necesară pentru construcţiile agrozootehnice. "V." Numai în raioanele Vidra, Brăneşti, Alexandria, Lehliu, Snagov, Olteniţa, Slobozia şi Drăgăneşti-Vlaşca, de pe bălţile ce sunt exploatate prin unităţile secţiunii industriale locale a statului popular regional, s-au recoltat în lunile ianuarie şi februarie a c. peste 77.000 maldăre de stuf, adică mai mult de 540 tone. Fruntaşe sunt raioanele Vidra şi Brăneşti. Acţiunea de recoltare a stufului se duce prin întreprinderile raionale de industrie locală care au organizat ateliere speciale pentru prelucrarea acestei importante materii prime. Un asemenea atelier s-a înfiinţat de curînd în comuna Cernica-Brăneşti, unde, actualmente se confecţionează plase de stuf (ostreţe) pentru tavane. Recoltarea stufului în regiunea Bucureşti se duce într-un ritm tot mai intens spre a se obţine noi succese in cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare. —O— Economii de materiale La fabrica de săpun „Stela“, secţia săpuierie-fierbere, condusă de inginerul Dragoş Ionescu, este deţinătoarea drapelului de secţie fruntaşă pe întreprindere. Secţia s a angajat să lupte cu avînt sporit pentru a-şi menţine drapelul de secţie fruntaşă şi în viitor. Succese deosebite au obţinut pînă în prezent utemiştii Constantinescu Marin, Vasilescu Ion şi Goldstein Adrian din brigada de tineret, care sunt în primele rînduri ale întrecerii socialiste. Tot la fabrica de săpun „Stela“, brigada de economii la consumul de sodă pentru produsele ,,Vim“ şi „Radior“, şi brigada de economii la consumul de tuburi pentru pastă de dinţi, în luna ianuarie au obţinut importante economii. Astfel brigada pentru consumul de sodă din care fac parte tovarăşii Haţeganu Iulian şi Dobriţă Nicolae a obţinut la produsul „Radion“ economii în valoare de 1708 lei, iar la produsul „Vim“ de 1669 lei. De asemenea brigada de economii din care fac parte tovarăşele Mărculescu Anicuţa şi Petrescu Emilia de la consumul de tuburi pentru pastă de dinţi a obţinut economii în luna ianuarie în valoare de 1059 lei. La Sudiţi, în lunile de iarnă oamenii răsfoiesc mai mult ziarele. Au laîndemînă mai mult timp liber decît atunci cînd sînt prinşi în noianul treburilor la cîmp în lunile de primăvară, vară şi toamnă. Iarna, în afară de îngrijitul vitelor şi pregătirea pentru muncile agricole de primăvară, nu mai au cine ştie ce de făcut. Se adună la sfatul popular ori la cooperativă, citesc şi discută. Aşa au aflat de scrisoarea colectiviştilor din Bucu. Studiind documentele Congresului partidului nostru, citind şi scrisoarea colectiviştilor din Bucu, oamenii şi-au dat mai bine seama de rezultatele ce se pot obţine dacă îşi unesc laolaltă pămîntul şi-l muncesc cu maşinile statului. De fapt, la întemeierea unei întovărăşiri agricole s-au gîndit ei mai de mult. Dar ce folos, că aceia care trebuiau să se ocupe de treaba aceasta, o arpînau de azi pe mîbtre. Intr-o zi însă, după o adunare generală a organizaţiei de bază, în care comuniştii Ion Matei şi Florea N. Ion au luat cuvîntul şi au spus răspicat că trebuie să înceapă munca de îndrumare pentru întemeierea unei întovărăşiri şi în satul lor, treburile s-au schimbat. S-a constituit comitetul de iniţiativă şi s-a pornit serios la lucru. SE CONVING OAMENII. în scurtă vreme o bună parte din aceia care au pămînt la punctul „Tufe“ au făcut cereri de înscriere. Dar aceştia erau totuşi puţini. „Dacă facem întovărăşire, şi-au zis cei din comitetul de iniţiativă, este bine să pornim de la început pe baze sănătoase. Să ne adunăm mai mulţi. Şi la punctul „Gropi“ este pămînt bun şi mai ales e lucrat de oameni harnici. Ce ar fi dacă am sta şi cu ei de vorbă. Facem o întovărăşire cu două tarlale“. Oamenii aceştia însă s-au deprins să urmeze pilda mijlocaşului Traian Constantinescu, un fruntaş al recoltelor bogate. Şi cu acesta, munca de lămurire merge cam greu. Lui îi trebuie vreme pentru ca să se convingă de avantajele întovărăşirii. Trebuia găsit omul cel mai nimerit, care să stea de vorbă cu el. Dacă el va intra în întovărăşire atunci vor veni şi mulţi alţii. Din comitetul de iniţiativă face parte şi tehniciană Elena Vasile. Ea îl cunoaşte de multă vreme pe Traian Constantinescu. Totdeauna l-a sfătuit la bine şi a ascultat-o. De aceea, s-a angajat ca la această chestiune ea să discute cu el. In zilele următoare şi-a înteţit vizitele la gospodăria lui „nea Traian“, cum obişnuieşte să-i zică. Despre superioritatea lucrării pământului cu ajutorul maşinilor, a reuşit să-l convingă uşor. El avea Insă o nedumerire. Nu ştia cum să şi-o spună. Intr-una din zile, după ce tehniciană a stat îndelung de vorbă cu el, Constantinescu i-a spus: — Bine, dar ce se întîmplă cu caii mei? Vezi matale, îi am de atîta vreme, îmi fac treburile cu ei și nu-i dau... — Caii rămîn mai departe ai dumitale. Așa spune statutul, așa facem... — Uite, dacă așa stau lucrurile, să știi că mă înscriu. Pînă acum toate cite mi-ai spus au fost bune, şi eu te-am ascultat. De aceea te ascult şi de data aceasta. NOI CERERI... ...In ziua aceea, la şcoala din satul Sudiţi, raionul Snagov, au venit şi Gheorghe Oltearru, Nistor Babei, Ion Dinache şi Toader Neagu, toţi oameni gospodari din sat, trecuţi de 70 de ani. Adunarea de la şcoală era o consfătuire a comitetului de iniţiativă cu toţi ţăranii muncitori din tarlaua „Gropi“. A vorbit atunci şi mijlocaşul Traian Constantinescu. Vorbele lui şi mai ales faptul să semnase cererea de Înscriere, au făcut ca şi ceilalţi ţărani muncitori să-i urmeze pilda. In sală au început apoi discuţii separate, pe grupuri de cîte 3—4. Oamenii se sfătuiau între ei. Intr-un colţ sînt şi cei 4 bătrîni. Şi ei vorbesc tot despre pasul acesta nou pe care trebuie să-l facă. Au ascultat pe rînd pe toţi aceia care au vorbit. Au ascultat şi vorbele vecinului lor din cîmp, ale lui Traian Constantinescu, I? 5 oMim oii tiotnrîi loo .■» Către masa unde se aflau cei din comitetul de iniţiativă, moş Toader Neagu li se adresă cu multă hotărâre în glas. Se vedea că cumpănise mult lucrurile. — Eu mă înscriu cu pămîntul de la „Gropi“.*Dar, ştiţi ce? Vreau Gipsîstsjs avărăşirea noastră să se cheme „întovărăşirea 1907“. In aceeaşi consfătuire au dat cererile de înscriere şi Gheorghe Olteanu, Nistor Baboi, Ion Dinache şi aproape toţi ţăranii muncitori cu pămînt în tarlaua „Gropi“. S-au adunat în total 33 de cereri ZIUA CEA MARE... ...La adunarea de constituire au venit şi alţi ţărani muncitori din sat. Sala de clasă devenise neîncăpătoare. Cît a durat adunarea, mulţi dintre participanţi au stat în picioare nemaiavînd loc pe băncile şi scaunele care fuseseră aduse. Atunci s-au pus ultimele întrebări în legătură cu problemele care nu erau încă pe deplin lămurite, s-a prelucrat din nou statutul, s-a ales comitetul de conducere şi s-a aprobat propunerea lui moş Toader Neagu ca întovărăşirea să se numească „întovărăşirea agricolă 1907“. Noua întovărăşire are două tarlale: una a celor de la „Tufe“, iar cealaltă a celor de la „Gropi“. In comitetul de conducere au fost aleşi şi mijlocaşul Traian Constantinescu şi moş Gheorghe Olteanu. In aceste zile comitetul de conducere şi noii întovărăşiţi continuă munca de îndrumare în rîndul ţăranilor muncitori pentru ca familia lor să crească necontenit. Traian Constantinescu este acum unul dintre animatorii de seamă ai acestei acţiuni. A. NEDELCU Mijlocaşul Traian Constantinescu şi-a invins îndoiala desen de F. GRONSKI Ne scriu corespondenţii voluntari Au terminat repararea uneltelor agricole In comuna Gruiu, raionul Olteniţa repararea uneltelor agricole necesare campaniei agricole de primăvară a fost terminată, iar acum ţăranii muncitori aşteaptă venirea timpului prielnic pentru a porni la lucru. Succesul obţinut de ţăranii muncitori din comuna Gruiu nu este întîmplător. El îşi are izvorul în munca organizată ce s-a dus în această comună, în atenţia pe care a acordat-o comitetul executiv al sfatului popular acestei probleme. Astfel, s-a trecut din vreme la identificarea tuturor uneltelor ce trebuiau reparate. Cele două centre de reparaţii din comună au fost bine aprovizionate cu materialul feros şi cu cărbunii necesari, pentru ca munca să nu stea nici o clipă. Acum ţăranii muncitori încearcă puterea de încolţire a seminţelor, pe care nu peste mult timp le vor semăna. BADARAU ION Şi-au electrificat comuna Avînd sprijinul muncitorilor de la G.A.S. Petroşani, raionul Zimnicea, ţăranii muncitoridin comuna Petroşani au început cu cîtva timp în urmă lucrările de electrificare a comunei. Sprijinul frăţesc al muncitorilor şi munca însufleţită a ţăranilor muncitori din comună au dat roade. Astfel, a fost construită şi amenajată o uzină electrică comunală în care s-a instalat un motor de 100 c. p. şi în cîteva săptămîni s-au plantat stîlpii şi s-a instalat reţeaua electrică pe uliţa principală a comunei. La aceste lucrări s-au evidenţiat comuniştii şi deputaţii Onică Mocanu, Stan Bîtfoi, Ion Budincă şi alţii care au fost iniţiatorii acestei lucrări. La sfîrşitul lunii ianuarie a. c. în comuna Petroşani s-au aprins primele becuri electrice. VASILE ROMAN In cadrul concursului „Iubiţi cartea“ Biblioteca centrală a sfatului popular al Capitalei, în colaborare cu Casa Centrală a Armatei, au organizat de curînd în sala din bd. 6 Martie nr. 2, un festival literar ghicitoare. Cu acest prilej s-a înmînat insigna „Prietenii cărţii“ unui număr de circa 15 tovarăşi care au participat la discuţiile firraile ale concursului „Iubiţi cartea“. Şi-au dat concursul, artiştii poporului Ion Manolescu şi Costache Antoniu, artistul emerit Radu Beligan, N. Brancomir şi Marieta Mareş, care au citit fragmente din lucrările scriitorilor M. Eminescu, I. Creangă, A. Cehov, I. L. Caragiale, G. Topîrceanu şi alţii. . Au participat peste 500 cetăţeni. PAUL DAN —O— încă doua stîne cooperatiste In primăvara anului trecut, în comuna Ion Roată, raionul Urziceni au fost prelucrate instrucţiunile cu privire la stînele cooperatiste. Mulţi dintre locuitori au înţeles avantajele ce le prezintă stînele cooperatiste dar parcă tot nu le era la îndemînă să dea oile de lingă casa lor, să fie îngrijite de altcineva decît de el. Comunistul Nicolae Gorga văzînd şovăiala oamenilor a propus biroului organizaţiei de bază P.M.R. diin comună să se pornească o largă acţiune de lămurire. O adunare generală a analizat propunerea, a fost de acord cu ea şi s-a dat sarcină fiecărui membru de partid în parte în această privinţă. In scurt timp munca de lămurire dusă de comunişti şi-a dat roadele. In comună a luat fiinţă prima stână cooperatistă cu un număr de 459 oi. Pentru început s-a planificat să se obţină o producţie de 10 kg. brînză pentru fiecare oaie. Dar iată că rezultatele obţinute de stîna cooperatistă au întrecut aşteptările. Producţia realizată a fost de 12 kg. brînză pentru fiecare oaie, aproape dublu faţă de cele 7 kg. brînză pe cap de oaie obţinută în sectorul individual. Aceste rezultate au fost cel mai bun mijloc de convingere a țăranilor muncitori. Anul acesta în comuna noastră au fost create încă două stîne cooperatiste cu un număr de 594 oi. ____________________CTOIAM TftMACF___ Ploua mărunt, şi răceala răsbătea prin haine ajungind pînă la oase — totuşi tehnicianul agronom Voinea Tudor mergea din casă în casă şi discuta cu ţăranii muncitori despre cursul agrotehnic ce urma să-l deschidă. Unii dintre cei cu care sta de vorbă ascultau cu interes cuvintele tehnicianului care Ie explica despre rostul agrotehnicii înaintate şi i se alătură. Alţii însă, se făceau că nu pricep, dar Ghena Grigore şi Papacică Constantin îl susţinură în faţa oamenilor. — Să-l deschidem nea Tudore! Să învăţăm şi noi cei din Măgurele felul cum se munceşte pămîntul ca să dea rod bogat. Cei 15 cursanţi care s-au înscris la cursul agrotehnic începură să-l frecventeze cu regularitate notindu-şi cele spuse de tehnicianul Voinea Tudor. Acesta le vorbi printre altele şi despre lucrările de bază ale solului. Atunci cînd se termină lecţia, comunistul Radu Anghel propuse celorlalţi cursanţi: — Eu fraţilor cred că n-ar strica să ne gindim şi noi la o întovărăşire, mai cu seamă că pămîntul pe care-l avem este bun de grădinărie. Carangea Ştefan care ascultase şi el la această discuţie se antrenă în vorbă şi zise: — Să facem! Şi eu sunt de părere să facem. Dealtfel am aflat lucruri frumoase despre întovărăşiri. Gîndul acesta începuse să-i frămînte pe oameni încă de pe la a 5-a lecţie, a cursului agrotehnic. înainte de a începe lecţia, discutau despre avantajele aduse intovărăşiţilor şi colectiviştilor. Papacică Constantin care urma şi el cursul agrotehnic nu stătu nici el prea mult la îndoială şi zise: — Să facem un comitet de iniţiativă. Aşa a început munca pentru crearea întovărăşirii din Măgurele. Nu era treabă uşoară dar printr-o susţinută muncă de lămurire, 17 familii de ţărani muncitori s-au unit să muncească cele peste 17 ha. teren legumicol. In această lună s-a inaugurat la Măgurele întovărăşirea „16 Februarie". In curînd, întovărăşiţii din Măgurele, vor duce primele trufandale pe piaţa oraşului, contribuind şi ei la buna aprovizionare a populaţiei. ENE FLORIAN La Măgurele S-a înfiinţat întovărăşirea „16 Februarie“ In sat, o nouă întovărăşire Cu cîteva zile in urmă s-a petrecut un eveniment de seamă în viaţa satului Flămînda din raionul Videle. In această zi a avut loc inaugurarea întovărăşirii agricole ce poartă denumirea „Cel de al II-lea Congres al partidului“. In întovărăşire au intrat 30 de familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de peste 36 hectare.Cu prilejul inaugurării acestei întovărăşiri au mai fost primite încă patru cereri ale ţăranilor muncitori, Hie V. Dulgheru, Ion I. Neaţu, Tudor Stănilă, şi Gheorghe Stănilă. Cererile acestora au fost aprobate de adunarea generală a intovărăşiţilor. Pe lîngă comuniştii şi deputaţii care au fost iniţiatorii acestei noi întovărăşiri agricole se numără şi femeile Maria Spînu, Floarea Ene, Maria Raifa, şi altele care au contribuit activ la creşterea numărului celor ce au pornit pe drumul belşugului. Aceasta este a doua întovărăşire care a fost înfiinţată de curînd în satul Flămînda. Pentru succesul deplin al campaniei agricole de primăvară, noii întovărăşiţi care şi-au pregătit din timp atelajele şi seminţele au chemat la întrecere pe cei din întovărăşirea agricolă „23 August“ din acest sat în scopul obţinerii unor recolte sporite la hectar. ANDREI GHEORGHE, POPESCU ANA şi FLORIAN FLAMÂNZEANU —— iDe ce se tărăgănează montarea uscătorului? Colectivul fabricii de ulei „13 Decembrie“ se poate mîndri pe drept cuvînt cu realizările obţinute atît în anul 1955 cît şi în cursul lunii ianuarie a.c., realizări privitoare la îndeplinirea şi depăşirea planului pe sortimente, la obţinerea unei justă corelaţii a principalilor indici de plan, îmbunătăţirea calităţii produselor, etc. Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre realizarea sarcinii de reducere a preţului de cost, deşi acesta este unul dintre cei mai principali indici de plan. Una dintre greutăţile care contribuie la nerespectarea acestui obiectiv, se datoreşte umidităţii peste limitele admise a materiei prime. Acest fapt a atras după sine neutilizarea la maximum a agregatelor din sectoarele extracţie şi presă, şi a contribuit la pierderea unei însemnate cantităţi de ulei în resturile de seminţe. Analizîndu-se în mod amănunţit problema de mai sus, s-a constatat că pe lingă o serie de motive obiective care au contribuit la neîndeplinirea acestei sarcini, există şi o serie de lipsuri foarte serioase care se datoresc neaplicării la timp a unor măsuri tehnicoorganizatorice, menite să lichideze greutăţile privitoare la uscarea seminţelor de floarea soarelui. In trimestrul IV al anului trecut s-a pus în funcţiune un uscător „Büchler“, care însă nu a dat rezultatele corespunzătoare.La—urm„—„ppc+pj rmngtnmnri__Sp5_hotaric să se monteze un alt uscător, de tip „Dara“, care ar fi dat rezultate mult mai bune în desfăşurarea procesului de producţie. Deşi această hotărîre s-a luat încă înainte de începerea noului an, nici pînă astăzi uscătorul respectiv nu a fost montat şi nici alte măsuri tehnico-organizatorice nu s-au aplicat. Tărăgănarea îndeplinirii acestei sarcini se datorește în primul rînd inginerului şef Osias Horovitz, care nu a urmărit îndeaproape această problemă, precum și serviciului mecanic, care nu a terminat la timp montarea importantului agregat. Conducerea întreprinderii de asemenea nu a luat nici pînă în prezent atitudine faţă de aceste serioase lipsuri. La neîndeplinirea sarcinii de reducere a preţului de cost, se mai adaugă şi sporirea cheltuielilor de alocaţie la descărcarea vagoanelor cu materie primă. Pentru ca întreprinderea noastră să îndeplinească cu cinste toate sarcinile ce-i revin asupra obiectivelor stabilite în planul de producţie pe anul acesta, trebuie să se da măsuri pentru înlăturarea tuturor lipsurilor constatate pînă în prezent şi să se folosească toată capacitatea de producţie a maşinilor aplicîndu-se toate măsurile tehnico-organizatorice prevăzute în plan. MATFFCrl rOMCTA MTIM AU PREGĂTIT RĂSADNIŢELE Ţăranii muncitori Florea Neagu, Dumitru Filip şi Gheorghe Ene din comuna Ogrezeni, raionul Domneşti, au terminat printre primii pregătirea uneltelor agricole şi au trecut apoi la amenajarea răsadniţelor pentru zarzavaturi şi legumele timpurii. Ei au pregătit in cîteva zile peste 30 m.p. răsadniţe în care au şi însămiînţat ardei, vinete, roşii, etc. La fel ca ei numeroşi ţărani muncitori au amenajat paturi calde şi au pregătit ramele şi geamurile pentru răsadniţe, urmînd ca de îndată ce timpul va deveni favorabil să le însâmînţeze. NICOLAE GRIGORE —6— Lucrează la livada de pomi a colectivei Cu prilejul dezbaterii documentelor Congresului al II-lea al partidului, colectiviştii din comuna Ruşii lui Asan, raionul Videle, şi-au propus printre altele in planul de producţie pe anul 1956 şi crearea unei livezi de pomi fructiferi. Pentru ca cele hotărîte să nu rămină pe hirtie, colectiviştii au trecut de pre acum la săpatul gropilor unde vor fi plantaţi cei 600 prun.'gutui şi alte specii de pomi fructiferi. PF.TIF. CRISTEA