Steagul Roşu, mai 1956 (Anul 3, nr. 650-674)

1956-05-03 / nr. 650

N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov s-au înapoiat la Moscova Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov Dragi tovarăşi ! Acum, ca întotdeauna cînd ne în­toarcem în patrie, încercăm un senti­ment de nespusă mulţumire pentru faptul că ne aflăm din nou printre voi, dragi moscoviţi. (Aplauze). Ingădui­­ţi-mi să vă mulţumesc din suflet pen­tru această primire caldă. (Aplauze). In cuvîntarea sa N. A. Bulganin a făcut o apreciere asupra rezultatelor vizitei noastre în Anglia. Pot numai să adaug că aceasta este aprecierea noastră comună. Am plecat în Anglia pentru a sta­bili pe calea contactului personal cu conducătorii guvernului englez, o mai bună înţelegere reciprocă şi pentru a găsi căi în vederea îmbunătăţirii con­tinue a relaţiilor dintre ţările noastre. Considerăm foarte utilă călătoria noastră în Anglia. In cursul tratative­lor am avut un schimb sincer de pă­reri atît asupra problemelor privind relaţiile anglo-sovietice, cît şi asupra celor mai importante probleme inter­naţionale. Schimbul de păreri ne-a permis să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii, să clarificăm în care proble­me punctele noastre de vedere se a­­propie şi să aflăm ce probleme nu sunt încă coapte pentru a fi reglementate. Acest lucru este important, deoarece o asemenea clarificare ne-a permis să stabilim problemele asupra cărora pu­tem realiza o înţelegere reciprocă. Credem că s-au obţinut rezultate bune, îndeosebi dacă se ţine seama de faptul că tratativele s-au desfăşurat după o perioadă considerabilă de neîn­credere reciprocă. După părerea noastră principalul este că s-au pus bazele pentru nor­malizarea, îmbunătăţirea şi dezvol­tarea continuă a relaţiilor prieteneşti intre Uniunea Sovietică şi Marea Britanie, ceea ce corespunde intere­selor popoarelor ţărilor noastre şi va contribui la consolidarea păcii în în­treaga lume. Rezultatele tratativelor constituie o nouă dovadă a faptului că, atunci cînd există bunăvoinţă, se pot în­făptui colaborarea şi coexistenţa paş­nică între state, indiferent de siste­mele lor sociale. Marea însemnătate a rezultatelor tratativelor constă şi în faptul că ele constituie o nouă etapă pe calea destinderii continue a încordării in­ternaţionale, un pas important în stabilirea unei mai bune încrederi între ţări. In timpul vizite! In Anglia nu s-a făcut primirea cea mai prietenească şi ospitalieră, fapt pentru care mul­ţumim încă odată în mod sincer po­porului englez, primului ministru al guvernului Regatului Unit, sir An­thony Eden, şi colegilor săi. In afară de Londra am vizitat o­­raşele Oxford, Birmingham, Edin­burgh şi alte regiuni. Pretutindeni ni s-a făcut o primire bună, prieteneas­că. Tratativele şi ceremoniile oficiale ne-au luat mult timp şi de aceea, din păcate, n-am avut posibilitatea de a avea întrevederi cu oameni simpli din Anglia. Dar, chiar şi acele întrevederi cu populaţia, care au avut loc, atenţia manifestată de englezi faţă de vizita noastră, saluturile care ni s-au adresat nouă, ca reprezen­tanţi ai Uniunii Sovietice, arată că poporul englez doreşte prietenia cu popoarele U.R.S.S. Ne-am convins că poporul englez năzuieşte spre pace şi dezvoltarea unor bune relaţii cu ţara noastră. In cuvîntările noastre am spus englezilor că oamenii noş­tri sovietici nutresc sentimente de prietenie faţă de poporul englez cu care am luptat împreună în anii pri­mului şi ai celui de al doilea război mondial împotriva dușmanului co­mun. Cred că n-am să greşesc dacă voi spune că popoarele noastre, sovietic și englez, sunt satisfăcute de rezulta­tele tratativelor, dîndu-şi seama că acesta nu este decit începutul, că în viitor vom merge unul în întîmpina­rea celuilalt. (Aplauze prelungite). Vom tinde spre stabilirea de relaţii prieteneşti cu toate ţările pe baza respectării independenţei şi suverani­tăţii naţionale, integrităţii teritoriale, neamestecului în treburile Interne. Toate popoarele doresc o pace trainică, îndelungată, doresc slăbirea încordării Internaţionale. In ultimul timp în această privinţă multe s-au schimbat în bine. Dar mai există încă obstacole destul de mari în ca­lea lichidării totale a aşa-numitului „război rece“. Aceste obstacole por­nesc în special de la unele cercuri influente din S.U.A., care nu sunt in­teresate în destinderea încordării in­ternaţionale. După cum se vede în S.U.A. nu s-au copt încă condiţiile pentru a se renunţa la politica „răz­boiului rece“. Cu toate acestea, ni se pare că în Statele Unite ale Americii încep deja să se manifeste unele licăriri ale do­rinţei de a se păşi pe calea stabi­lirii înţelegerii reciproce. Acest fapt îl dovedeşte între altele recenta de­claraţie făcută de preşedintele S.U.A., Eisenhower, la Asociaţia americană a redactorilor de ziare. Noi nu putem să fim deloc de acord cu multe teze din declaraţia sa deoarece ele nu pot contribui la stabilirea încrederii. Dar în acelaşi timp în declaraţia pre­şedintelui există şi afirmaţii preţioase ca S.U.A sunt gata să exploreze toate căile spre reglementarea problemelor litigioase, că guvernul sovietic poate avea relaţii de prietenie cu S.U.A. Sperăm că aceste cuvinte vor fi întărite prin acţiuni practice. In ceea ce priveşte guvernul sovietic, el este pentru stabilirea unor relaţii de prie­tenie cu S.U.A. ca şi cu alte ţări, şi noi vom face tot posibilul în această direcţie. Dacă de ambele părţi se va ma­nifesta bunăvoinţă, sîntem convinşi că se pot înlătura multe neînţelegeri, se pot îmbunătăţi relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. Dacă ar exista do­rinţa reciprocă noi am putea să în­lăturăm pas cu pas, treptat, diver­genţele şi să creăm încrederea nece­sară, am putea obţine rezolvarea problemei reducerii armamentelor, interzicerii armei atomice şi cu hi­drogen, interzicerii experimentării a­­cestei arme. In interesul popoarelor Uniunii Sovietice, S.U.A., şi ale tu­turor celorlalte ţări este necesar să se creeze condiţii pentru dezvoltarea largă a legăturilor comerciale, cultu­rale şi a altor legături dintre state. Lichidarea războiului rece, spre care tindem, va permite omenirii să răsufle uşurată şi să-şi concentreze toate eforturile asupra creării de noi valori materiale şi culturale spre binele popoarelor. Guvernul sovietic va continua şi de acum înainte să lupte cu perse­verenţă pentru înlăturarea încordării internaţionale, întărirea securităţii şi stabilirea unei păci trainice. Noi sîntem pentru stabilirea de contacte largi cu popoarele tuturor ţărilor lumii, pentru stabilirea de contacte cu partidele socialiste. Intre partidele comuniste şi socia­liste există în numeroase probleme puncte de vedere diferite. Există di­vergenţe de principiu. Dar în intere­sul oamenilor muncii noi putem şi trebuie să avem contacte cu privire la problemele principale, fundamen­tale ale mişcării muncitoreşti con­temporane. Acestea sunt în primul rînd problemele luptei pentru slăbi­rea încordării Internaţionale, pentru stabilirea unei păci trainice, pentru stabilirea colaborării dintre ţări în domeniul comerţului şi culturii. In timpul vizitei în Anglia am ac­ceptat bucuros propunerea conducă­torilor partidului laburist de a ne întîlni cu ei și de a face un schimb de păreri asupra unor probleme im­portante care interesează cele două partide ale noastre — P.C.U.S. și partidul laburist. Această întîlnire a avut loc. Trebuie să vă spunem deschis, to­varăşi, că în urma acestei întîlniri am rămas cu impresia că în condu­cerea partidului laburist o parte din­tre conducători se află pe o poziţie reacţionară, antisovietică. Unii con­ducători ai partidului laburist nu au renunţat nici pînă în prezent la con­cepţiile lor dăunătoare asupra Uniu­nii Sovietice, asupra P.C.U.S., asu­pra partidelor comuniste şi munci­toreşti din ţările de democraţie popu­lară. Ni s-au pregătit în mod intenţionat şi ni s-au aruncat întrebări despre nişte social-democraţi care ar sta în închisori la noi şi în ţările de de­mocraţie populară. Am respins cu hotărîre aceste întrebări ca fiind provocatoare. Dacă aceşti conducători ai labu­riştilor ar avea bune intenţii faţă de P.C.U.S., atunci ar fi găsit alte în­trebări. Ei ştiu doar prea bine că noi facem totul pentru a îndrepta greşelile comise în trecut într-o se­rie de cazuri şi că oameni condam­naţi fără vină sunt reabilitaţi, că nu numai în U.R.S.S., ci şi în ţările de democraţie populară se revizuiesc procesele la privinţa justeţei cărora există vreo îndoială. întreaga lume ştie aceasta, acest lucru este bine cunoscut şi conducă­torilor laburişti mai sus menţionaţi. Atunci de ce au scos această între­bare şi alte întrebări la fel de mîr­­şave? Pentru a căuta să intre în gra­ţiile reacţionarilor. Este greu să gă­seşti o altă explicaţie. Numai reac­ţionarilor le este avantajoasă dezbi­narea diferitelor detaşamente ale clasei muncitoare şi ei se tem mai mult ca de orice de unitatea lor. Aşadar vorbele unor conducători la­burişti care susţin că apără intere­sele clasei muncitoare sunt departe de a coincide cu faptele lor. Doar ei iau foarte rar şi cu timiditate ati­tudine împotriva represiunilor faţă de militanţii progresişti dintr-o serie de ţări capitaliste. Pe semne, o parte dintre conducă­torii partidului Laburist au înţeles declaraţiile noastre sincere în care am vorbit despre lipsurile şi greşelile noastre în scopul de a le îndrepta ca şi cum noi am face aceasta din cauza unei slăbiciuni a noastre şi unei presiuni a forţelor reacţionare din afară. Nu, domnilor, greşiţi profund. Voi trebuie să ţineţi seama de statul nos­tru socialist, de cuceririle statului nostru pe care poporul le-a dobîndit sub conducerea clasei muncitoare şi a avangărzii sale — partidul co­munist. Numai oportunişti fără nici o speranţă pot să nu vadă şi să nu ţină seama de succesele obţinute de poporul nostru care păşeşte pe calea construcţiei comuniste. Noi nu vă im­punem drumul nostru, dar vom apăra cu hotărîre cuceririle clasei munci­toare a ţării noastre, cuceririle prie­tenilor noştri, cuceriri pe care oame­nii muncii le-au dobîndit cu un preţ uriaş. (Aplauze prelungite). Deşi am fost oaspeţi ai laburişti­lor, am dat o ripostă hotărîtă încer­cărilor de amestec în treburile interne ale ţărilor socialiste, încercărilor de a atenta la cuceririle oamenilor mun­cii din aceste ţărî. Intr-un şir de ţări, reprezentanţi înveteraţi ai­­acţiunii calomniază P.C.U.S. afirmînd că noi am fi îm­potriva unor contacte cu partidele socialiste, că noi, vorbind despre ne­cesitatea unităţii de acţiune a comu­niştilor şi socialiştilor, am avea, chi­purile, nişte planuri perfide. Aceasta este o minciună răspîndită de duş­manii unităţii clasei muncitoare şi această calomniere este repetată de unii aşa-zişi socialişti. Noi sîntem pentru unitatea diferi­telor detaşamente ale clasei munci­toare. Viaţa a confirmat că acolo unde această unitate a fost realizată s-au obţinut mari succese în lupta pentru Interesele fundamentale, vitale ale oamenilor muncii. De aceea par­tidul nostru va lupta şi de acum înainte neobosit pentru unitatea par­tidelor clasei muncitoare, îndeosebi în probleme atît de importante care îi preocupă pe toţi oamenii muncii — lupta pentru slăbirea încordării internaţionale şi pentru menţinerea păcii. Sîntem convinşi că atacurile la care s-au dedat unii conducători ai partidului laburist nu stat împărtă­şite de laburiştii de rînd, că poziţia adoptată de unii conducători ai labu­riştilor nu va găsi sprijin în mase. Sîntem convinşi că oamenii muncii din Anglia, inclusiv laburiştii de rînd, doresc prietenie şi colaborare cu poporul sovietic, cu Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice pentru că aceasta constituie baza succesului la lupta pentru slăbirea încordării internaţionale, iar slăbirea încordării duce le reducerea cheltuielilor pen­tru înarmare şi ridicarea bunei stări materiale a popoarelor. Comitetul Central al partidului nostru va traduce şi de acum înainte în viaţă cu perseverenţă hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. cu privire la stabilirea contactelor cu partidele socialiste şi muncitoreşti. Sîntem convinşi că partidul labu­rist ne va înţelege just şi va face paşii necesari la această direcţie. Noi sîntem gata să ne ridicăm deasupra ofenselor personale şi atacurilor pro­vocatoare la care s-au dedat unii conducători ai laburiştilor faţă de Partidul Comunist al Uniunii Sovie­tice, şî In ciuda acestui fapt putem accepta stabilirea de contacte cu la­buriştii englezi, dacă din partea lor va fi manifestată înţelegerea şi do­rinţa cuvenită. Este clar că asemenea contacte sînt foarte importante la in­teresul oamenilor muncii din Anglia şi din Uniunea Sovietică. Incheindu-mî cuvîntarea vă felicit, tovarăşi locuitori ai Moscovei, cu pri­lejul sărbătorii de 1 Mai şi vă urez succese în muncă spre binele patriei noastre. (Aplauze prelungite). Trăiască prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Marii Britanii ! (Aplauze prelungite). Trăiască pacea în întreaga lume! (Aplauze furtunoase). Marele miting cu prilejul încheierii cu succes a tratativelor anglo-sovietice MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS La 30 aprilie peste 25.000 de oa­meni ai muncii din Moscova — re­prezentanţi ai tuturor raioanelor ca­pitalei—s-au adunat pe aeroportul cen­tral pentru a întîmpina pe N. A. Bul­ganin, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. şi pe N. S. Hruş­ciov, membru al Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S., care s-au în­tors din călătoria făcută în Anglia. In întîmpinarea lui N. A. Bulga­nin şi N. S. Hruşciov şi a persoa­nelor care îi însoţesc au sosit L. M. Kaganovici, A. I. Kiricenko, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Mo­lotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Sabu­­rov, M. A. Suslov, K. E. Voroşilov, G. K. Jukov, D. T. Şepilov, E. A. Furţeva, A. B. Aristov, N. I. Be­­leaiev, A. N. Kosîghin, V. A. Ku­­cerenko, V. A. Malîşev, V. V. Maţkie­­vici, I. F. Tevosian, M. V. Hrunicev, vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S.; A. P. Volkov, pre­şedintele Sovietului Uniunii al Sovie­tului Suprem al U.R.S.S.; V. T. La­­ţis, preşedintele Sovietului Naţionali­tăţilor al Sovietului Suprem al U.R.S.S.; A. P. Tarasov, preşedin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R.; M. A. Iasnov, președin­tele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S.R.; A. A. Andreev, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.; N. M. Pegov, secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., miniștri ai U.R.S.S., mare­şali ai Uniunii Sovietice, amirali, de­putaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ai Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., conducători ai organiza­ţiilor de partid, sovietice, sindicale şi comsomoliste şi alte personalităţi o­­ficiale. N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, au mai fost întîmpinaţi de consilie­rul S. K. Parott, însărcinat cu afa­ceri ad-interim al Marii Britanii în U.R.S.S., precum şi de şefii ambasa­delor şi legaţiilor acreditaţi în U.R.S.S. Au fost de asemenea de fa­ţă numeroşi reprezentanţi ai presei sovietice şi străine, ai radioului şi cinematografiei. Conducătorii guvernului sovietic şi ai Partidului Comunist al Uniunii So­vietice s-au urcat la tribună. Pe ae­roport au izbucnit ovaţii furtunoase. N. I. Bobrovnikov, preşedintele Co­mitetului Executiv al Sovietului oră­şenesc Moscova de deputaţi ai oame­nilor muncii, a deschis mitingul. In numele celor prezenţi, el a felicitat cu căldură pe Nikolai Aleksandrovici Bulganin şi pe Nikita Sergheevici Hruşciov, cu prilejul încheierii cu succes a tratativelor cu conducătorii guvernului englez şi întoarcerii lor în patrie. In numele muncitorilor din indus­tria oraşului Moscova a luat cuvîn­tul V. N. Reabov, oţelar la uzina metalurgică „Serp­i Molot“ („Se­cera şi Ciocanul“). In numele intelectualilor din capi­tală a luat cuvîntul academicianul. S. L. Sobolev. Cuvîntarea lui N. A. Bulganin Dragi tovarăşi ! Acum două săptămîni am părăsit ţara noastră pentru a vizita Anglia. Sîntem fericiţi astăzi să ne întoarcem în patrie, la Moscova, să vă transmi­tem un salut cordial şi să vă mulţu­mim pentru primirea caldă plină de bucurie. (Aplauze). Vizita în Anglia, pe care am făcut-o la invitaţia guvernului Marii Britanii şi a primului ministru, dl. Eden, per­sonal, are o mare însemnătate poli­tică şi practică atît pentru relaţiile anglo-sovietice, cît şi pentru întrea­ga viaţă internaţională. Timp de mulţi ani, relaţiile politi­ce anglo-sovietice au fost destul de încordate. Comerţul nostru cu Anglia scăzuse considerabil. Legăturile ştiinţifice şi culturale, stabilite în trecut, înceta­seră. Această situaţie nu corespundea nici Intereselor Angliei, nici intereselor U­­niunii Sovietice. Interesele popoarelor celor două ţări au cerut şi cer­­astăzi îmbunătăţirea şi consolidarea relaţiilor sovieto-en­­gleze în domeniile politic, comercial, ştiinţific şi cultural. Era evident că îmbunătăţirea relaţiilor între mari puteri ca Marea Britanie şi Uniunea Sovietică va contribui la consolidarea, păcii generale şi a securităţii popoa­relor. Plecînd în Anglia, ne-am dat per­fect de bine seama că ne aşteaptă greutăţi destul de mari. Aceste greu­tăţi au constat în primul rînd în fap­tul că în rîndul cercurilor destul de influente din Anglia există nu numai adepţi ai vizitei noastre, ci şi adver­sari ai acesteia, există adepţi ai îm­bunătăţirii relaţiilor cu Uniunea So­vietică şi adversari ai acestei îmbu­nătăţiri. Reprezentanţii acestor cercuri nu doresc să vadă ceea ce pentru toţi este de mult evident şi de necontes­tat. Ei nu doresc să vadă schimbările radicale care s-au produs în viaţa Internaţională, acum cînd vremea „războiului rece“ a trecut, politica „de pe poziţii de forţă“ a dat fali­ment şi factorii păcii au început să exercite o influenţă tot mai mare a­­supra vieţii internaţionale. Noi, însă, am plecat în Anglia cu dorinţa sinceră de a găsi un limbaj comun, de a stabili încredere şi înţe­legere reciprocă, de a rezolva pe baza reciprocităţii şi bunăvoinţei proble­mele care interesează ambele părţi. In timpul vizitei în Anglia am sta­bilit un bun contact personal cu pri­mul ministru, dl. Eden, şi cu colegii săi. Am dus tratative cu ei, ceea ce a constituit unul din scopurile vizitei noastre în Anglia. Am avut întrevederi cu activişti pe tărâm social şi cu reprezentanţi ai cercurilor de afaceri engleze la Lon­dra, la Consiliul municipal al comita­tului Londra, cu prilejul vizitării ora­şelor Birmingham şi Oxford. Am vi­zitat Scoţia şi capitala ei, oraşul E­­dinburgh, şi am avut acolo întreve­deri cu reprezentanţi ai cercurilor de afaceri şi politice. Am avut întrevederi şi convorbiri cu reprezentanţi ai comandamentului armatei, ai trupelor terestre, ai for­ţelor militare aeriene şi ai comanda­mentului forţelor maritime militare. Din păcate nu am avut posibilitatea de a ne întîlni şi a sta de vorbă cu poporul. L-am văzut numai mergînd pe străzile Londrei şi ale altor oraşe. Deşi nu am avut contact suficient cu poporul, am ajuns totuşi la con­vingerea fermă că poporul englez nu vrea război, că doreşte pacea, priete­nia şi colaborarea cu poporul sovie­tic. (Aplauze prelungite). Ne-am fă­cut de asemenea impresia netă că cercurile de afaceri ale Angliei sunt favorabile dezvoltării colaborării eco­nomice şi a comerţului cu Uniunea Sovietică. Toate acestea şi-au exercitat, desi­gur, influenţa asupra tratativelor noastre cu guvernul englez. In această ordine de idei trebuie relevată îndeosebi atitudinea pe care au avut-o faţă de noi conducătorii partidului laburist, partid muncito­resc din Anglia. Conducerea partidului laburist a folosit întîlnirea cu noi pentru a pu­ne întrebări şi a face declaraţii în­dreptate împotriva politicii noastre, împotriva politicii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Oricît de ciudat ar fi acest lucru, singura organizaţie care prin com­portarea ei a încercat să strice at­mosfera vizitei noastre a fost orga­nizaţia laburiştilor, comitetul ei exe­cutiv şi liderii ei. Li s-a dat riposta cuvenită. (Aplau­ze furtunoase). Cea mai mare parte a timpului pe care l-am petrecut în Anglia a fost consacrată tratativelor cu guvernul Marii Britanii, cu primul ministru, dl. Eden, cu lordul Sigiliului Privat, dl. R. A. Butler, cu ministrul Afa­cerilor Externe, dl. Selwyn Lloyd, şi cu alţi membri ai guvernului. Am avut o întrevedere cu dl. W. Chur­chill, cunoscut om de stat al Marii Britanii. Am examinat probleme im­portante pentru pacea şi securitatea generală ca problema dezarmării, si­tuaţia din Orientul Apropiat şi Mij­lociu, relaţiile noastre cu Anglia. Care sunt rezultatele tratativelor noastre? Ele sunt prezentate în mod amănunţit în declaraţiile care au fost publicate, în declaraţia celor două guverne şi în declaraţia noastră fă­cută la conferinţa de presă de la Londra. Sîntem, desigur, încă departe de a fi realizat un acord în toate proble­mele. Totuşi, toate problemele asu­pra cărora am căzut de acord cu gu­vernul englez sunt importante şi e­­senţiale pentru dezvoltarea relaţiilor sovieto-engleze şi pentru cauza păcii. Principalul este că în urma trata­tivelor noastre se creează condiţii noi pentru îmbunătăţirea continuă a re­laţiilor dintre statele noastre. Se des­chid posibilităţi mai largi pentru dezvoltarea colaborării atît în dome­niul politic cît şi în cel economic, pentru dezvoltarea legăturilor cultu­rale şi ştiinţifice. Ne-am cunoscut unii pe alţii. Am făcut un schimb de păreri sincer a­supra majorităţii problemelor inter­naţionale de cea mai mare impor­tanţă. Intr-o serie de probleme fie­care parte a rămas la părerea ei, dar, într-o serie de alte probleme am a­­juns la puncte de vedere asemănă­toare. Cele două părţi au căzut de acord că baza pentru colaborarea prietenească o constituie coexistenţa paşnică a statelor, indiferent de deo­sebirea între sistemele noastre so­ciale. Politica externă sovietică a coexis­tenţei paşnice s-a adeverit pe deplin. Ea corespunde intereselor vitale ale tuturor ţărilor şi ale tuturor popoa­relor. (Aplauze furtunoase). In general trebuie considerat că tratativele şi vizita noastră au fost încununate de succes. (Aplauze). Deşi în cursul tratativelor s-au ivit din cînd în cînd situaţii dificile şi încordate, totuşi năzuinţa de a găsi hotărîri acceptabile pentru ambele părţi, expunerea s­inceră a punctelor de vedere atît de către o parte cît şi de cealaltă au creat o atmosferă de încredere şi înţelegere reciprocă. Aceasta a făcut cu putinţă ca tratati­vele să dea bune rezultate. Vizita şi tratativele noastre nu au urmărit nici un fel de alte scopuri în afară de scopuri prieteneşti. Noi nu vrem să îmbunătăţim relaţiile cu Marea Britanie pe seama înrăutăţirii­ relaţiilor ei cu alte state. Uniunea Sovietică a salutat tot­deauna prietenia între diferitele state atunci cînd la baza acestei prietenii stau scopuri paşnice şi nobile. Tratativele noastre cu guvernul en­glez au arătat încă odată că politica externă de pace a Uniunii Sovietice dă rezultate bune. Am stabilit relaţii de prietenie cu multe ţări ale lumii şi dezvoltăm activ cu ele colaborarea politică şi economică, comerţul se lărgeşte, se dezvoltă legăturile ştiin­ţifice şi culturale. O asemenea po­litică este utilă nu numai nouă; ea influenţează favorabil întreaga situa­ţie internaţională. Orizontul interna­ţional se limpezeşte, se risipeşte trep­tat teama oamenilor pentru ziua de mîine, forţele păcii cresc şi se în­tăresc, îmbunătăţirea relaţiilor cu Anglia este nu numai începutul stabilirii În­crederii crescînde între ţările noas­tre, nu numai începutul unei noi e­­tape în lărgirea legăturilor şi a co­laborării. Da va servi de asemenea cauzei generale a păcii şi dezvol­tării bunelor relaţii în întreaga lume. Sub conducerea gloriosului său­ partid comunist şi a guvernului său Uniunea Sovietică va duce şi de a*, cum înainte în mod ferm o politică externă de pace îndreptată spre în­tărirea prieteniei şi colaborării între,’ popoare. (Aplauze prelungite). Programul de politică externă, e-’ laborat de Congresul al XX-lea al P.C.U.S., dă deja rezultate pozitive. Acest program corespunde în între­gime intereselor popoarelor Uniunii Sovietice, intereselor păcii şi securi­­tăţii generale. (Aplauze prelungite). Trăiască politica externă sovietică, politică de prietenie și pace între popoare! (Aplauze furtunoase). Cuvîntarea lui A. N. A luat apoi cuvîntul academicianul A. N. Tupolev, constructor de avioa­ne, care a spus între altele: Cînd am aflat că voi face parte din componenţa delegaţiei care plea­că în Anglia, am fost profund miş­cat de încrederea ce mi s-a acordat Tovarăşi, eu sînt fără partid, dar iubesc poporul nostru, îi doresc feri­cire şi bucurie, (aplauze), sunt con­vins că guvernul şi partidul nostru nu au alte ţeluri decit slujirea po­porului. Vizita noastră a arătat că noi nu rămînem în urma Occidentului în ceea ce priveşte tehnica, iar în ceea ce priveşte ritmul dezvoltării îl de­păşim cu mult. (Aplauze). Cele trei avioane ale noastre de tipul Tu-104, care au deservit dele­gaţia, făceau zilnic zboruri pe ruta Moscova-Londra, parcurgînd această distanţă doar în trei ore şi jumăta­te, au atras atenţia generală şi s-au bucurat de o foarte înaltă apreciere Tupolev din partea tuturor acelora care le-au văzut. Ne-am întilnit cu oameni de ştiin­ţă, constructori de avioane şi motoa­re şi am simţit mereu respectul pe care ei îl nutresc faţă de ştiinţa şi tehnica noastră. Dar oare a trecut mult timp de cînd ei ne priveau de sus ? Noi am vorbit despre necesita­tea păcii între poporul nostru și po­poarele Commonwealth-ului britanic și, privindu-i în ochi, am văzut că marea majoritate nu vor război ci vor prietenie cu noi. Cuvîntarea lui I. V. Kurceatov A luat apoi cuvîntul savantul ato­mist I. V. Kurceatov, care a spus între altele : In delegaţia tovarăşilor Bulganin şi Hruşciov am reprezentat ştiinţa atomică sovietică. Savanţii englezi au primit cu căl­dură pe colegul lor sovietic şi au manifestat un mare interes faţă de lucrările savanţilor noştri. Cu un sentiment de mîndrie faţă de marele meu popor şi ştiinţa lui, am văzut că în cele mai multe domenii ale ştiinţei şi tehnicii atomice, Uniu­nea Sovietică a depăşit Anglia. Dar trebuie spus că în unele domenii, fi­zicienii, chimiştii şi inginerii englezi au realizat mai mult decât noi. Pro­iectele şi soluţiile originale ale sa­vanţilor englezi în aceste domenii merită cea mai înaltă apreciere. Cu permisiunea partidului şi guver­nului am prezentat în cadrul unei şe­dinţe a fizicienilor englezi un refe­rat despre unele lucrări ale Acade­miei de Ştiinţe a U.R.S.S. în dome­niul controlului asupra experienţelor termonucleare. Sînt fericit că guvernul ţării mele a luat o iniţiativă nobila, botarind primul în lume să dezvăluie secre­tul acestor lucrări. Savanţii englezi au întîmpinat cu căldură referatul, rugîndu-mă să transmit sentimentele lor de admira­ţie savanţilor care au efectuat ace­ste lucrări. Ii felicit pe aceşti savanţi pentru înalta apreciere, bine meritată, de care se bucură munca lor în cercu­rile ştiinţifice mondiale. Mulţumesc din toată inima po­porului, partidului şi guvernului pen­­tru grija faţă de noi, care ne dă posibilitate nouă, savanţilor, să ţi- o am sitt steagul ştytilei sovietice. STEAGUL! ROSS Rezoluţia adoptată la miting „Oamenii muncii din Moscova, ca şi toţi oamenii sovie­tici, constată cu un sentiment de profundă satisfacţie că în urma vizitei în Marea Britanie a tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov s-au încheiat cu succes tra­tativele anglo-sovietice care constituie o mare contribuţie la cauza îmbunătăţirii relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Marea Britanie, la cauza consolidării păcii şi securităţii gene­rale a popoarelor. Oamenii sovietici aprobă cu căldură politica externă de pace a guvernului sovietic, care corespunde în între­gime năzuinţelor popoarelor ţării noastre.­­ Stabilirea contactului­ personal între oamenii de stat ai U.R.S.S. şi Marii Britanii este un factor important în realizarea înţelegerii reciproce şi dezvoltarea colaborării prieteneşti anglo-sovietice. Oamenii sovietici consideră declaraţia comună cu pri­vire la tratativele sovieto-engleze ca un document de mare însemnătate pentru pacea şi securitatea în Europa şi pentru menţinerea păcii generale. Ei salută în unani­mitate recunoaşterea necesităţii de a se lărgi continuu legăturile economice şi culturale între U.R.S.S. şi Ma­rea Britanie. Nu încape nici o îndoială că popoarele tuturor ţărilor vor primi cu satisfacţie declaraţia guvernelor Marii Bri­tanii şi Uniunii Sovietice în care se spune că ele îşi vor continua eforturile îndreptate spre micşorarea continuă a încordării internaţionale, interzicerea armei nucleare şi dezarmarea, precum şi recunoaşterea reciprocă a faptului că respectarea independenţei naţionale şi a suveranităţii, a integrităţii teritoriale şi neamestecul reciproc în trebu­rile interne constituie baza colaborării prieteneşti şi a coexistenţei paşnice a tuturor statelor, indiferent de sis­temele lor sociale. Moscoviţii trimit salutul lor prietenesc tuturor partiza­nilor sinceri ai păcii din Marea Britanie şi urări de feri­cire şi prosperitate poporului englez. Trăiască prietenia dintre popoarele Uniunii Sovietice şi Marii Britanii I“ ★ Moscoviţii au adoptat rezoluţia cu aplauze furtunoase. Mitingul a fost radiotelevizat. , După m­tiţie, conducătorii partidu­★­­ . I Iul comunist şi ai guvernului sovietic I au luat loc în maşini şi au părăsit aeroportul. Zecile de mii de oameni care s-au adunat pe şoseaua Leningrad * ★ şi pe alte străzi au salutat cu entu­ziasm pe N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, care şi-au încheiat cu suc­ces misiunea de bunăvoinţă.­­ Pag. 3-a Un articol al iov.Gh.Gheorghiu-Dej publicat în ziarul „Pravda” MOSCOVA­­ (Agerpres). — Ziarul „Pravda“ din 1 mai a.c. a publicat un amplu articol sem­nat de tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, prim-secretarr al C.C. al Partidului Muncitoresc Romin, intitulat „Internaţionalismul — ideologia prieteniei popoarelor“. Epoca noastră, se spune în ar­­ticol, este epoca triumfului mar­­xism-leninismului, epoca dezvoltării impetuoase a mişcării muncitoreşti şi a luptei de eliberare a popoa­relor. Cauza păcii şi frăţiei po­poarelor uneşte astăzi sute de mi­lioane de oameni. Solidaritatea oamenilor muncii care îşi găseşte expresia în ideo­logia internaţionalismului prole­tar, se spune în continuare în ar­ticol, exercită o uriaşă înrîurire asupra vieţii fiecărei ţări şi asu­pra evoluţiei întregii situaţii in­ternaţionale. Viaţa confirmă că unitatea şi solidaritatea oamenilor muncii, fără deosebire de naţio­nalitate, constituie un puternic iz­vor al forţei lor în lupta pentru eliberarea socială şi naţională. VIZITA DELEGAŢIEI CULTURALE ROMÍNE IN FINLANDA HELSINKI 2 (Agerpres). — La 29 aprilie delegația culturală romina care vizitează Finlanda cu prilejul împlinirii a 5 ani de la în­fiinţarea Asociaţiei Finlanda-România a vizitat Teatrul Naţional Finlandez şi Teatrul National Suedez. Conducerea Academiei finlandeze a oferit în aceeaşi zi o masă în cin­stea academicianului Bădărău, iar tov. Sică Alexandrescu a vorbit la posturile de radio finlandeze despre teatrul romînesc. In ziua de 30 aprilie la invitaţia directorului general al şcolilor, Reine Oittinen, delegaţia a vizitat cîteva şcoli din Helsinki. După-amiază de­legaţia a fost invitată la sediul Aso­ciaţiei Finlanda-România, unde a fost primită călduros de conducerea aso­ciaţiei, iar seara a vizitat opera fin­landeză fiind salutată de directorul general al operei, Joukko Telonen. -O-­­ Declaraţia Biroului Politic al P.C. Francez cu privire la problema algeriană PARIS 1 (Agerpres). — Ziarul „L’Humanité“ a publicat declaraţia Biroului Politic al Partidului Comu­nist Francez cu privire la problema algeriană. In declaraţie se subliniază că pe zi ce trece situaţia din Alge­ria devine tot mai alarmantă, stiu­nind o mare nelinişte în rîndurile unor pături largi ale poporului fran­cez. In declaraţie se spune că ex­­tinderea operaţiilor militare şi tri­miterea în Algeria a zeci de mii de soldaţi înseamnă creşterea în am­ploare a războiului. „Nu pentru a­­ceastă politică au sprijinit comuniştii guvernul cu voturile lor“ — declară Biroul Politic. Biroul Politic cheamă pe toţi oame­nii muncii din Franţa să-şi dubleze eforturile pentru a pune capăt răz­boiului din Algeria şi pentru a obţine începerea tratativelor de pace. Zi de sărbătoare (Urmare din pag. 1-a)­­ artistice de la I.T.B.-Bucureştii-Noi, Formarea trenurilor, Casa de cultură „Nicolae Bălcescu” din raionul Gri­­viţa Roşie, Textila Griviţa, etc. Unele din ansambluri şi-au­­ împăr­ţit activitatea pe scene aflate in raioa­ne diferite. Astfel, în sala de festivi­tăţi a întreprinderii „Luceafărul” din­ raionul Lenin, am întîlnit o formaţie orchestrală de la Teatrul de Operă şi Balet şi soliştii Arax Savagian, Rudi Ledeanu, Ianula Papadopol, care au interpretat un frumos program de arii din opere şi operete. Şi tot in raionul Lenin, fie pe scena sălii „Ivă­­nuş” din cartierul Ferentari, fie pe aceea din cartierul „Tudor Vladimi­­rescu” alături de alte formaţii arti­stice, au fost mult gustate şi nume­rele oferite de formaţiile de cor şi dansuri ale metalurgiştilor de la „Mao Tze-dun”. Tenorul Paul Vasilescu, strungar în uzină, sau basul State Ştefan, electrician, sunt fruntaşi in pro­ducţie, fără a fi mai prejos nici in­formaţia corală a uzinei. Iar forjării, Constantin Pencu şi Ion Nicoară, care lucrează în aceeaşi secţie, sunt şi la dans, la „Suita oltenească”, pe care ei o bat sprinteni, tot alături.­­ In raionul Stalin, manifestările ar­tistice au fost urmărite cu acelaşi in­teres de către mii de spectatori. Dacă pe estrada din Piaţa Palatului Repu­blicii programul s-a limitat, din cau­za ploii, doar la cîteva formaţii ca fanfa­ra M.F.A., echipa de dansuri TAROM, etc., in săli ca Excelsior, de pildă, for­maţiunile de artişti amatori şi profe­sionişti au fost mai numeroase, acti­vitatea lor a fost mai bogată. De un deosebit succes s-a bucurat formaţia Ansamblului de Estradă al R.P.R. care, în afară de un program de sche­ciuri şi momente vesele, susţinute de către soliştii ansamblului, a prezen­tat şi o echipă ce a executat cu multă virtuozitate „ cîteva dansuri româ­neşti. Şi nu mai puţin preţuite de spectatori au fost şi numerele pre­zentate de Ansamblul M.F.A., care a înfăţişat un program bine pus la punct de dansuri, cântece şi solişti. Scena de la Casa prieteniei româno­­sovietice a vibrat puternic sub ca­denţa ritmică a talentaţilor căluşari din echipa I.T.B.-Circulaţie, a căror măestrie şi agilitate au fost răsplă­tite de public cu adevărate ovaţii. Programele bogate şi variate inter­pretate de ansambluri de artişti profe­sionişti şi amatori, fanfarele militare, demonstraţiile sportive, filmele in aer liber au constituit, în după-amiaza şi seara zilei de 1 Mai, puncte de a­­tracţie pentru sute de mii de locui­tori ai Capitalei, ieşiţi să se bucure, în ziua marii sărbători, prin cintec şi voie bună. Asemenea manifestări s-au desfăşurat pe majoritatea scenelor din Capitală, şi în cursul după-amiezii de ieri. Astfel oamenii muncii din Ca­pitală au sărbătorit in cint şi voie bună, ziua solidarităţii internaţionale, a celor, ce muncesc.

Next