Steagul Roşu, august 1956 (Anul 3, nr. 727-751)
1956-08-01 / nr. 727
Nu există om care să nu cunoască marea utilitate a micului băţ de chibrit. Dar prea puţini sunt aceia care ştiu povestea trunchiului de tei sau de salcie, care ajunge apoi sub forma cutiei cu I beţe de aprins. Să poposim pentru aceasta la I fabrica de chibrituri din dealul gării Filaret. Vagoanele cu trunchiuri încă verzi sunt descărcate la secţia rampă şi sortat, condusă de tovarăşul Ionian Vrînceanu. I AM, cîte patrncimal, trunchiurile sînt ridicate cu ajutorul unei macarale şi aşezate pe nişte vagonete mici şi trecute spre prima fază de prelucrare; tăierea şi sortarea bucăţilor de lemn . (clişeul de sus). La tăierea şi sortarea lemnului vei face cunoştinţă cu comuniştii Nicolaie Mincu şi Ştefan Grecu, muncitori fruntaşi, care se întrec in cele două schimburi ale secţiei. După sortare, buştenii sunt trecuţi spre diferite sectoare. Unii spre locul unde se fac forţele pentru sertăraşele cutiilor de chibrit, alţii acolo unde sunt confecţionate cutiile şi fundurile de sertare. La aceste operaţii, Constantin Tudor şi Virgil Cioară îşi depăşesc zilnic normele cu 25 şi respectiv 46 la sută. In echipa lui Constantin Tudor mai lucrează şi Ion Mirescu, tinăr încă învăţăcel, iar alături la ghilotina care finisează materia primă pentru sertăraşe Ioana Moroşan (clişeul din dreapta). La confecţionarea sertăraşelor se evidenţiază comunista Ana Covei şi candidata de partid Eufrozina Mindruc care îşi depăşesc normele cu 4—5 la sută. Astăzi la secţia sertare condusă de Alexandru Teodorescu, Ana Covei era ajutată de Maria Feşug. In aceeaşi vreme trunchiurile care au urmat calea „băţului de chibrit", au fost tăiate după anumite repere şi au ajuns in forma de băţ fără gămălie... sau fără „cap", cum se spune printre cei care lucrează la secţia maşini continue. Aici fiecare băţ este aşezat in mod mecanic pe o bandă toată numai găurele, incit de iar distanţa pare o sită uriaşă; astfel beţele sint trecute printr-o baie roz-mov fosforată. După „baie" beţele sunt plimbate prin nişte cutii speciale pentru uscare şi apoi tescuite pe nişte platforme care vor lua apoi drumul secţiei de umplere a cutiilor. Ecaterina Ciornei şi Floarea Teodorescu sunt specialistele de la maşinile continue (strogsa jos). La închisul şi etichetatul cutiei vom intîlni două harnice muncitoare: Aneta Chirilă şi Alexandrina _ .4. lexe, care lucrînd in bună tovărăşie la aceeaşi maşină depăşesc zilnic norma cu cel puţin 10—11 la sută. Odată închise şi etichetate, iar beţele uscate, cutiile şi beţele sint transportate spre secţia de umplut, acolo unde lucrează fruntaşele in producţie Elena Nica Şi Elisabeta Eavelescu, care-şi depăşesc salarile cu 5—6 la sută. In ultima fază, la secţia „postat şi împachetat'' condusă de maistrul Jan Szabó cutiile sunt ambalate în pachete destre zece şi apoi Inlădiţe de cite 1000 bucăţi, şi in această formă iau drumul magaziei de depozitare şi de aici... spre toate colţurile ţării, la consumatori. La pasted şi împachetat, operaţii finale în confecţionarea cutiilor de chibrite lucrează cu bune rezultate Victoria Moise şi Oligă Floarea. Ca in oricare altă întreprindere, apropierea zilei de23 August a adus un suflu nou in muncă, in întrecerea socialistă. Lună de lună planul a fost îndeplinit în bune condiţiuni, iar angajamentele depăşite. Aşa de pildă muncitorii intreprinderii îşi luaseră angajamentul să depăşească planul cu 5 la sută, să respecte procentul de calitate conform statului, să reducă preţul de cost cu 1,5 şi să ridice productivitatea muncii cu 5 la sută. Datorită elanului cu care s-a lucrat planul pe luna iulie a fost înfăptuit pînă la data de 27 ale lunii în proporţie de 107,6 la sută. Preţul de cost a fost redus cu 2,5 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 8 la sută peste sarcina planificată. Au fost realizate toate reparaţiile mici şi mari , s-a întărit disciplina în muncă şi simţul gospodăresc al oamenilor. Fabrica are numeroşi fruntaşi in muncă, fruntaşi in activitatea culturală şi sportivă. Echipele artistice şi sportive ale fabricii de chibrituri sunt printre cele mai bune din raion. In fiecare zi staţia de radioamplificare, panourile de onoare şi graficele de producţie de secţie, scot în evidenţă mereu noi fruntaşi în muncă, mereu noi şi însemnate succese. Fotoreportaj: P. IONAŞCU şi MIRCEA LASTNIC Faptele vii ale întrecerii Metode noi în munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii In scopul intensificării muncii pentru cooperativizarea agriculturii, comitetul raional de partid Giurgiu a hotărît să folosească noi metode de muncă politică de masă. Astfel în comuna Dala, care este alcătuită din 1.200 gospodării, deținătoare a unei suprafețe de 4.900 ha, unde sectorul socialist este reprezentat de către o gospodărie agricolă colectivă ce numără 27 de familii și are o suprafaţă de 108 ha, precum și de către 6 întovărășiri agricole alcătuite din 327 familii care posedă 448 ha, pentru realizarea cooperativizării în masă a comunei, s-a creat un colectiv de sprijinire a comitetelor de iniţiativă pentru crearea de gospodării colective şi întovărăşiri. Acest colectiv cuprinde 22 de membri aleşi din rîndul colectiviştilor şi întovărăşiţilor, activişti de partid şi de stat precum şi intelectuali din comună. Colectivul de sprijinire a comitetelor de iniţiativă s-a format la 17 iulie şi şi-a început activitatea avînd în plan următoarele obiective: dezvoltarea mişcării de cooperativizare a agriculturii prin intensificarea muncii politice în rîndul ţăranilor muncitori. De asemenea se va desfăşura munca de agitaţie pentru ca din cele două întovărăşiri din satul Dăiţa să se formeze una singură, la fel cele trei întovărăşiri din satul Daia să se unifice. Dată fiind dorinţa exprimată de un mare număr de membri ai întovărăşirii „Vasile Roaită“ din satul Dăiţa, de a transforma întovărăşirea în gospodărie colectivă, comitetul şi-a propus să sprijine în mod practic munca politică în această întovărăşire. Pentru ca în acţiunea de comasare a terenurilor să se evite pe cit este posibil dislocările, s-au organizat 5 colective din rîndul cărora fac parte comunişti, deputaţi, fruntaşi ai recoltelor bogate, care au ca sarcină să identifice suprafeţele de teren de care dispune comuna, să stabilească gradul de fertilitate şi plantele care dau cea mai mare producţie pe aceste terenuri. De remarcat este faptul că încă de acuma s-a stabilit ca viitoarele întovărăşiri să se specializeze în cultivarea diferitelor plante tehnice şi agroal intentare. In coordonarea şi îndrumarea efectivă şi operativă a întregii munci, membrii colectivului răspund personal de realizarea anumitor sarcini Din experienţa comunei Daia ca de exemplu : îndrumarea echipelor de agitatori pe sate, circumscripţii electorale, grupe de case, ţinerea evidenţei noilor înscrişi în gospodării colective şi întovărăşiri şi popularizarea lor, folosirea tuturor formelor de agitaţie orală şi vizuală, organizarea de discuţii, citirea ziarului în colectiv la ariile de treier, etc. Au fost instruiţi cei 202 agitatori care vor fi folosiţi în această muncă. Agitatorii sunt aleşi din rîndul membrilor gospodăriei colective şi ai întovărăşirilor, din rîndurile fruntaşilor recoltelor bogate. Aceştia au fost instruiţi asupra felului cum trebuie să desfăşoare munca lor de la om la om, să creeze discuţii pe marginea statutului model al G.A.C. şi al întovărăşirilor la ariile de treier, la căminele culturale etc. De asemenea li s-a indicat anumite metode cum ar fi: popularizarea rezultatelor obţinute de G.A.C., (1.750 kg. grîu la hectar, iar la porumb va fi de aproximativ 3.500 kg.), avantajelor de care se bucură cei ce intră în sectorul socialist al agriculturii. Li s-a arătat de asemenea că ei trebuie să desfăşoare in primul rind munca de atragere în sectorul socialist al agriculturii, a rudelor şi vecinilor. Pentru ca această acţiune să cuprindă şi mai mult masele, au avut loc în cadrul organizaţiilor de bază P.M.R. şi U.T.M. discuţii legate de transformarea socialistă a agriculturii. S-au mai purtat discuţii asemănătoare şi în cadrul circumscripţiilor electorale la care a luat parte întreaga masă de ţărani muncitori. Colectivul de sprijinire a comitetelor de iniţiativă, încă din primele zile ale activităţii sale, a acordat o atenţie deosebită folosirii multilaterale a mijloacelor de agitaţie politică de masă. La căminul cultural s-au organizat consfătuiri intre ţăranii individuali şi cei din sectorul socialist, în cadrul cărora membrii gospodăriilor colective au vorbit despre felul cum muncesc şi cum trăiesc ei în colectivă. Tot la căminul cultural s-au ţinut conferinţe despre superioritatea muncii pămîntului în comun. Cu sprijinul organizaţiei de bază U.T.M., echipa artistică din comună şi a alcătuit un program axat pe munca de transformare socialistă a agriculturii. Urmează ca în curind să sosească şi caravane cinematografice cu filme adecvate. In curind, cu ocazia împărţirii avansurilor de 40 la sută în gospodăriile colective, ţărănii muncitori din Daia vor vizita cele mai bune gospodării colective din raion. Gazeta de perete se schimbă regulat şi la ea apar articole scrise de către membri colectivişti şi întovărăşiţi, de către ţărani cu gospodării individuale, tehnicieni, ingineri, precum şi de către cei care semnează cererile de intrare în gospodăria colectivă. In centrul comunei, acolo unde de obicei se adună sătenii, pot fi văzute la panoul de onoare fotografiile familiei lui Andrei "Anghel și Ion Călin, care au făcut cerere de intrare în gospodăria colectivă, alături de care stă cu mîndrie fotografia ce înfăţişează pe cei 7 membri ai familiei lui Ilie Militari care de asemenea s-au hotărît să intre în gospodăria colectivă. Sînt numeroase metodele folosite de către agitatorii din Daia, pentru atragerea ţăranilor muncitori pe calea cooperatistă a agriculturi". Acestea au făcut ca în numai citeva zile să se adune la comitetul de iniţiativă pentru crearea gospodăriei colective, în fruntea căruia se află comunistul Andrei Anghel, nouă cereri de intrare în G.A.C. ale ţăranilor muncitori Ion Sachelarie, Lazăr Jircă, Constantin Ioniţă şi ale altora. La comitetele de iniţiativă pentru crearea de întovărăşiri s-au adunat un mare număr de cereri, iar numeroşi ţărani muncitori şi-au afirmat dorinţa ca în cel mai scurt timp să depună cereri de intrare în G.A.C. şi întovărăşiri. Acţiunea aceasta întreprinsă de către comitetul raional de partid Giurgiu va da rezultate deosebite dacă ea se va continua în acelaşi ritm ca şi pînă acum. Este bine ca acţiunea să fie extinsă de către comitetul raional de partid Giurgiu în toate comunele din raion, întrucît aşa cum se ştie, în multe comune ţăranii muncitori şi au manifestat dorinţa de a intra în masă în întovărăşiri şi gospodării colective. S-au convins de bunăstarea colectiviştilor (Unnare din pag. 1 a) prăştiaseră pe la colectiviştii gospodăriei ,,Filimon Sîrbu“ unde fuseseră poftiţi la masă. Aici, am intrat într-una din curţi unde la umbra unui cais bătrîn (gazdele mi-au spus că are 28 de ani) se întinsese masă mare. Erau acolo vreo 3—4 oaspeţi din Valea Cireşului. Anica Ivan nevasta gazdei împreună cu fiica ei nu mai conteneau să aducă bucate pe masă în timp ce Tudor Ivan şi ginerele său Gheorghe Mitu le povestea despre viaţa lor cea nouă. Tudor Ivan a intrat în colectivă acum şase ani. El Ie spunea deschis oaspeţilor: — N-am trăit rău nici înainte. Aveam 18 pogoane, cai şi căruţă, unelte agricole. Şi munceam bine pămîntul. Credeţi-mă însă că nu se poate compara cu viaţa de acum. Venitul meu este mult mai mare. După ce mîncăm o să vă arăt ce am acum în casă din munca în colectivă. Alexandrina Dumitrache, din Valea Cireşului, o bătrînică aproape de 60 de ani, a fost curioasă să vadă numaidecît şi nevasta gazdei a condus-o întîi prin casă, apoi prin cămară şi magazie, prin curte, peste tot. Casa mare cu 3—4 camere era foarte frumos aranjată şi sclipea de curăţenie. Alexandrina Dumitrache a văzut în sală trei borcane mari de 15 litri fiecare cu ulei, în tindă o grămadă mare de ceapă, în magazie lăzi pline cu făină şi mălai (gazda îmi spunea că pentru familia lor de 40 persoane face 3 cuptoare pline pe săptămînă), aproape 100 duble de grîu şi multe alte duble de porumb, în curte cam la 100 de păsări, doi porci mari şi cinci purcei. Trebuie spus că în gospodăria colectivă „Filimon Sîrbu“ avansul pentru anul acesta se va da mai tîrziu şi că tot ce avea acum acasă Tudor Ivan era rămas din produsele primite anul trecut. — Iată ce avem noi în casele noastre. Iată cum trăim noi colectiviştii, le spunea oaspeţilor Anica Ivan. Cînd o să faceţi colectiv în sat, aşa o să trăiţi şi dumneavoastră ! ★ cele văzute de ţăranii muncitori din Valea Cireşului la colectivele din Ceacu şi Călăraşii Vechi nu vor rămîne fără urmare. „A fost o şcoală bună pentru noi“ spunea unul dintre ei. „S-au dus pe gîrlă minciunile duşmanilor. Ochii noştri au văzut adevărul“, zicea un altul. Moş Iancu Meşină are 70 de ani. A făcut drum lung ca să afle adevărul şi l-a găsit acum la bătrîneţe. — Citeam în ziare despre viaţa celor din colectivă şi acum văd că totul este adevărat. Cînd mi-am luat rămas bun de la ţăranii muncitori din Valea Cireşului cîţiva din ei mi-au spus: — Să veniţi şi la noi cînd s-o inaugura colectiva. N-or să treacă multe săptămtni! C. IONESCU STEAGUE KUSU SĂRBĂTORIREA ZILEI MARINEI R.P.R. Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei (A.V.S.A.P.) , comitetul organizatoric al oraşului Bucureşti, anunţă că festivitatea ce va avea loc cu ocazia sărbătoririi Zilei Marinei R.P.R., se va desfăşura duminică 5 august 1956, cu începere de la orele 15,30 şi pina la orele 23, în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“. Cu acest prilej se va desfăşura un bogat prognam dintre care cităm: jocuri marinăreşti ca: luarea purcelului de pe tangon, prinderea raţelor, cursă de înot în saci, concursuri nautice de ambalaţiuni academice, caiac, canoe, bărci universale; concursuri de înot pentru juniori şi seniori; festival artistic pe apă cu participarea a numeroşi artişti, cîntăreţi şi acrobaţi; jocuri de artificii şi rachete pe timpul nopţii. In cursul dimineţii vor fi puse la dispoziţia spectatorilor numeroase bărci pentru plimbarea pe lac, iar fanfarele militare vor da concerte pe scena teatrului şi estrade. Biletele pentru această festivitate se găsesc la organizaţiile A.V.S.A.P., iar în ziua festivităţii la casele de bilete de la intrările parcului. 64.675 propuneri de inovaţii într-un an (Urmare din pag. 1-a) împreună cu factorii răspunzători din întreprinderi, inspectorii noştri stabilesc măsurile ce se referă la problemele de organizare tehnico-industriale pentru realizarea prototipurilor. Un alt aspect ial controlului este îndrumarea în realizarea calculelor pentru stabilirea economiilor şi recompenselor. Activitatea noastră în cabinetele tehnice nu este în legătură numai cu fişele S.E.-primare, ci cu tot complexul activităţii unui cabinet tehnic. — Referitor la colaborarea cu străinătatea, ce ne-aţi putea relata? — Ţara noastră este semnatară a convenţiilor de la Paris şi de la Madrid. Prima se referă la invenţii, cealaltă la mărcii de fabrică. Ca semnatari ai acestor convenţii sîntem membri în Uniunea Internaţională pentru Protecţia Proprietăţii Industriale care are sediul la Berna în Elveţia. Desigur că preocuparea de îmbunătăţire a muncii şi a metodelor noastre este permanentă, iar accentul sarcinilor noastre cade pe problemele de invenţii. In afară de aceasta avem cîteva protocoale de colaborare încheiate cu ţările de democraţie populară pentru schimb de inovaţii, material documentar, etc. Anul trecut ne-a vizitat o delegaţie a Oficiului de Invenţii din Cehoslovacia, iar recent o delegaţie a Oficiului nostru a vizitat Oficiile de Invenţii din Republica Populară Ungară, Republica Cehoslovacă şi Republica Democrată Germană, de unde s-a întors cu un bogat material, necesar dezvoltării muncii noastre. Aceste schimburi de experienţe ne ajută foarte mult în rezolvarea multiplelor probleme ale Oficiului nostru, ştiind că pe măsură ce suim anii celui de al doilea plan cincinal, tehnica nouă trebuie să răspundă în proporţii cit mai mari nevoilor noastre în drum spre socialism. Pe acest făgaş dezvoltarea unei puternice şi crescînde mişcări de inovaţii în ţara noastră va contribui şi ea la împrospătarea tehnicii, la sporirea produselor, la usurarea muncii oamenilor, A. SANDULESCU Echipa de baschet a R.P.R. la turneul internaţional de la Cairo Federaţia egipteană de baschet organizează în această lună un mare turneu internaţional, denumit „Cupa Eliberării“, în cinstea eliberării ţării de sub ocupaţia engleză. La acest turneu, iau parte numeroase echipe, între care Siria, Liban, Grecia, Italia, R. P. Polonă, R. P. Română și Egipt. Este probabilă participarea echipelor U.R.S.S. și R. P. Bulgaria. Echipa R.P.R. a plecat ieri, pe calea aerului, spre Cairo. I.nainte de plecare, unul din antrenorii echipei, Alex. Popescu, ne-a spus următoarele : „Turneul din Egipt constituie o încercare grea pentru echipa noastră. In primul rind vom juca în condiţii climaterice neobişnuite care avantajează toate echipele mediteraniene. In al doilea rind, vom trebui să luptăm cu puternicele formaţii ale Egiptului, Greciei şi Italiei. Socotesc că jucătorii noştri sunt superiori celor din Liban şi Siria. Totuşi, sperăm să facem jocuri bune şi bine înţeles vom căuta să ocupăm un loc de frunte". Jucătorul Dan Niculescu ne arată bucuria sportivilor noştri că iau parte la un turneu atît de mare şi încă într-o ţară plină de frumuseţi cum este Egiptul. „Noi ne vom strădui să facem tot ce este posibil ca să reprezentăm culorile patriei cu mult succes", şi-a încheiat Dan Niculescu declaraţiile sale. In campionatul de tenis al Capitalei s-a înregistrat o surpriză prin victoria reușită de cuplul Cobzuc, Ecaterina Roșianu asupra perechii Caralulis, Eva Stăncescu, cu 3—6, 6—4, 7—5. Caralulis, Eva Stăncescu, au suferit prima înfrîngere după 6 ani. La dublu masculin Caralulis, Anghelescu au întrecut perechea Schmidt, Bădin cu 0—1, 13—11, 6-2. Marin Viziru, Lia Doboşiu au reușit să învingă perechea Anghelescu, Andreescu Rodica, cu 6—2, 7—5. In ultima zi a campionatului s-au disputat finalele la probele simplu masculin $1 feminin cum și la dublu mixt. La simplu masculin, victoria a revenit lui T. Bădin, care a câştigat cu 3—1 (6-1, 3—6, 7—5, 6-4) în faţa lui Marin Viziru. La simplu feminin, Eva Stăncescu a obţinut o uşoară victorie cu 2—0 (6—1, 6—3) asupra Eleonorei Roşianu In Sinaia de dublu mixt, Cobzuc, Ecaterina Roşianu au reuşit să întreacă cu 2—0 (6—1, 8—4) perechea Marin Vizirii, Lia Doboşiu. La finele acestui campionat al Capitalei, este necesar să spunem că jocurile nu s-au ridicat la bun nivel tehnic decit rareori. In general rezultatele oglindesc atît lipsa de pregătire cit şi unele deficienţe ale jucătorilor noştri. Trebuie însă să relevăm buna comportare şi forma unor jucători ca T. Bădin, Schmidt, Cobzuc, Eva Stăncescu, Ecaterina Roşianu şi Lia Doboşiu.tru „Turul Europei“, mai ales că forma sportivă arătată de ei în ultima vreme, este cel puţin la nivelul celei din preajma Cursei Păcii. De altfel, acest punct de vedere aparţine şi tehnicienilor din cadrul forului de specialitate. Desigur că, dacă C. Şandru, al treilea romîn în „Cursa Păcii“, clasat pe locul 24, din 141 concurenţi, nu ar fi depăşit limita de vîrstă, 27 ani, prevăzută de regulamentul ,,Turului Europei“, ar fi făcut şi el parte din grupul care va părăsi Capitala în cursul zilei de sîmbătă sau cel mai tîrziu duminică, îndreptîndu-se spre Zagreb. Astfel, discuţiile şî analizele se duc pe marginea celorlalte două locuri în naţională, locul 6 şi 7, întrucît primele 5, după cum se vede, sînt „ocupate“ de cei în drept să îmbrace tricoul naţionalei în ziua de 8 august la Zagreb. De fapt, un singur loc mai rămîne „liber“, al 7-lea, căci al şaselea este şi el „ocupat“. Este vorba de N. Maxim, care prin frumoasa sa victorie în cea mai grea alergare de la noi, „Cursa Munţilor“, în care a fost unul din cei mai harnici şi combativi concurenţi, şi-a cîştigat pe deplin cinstea de a face parte din echipa R.P.R. Pentru locul 7, „candidează“ Şt. Ştefu, A. Şelaru, I. Constantinescu şi Călin Tudose. A. Şelaru, deşi cu o comportare demnă de toată lauda, în „Cursa Munţilor“, este încă destul de „fraged“ pentru a fi „uzat“ într-o atare competiţie. I. Constantinescu, deşi a cîştigat duminică proba de fond pentru campionatul R.P.R. (200 km.), ne-a făcut impresia în „Cursa Munţilor“, că nu este încă la nivelul necesar spre a corespunde în totul unei curse atît de dure, cum este „Turul Europei“. Mai rămîn aşadar în „sită“ doi ciclişti: Ştefu şi Tudose., Noi“votăm“ pentru C. Tudose, ciclist- dur, rezistent, constant, excelent om de echipă. In concluzie, echipa R.P.R. pentru Turul Europei, după părerea şi calculele noastre este următoarea: C. Dumitrescu* G. Moiceanu, L. Zanoni* I. Vasile, Şt. Poreceanu, N. Maxim şi O. Tudose. Formaţie care credem nu se va deosebi întru nimic de aceea pe care forul de specialitate o va anunţa astăzi sau în cursul zilei de mîine. M. RUTIERU In preajma ,»Turului Europei’ O echipă care ne-ar putea reprezenta cu cinste De asuzi în opt zile, cicliştii noştri pornesc într-un nou şi important concurs internaţional .Turul Europei“. După cum se ştie în trecerea străbate 7 ţări şi măsoară 1850 km., împărţiţi in 11 etape. Startul se va da miercuri august, de la Zagreb, caravana parcurgînd apoi următoarea rută: Rijeka, Joline, Trento, Insbruck, Ulm, Stutgart, Strassburg, Nancy, Jarny, Charleroi, Rotterdam. Acest traseu străbate, în ordine, următoarele ţări: Iugoslavia, Italia, Austria, R.F. Germană, Franţa, Belgia şi Olanda. La start se vor alinia cei mai valoroşi ciclişti din 14 ţări, printre care: Franţa, Belgia, Italia, Romînia, Bulgaria, Danemarca şi altele. Numărul total al concurenţilor va fi de 98, ţinînd seama că fiecare naţiune prezintă o echipă alcătuită din 7 alergători. Înainte de a cunoaşte numele celor 7 ciclişti, desemnaţi de forul nostru de specialitate, în urma referatului celor doi antrenori ai lotului R.P.R., ne permitem să facem unele precizări, sau anticipări, dacă vreţi, care reprezintă punctul nostru de vedere în acest sens, punct de vedere determinat de faptul că am urmărit îndeaproape evoluţia acestor ciclişti în ultima vreme. Este neîndoielnic că echipa pentru ,,Turul Europei“ va fi alcătuită în mare parte pe scheletul celei din Cursa Păcii. Faptul este în totul explicabil, dacă ţinem seama că această formaţie a realizat cea mai bună comportare din ultimele ediţii ale marii întreceri internaţionale „Cursa Păcii“, locul 6 din 24 echipe participante. Ca atare, un Dumitrescu, un Moiceanu, Zanoni, I. Vasile şi Şt. Poreceanu, care s-au comportat, în genere, destul de bine în „Cursa Păcii", nu noi lipsi di în „naţionala“ noastră pen- Eva Stăncescu şi T. Bădin campioni de tenis ai Capitalei C. Dumitrescu L. Zanoni 0 Marţi a avut loc la Tel Aviv cel de al doilea meci, din cadrul preliminariilor turneului olimpic de fotbal, între echipele reprezentative ale Israelului şi IT.R.G.S. După un joc dtrz disputat, întîlnirea s-a terminat cu scorul de 2-1 în favoarea fotbaliştilor sovietici. Cîştigînd cu 5-0 şi prima întilnire, desfăşurată la Moscova, echipa U.R.S.S. s-a calificat pentru finala turneului olimpic de fotbal ce va avea loc la Melbourne in timpul celei de a 18-a ediţii a Jocurilor olimpice. • La 29 iulie s-a desfăşurat la Moscova un turneu fulger de şah organizat de ziarul „Vecernaia Moskva“. Au luat parte 18 jucători printre care marii maeştri : Bronştein, Petrosian, Averbach, Kotov şi Fior. Timp de mai multe ore s-au jucat 17 runde. Potrivit regulamentului, pentru 40 de mutări au fost acordate numai 5 minute. Victoria a revenit marelui maestru Tigran Petrosian care a totalizat 130» puncte, urmat de Auerbach cu 13 puncte, Bronstein şi Stein cu ette 121/» puncte fiecare. • In ziua de 29 iulie atleţii polonezi au luat parte la numeroase concursuri desfăşurate in diferite oraşe ale ţării. Iată cele mai bune rezultate înregistrate : Lungime: Grabowski 7,55 m. (record egalat); greutate femei : Russinovna 14,20 (nou record al R.P. Polone); ştafeta 4x100 m. femei : Gwardia 54”2/1f1; greutate bărbaţi : Sosgori 16,19 m.; 800 m. : Makomskl 1’50”3/10; 1500 m. : Kryza 3’48”. • In oraşul Split s-a desfăşurat la 29 iulie, în nocturnă, întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele Hajduk Split şi Banik Ostrava (R. Cehoslovacă). Fotbaliştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 2-1 (1-0). • La 29 iulie s-a desfăşurat la Cracovia întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipele selecţionate ale oraşelor Cracovia şi Zilina (R. Cehoslovaci). Victoria a revenit la,',asiştilor cehoslovaci cu scorul de 3-1 (‘,'-l). La sfîrşitul acestei săptămîni (sîmbătă-duminică) atleţii noştri care s-au întrecut la praga in cadrul concursului triunghiular se vor deplasa la Budapesta unde vor lua startul în Intîlnirea cu echipa de tineret a R. P. Ungare. Duminică 5 august. Mărşăluitorii din Capitală vor avea prilejul să se întreacă într-o competiţie de marş, „Cupa 23 August“, denumită circuitul Armătura. Această competiţie va cuprinde 3 categorii, juniori, începători şi seniori, şi va conta pe echipe ce vor fi formate din 5 concurenţi. Competiţia este organizată de colectivul sportiv Energia Armătura. Din iniţiativa comisiei centrale de atletism, azi după amiază (ora 17) pe Stadionul Tineretului din Capitală va avea loc deschiderea oficială a centrului de antrenament pentru copii (de la 10—.18 ani), odată cu deschiderea se vor mai primi înscrieri. Acest centru va fi condus de tov. antrenor de stat Vasile Dumitrescu ce va fi ajutat de profesorii Marica Lucia şi de alți fruntași ai atletismului. S-au scurs 15 olimpiade în era modernă de cînd Pierre de Couber- Un a luat iniţiativa reînfiinţării anticelor jocuri olimpice din Atena. In decursul anilor, pe podiumul străjuit de flacăra olimpică, au fost încununaţi zeci şi zeci de învingători. Peste 4 luni, in îndepărtata Australie, sportivi de pretutindeni, vor depune jurămîntul pentru o întrecere cinstită in cadrul celei de a 16-a olimpiade. Din punct de vedere geografic, Australia este o țară a contrastelor puternice. In nordul ei, o bună parte din pădurile tropicale au rămas neexplorate, iar partea centrală din vestul continentului este aproape pustie. Sunt puţine masive muntoase. Lanţul cel mai mare este Great Dividing Range. Deoarece majoritatea ţării are caracterul de şes, ploile sunt rare şi apele puţine. Dacă aţi fi poposit acum 120 de ani, pe coasta golfului Port Philipp din sud-estul fără, va fi fi găsit în plin pustiu. Şi desigur nimeni n-ar fi putut să prevadă că într-un timp scurt, aici va fi ridicat Melbourne-ul, cel de al doilea oraş australian ca mărime. Oraşul Melbourne din punct de vedere industrial, financiar şi cultural, poate fi socotit capitala Australiei. In general Australia este un stat tânăr. Primii oameni albi s-au stabilit aici în anul 1788. Poate mulţi sunt surprinşi de alegerea datei pentru jocurile olimpice22 noiembrie—8 decembrie. La această dată participanţii la olimpiadă vor găsi la Melbourne o vreme corespunzătoare cu primăvara tirzie. In acest timp, soarele străluceşte acolo, mai bine de 6 ore şi jumătate. Totuşi clima va fi destul de dificilă. După sondajele meteorologice, temperatura va fi cuprinsă între 12 şi 23 de grade. Vor exista şi cîteva variaţii, care vor face ca temperatura să ajungă pînă la 32 de grade. Vizitatorii vor înâlni la Melbourne după toate probabilităţile, călduri mai mari decit cele cu care sunt obişnuiţi. Să luăm citeva exemple: temperatura maximă în anotimpul respectiv la Londra este cu 9 grade mai, mică decit cea de la Melbourne. LaBerlin temperatura este mai scăzută cu 6 grade, la Paris cu 4 grade, iar la Bucureşti cu 2 grade. Iată acum şi cite ceva despre aspectul sportiv pe care îl prezintă Australia. Un procentaj ridicat al populaţiei ei joacă tenis, crichet, golf, face atletism şi ciclism. In anii din urmă Australia a dat lumii sportivi de seamă ca Eirmy Caruthers, campion mondial de box la categoria cocoş, înotătorul John Marshal care a stabilt clteva recorduri mondiale, Frank Sedgman fost campion de tenis amator şi acum printre primii profesionişti şi alţii. De la 1896 încoace, Australia a cîştigat 21 de medalii la jocurile olimpice. Ea este una din cele 4 ţări care a fost reprezentată la toate jocurile olimpice din era modernă. Australia şi-a cîştigat prima medalie de aur la primele jocuri olimpice de la Atena, cînd Flak a clştigat probele de 800 şi 1500 de metri. Sportul cel mai popular In Victoria şi In alte state australiene, este fotbalul naţional, asemănător în multe direcţii cu rugbiul, un joc rapid, spectaculos care atrage mulţi spectatori, înotul este practicat pe o scară foarte largă, In special de-a lungul plajelor oceanului, în partea răsăriteană a continentului. Pentru a preveni accidente atunci cînd valurile sînt foarte puternice, sau a depista apropierea rechinilor, patridează echipe de salvatori. Dar mai mult ca sigur că nici unul din vizitatorii olimpici nu se vor încumeta să intre în valurile oceanului ci vor popula stadionul de crichet care va fi locul central de desfăşurare a jocurilor olimpice. Aici va fi aprinsă simbolica flacără olimpică. Ea va călători mai bine ca oricind. In Olimp, va fi aprinsă de la razele soarelui, şi trei mii de atleţi vor participa la această ceremonie. In etape va fi dusă la Atena şi acolo se va aprinde cu ea o lampă de minier de formă veche — darul Comitetului olimpic din Saar — care va fi dusă cu avionul la Darwin — poarta nordică a Australiei. In ziua de 22 noiembrie, va ajunge la Melbourne, purtată de ştafete sportive. Oare care dintre participanţii la cea de a 16-a olimpiadă vor fi onoraţi cu cununa de lauri în preajma torţei olimpice? Dacă acum câştigătorii probelor nu ne sunt cunoscuţi, ştim totuşi că podiumul învingătorilor va fi urcat şi de doi campioni ale căror performanțe din sen ce mai bune sunt dorite de toată lumea, pacea și prietenia. RAUL BART ’ Australia-fara gazdi a Olimpiadei Pag. 3-a