Steagul Roşu, august 1956 (Anul 3, nr. 727-751)

1956-08-01 / nr. 727

Nu există om care să nu cu­noască marea utilitate a micului băţ de chibrit. Dar prea puţini sunt aceia care ştiu povestea trunchiu­lui de tei sau de salcie, care a­j­­unge apoi sub forma cutiei cu I beţe de aprins.­­ Să poposim pentru aceasta la I fabrica de chibrituri din dealul­­ gării Filaret. Vagoanele cu trun­­­chiuri încă verzi sunt descărcate la secţia rampă şi sortat, condusă­­ de tovarăşul Ionian Vrînceanu. I AM, cîte patrn­cimal, trunchiurile sînt ridicate cu ajutorul unei ma­carale şi aşezate pe nişte vago­­nete mici şi trecute spre prima fa­ză de prelucrare; tăierea şi sorta­rea bucăţilor de lemn . (clişeul de sus). La tăierea şi sortarea lem­­nului vei face cunoştinţă cu comu­niştii Nicolaie Mincu şi Ştefan Grecu, muncitori fruntaşi, care se întrec in cele două schimburi ale secţiei. După sortare, buştenii sunt tre­cuţi spre diferite sectoare. Unii spre locul unde se fac forţele pen­tru sertăraşele cutiilor de chibrit, alţii acolo unde sunt confecţionate cutiile şi fundurile de sertare. La aceste operaţii, Constantin Tudor şi Virgil Cioară îşi depăşesc zil­nic normele cu 25 şi respectiv 46 la sută. In echipa lui Constantin Tudor mai lucrează şi Ion Mire­­scu, tinăr încă învăţăcel, iar ală­turi la ghilotina care finisează ma­teria primă pentru sertăraşe Ioana Moroşan (clişeul din dreapta). La confecţionarea sertăraşelor se evidenţiază comunista Ana Co­­vei şi candidata de partid Eufro­zina Mindruc care îşi depăşesc nor­mele cu 4—5 la sută. Astăzi la secţia sertare condusă de Alexan­dru Teodorescu, Ana Covei era a­­jutată de Maria Feşug. In aceeaşi vreme trunchiurile care au urmat calea „băţului de chibrit", au fost tăiate după anu­mite repere şi au ajuns in forma de băţ fără gămălie... sau fără „cap", cum se spune printre cei care lu­crează la secţia maşini continue. Aici fiecare băţ este aşezat in mod mecanic pe o bandă toată numai găurele, incit de iar distanţa pare o sită uriaşă; astfel beţele sint tre­cute printr-o baie roz-mov fosfo­­rată. După „baie" beţele sunt plim­bate prin nişte cutii speciale pen­tru uscare şi apoi tescuite pe nişt­e platforme care vor lua apoi dru­mul secţiei de umplere a cutiilor. Ecaterina Ciornei şi Floarea Teo­­dorescu sunt specialistele de la ma­şinile continue (strogsa jos). La închisul şi etichetatul cutiei vom in­tîlni două harnice muncitoare: Aneta Chirilă şi Alexandrina _ .4. lexe, care lucrînd in bună tovără­şie la aceeaşi maşină depăşesc zilnic norma cu cel puţin 10—11 la sută. Odată închise şi etichetate, iar beţele uscate, cutiile şi beţele sint transportate spre secţia de umplut, acolo unde lucrează fruntaşele in producţie Elena Nica Şi Elisabeta Eavelescu, care-şi depăşesc sala­rile cu 5—6 la sută. In ultima fază, la secţia „postat şi împachetat'' condusă de mai­strul Jan Szabó cutiile sunt amba­late în pachete de­stre zece şi apoi Inlădiţe de cite 1000 bucăţi, şi in această formă iau drumul maga­ziei de depozitare şi de aici... spre toate colţurile ţării, la consuma­tori. La pasted şi împachetat, opera­­ţii finale în confecţionarea cutiilor de chibrite lucrează cu bune rezul­tate Victoria Moise şi O­ligă Floa­rea. Ca in oricare altă întreprindere, apropierea zilei de­­23 August a adus un suflu nou in muncă, in întrecerea socialistă. Lună de lună planul a fost îndeplinit în bune condiţiuni, iar angajamentele de­păşite. Aş­a de pildă muncitorii in­­treprinderii îşi luaseră angajamen­tul să depăşească planul cu 5 la sută, să respecte procentul de ca­litate conform statului, să reducă preţul de cost cu 1,5 şi să ridice pro­ductivitatea muncii cu 5 la sută. Datorită elanului cu care s-a lucrat planul pe luna iulie a fost înfăptuit pînă la data de 27 ale lunii în proporţie de 107,6 la sută. Preţul de cost a fost redus cu 2,5 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 8 la sută peste sarcina planificată. Au fost realizate toate reparaţiile mici şi mari , s-a întărit disci­plina în muncă şi simţul gospodă­resc al oamenilor. Fabrica are numeroşi fruntaşi in muncă, fruntaşi in activitatea cul­turală şi sportivă. Echipele artis­tice şi sportive ale fabricii de chi­brituri sunt printre cele mai bune din raion. In fiecare zi staţia de radioamplificare, panourile de o­­noare şi graficele de producţie de secţie, scot în evidenţă mereu noi fruntaşi în muncă, mereu noi şi însemnate succese. Fotoreportaj: P. IONAŞCU şi MIRCEA LASTNIC Faptele vii ale întrecerii Metode noi în munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii In scopul intensificării muncii pen­­tru cooperativizarea agriculturii, co­mitetul raional de partid Giurgiu a hotărît să folosească noi metode de muncă politică de masă. Astfel în­­ comuna Dala, care este alcătuită din 1.200 gospodării, deținătoare a unei suprafețe de 4.900 ha, unde sectorul­­ socialist este reprezentat de către o gospodărie agricolă colectivă ce nu­­mără 27 de familii și are o supra­­­­faţă de 108 ha, precum și de că­tre 6 întovărășiri agricole alcătuite din 327 familii care posedă 448 ha, pentru realizarea cooperativizării în masă a comunei, s-a creat un colec­tiv de sprijinire a comitetelor de iniţiativă pentru crearea de gospo­­dării colective şi întovărăşiri. Acest colectiv cuprinde 22 de membri aleşi din rîndul colectiviştilor şi întovără­­şiţilor, activişti de partid şi de stat precum şi intelectuali din comună. Colectivul de sprijinire a comitete­­lor de iniţiativă s-a format la 17 iulie şi şi-a început activitatea a­­vînd în plan următoarele obiective: dezvoltarea mişcării de cooperativi­­zare a agriculturii prin intensificarea muncii politice în rîndul ţăranilor muncitori. De asemenea se va desfă­­şura munca de agitaţie pentru ca din cele două întovărăşiri din satul Dăiţa să se formeze una singură, la fel cele trei întovărăşiri din satul Daia să se unifice. Dată fiind dorinţa exprimată de un mare număr de membri ai întovărăşirii „Vasile Roai­­tă“ din satul Dăiţa, de a transforma întovărăşirea în gospodărie colec­­tivă, comitetul şi-a propus să spri­­jine în mod practic munca politică în această întovărăşire. Pentru ca în acţiunea de comasare a terenurilor să se evite pe cit este posibil dislocările, s-au organizat 5 colective din rîndul cărora fac parte comunişti, deputaţi, fruntaşi ai re­coltelor bogate, care au ca sarcină să identifice suprafeţele de teren de care dispune comuna, să stabilească gradul de fertilitate şi plantele care dau cea mai mare producţie pe aceste terenuri. De remarcat este faptul că încă de acuma s-a stabilit ca viitoa­­rele întovărăşiri să se specializeze în cultivarea diferitelor plante tehnice şi agro­al intentare. In coordonarea şi îndrumarea efec­­tivă şi operativă a întregii munci, membrii colectivului răspund perso­nal de realizarea anumitor sarcini Din experienţa comunei Daia ca de exemplu : îndrumarea echipelor de agitatori pe sate, circumscripţii electorale, grupe de case, ţinerea evi­­denţei noilor înscrişi în gospodării colective şi întovărăşiri şi populari­­zarea lor, folosirea tuturor formelor de agitaţie orală şi vizuală, organi­­zarea de discuţii, citirea ziarului în colectiv la ariile de treier, etc. Au fost instruiţi cei 202 agitatori care vor fi folosiţi în această muncă. A­­gitatorii sunt aleşi din rîndul membri­lor gospodăriei colective şi ai întovă­­răşirilor, din rîndurile fruntaşilor re­­coltelor bogate. Aceştia au fost in­­struiţi asupra felului cum trebuie să desfăşoare munca lor de la om la om, să creeze discuţii pe marginea statutului model al G.A.C. şi al înto­vărăşirilor la ariile de treier, la cămi­nele culturale etc. De asemenea li s-a indicat anumite metode cum ar fi: popularizarea re­­zultatelor obţinute de G.A.C., (1.750 kg. grîu la hectar, iar la porumb va fi de aproximativ 3.500 kg.), avanta­jelor de care se bucură cei ce intră în sectorul socialist al agriculturii. Li s-a arătat de asemenea că ei trebuie să desfăşoare in primul rind munca de atragere în sectorul so­cialist al agriculturii, a rudelor şi vecinilor. Pentru ca această acţiune să cu­­prindă şi mai mult masele, au avut loc în cadrul organizaţiilor de bază P.M.R. şi U.T.M. discuţii legate de transformarea socialistă a agricultu­­rii. S-au mai purtat discuţii asemă­nătoare şi în cadrul circumscripţii­­lor electorale la care a luat parte întreaga masă de ţărani muncitori. Colectivul de sprijinire a comitete­lor de iniţiativă, încă din primele zile ale activităţii sale, a acordat o atenţie deosebită folosirii multilate­rale a mijloacelor de agitaţie­ politică de masă. La căminul cultural s-au organizat consfătuiri intre ţăranii individuali şi cei din sectorul socia­­list, în cadrul cărora membrii gospo­­dăriilo­r colective au vorbit despre felul cum muncesc şi cum trăiesc ei în colectivă. Tot la căminul cultural s-au ţinut conferinţe despre superio­­ritatea muncii pămîntului în comun. Cu sprijinul organizaţiei de bază U.T.M., echipa artistică din comună şi­ a alcătuit un program axat pe munca de transformare socialistă a agriculturii. Urmează ca în curind să sosească şi caravane cinematogra­­fice cu filme adecvate. In curind, cu ocazia împărţirii avansurilor de 40 la sută în gospodăriile colective, ţă­­rănii muncitori din Daia vor vizita cele mai bune gospodării colective din raion. Gazeta de perete se schimbă regu­lat şi la ea apar articole scrise de către membri colectivişti şi întovără­­şiţi, de către ţărani cu gospodării in­­dividuale, tehnicieni, ingineri, precum şi de către cei care semnează cere­­rile de intrare în gospodăria colec­tivă. In centrul comunei, acolo unde de obicei se adună sătenii, pot fi văzute la panoul de onoare fotografiile fa­miliei lui Andrei "Anghel și Ion Că­­lin, care au făcut cerere de intrare în gospodăria colectivă, alături de care stă cu mîndrie fotografia ce în­făţişează pe cei 7 membri ai familiei lui Ilie Militari care de asemenea s-au hotărît să intre în gospodăria colectivă. Sînt numeroase metodele folosite de către agitatorii din Daia, pentru atragerea ţăranilor muncitori pe ca­­lea cooperatistă a agriculturi". A­­cestea au făcut ca în numai c­iteva zile să se adune la comitetul de ini­­ţiativă pentru crearea gospodăriei colective, în fruntea căruia se află co­munistul Andrei Anghel, nouă cereri de intrare în G.A.C. ale ţăranilor muncitori Ion Sachelarie, Lazăr Jir­­că, Constantin Ioniţă şi ale altora. La comitetele de iniţiativă pentru crearea de întovărăşiri s-au adunat un mare număr de cereri, iar nume­­roşi ţărani muncitori şi-au afirmat dorinţa ca în cel mai scurt timp să depună cereri de intrare în G.A.C. şi întovărăşiri. Acţiunea aceasta întreprinsă de că­­tre comitetul raional de partid Giur­­giu va da rezultate deosebite dacă ea se va continua în acelaşi ritm ca şi pînă acum. Este bine ca acţiunea să fie extinsă de către comitetul ra­­ional de partid Giurgiu în toate co­munele din raion, întrucît aşa cum se ştie, în multe comune ţăranii muncitori şi­ au manifestat dorinţa de a intra în masă în întovărăşiri şi gospodării colective. S-au convins de bunăstarea colectiviştilor (Unnare din pag. 1­ a) prăştiaseră pe la colectiviştii gospo­­dăriei ,,Filimon Sîrbu“ unde fuseseră poftiţi la masă. Aici, am intrat în­­tr-una din curţi unde la umbra unui cais bătrîn (gazdele mi-au spus că are 28 de ani) se întinsese masă mare. Erau acolo vreo 3—4 oaspeţi din Valea Cireşului. Anica Ivan ne­vasta gazdei împreună cu fiica ei nu mai conteneau să aducă bucate pe masă în timp ce Tudor Ivan şi gi­nerele său Gheorghe Mitu le povestea despre viaţa lor cea nouă. Tudor Ivan a intrat în colectivă a­­cum şase ani. El Ie spunea deschis oaspeţilor: — N-am trăit rău nici înainte. A­­veam 18 pogoane, cai şi căruţă, unel­te agricole. Şi munceam bine pă­­mîntul. Credeţi-mă însă că nu se poate compara cu viaţa de acum. Ve­nitul meu este mult mai mare. După ce mîncăm o să vă arăt ce am acum în casă din munca în colectivă. Alexandrina Dumitrache, din Va­lea Cireşului, o bătrînică aproape de 60 de ani, a fost curioasă să vadă numaidecît şi nevasta gazdei a con­­dus-o întîi prin casă, apoi prin că­mară şi magazie, prin curte, peste tot. Casa mare cu 3—4 camere era foarte frumos aranjată şi sclipea de curăţenie. Alexandrina Dumitrache a văzut în sală trei borcane mari de 15 litri fiecare cu ulei, în tindă o gră­madă mare de ceapă, în magazie lăzi pline cu făină şi mălai (gazda îmi spunea că pentru familia lor de 40 per­­soane face 3 cuptoare pline pe săptă­­mînă), aproape 100 duble de grîu şi multe alte duble de porumb, în curte cam la 100 de păsări, doi porci mari şi cinci purcei. Trebuie spus că în gospodăria colectivă „Filimon Sîrbu“ avansul pentru anul acesta se va da mai tîrziu şi că tot ce avea acum aca­să Tudor Ivan era rămas din produ­sele primite anul trecut. — Iată ce avem noi în casele noas­tre. Iată cum trăim noi colectiviştii, le spunea oaspeţilor Anica Ivan. Cînd o să faceţi colectiv în sat, aşa o să trăiţi şi dumneavoastră ! ★ cele văzute de ţăranii muncitori din Valea Cireşului la colectivele din Ceacu şi Călăraşii Vechi nu vor ră­­mîne fără urmare. „A fost o şcoală bună pentru noi“ spunea unul din­tre ei. „S-au dus pe gîrlă minciunile duşmanilor. Ochii noştri au văzut a­­devărul“, zicea un altul. Moş Iancu Meşină are 70 de ani. A făcut drum lung ca să afle adevărul şi l-a găsit acum la bătrîneţe. — Citeam în ziare despre viaţa ce­lor din colectivă şi acum văd că totul este adevărat. Cînd mi-am luat rămas bun de la ţăranii muncitori din Valea Cireşului cîţiva din ei mi-au spus: — Să veniţi şi la noi cînd s-o inau­gura colectiva. N-or să treacă multe săptămtni! C. IONESCU STEAGUE KUSU SĂRBĂTORIREA ZILEI MARINEI R.P.R. Asociaţia Voluntară pentru Spriji­nirea Apărării Patriei (A.V.S.A.P.) , comitetul organizatoric al oraşu­lui Bucureşti, anunţă că festivitatea ce va avea loc cu ocazia sărbătoririi Zilei Marinei R.P.R., se va desfă­şura duminică 5 au­gust 1956, cu în­cepere de la orele 15,30 şi­ pina la orele 23, în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“. Cu acest prilej se va desfăşura un bogat prog­nam dintre care cităm: jocuri marinăreşti ca: luarea pur­celului de pe tangon, prinderea ra­ţelor, cursă de înot în saci, con­cursuri nautice de ambalaţiuni aca­demice, caiac, canoe, bărci universa­le; concursuri de înot pentru juniori şi seniori; festival artistic pe apă cu participarea a numeroşi artişti, cîn­­tăreţi şi acrobaţi; jocuri de artificii şi rachete pe timpul nopţii. In cursul dimineţii vor fi puse la dispoziţia spectatorilor numeroase bărci pentru plimbarea pe lac, iar fanfarele militare vor da concerte pe scena teatrului şi estrade. Biletele pentru această festivitate se găsesc la organizaţiile A.V.S.A.P., iar în ziua festivităţii la casele de bilete de la intrările parcului. 64.675 propuneri de inovaţii într-un an (Urmare din pag. 1-a) împreună cu factorii răspunzători din întreprinderi, inspectorii noştri sta­bilesc măsurile ce se referă la pro­blemele de organizare tehnico-indu­­striale pentru realizarea prototipuri­lor. Un alt aspect ial controlului este îndrumarea în realizarea calculelor pentru stabilirea economiilor şi re­compenselor. Activitatea noastră în cabinetele tehnice nu este în legătură numai cu fişele S.E.-primare, ci cu tot com­plexul activităţii unui cabinet tehnic. — Referitor la colaborarea cu stră­inătatea, ce ne-aţi putea relata? — Ţara noastră este semnatară a convenţiilor de la­ Paris şi de la Ma­drid. Prima se referă la invenţii, cealaltă la mărcii de fabrică. Ca semnatari ai acestor convenţii sînt­em membri în Uniunea Internaţională pentru Protecţia Proprietăţii Industria­le care are sediul la Berna în El­veţia. Desigur că preocuparea de îmbu­nătăţire a muncii şi a metodelor noa­stre este permanentă, iar accentul sarcinilor noastre cade pe problemele de invenţii. In afară de aceasta avem cîteva protocoale de colaborare încheiate cu ţările de democraţie populară pentru schimb de inovaţii, material docu­mentar, etc. Anul trecut n­e-a vizitat o delegaţie a Oficiului de Invenţii din Cehoslova­cia, iar recent o delegaţie a Oficiului nostru a vizitat Oficiile de Invenţii din Republica Populară Ungară, Re­publica Cehoslovacă şi Republica De­mocrată Germană, de unde s-a în­tors cu un bogat material, necesar dezvoltării muncii noastre. Aceste schimburi de experienţe ne ajută foarte mult în rezolvarea multi­plelor probleme ale Oficiului nostru, ştiind că pe măsură ce suim anii celui de al doilea plan cincinal, teh­nica nouă trebuie să răspundă în proporţii cit mai mari nevoilor noa­stre în drum spre socialism. Pe acest făgaş dezvoltarea unei puternice şi crescînde mişcări de ino­vaţii în ţara noastră va contribui şi ea la împrospătarea tehnicii, la spo­rirea produselor, la usurarea muncii oamenilor, A. SANDULESCU Echipa de baschet a R.P.R. la turneul internaţional de la Cairo Federaţia egipteană de baschet or­ganizează în această lună un mare turneu internaţional, denumit „Cupa Eliberării“, în cinstea eliberării ţării de sub ocupaţia eng­leză.­ La acest turneu, iau parte numeroase echipe, între care Siria, Liban, Grecia, Ita­lia, R. P. Polonă, R. P. Română și Egipt. Este probabilă participarea e­­chipelor U.R.S.S. și R. P. Bulgaria. Echipa R.P.R. a plecat ieri, pe ca­lea aerului, spre Cairo. I.nainte de plecare, unul din antrenorii echipei, Alex. Popescu, ne-a spus următoa­rele : „Turneul din Egipt constituie o încercare grea pentru echipa noas­tră. In primul rind vom juca în con­diţii climaterice neobişnuite care a­­vantajează toate echipele meditera­­niene. In al doilea rind, vom trebui să luptăm cu puternicele formaţii ale Egiptului, Greciei şi Italiei. Socotesc că jucătorii noştri sunt superiori ce­lor din Liban şi Siria. Totuşi, spe­răm să facem jocuri bune şi bine în­ţeles vom căuta să ocupăm un loc de frunte". Jucătorul Dan Niculescu ne arată bucuria sportivilor noştri că iau par­te la un turneu atît de mare şi încă într-o ţară plină de frumuseţi cum este Egiptul. „Noi ne vom strădui să facem tot ce este posibil ca să reprezentăm culorile patriei cu mult succes", şi-a încheiat Dan Niculescu declaraţiile sale. In campionatul de tenis al Capita­­lei s-a înregistrat o surpriză prin victoria reușită de cuplul Cobzuc, E­­caterina Roșianu asupra perechii Ca­­ralulis, Eva Stăncescu, cu 3—6, 6—4, 7—5. Caralulis, Eva Stăncescu, au suferit prima înfrîngere după 6 ani. La dublu masculin Caralulis, Anghe­­lescu au întrecut perechea Schmidt, Bădin cu 0—1, 13—11, 6-2. Marin Viziru, Lia Doboşiu au reușit să în­vingă perechea Anghelescu­, Andre­­escu Rodica, cu 6—2, 7—5. In ultima zi a campionatului s-au disputat fi­nalele la probele simplu masculin $1 feminin cum și la dublu mixt. La simplu masculin, victoria a revenit lui T. Bădin, care a câştigat cu 3—1 (6-1, 3—6, 7—5, 6-4) în faţa lui Marin Viziru. La simplu feminin, Eva Stăncescu a obţinut o uşoară victorie cu 2—0 (6—1, 6—3) asupra Eleonorei Roşianu In Sinaia de du­blu mixt, Cobzuc, Ecaterina Roşianu au reuşit să întreacă cu 2—0 (6—1, 8—4) perechea Marin Vizirii, Lia Do­­boşiu. La finele acestui campionat al Capitalei, este necesar să spunem că jocurile nu s-au ridicat la bun nivel tehnic decit rareori. In gene­ral rezultatele oglindesc atît lipsa de pregătire cit şi unele deficienţe ale jucătorilor noştri. Trebuie însă să relevăm buna comportare şi forma unor jucători ca T. Bădin, Schmidt, Cobzuc, Eva Stăncescu, Ecaterina Ro­şianu şi Lia Doboşiu.­tru „Turul Europei“, mai ales că forma sportivă arătată de ei în ult­i­ma vreme, este cel puţin la nivelul ce­lei din preajma Cursei Păcii. De altfel, acest punct de vedere apar­ţine şi tehnicienilor din cadrul foru­lui de specialitate. Desigur că, dacă C. Şandru, al treilea romîn în „Cursa Păcii“, clasat pe locul 24, din 141 concurenţi, nu ar fi depăşit limita de vîrstă, 27 ani, prevăzută de regula­mentul ,,Turului Europei“, ar fi făcut şi el parte din grupul care va părăsi Capitala în cursul zilei de sîmbătă sau cel mai tîrziu duminică, îndrep­­tîndu-se spre Zagreb. Astfel, discuţiile şî analizele se duc pe marginea celorlalte două locuri în naţională, l­ocul 6 şi 7, întrucît primele 5, după cum se vede, sînt „ocupate“ de cei în drept să îmbrace tricoul naţionalei în ziua de 8 august la Zagreb. De fapt, un sin­gur loc mai rămîne „liber“, al 7-lea, căci al şaselea este şi el „ocupat“. Este vorba de N. Maxim, care prin frumoasa sa victorie în cea mai grea alergare de la noi, „Cursa Munţilor“, în care a fost unul din cei mai har­nici şi combativi concurenţi, şi-a cîş­­tigat pe deplin cinstea de a face parte din echipa R.P.R. Pentru locul 7, „candidează“ Şt. Ştefu, A. Şelaru, I. Constantinescu şi Călin Tudose. A. Şelaru, deşi cu o comportare demnă de toată lauda, în­­ „Cursa Munţilor“, este încă destul de „fraged“ pentru a fi „uzat“ într-o atare competiţie. I. Constantinescu, deşi a cîştigat duminică proba de fond pentru cam­pionatul R.P.R. (200 km.), ne-a fă­cut impresia în „Cursa Munţilor“, că nu este încă la nivelul necesar spre a corespunde în totul unei curse atît de dure, cum este „Turul Europei“. Mai rămîn aşadar în „sită“ doi ci­clişti: Ştefu şi Tudose., Noi“votăm“ pentru C. Tudose, ciclist- dur, rezistent, constant, excelent om de echipă. In concluzie, echipa R.P.R. pentru Turul Europei, după părerea şi cal­­culele noastre este următoarea: C. Dumitrescu* G. Moiceanu, L. Zanoni* I. Vasile, Şt. Poreceanu, N. Maxim şi O. Tudose. Formaţie care credem nu se va deosebi întru nimic de a­­ceea pe care forul de specialitate o va anunţa astăzi sau în cursul zilei de mîine. M. RUTIERU In preajma ,»Turului Europei’ O echipă care ne-ar putea reprezenta cu cinste De asuzi în opt zile, cicliştii noştri pornesc într-un nou şi important con­curs internaţional .Turul Europei“. După cum se ştie î­­n trecerea străbate 7 ţări şi măsoară 1850 km., împărţiţi in 11 etape. Startul se va da miercuri­­ august, de la Za­greb, caravana par­­curgînd apoi urmă­toarea rută: Rijeka, Joline, Trento, In­­sbruck, Ulm, Stut­­gart, Strassburg, Nancy, Jarny, Charleroi, Rotter­dam. Acest traseu străbate, în ordine, următoarele ţări: Iugoslavia, Italia, Austria, R.F. Ger­mană, Franţa, Belgia şi Olanda. La start se vor alinia cei mai va­loroşi ciclişti din 14 ţări, printre care: Franţa, Belgia, Italia, Romînia, Bul­garia, Danemarca şi altele. Numărul total al concurenţilor va fi de 98, ţinînd seama că fiecare naţiune pre­zintă o echipă alcătuită din 7 aler­gători. Înainte de a cunoaşte numele celor 7 ciclişti, desemnaţi de forul nostru de specialitate, în urma refe­ratului celor doi antrenori ai lotului R.P.R., ne permitem să facem unele precizări, sau anticipări, dacă vreţi, care reprezintă punctul nostru de vedere în acest sens, punct de vedere determinat de faptul că am urmărit îndeaproape evoluţia acestor ciclişti în ultima vreme. Este neîndoielnic că echipa pen­tru ,,­Turul Europei“ va fi alcătuită în mare parte pe scheletul celei din Cursa Păcii. Faptul este în totul ex­plicabil, dacă ţinem seama că acea­stă formaţie a realizat cea mai bună comportare din ultimele ediţii ale marii întreceri internaţionale „Cursa Păcii“, locul 6 din 24 echipe partici­pante. Ca atare, un Dumitrescu, un Moi­­ceanu, Zanoni, I. Vasile şi Şt. Pore­­ceanu, care s-au comportat, în genere, destul de bine în „Cursa Păcii", nu noi lipsi di în „naţionala“ noastră pen- Eva Stăncescu şi T. Bădin campioni de tenis ai Capitalei C. Dumitrescu L. Zanoni 0 Marţi a avut loc la Tel Aviv cel de al doilea meci, din cadrul preliminarii­lor turneului olimpic de fotbal, între echipele reprezentative ale Israelului şi IT.R.G.S. După un joc dtrz disputat, în­­tîlnirea s-a terminat cu scorul de 2-1 în favoarea fotbaliştilor sovietici. Cîştigînd cu 5-0 şi prima întilnire, desfăşurată la Moscova, echipa U.R.S.S. s-a calificat pentru finala turneului o­­limpic de fotbal ce va avea loc la Mel­bourne in timpul celei de a 18-a ediţii a Jocurilor olimpice. • La 29 iulie s-a desfăşurat la Mos­cova un turneu fulger de şah organi­zat de ziarul „Vecernaia Moskva“. Au luat parte 18 jucători printre care ma­rii maeştri : Bronştein, Petrosian, A­­verbach, Kotov şi Fior. Timp de mai multe ore s-au jucat 17 runde. Potri­vit regulamentului, pentru 40 de mu­tări au fost acordate numai 5 minute. Victoria a revenit marelui maestru Tigran Petrosian care a totalizat 130» puncte, urmat de Auerbach cu 13 punc­te, Bronstein şi Stein cu ette 121/» puncte fiecare. • In ziua de 29 iulie atleţii polonezi au luat parte la numeroase concursuri desfăşurate in diferite oraşe ale ţării. Iată cele mai bune­ rezultate înregis­trate : Lungime: Grabowski 7,55 m. (record egalat); greutate femei : Russinovna 14,20 (nou record al R.P. Polone); şta­feta 4x100 m. femei : Gwa­rdia 54”2/1f1; greutate bărbaţi : Sosgori 16,19 m.; 800 m. : Makomskl 1’50”3/10; 1500 m. : Kryza 3’48”. • In oraşul Split s-a desfăşurat la 29 iulie, în nocturnă, întîlnirea inter­naţională de fotbal dintre echipele Hajduk Split şi Banik Ostrava (R. Ce­hoslovacă). Fotbaliştii iugoslavi au ob­ţinut victoria cu scorul de 2-1 (1-0). • La 29 iulie s-a desfăşurat la Cra­covia întîlnirea internaţională de fot­bal dintre echipele selecţionate ale oraşelor Cracovia şi Zilina (R. Ceho­slovaci). Victoria a revenit la,',asi­şti­­lor cehoslovaci cu scorul de 3-1 (‘,'-l).­­ La sfîrşitul acestei săptămîni (sîm­­bătă-duminică) atleţii noştri care s-au întrecut la praga in cadrul concursu­lui triunghiular se vor deplasa la Bu­dapesta unde vor lua startul în Intîl­­nirea cu echipa de tineret a R. P. Ungare.­­ Duminică 5 august. Mărşăluitorii din Capitală vor avea prilejul să se întreacă într-o competiţie de marş, „Cupa 23 August“, denumită circuitul Armătura. Această competiţie va cu­prinde 3 categorii, juniori, începători şi seniori, şi va conta pe echipe ce vor fi formate din 5 concurenţi. Com­petiţia este organizată de colectivul sportiv Energia Armătura.­­ Din iniţiativa comisiei centrale de atletism, azi după amiază (ora 17) pe Stadionul Tineretului din Capitală va avea loc deschiderea oficială a cen­trului de antrenament pentru copii (de la 10—.18 ani), odată cu deschiderea se vor mai primi înscrieri. Acest centru va fi condus de tov. antrenor de stat Vasile Dumitrescu ce va fi ajutat de profesorii Marica Lucia şi de alți fruntași ai atletismului. S-au scurs 15 olimpiade în era modernă de cînd Pierre de Couber- Un a luat iniţiativa reînfiinţării an­ticelor jocuri olimpice din Atena. In decursul anilor, pe podiumul stră­juit de flacăra olimpică, au fost în­cununaţi zeci şi zeci de învingători. Peste 4 luni, in îndepărtata Austra­lie, sportivi de pretutindeni, vor de­pune jurămîntul pentru o întrecere cinstită in cadrul celei de a 16-a olimpiade. Din punct de vedere geografic, Australia este o țară a contrastelor puternice. In nordul ei, o bună parte din pădurile tropicale au rămas ne­explorate, iar partea centrală din vestul continentului este aproape pustie. Sunt puţine masive muntoa­se. Lanţul cel mai mare este Great Dividing Range. Deoarece majorita­tea ţării are caracterul de şes, ploile sunt rare şi apele puţine. Dacă aţi fi poposit acum 120 de ani, pe coasta golfului Port Philipp din sud-estul fără, v­a fi fi găsit în plin pustiu. Şi desigur nimeni n-ar fi putut să prevadă că într-un timp scurt, aici va fi ridicat Melbourne-ul, cel de al doilea oraş australian ca mărime. Oraşul Melbourne din punct de ve­dere industrial, financiar şi cultural, poate fi socotit capitala Australiei. In general Australia este un stat tâ­­năr. Primii oameni albi s-au stabilit aici în anul 1788. Poate mulţi sunt surprinşi de alegerea datei pentru jocurile olimpice22 noiembrie—8 decembrie. La această dată partici­panţii la olimpiadă vor găsi la Mel­bourne o vreme corespunzătoare cu primăvara tirzie. In acest timp, soa­rele străluceşte acolo, mai bine de 6 ore şi jumătate. Totuşi clima va fi destul de dificilă. După sondajele meteorologice, temperatura va fi cu­prinsă între 12 şi 23 de grade. Vor exista şi cîteva variaţii, care vor face ca temperatura să ajungă pînă la 32 de grade. Vizitatorii vor în­­âlni la Melbourne după toate pro­babilităţile, călduri mai mari decit cele cu care sunt obişnuiţi. Să luăm citeva exemple: temperatura maxi­mă în anotimpul respectiv la Lon­dra este cu 9 grade mai, mică decit cea de la Melbourne. La­­Berlin tem­peratura este mai scăzută cu 6 gra­de, la Paris cu 4 grade, iar la Bucu­reşti cu 2 grade. Iată acum şi cite ceva despre as­pectul sportiv pe care îl prezintă Australia. Un procentaj ridicat al populaţiei ei joacă tenis, crichet, golf, face atletism şi ciclism. In anii din urmă Australia a dat lumii spor­tivi de seamă ca E­irmy Caruthers, campion mondial de box la categoria cocoş, înotătorul John Marshal care a stabilt clteva recorduri mondiale, Frank Sedgman fost campion de te­nis amator şi acum printre primii profesionişti şi alţii. De la 1896 încoace, Australia a cîştigat 21 de medalii la jocurile o­­limpice. Ea este una din cele 4 ţări care a fost reprezentată la toate jocurile olimpice din era modernă. Australia şi-a cîştigat prima medalie de aur la primele jocuri olimpice de la Atena, cînd Flak a clştigat pro­bele de 800 şi 1500 de metri. Spor­tul cel mai popular In Victoria şi In alte state australiene, este fotbalul naţional, asemănător în multe direc­ţii cu rugbiul, un joc rapid, specta­culos care atrage mulţi spectatori, înotul este practicat pe o scară foar­te largă, In special de-a lungul pla­jelor oceanului, în partea răsăritea­nă a continentului. Pentru a pre­veni accidente atunci cînd valurile sînt foarte puternice, sau a depista apropierea rechinilor, patridează e­­chipe de salvatori. Dar mai mult ca sigur că nici unul din vizitatorii o­­limpici nu se vor încumeta să intre în valurile oceanului ci vor popula stadionul de crichet care va fi locul central de desfăşurare a jocurilor olimpice. Aici va fi aprinsă simbolica flacără olimpică. Ea va călători mai bin­e ca oricind. In Olimp, va fi a­­prinsă de la razele soarelui, şi trei mii de atleţi vor participa la această ceremonie. In etape va fi dusă la Atena şi acolo se va aprinde cu ea o lampă de minier de formă veche — darul Comitetului olimpic din Saar — care va fi dusă cu avionul la Darwin — poarta nordică a Australiei. In ziua de 22 noiembrie, va a­­junge la Melbourne, purtată de şta­fete sportive. Oare care dintre par­ticipanţii la cea de a 16-a olimpia­dă vor fi onoraţi cu cununa de lauri în preajma torţei olimpice? Dacă a­­cum câştigătorii probelor nu ne sunt cunoscuţi, ştim totuşi că podiumul învingătorilor va fi urcat şi de doi campioni ale căror performanțe din se­­n ce mai bune sunt dorite de toată lumea, pacea și prietenia. RAUL BART ’ Australia-fara gazdi a Olimpiadei Pag. 3-a

Next