Steagul Roşu, octombrie 1956 (Anul 3, nr. 778-803)

1956-10-02 / nr. 778

STEAGUL ROŞU ZIUA FORŢELOR ARMATE ALE R. P. R. In fiecare an la 2 Octombrie, oamenii muncii din tara noastră sărbăto­resc Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. Această sărbătoare a devenit o tradi­­ţie scumpă întregului popor. In acea­stă zi, militarii, de la soldat la gene­ral, trec în revistă succesele dobîndite în pregătirea de luptă şi politică a u­­nităţilor şi subunităţilor de toate ar­mele. Aceste succese constituie răspun­sul ofiţerilor, sergenţilor şi soldaţilor la încrederea pe care Ie-a acordat-o poporul de a fi apărătorii înarmaţi ai construirii socialismului în patria noas­tră. ‘ Armata R.P.R. este o armată tînă­­ră. Ea se găseşte la a 13-a ei aniver­sare, socotind scurgerea timpului din ziua în care au luat fiinţă, pe terito­riul sovietic, primele unităţi populare romîneşti, unităţile Diviziei de volun­tari „Tudor Vladimirescu“. In aceşti ani, puţini la număr, sub conducerea Încercată a partidului, armata noas­tră a dobîndit tradiţii însemnate, şi-a format şi şi-a dezvoltat trăsăturile caracteristice armatei de tip nou. Oamenii muncii şi militarii Îşi amin­tesc cu respect şi recunoştinţă de fap­tele de eroism săvîrşite de ofiţerii şi soldaţii patriot! In zilele insurecţiei ar­mate din august 1944, de jertfele de sînge pe care le-­au dat, alături de glorioasa Armată Sovietică, cele 15 di­vizii romîneşti care au participat la lupta împotriva trupelor hitleriste. In lupta comună purtată timp de peste 260 de zile împotriva cotropitori­lor fascişti sfăurit Indestructibila prietenie şi frăţie de arme romîno-so­­vietîcă. Pildele de eroism înălţător ale ostaşilor sovietici şi romîni care şi-au vărsat în comun sîngele pe cîmpurile de bătaie constituie un permanent im­bold pentru militarii noştri de a se pregăti cît mai bine pentru a răspun­de cu cinste încrederii ce le-au acor­dat-o poporul, partidul şi guvernul. Sub îngrijirea părintească a parti­dului, militarii armatei noastre îşi de­­săvîrşesc în permanenţă măiestria mi­litară, îşi dezvoltă calităţile morale şi de luptă, întăresc necontenit coeziu­nea armatei — disciplina şi ordinea. Modernizarea armatei noastre, înzes­trarea ei cu armament şi tehnică de prim rang, cer militarilor să-şi însu­şească cuceririle cele mai noi din do­meniul ştiinţei şi tehnicii, să mînuias­­că cu precizie armamentul şi tehnica modernă din înzestrare. Procesul de instruire a militarilor este menit să dea tării luptători că­liţi, pricepuţi şi curajoşi, plini de ini­ţiativă, pasionaţi pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor şi misiunilor or­donate. Concomitent cu acţiunea de pregă­tire militară a trupelor, în unităţile ar­matei, se desfăşoară o vastă muncă de educare politică, de luminare şi cul­turalizare a ostaşilor. Organele politice, organizaţiile de partid şi organizaţiile utemiste din ar­mată prin munca pe care o desfăşoară instituie un spir­­i serios al co­mandanţilor în oper­­­ra de pregătire a ostaşilor noştri. La baza întregii munci de educaţie din armată stă atotbiruitorarea învăţă­tură marxist-leninistă. Prin reţeaua în­­văţămîntului de partid, prin lecţiile politice, orele culturale de masă etc., cu ajutorul cluburilor şi bibliotecilor, printr-o muncă perseverentă de zi cu zi, se ridică permanent conştiinţa poli­tică şi cetăţenească a militarilor. Mi­litarii armatei noastre sunt educaţi în spiritul patriotismului fierbinte şi al internaţionalismului proletar ; ei sunt pătrunşi de dragostea faţă de popoa­rele care construiesc socialismul, de profundă simpatie faţă de lupta oame­nilor muncii de pretutindeni pentru o viaţă mai bună; ei urăsc cu înverşu­nare pe duşman. In procesul pregătirii militare şi po­litice a efectivelor un ajutor preţios îl constituie bogata experienţă a glorioa­sei Armatei Sovietice şi experienţa ar­matelor frăţeşti ale celorlalte ţări de democraţie populară. Pregătiţi ca buni militari, cu conşti­inţă politică înaltă, ofiţerii, sergenţii şi soldaţii se bucură de toate dreptu­rile cetăţeneşti garantate prin Consti­tuţia R.P.R. Ei au dreptul de vot, drep­tul de a fi aleşi în organele conducă­toare de stat etc. Intr-adevăr anii pe­trecuti în armata populară constituie pentru fiecare militar ani de parti­cipare activă la viaţa politică a tării, la lupta avîntată a poporului pentru construirea socialismului. Cele mai diverse sectoare ale vieţi noastre economice, sociale şi de stat primesc, odată cu lăsarea la vatră a fiecărui contingent, un lot de oameni calificaţi în diferite meserii în timpul stagiului militar: şoferi, mecanici, tractorişti, telegrafişti etc. Sub acest aspect trebuie subliniată iniţiativa unei organizaţii utemiste dintr-o unitate din garnizoana Cluj, care a lansat o chemare către toate organizaţiile ute­miste din armată ca militarii care ur­mează a se lăsa la vatră să meargă să muncească în sectorul socialist al a­­griculturi. Această chemare a dat naştere unei adevărate mişcări în rîn­­dul ostaşilor ce urmează a se lăsa la vatră. De pretutindeni sergenţi şi sol­daţi răspund chemării, angajîndu-se ca după terminarea serviciului militar să meargă să lucreze în GAS.­S.Mi.T.­­uri. Realităţile din armata noastră, unde omul este preţuit şi respectat, arată în­­că odată diferenţa uriaşă ce există în­tre o armată de tip nou, pusă în sluj­ba celor ce muncesc, şi o armată bur­gheză, care slujeşte interesele exploa­tatorilor. Poporul nostru se mîndreşte pe bună dreptate cu armata sa. Legătura strîn­­să între armată şi popor, conducerea acesteia de către Partidul Muncitoresc Român constituie forţa şi tăria Armatei noastre Populare. • In scăpărarea amurgului de vară, * Am văzut un şoim cutezător; Se rotea săgetător sub nor­i Şi-mi părea măreţ in inserarea­­ clară. Dar, vă jur pe tinereţe şi pe dor Că de-o măreţie vie, mult mai rară Mi-a părut voinicu-n haină militară, Care stă de strajă dirz, netemător, şi n-afiai un şoim sun noua azurie, Să-l tntreacă-n zbor şi-n semeţie— Pe ostaşul ţării îndrăzneţ. Că, de-i aur, viaţă, cîntec, poezie. Tot ce-i vis înalt, nu noua Românie — El le apără ca pe comori de preţ. Colonel CONST­­ANTIN ___________ ŞOIM! _________ de NICOLAE BARBU Rezultatul unui concurs de sculptură Ministerul Culturii, Ministerul For­­ţe­lor Armate ale R.P.R. şi Comite­tul executiv al Sfatului Popular al Ca­pitalei au organizat un concurs pentru cel mai bun proiect de mo­nument al ostaşului român căzut în războiul pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. Monumentul ur­mează a fi ridicat pe platoul din fata Academiei Militare. In luna mai a anului trecut au fost prezentate 34 machete de mo­nument. Lucrările au fost expuse şi asupra lor s-au organizat discuţii cu sculptori, arhitecţi, militari. Juriul concursului a acordat două premii II : sculptoriţei Zoe Băicoianu şi sculptorilor Ion Dămăceanu şi Ma­rius Butunoiu împreună cu colecti­vele lor de arhitecţi. Premiul III au obţinut lucrările sculptorului T. N. Ionescu şi sculptoriţei Iulia Oniţă. De asemenea au mai fost acordate 10 menţiuni. Artiştii plastici care au obţinut premiile II şi III au primit comanda monumentului, termenul de predare a lucrărilor stabilindu-se pentru 1 octombrie 1936, cînd s-a în­cheiat şi faza a doua a concursului. In Editura de stat pentru litera­tură politică a apărut: ARMATA REPUBLICII POPU­­LARE ROMÍNE, APARATOARE A PĂCII $I A CUCERIRILOR REVOLUȚIONARE ALE PO­PORULUI ROMÍN. Cînd vor începe însâmînţârile în raionul Urziceni ? (Urmare din pag. 1-a) Pînă în ultimele zile ale lunii sep­tembrie sfatul popular nu a î­nari­nat Încă cetăţenilor obligaţiile de pre­dare, deşi această lucrare trebuia fă­cută încă de acum o lună. De aseme­nea, comitetul executiv nu cunoaşte situaţia exactă a terenurilor care a­­pa­rţin cetăţenilor din comunele măr­ginaşe, terenuri care formează parte integrantă din planul comunei. Can­titatea de sămînţă selecţionată pînă spre sfiirşitul lunii este insuficientă, această cantitate nu reprezenta la 26 septembrie nici o treime din cantita­tea necesară pentru îns aminţare­a te­renurilor prevăzute în planul campa­niei. Această rămînere în urmă se datoreşte faptului că munca p­oli­tic­ă pentru antrenarea ţăranilor muncitori din comună în muncile de toamnă nu se desfăşoară în circumscripţiile co­munei Răduleşti. Comitetul şi orga­nizaţia de bază nu au antrenat în munca de lămurire pe deputaţi, pe intelectualii comunei, utemişti, femeile. ★ La Jilavele porumbul a fost recol­tat Intr-un procent de 60 la sută, iar In comună au funcţionat 7 centre de * curăţat săm­inţa. In comună se află de asemenea un număr mare de ate­laje ceea ce permite ca viteza zilnică la insămînţări să atingă suprafaţa de 120 ha, pe zi. Totuşi pînă la sfinţitul lunii septembrie In comună, campania de trisămîiiţării nu începuse încă. Organizaţia de bază şi sfatul popular nu au mobiliza­t pe cetăţenii din comună şi nu ,au întărit suficient colectivele de agitaţie care trebuie să-şi desfăşoare munca î­n această pe­rioadă în circumscripţii. Aceeaşi în­cetineală se remarcă­ şi în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor pe care le ridică acţiunea de transfor­mare socialistă a agriculturii. Astfel, la sfatul popular există cereri pentru crearea unei noi întovărăşiri dar ele nu au fost încă rezolvate pe motivul că există cetăţeni „care cad în peri­metru“. Activiştii de partid şi de stat din comună au preferat să mai aştepte în loc să ducă muncă de lă­murire cu aceşti cetăţeni, fapt care ar fi contribuit la lărgirea sectorului socialist din comună, fără dislocări inutile. Sînt 3 săptămtni de cînd la comi­tetul raional de partid d­in Urziceni s-au luat în discuţie în cadrul­­unei consfătuiri cu activiştii de partid şi de stat, agronomia şi tehnicienii agro­nomi din raion măsurile pentru în­ceperea la timp a campaniei. Stadiul actual dovedeşte însă că în acest timp în comune nu s-a desfăşurat munca politici de antrenare a ţăra­nilor muncitori pentru începerea din timp a muncilor. In raionul Urziceni există un n­umăr suficient de mașini agricole și atelaje pentru ca muncile de toamnă să se încheie la 20 oc­tombrie. Pentru ca timpul oprim să poată fi respectat însămînțările tre­buiesc începute cît miai curind în în­treg raionul. ★ Spre baza de recepţie.. Trecuse de mult miezul nopţii şi la fereastra sfatului popular din A­­ti­maţi mai licărea o geană de lu­mină. înăuntru, in jurul mesei stă­teau de vorbă Ion Peţa, preşedintele sfatului. Vasile Birsan împuternici­tul raional cu colectările, Ion Bobir­­nilă, Gheorghe Putineanu, Constan­tin Boga şi alţi ctţiva comunişti din comună. După ce au di­scutat despre insămînţări au trecut la o altă pro­blemă : predarea cotelor. Gheorghe Putineanu, secretarul or­ganizaţiei de bază din comună luă primul cuvintul. — Porumbul l-am cules in între­gime, a sosit vremea să ne achităm cotele. Propun ca In cinstea confe­rinţei raionale de partid să ne a­­chităm in întregime şi cotele de po­rumb. Apoi a tăcut, aşteptind să o­­fie părerea celorlalţi. Ion Bobirnilă, preşedintele, întovărăşirii „Viaţă nouă", fu şi el de aceeaşi părere cu Putineanu, dar avu ceva de com­pletat : — Eu zic să facem un convoi şi să-l porivim duminică la bază la Smirdioasa. — Aşa-i bine, ii luă vorba din mmmmmmmmmmnmmm gură Vasile Birsan. Să facem un convoi mare in care să intre căru­ţele celor 4 întovărăşiri din comună alături de care să vină şi cele ale ţăranilor cu gospodării individuale. Au hotărit atunci ca duminică un zori vreo 200 de căruţe şi care să apuce calea bazei de recepţie din Smirdioasa. In noaptea de sâmbătă spre dumi­nică comuna Ad­rnuţi din raionul Alexandria nu şi-a găsit odihna. Din ogrăzi, carele s-au urnit greoi şi plăvanii le-au dus pină pe uliţa sfa­tului. De acolo au pornit către Smir­dioasa, in zori cind stelele începu­seră să pălească, iar la orizont gea­na roşie a soarelui se încingea tot mai mult. In fruntea convoiului s-a desfăşu­rat un steag mare de purpură. Con­voiul s-a aşternut drumului, stirnind nori de praf. Sătenii din comunele vecine, care se îndreptau către tîrg făceau loc convoiului. Unii, şi aceştia au fost mulţi la număr, care mergeau cu co­tele, s-au alăturat convoiului fără să ţină seamă că-s din comune din raionul Alexandria, ori Zimnicea. Toţi aveau acelaşi drum, căci ei mergeau să-şi achite cu mindrie pa­triotică cotele datorate statului. Prima căruţă a ajuns la Smirdloasa iar ultima... deabea a ieşit din Storobăneasa MARŢI 2 OCTOMBRIE 1958 Programul . 8.00 Calendarul zilei şi Radiojurnal. 8.10 Muzică uşoară. 5.25 Anunţuri şi muzică. 5.30 Jurnalul satelor. 5.45 Mar­şuri. 6.00 Articolul de foind din ziarul „Scînteia“. 6.15 Jocuri populare romî­neşti. 6.30 Lecţia de gimnastică. 6.40 Sfatul medicului. 6.45 Emisiunea „Bună dimineaţa, copil“. 7.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Cîntece. 7.30 Muzică uşoară. 8.00 Prelucrări de folclor ale compozitorilor sovietici. 8.30 Sumarul presei centrale. 8.35 Materiale din pre­să. 9.00 Pagini orchestrale din operele lui Massenet. 9.30 Emisiunea muzicală pentru copii. 10.00 Să ascultăm melodii populare romîneşti. 10.30 Cîntă sopra­na Teodora Rădulescu. 10.50 Muzică de estradă. 11.15 Conferinţă. 11.30 Concert simfonic. 12.15 Cu cîntecul şi jocul din regiune în regiune. 13.05 Anunţuri şi muzică. 13.00 Buletin de ştiri 13.10 Con­cert de prînz. 14.00 Muzică de com­pozitori americani. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Recomandări din pro­gram. 14.48 Concert de muzică popu­lară romînească. 15.30 Buletin de ştiri. 15.35 Muzică uşoară de Andrei Ado­­rian şi Jean Letoni. 16.00 Cu cîntecul pe ogoarele patriei. 16.15 Emisiunea pentru pionieri şi şcolari „Vreau să ştiu“. 16.45 Program din lucrările com­pozitorului Sabin Drăgoi. 17.30 Radio­jurnal şi buletin meteorologic. 17.45 Muzică populară interpretată de solişti şi formaţii de amatori din regiunea Stalin. 18 00 Vorbeşte Moscova ! 18.40 Conferinţă. 18.55 Buletin de ştiri. 19.00 Muzică uşoară. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anunţuri şi muzică. 20.10 Concert de estradă. 20.45 Comentariul extern. 21.00 Cîntă Ana Pop Corondan. 21.15 Meri­diane 21.30 „Compozitorul săptăminii": Antonio Vivaldi. 22.15 „Săptămina mu­zicii germane". 22.30 Muzică uşoară. 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv. 23.15—23.55 Simfonia a II-a in Do ma­jor de Schumann. Programul II 14.00 Recomandări din program. 14.05 Vitrina cu cărţi noi. 14.20 Melodii populare romîneşti. 14.45 Anunţuri şi muzică. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de muzică clasică rusă. 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Cîntă Mara Ianoli şi Trio Gri­­goriu. 16.45 Cîntă violonistul Ion Ma­­tache. 17.00 Să învăţăm limba rusă cîn­­tînd. 17.20 Muzică din opere. 17.54 Sfa­tul medicului. 18.00 Din cele mai fru­moase melodii populare din lumea în­treagă. 18.30 Muzică uşoară romîneas­că. 19.00 Evocări literare : Marele poet indian Kalidasa. 19.30 Din viaţa de con­cert a Capitalei. 20.00 Jurnalul satelor. 20.15 „Cu Mozart pe drumul vieţii şi creaţiei sale“. 22.00 Radiojurnal şi bu­letin sportiv. 22.25 Concert de muzică de cameră de compozitori francezi. 23.10—24.00 Muzică de dans. TEATRE ; Teatrul de Operă şi Balet­ul R.P.R. — ch­eie 19.30 ; Nunta lui Figaro; Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ — (sala Comedia) — orele 19,30 ; Matei Milic; (sala Studio) — orele 19,30 ; Platon Crecet ; Teatrul Tinere­tului — orele 19 : Hoţii; Teatrul de Stat de Operetă — orele 19,30 ; Vînză­torul ere pasari; Nealul Arraaiei (sala Magheru) — orele 19,30 ; Nunta lui Figaro ; Teatrul Ţăndărică (sala str. Academiei) — orele 16 : Povestea por­cului; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — orele 19 : Intrigă şi iubire ; Ansam­blul de Estradă al R.P.R. (sala Calea Victoriei nr. 174) — orele 20 : O seară la estradă ; Circul de Stat — orele 20,30 : Spectacol excepţional; Teatrul de varietăţi (Bd. N. Bălcescu nr. 2) — orele 20.30 : Sofia—Bucureşti. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucu­reşti, Doina, N. Bălcescu : Evadaţii ; Gh. Doja, Magheru, Elena Pavel, Al. Sabia : Mexicanul. Completare : De stra­jă patriei; Republica : Tosca. Comple­tare : 20 minute sub apa mării; Fili­­mon Sîrbu, V. Alecsandri, I. C. Frimu : Dansează mică doamnă: înfrăţirea în­tre popoare, Central, Libertăţii , Ha­xen şi Giamilla ; Maxim Gorki ; Evo­­luţia jazzului şi completări; Timpuri Noi : Festivalul Internaţional de cîn­­tece şi dansuri. Ziua Naţională, Pen­sula fermecată, Cultural: Mîine va fi prea tîrziu; Lumina : Iartă-mă ; Vic­toria : Suflete împietrite; Tineretului : La revedere, d-le Crock; Al. Popov : Amanţii din Toledo; Griviţa: Ganga; V. Boaită : Curg apele tulburi; Unirea: Voci de primăvară ; C. David : Chi­tarele dragostei; Arta; Olga Bancic : Martie manevre ; T. vladimirescu : Anna Zacchea : Mutica. Aurel Vlaicu : Micul lustragiu; Carpaţi, M. Eminescu: Rio Escondido ; Mioriţa : Brigada de tanchişti ; Moşilor: Roşu şi negru (se­ria a II-a); 13 August: Covorul fer­mecat; Donca Şira­o : Infidelele; Iile pintilie : Othello ; Popular: Mama; 1 Mai: Pe baricadă ; Volga : Jan Huss ; 8 Mai : La marginea oraşului; Gh. Coşbuc : Fum în pădure şi Maeştrii baletului gruzin. STAREA TIMPULUI In Capitală şi regiunea Bucureşti, în următoarele 24 de ore . Vreme fru­moasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vînt slab. Ceaţă slabă dimi­neaţa. Temperatura va coborî noaptea între 9—11 grade, iar ziua va urca în­tre 25—27 grade. In următoarele 3 zile . Vremea se menţine caldă, tui cerul mai mult se­nin. Vînt slab. Temperatura se men­ține ridicată. Consultaţii juridice In urma propunerilor venite din rlndurile cititorilor noştri, ziarul „Steagul roşu" organizează consul­taţii juridice In fiecare joi între orele 17—19. Consultaţiile juridice au Ioc în localul redacţiei din stra­da Brezoianu nr. 23—25 etajul 6. ASALTUL „CODAŞILOR“ pentru evitarea retrogradării N­ici etapa de duminică — a Vil-a — n-a avut darul să limpezească „apele“ in clasamentul categoriei A de fotbal. Ba mai mult chiar, unele rezultate au constituit adevărate sur­prize, complicind nu numai situaţia e­­chipelor ameninţate de retrogradare ci deschizind din nou şi mai acut Însăşi problema primului loc. Clţi dintre iubitorii jocului de fotbal ar fi contat de pildă pe o victorie a echipei Dinamo Bacău în faţa lideru­lui clasamentului şi încă aici, la Bucu­reşti ? Sau ar fi prevăzut oare cineva înfrîngerea categorică a echipei din Oraşul Stalin, după ce în urmă numai cu o săptămlnă dinamoviştii au reali­zat scorul etapei la Lugoj? Am dat aceste două exemple tocmai chipul cel mai grăitor o veche me­teahnă a formaţiilor noastre fruntaşe: inconstanţa. Credem că nu este vorba insă nu­mai despre instabilitatea evidentă pe care o remarcăm etapă de etapă, ci mai curînd de lipsa de seriozitate în pregătire şi, în acelaşi timp, de o sub­estimare nepermisă a zecilor de mii Câteva concluzii de spectatori care umplu pînă la refuz tribunele stadioanelor. Un lucru este cert. Astăzi nu mai poţi vorbi, nici măcar în glumă, des­pre şansele cutărei sau cutărei echipe fie ea chiar fruntaşă pentru că vei fi dezminţit de situaţii de pe teren. O a doua concluzie care te desprin­de după etapa de duminică este aceea că la noi a început să se încetăţe­nească — din păcate — o tactică sui­­generis, un joc strict de apărare. Fiecare echipă se face luntre şi punte să „ciupească“ măcar un rezultat de egalitate şi pentru atingerea acestui scop se uită cu totul de jocul în sine, de spectaculozitate şi, deci în ultimă instanţă, de progresul fotbalului nostru. Este o problemă deosebit de impor­tantă această goană după rezultat cu orice chip și ea trebuia să dea de gîndit atît forurilor de conducere cit mai cu seamă colectivelor și antreno­rilor. — n. — Un derbi care n-a corespuns............şi cum a pierdut C.C.A. Duminică, Progresul Bucureşti a realizat la Ploeşti cel de -al­­treilea joc egal consecutiv (Locomotiva Bucu­reşti, Ştiinţa Timişoara, Flacăra Ploeşti). Bucureştenii, deşi aveau în faţă o echipă cu puţine pretenţii la cîştig (lipseau Neacşu, Pereţ, Drăgan şi A.­­Munteanu) nu au ştiut să se orienteze tactic în teren. S-au lăsat antrenaţi prea rouilt într-un joc de apărare, per­­miţînd atacanţilor ploeşteni să se releve de nenumă­rate ori. Dacă în perioadele nete de dominare a Fla­­cărei nu s-a marcat nici un gol, aceasta se datoreşte ineficacităţii tinerilor atacanţi, — parte din ei debu­tanţi în echipă­ — şi mai ales formei bune a lui Cosma. In repriza a doua, Flacăra Ploeşti a cedat pasul şi a permis Progresului să iniţieze numeroase­ atacuri care însă nu se terminau cu şuturi pe poartă. Credem­ că este destul de edificator să arătăm că primul şut apărat de Roman a fost de-abia în minutul 64 tras de Ţîr­­covnicu. Este absolut firesc ca o apărare masivă cum este aceea a Flăcării să se descurce cu uşurinţă în faţa unui atac iniţiat numai de trei oameni cum a fost cel al Progresului. Din punct de vedere tactic, Progresul a greşit mai ales în repriza secundă cînd jucătorii Flacăra au dat semne de oboseală, ţinînd prea mult retraşi cei doi interi şi pe halful Ştirbei. Aici era mo­mentul psihologic al meciului pe care jucătorii bucu­reşteni nu lau sezisat şi n-au insistat în atac. In ul­timele 10 minute de joc Ştirbei şi Ciocea au stat pe linia fundaşilor fără să-şi aducă aportul la atac, să-l alimenteze cu mingi. In sfîrşit, trebuie arătat că doi dintre jucători au ratat mari ocazii de a marca : în min. 42 Zaharia sin­gur în faţa porţii a ezitat să tragă potrivindu-şi prea mult mingea, nn min. 77 şi 79 Ozon ratează de ase­menea trăgînd de aproape în portar. In orice caz „meciul etapei“ nu a corespuns aştep­tărilor cum de altfel nu a corespuns nici arbitrajul lui Constantin Mi­tran. P .CRISTEIA ALTE REZULTATE : ştiinţa Timişoara—Locomotiva Bucureşti 8-8. Dinamo Oraşul Stalin—Energia Petroşani 0-4 (0-2). Flamura Roşie Arad — ştiinţa Cluj 3-0 (1-0). Campionatul regional de fotbal FLAMURA ROŞIE 7 NOIEMBRIE— ENERGIA BOLESLAW BIERUŢ 3-1 (1-0) Derbiul etapei seria­l­ a s-a disputat pe terenul Dudeşti între cele două e­­chi­pe bucureştene Flamura roşie „7 Noiembrie" şi Energia Boleslaw Bie­­rut. Victoria a revenit pe merit Fla­m­­urei roşii cu scorul de 3-1 (1-0). Cele patru puncte au fost înscrise de Antochi, Mircea şi Schimdigen, iar de la Energia a înscris Cornel Sîrbu. Jo­cul a fost condus foarte bine de D. Schulder. FLAMURA ROŞIE ABATOR—ENERGIA MAO­AZE­ DIN 2-2 (8-2) In deschiderea Jocului de categoria C. dintre Energia Bucureşti şi Energia Tîrgovişte s-au întîlnit două echipe din campionatul regional. Este vorba de jocul dintre Flamura roşie Abator şi Energia Map Tze-dun. Cele patru puncte au fost marcate de Păun Ion şi Tenea pentru Energia Iar pentru Flamura roşie a înscris Mari­­nescu şi Morojan. Iată celelalte rezultate : Energia Buf­tea—Progresul I.T.B. 3-0, Recolta Ne­­goieşti—Victoria Călăraşi 4-0, Flamura roşie Viscoi­­—Energia Olteniţa 3-4, Flamura roşie F.R.B.—Flamura roşie Bere Griviţa 1-0, Flamura roşie Fili­­mon Sîrbu—C.S. Armata Bucureşti 0-5, Flamura roşie F.C. Gh. Gheorghiu- Dej—Energia Electromagnetica 1-1, Pro­gresul Zimnicea—Recolta C. M. Ro­şiori 0-3, Progresul Slobozia—Recolta Iprofil 5-1, Progresul Urziceni—Recolta Lehliu 5-1, Progresul Turnu Măgurele— Energia I.C.A.R. 2-0, Locomotiva Ro­­şiori—Locomotiva Giurgiu 1-2. Fraţii Viziru in finala campio­natului republican de tenis Campionatul republican de tenis a a constituit un partener de joc, care prilejuit duminică unele constatări să-i solicite lii Gh. Viziru un efort Interesante în ce priveşte partide­le mai mare. Jocul s-a terminat rapid programate. Cel mai frumos meci în trei seituri (6—1, 7—5, 6—2) în din program a fost cel dintre Marin favoarea lui Gh. Viziru, care va Viziru și Gh. Cobzuc, în care vioto- disputa finala cu Marin Viziru. In­ria a revenit primului după aproape meciul de simplu feminin, victoria Evei 4 ore de joc. Cobzuc pu­tea foarte Stăncescu, asupra Irinei Ponova, obţi­­bine să cîştiige acest meci şi să iută cu o zi înainte, este de asemenea ajungă pe merit in finală, dacă în meritată.La dublu masculin fraţii Vizi­­setul patru nu rata cîteva mingi în ruau întrecut perechea^ Schmidt, Gris­­momentul cind conducea. Al doilea tea, datorită faptului că este mai Omo­­med­ dintre Gh. Viziru și Zacapceaniu genă. La dublu feminin am avut de nu s-a ridicat la un nivel prea bun, înregistrat victoria perechii Namian, deoarece campionul Zacapceanu nu Glatt care a întrecut cuplul Irina Po­nova, Mariana Niculescu cu 6—1 și 6—2. Am mai scris cu alt prilej despre „bătrinul“ jucător Ivan Ilie, care joacă încă la 62 de ani. El a disputat finala probei de dublu mixt în care a făcut pereche cu Teodoreanu, unde a pierdut la perechea Faur, Komoroczi cu 6—0, 6—2. Aşteptăm mai mult de la halterofilii noştri­ ­. VESELINOV (R.P.B.) Sâmbătă şi duminică s-a desfă­şurat in sala Floreasca din Capi­tală concursul triunghiular h haltere dintre reprezentative e R. F Romíne, R. D. Germans şi R. P Bulgaria. Că oaspeţii din R. P Bulgaria au cucerit întrecerea, a­ceasta nu constituie o surpriză. Va­loarea lor i-a recomandat cu mul înainte■ drept favoriţi. Că haitero­filii din R. D- Germană au crescu ca valoare era de asemenea un lucru aşteptat■ (De altfel, ei ai şi obţinut trei noi recorduri al R. D. Germane). O surpriză, dar păcate nep­acută, a constituit-i comportarea sub orice critică a re­prezentanţilor noştri. Cu atit ma supărătoare cu cit cele 35 recordul obţinute de ei in cursul acestui ar lăsa să se întrevadă posibilitatea, unei comportări bune şi a uno performanţe superioare. Or, nu s-a întîmplat nici una nici alta. Ci excepţia lui I. Bălmău, toţi cetlait şase halterofili care ne-au repre­zentat au concurat sob, au u­scat rezultate cu mult sub nivelul celor mai bune performanţe ale lor. De pildă, I. Birău şi S■ Cazan — com­ponenţi ai lotului olimpic — ai totalizat cu 12,5 kgr, mai puţin de­cit recordurile ţării. Li se mai poate oare acorda acestora încrederea de a ne reprezenta la I. O. ? După părerea noastră, nu. Cu rezultatele reuşite în concursul recent termi­nat, ei nu pot obţine decit locuri la periferia clasamentelor de la Mel­bourne. Discutînd cu unii participanţi sau desprins unele aspecte, cauze ale acestei slabe comportări. Se pare că antrenamentele făcute in timpu­ a verii la Bucureşti, pe căl­duri caniculare, au avut o influenţă negativă ca şi supraantrenamen­­tul. Lipsa de concursuri internaţio­nale este şi ea o cauză obiectivă foarte importantă. Acest concurs este dealtfel primul şi ultimul din acest an al echipei noastre. Din această cauză a existat şi o stare emoţională care a influenţat nega­tiv comportarea ha­terofililor ro­­mâni. Unii dintre concurenti (şi in special S. Cazan şi­­. Birău) nu au înţeles încă faptul că a fi spor­tiv fruntaş, a purta titlul de maes­tru al sportului, este o cinste şi că se impune o atitudine serioasă, sobră, o viaţă sportivă. Or, Cazan şi Birău nu au dus o viaţă spor­tivă, au făcut unele „escapade'' ne­­permise. Nu suntem de acord decit în parte cu unele argumente şi a­­num° că arbitrajele ne-ar fi deza­vantajat ca şi faptul că întrece­rea s-a desfăşurat pe categorii şi nu pe stiluri. Subliniem recordul realizat de Lazăr Baroga, care a mers în afară de concurs, la categoria mijlocie (350 kgr. la triatlon) cu mai mult curaj el ar fi fost de­semnat titular în echipa noastră. Iată rezultatele tehnice ale în­trecerii : cat. cea mai ușoară­­­ Stoian Petkov (R.P.B.) 230 pkr.,­­at. semiușoară: Georg Miske (R.D.G.) 315­ kgr., categoria ușoară : Abadjief (R■ P. B.) 120 kgr., cat semimi­jlocie: 17. Constantinov (R.P.B.) 350 kgr.,­­at. mijlocie: VI Savov (R.P.R.) 367,5 kgr., cat. semigrea : I. Ve­­selinov (R.P.R.) 407,5 kgr., cat. grea : S. Cazan (R.P.R.) 410 kgr. ÎNVINS dar... ÎNVINGĂTOR!... De fapt, meciul Dinamo-Galata­­saray a fost angajat de mai multe luni, pe 180 minute. In prima ju­mătate a acestui meci lung (şi du­blu) la Bucureşti, Dinamo a învins cu 3-1. In a doua jumătate, la Istam­bul, in minutul 30, crainicul ne-a anunţat că Suru a marcat un gol. Deci Dinamo conducea cu 4—1. Mai departe, în emisiunea crainicului nostru am urmărit cu destulă emo­ţie dacă echipa turcească va putea să marcheze patru goluri. In minu­tul 40 a marcat unul, deci 4—2 şi a­­poi, nu mult înainte de a se încheia jocul, a marcat încă un gol. Deci, scor final 4—3. Cu toate că a învins în meciul doi, Galatasaray a pier­dut In schimb, Dinamo, pierzînd, a cîştigat dublul meci. Prin urmare, cu tot 2—1 pentru Galatasaray, dinamoviştii revin ve­seli la Bucureşti şi calificaţi pentru turul următor al 'comp­etiţiei cînd vor întîlni echipa TDNA-Sofia. Pag. 3-a Meciul dintre C.CA. şi Dinamo Bacău nu prezentă nici un interes, nici cel al scorului măcar pe care mulţi o scontau de proporţii. Meciul Dinamo Bacău — C.C.A. a mulţumit insă. El a fost extrem de pasionant pentru cei care au fost prezenţi în tribune. Ei au văzut lupta disperată a celor din Bacău, care după ce au marcat golul aducător ci victoriei lor preţioase, s-au apărat cu cUrzenie. Cind a marcat Dinamo, tribunele au explodat pur şi simplu. Era atit de neaşteptat, atît de nepre­văzut, şi mai ales atît de frumos golul, pe care atacan­tul Hulea l-a marcat (min. 25) ca un şut tras excep­ţional de tare şi plasat sus în colţ. Iacul început în atmosfera acelui ,pîte va marca C.C.A.“, a stăruit ast­fel pină in momentul căderii golului băcâoan, care a „răvăşit" tribunale. C.C.A., care şi-a permis luxul să alinieze pe teren un efectiv din care lipseau Constantin şi Zavoda I, poate tocmai pentru că era sigură de victorie, a fost surprinsă. Surprinderea ei a durat circa 10 minute. Dar, ea nu a reuşit să-şi revină, a continuat să comită erori de tactică, erori grave dacă avem în vedere că este vorba de o fo­rmaţie frun­taşă. Dinamo Bacău nu a mai îndrăznit să iasă din careul său, a jucat cu toţi oamenii in apărare şi deşi a rămas fără Weber, accidentat în min. 15, a găsit mmj­­locul de a menţine rezultatul. La aceasta a fost însă ajutat de C.C.A., care nu a înţeles elementarul prin­cipiu al­­fotbalului, că nu poţi­ înscrie, atunci cind o formaţie este masată cu toţi oamenii în­­careu (8—9 din armavişti şi 7—8 bucureşteni). Dar cei care mai cre­deau că C.CA. va învinge totuşi, au înţeles că este un joc sortit să-l piardă, atunci când Onisie a ratat copilăreşte un „N­­­.“ spre surprinderea generală. Acest penalti, a fost momentul psihologic al partidei, căci ceea ce trebuia să evite Dinamo — şi a reuşit — era tocmai primirea unui gol. C.C.A., nu poate invoca scuza de a fi aliniat echipa modificată. A pierdut un foc, care poate s-o coste titlul categoriei. C.C.A., totuşi poate reuşea să egaleze, dacă arbitrul Crufescu, acorda acel „11 m“ din ultimul minut pe care l-a schimbat în...lovitură de colț. Dar el refuzase înainte și un „11 m“ Dinamoului, in minutul 12, cind Zavoda II a faultat grosolan în careu pe atacantul GRI, T. Prima etapă din campionatul de rugbi Caracteristic pentru prima etapă a returului campionatului categoriei A la rugbi este apărarea dîrză a echipe­lor din jumătatea­­de jos a clasamen­tului în faţa fruntaşilor. Dinamo, C.C.A. şi Locomotiva şi-au dominat ad­versarii, respectiv Dinamo IX, Locomo­tiva I.C.F. şi Constructorul Oraşul Sta­lin numai în repriza a doua. La fel Constructorul Bucureşti a intrecut abia la sfîrşit Progresul. Nu este încă vor­ba de o nivelare de valori ci de lupta hotărîtă­­a echipelor mici pentru un scor mai strîns, pe de o parte şi felul superficial în care au privit fruntaşii jocurile, pe de altă parte. In mecul Di­­namo-Dinamo IX (14—0) a­u fost cam multe durităţi pe care arbitrul nu le-a sancţionat. In jocul C.C.A.—Loc. I.C.F. (29—3) placajele au fost dure şi învin­şii au pierdut cînd i-a lăsat condiţia fizică. In fine, mai este de relevat că în meciul Constructorul — Progresul (1­—3), dacă învinşii ştiau să execute loviturile de pedeapsă, rezultatul ar fî fost altul. In clasament, conduce Dinamo, la e­­galitate cu C.C.A., urmate fiind de Lo­comotiva Gr. roşie şi Constructorul.­­ Echipa brazil­anii de fotbal Arté­ri­co Belo Horizonte a jucat la 10 sep­tembrie un al doilea meci în­ echipa Gornik Zabrze. Fotbaliştii brazilieni au obţinut victoria cu scorul de 2-0. D­intr-un meci contînd pentru eli­minatoriile campionatului mondial de fotbal, duminică la Viena echipa re­prezentativă a Austriei a învins echipa selecționată a Luxemburgului cu scorul de 7-0. Fază din jocul Constructorul T.S.P. — Progresul Sănătatea DIN COLTUL RINGULUI • GALA DE BOX la majoritatea cazurilor sub 0 DIN ACEASTA CAU- care au participat echipele semnul luptei pentru o ZA s-au utilizat manevra asociaţiilor C-C.A. şi Ener- victorie înainte de limită, nepermise, cum s-a in­­gia a scos în evidenţă o Dobrescu a cîştigat prin tîmplat în meciul Tiţa Va­­serie de probleme imivt- k. o., meciul Boiangiu— sile—Simion. Un altul cari­tante. Una dintre acestea Godeanu a abundat în io- a uzat de asemenea mii­­priveşte arbitrajul. In mc- vituri de „ciocan“, parti- loace, a fost Dinu Eugen, d­ul Tiţa vasile—Simion da Grigore Ion—Vişoiu Acesta a lovit în mod in- Gh. s-a revenit de două Mircea a adus serii de­tenţionat cu capul, deschi­­ori asupra deciziei. Iată pumni, în meciul Dobre­zînd arcada lui N. Mîn­­dar unde poate duce gra- Pavel—Tom­a Tudor aram­­­dreanu. Arbitrul însă, ca nejustificată a unui doi au stat pe rînd la Harighian — Ploeşti, s-a arbitru cu experienţă, care podea, Rizea a căutat să temut să-i sancţioneze a fost complet depăşit de termine mai curind­entul- prompt, ceea ce a făcut meci. Păstrîndu-şi calmul uirea cu Halmagy, iar ca meciul să denatureze, necesar şi numlcînd pînă Turlul şi Nicolae au ur- In ce priveşte exagerările la I« fără să pronunţe mărit şi el scoaterea din boxerilor, în sensul de a formula de aur, arbitrul luptă a adversarului. Me­­se căuta aplicarea loviturii Tonicza ar fi putut apoi, citirile au păcătuit prin decisive, acestea formează consultîndu-se cu Judecă- neglijarea element'-’ni teh- un capitol separat, de tori!, să dea perfect vala­­nte și tactic, întîlnirile care trebuie să răspundă bil decizia lui Simion prin transformîndu-se într-o a- în Primul rînfl antrenorii, descalificarea adversarului. ... „ . . , care pregătesc și conduc­e INTILNIRILE REA­­devărată goană după vie- pe elevia­tor în campio­­NIMNU s-au disputat in torie cu orice preț. nat.

Next