Steagul Roşu, octombrie 1956 (Anul 3, nr. 778-803)
1956-10-14 / nr. 789
Au terminat recoltarea porumbului ! LEHLIU (De la corespondentul nostru ) Insămîntările de toamnă se efectuează în porumbişte. Aceasta necesită eliberarea terenurilor la timpul optim, pentru a se efectua astfel arăturile pentru însămînţări. Inţelegînd rostul însămînţării la timp a păioaselor de toamnă şi îndrumaţi de către organele tehnice agricole, ţăranii muncitori din acest raion au recoltat pînă acum o suprafaţă de peste 30.000 hectare cultivate cu porumb. In comunele Axintele, Frăsinet, Horia, Lupşanu şi Siliştea, recoltatul porumbului a luat sfîrşit pe întreaga suprafaţă. Un succes deosebit l-au obţinut în producţia de porumb gospodăriile colective din comunele Paicu, Săpunari, Lupşanu şi Radu Vodă, care au realizat în medie peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar. Concomitent cu recoltatul porumbului, în raion s-au executat pe mari întinderi arături pentru însămînţări. Peste 17.000 ha. sînt în momentul de faţă arate, bune pentru însămînţări. Insăminţează Colectiviştii au trecut de mai multe zile la însămînţatul orzului, griului şi secarei. Gospodăriile colective cum sînt cele din comunele I. C. Frimu, Dor Mărunt şi Lehliu, au însămînţat pînă acum suprafeţe între 50—100 hectare cu orz, grîu şi secară. Ploaia care a căzut timp de două zile în tot cuprinsul raionului este bine venită. Terenul pînă acum uscat va putea fi lucrat cu mai multă uşurinţă. Mai multe gospodării colective au terminat insămîntările SLOBOZIA (de la corespondentul nostru). Printre gospodăriile colective care au terminat însămînţatul griului este şi G.A.C. „K. E. Voroşilov“ din comuna Murgeanca. Aci s-au însămînţat 150 ha cu grîu. Apoi au terminat însămînţările gospodăria colectivă „21 Decembrie“ din comuna Pribegi, care a însămînţat 165 ha grîu, gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“ cu 45 ha grîu şi gospodăria colectivă „I. V. Miciurin“ din comuna Ion Ghica cu 130 ha grîu. Dintre gospodăriile colective mai avansate sînt cele din comunele Bucu, care din planul de 250 ha grîu a realizat 220 ha şi din comuna Ghimbăşani, care din 400 ha grîu a realizat pînă în seara zilei de 11 octombrie 312 ha grîu La aceste succese o contribuţie însemnată au adus-o brigăzile de tractorişti, dintre care se cuvine să evidenţiem pe cea condusă de Dobre Nicolae care lucrează în comuna Bucu şi brigada condusă de Burlacu Nicolae din comuna Pribegi, brigăzi ale S.M.T. Slobozia. MULŢUMIM TRACTORIŞTILOR In zilele acestea pe ogoarele gospodăriei colective „Zorile socialismului" din satul Purani, comuna Vităneşti, se lucrează de zor. Brigada de tractoare de la S.M.T. Brinceni condusă de harnicul brigadier Traian Pea a şi însămînţat 36 ha cu gria. — Tractoriştii, cu fiecare lucrare de calitate — ne spune plin de mulţumire tovarăşul Radu Simedra, preşedintele gospodăriei colective, ne ajută la punerea unei baze temeinice recoltei viitoare. Pentru asta le mulţumim. Chemarea comitetului regional Bucureşti al P.M.R. şi a comitetului executiv al sfatului popular regional Bucureşti, a stirnit un viu interes in riadul ţăranilor muncitori din comuna Goreni, raionul Domneşti. Ieri după amiază, în faţa căminului cultural din această comună, am MUnit un grup de ţărani muncitori. In mijlocul lor, tovarăşul Ion Glăvan, secretarul organizaţiei de partid, citea din ziar textul chemării. Cei de faţă au ascultat cu atenţie, apoi, fiecare şi-a dat părerea. — La noi la Stupu, — a spus ţăranul muncitor Constantin M. Şerbu, — cel mai tirziu pină marţi Insămlnţatul griului de toamnă se termină. Numai astăzi, în sectorul In care am fost eu, s-au însămînţat aproape 10 hectare. Mihalcea Şerbu şi Gh. N. C. Şerbu — aşa cum cere chemarea — se ajută intre ei. Lucrind cu două pluguri, ei vor termina mai curind insămîntările de toamnă. — In satul Făcău, — a spus țăranul muncitor Radu M. Barbu. — Insămintârile de toamnă vor fi terminate mai înainte de 22 octombrie. •4so4cd noi ne angajăm să respectăm întocmai data pe care o fixează chemarea. La sfirşitul săptămînii viitoare In satul nostru însămînţatul griului va lua sfirşit. De la tovarăşul Aurel Popesc, secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal, am aflat apoi că pentru ca insăminţările de toamnă să fie terminate cit mai curind, au fost luate toate măsurile necesare. Cele 130 de atelaje precum şi tractoarele S.M.T.-ului Gorneni care deservesc comuna, vor fi folosite din plin. In munca de îndrumare a ţăranilor muncitori, pe lingă deputaţi şi agitatori, au fost antrenaţi şi fruntaşi ai recoltelor bogate ca: Vasile Ciubuc, Ion Stingă, Gheorghe Ciubuc şi alţii. S-a prevăzut de asemenea ca membrii comitetului executiv, organele agricole şi deputaţii, să se ocupe îndeaproape de mobilizarea ţăranilor muncitori, in acţiunea de folosire la maximum a zilelor bune de lucru şi a posibilităţilor existente. In clişeu: Tovarăşul Ion Glăvan, secretarul organizaţiei de bază, citind chemarea comitetului regional de partid, şi a comitetului executiv al sfatului popular regional. IM SAPTAMIIV4 RECORD Să folosim fiecare ceas prielnic pentru grăbirea muncilor agricole La Gorneni, în prima zi a „Săptămînii record“ PROLETARI DW TOATE ȚĂRILE, UWI-X/U Anul III —Nr. 789 Duminică 14 octombrie 1956 4 pagini 20 lotuii S.M.T. Urziceni nu are nici o vină? URZICENI. (De la corespondentul nostru). Am in faţă situaţia la insămintări din ultimele zile în cîteva din comunele deservite de S.M.T. Urziceni, respectiv Armăşeşti, Răduleşti, Jilavele, Manasia, Moldoveni şi Patru Fraţi. Pînă In seara zilei de 10 octombrie situaţia la însămînţări în aceste comune era următoarea: la Armăşeşti, Răduleşti, Manasia, Moldoveni şi Patru Fraţi nu se însămînţase nici un hectar, iar in comuna Jilavele doar 050 ha. Era deci firesc să mă cuprindă nedumerirea izvorită din lipsa aceasta de activitate în toiul unei campanii agricole atît de însemnată şi să caut pricina şi la S.M.T. Urziceni. Primul care a încercat să justifice — fără succes însă — lipsa de activitate a tractoriştilor trimişi în aceste comune încă de la începutul campaniei, a fost însuşi directorul staţiunii, tov. Radu Nicolae. El motivează astfel: — Nu e vina noastră, ci a beneficiarilor ! " In concepţia dinsului „vina beneficiarilor" înseamnă că unităţile socialiste contractante nu au recoltat încă porumbul şi nu se poate ara sau însămînţa. Realitatea este însă cu totul alta. Atît la Armăşeşti cit şi la Răduleşti porumbul a fost recoltat încă de acum o săptămină iar în comuna Ciocîrlia, tot deservită de S.M.T.Urziceni, deşi s-a recoltat porumbul de mult, într-o săptămină tractoriştii n-au arat (de insămînţări nici vorbă) decit 3—4 hectare. Nici tovarăşul Radu Nicolae şi nici inginerul agronom Mircea Crăineanu nu pot justifica faptul că de la începutul campaniei de însămînţări şi pînă acum brigăzile nr. 7 din Armăşeşti, 8 din Răduleşti, 10 din Moldoveni şi Patru Fraţi, nu şi-au realizat nici 1 la sută din plan. Dar de ce atunci la Jilavele din 16 ha, s-a însămînţat doar jumătate de hectar? Leit-motivul conducerii staţiunii este: n-am însămînţat dar am arat. Cu toate acestea pînă zilele trecute din planul de 3600 ha. pentru arături nu se realizaseră decît circa 1500 ha. Toată această situaţie trebuie să dea de gindit conducerii S.M.T. Urziceni şi in primul rind tovarăşului Radu Nicolae, directorul staţiunii şi membru al comitetului raional de partid. Mai cu seamă după ploile din ajun S.M.T. Urziceni are toate posibilităţile să-şi îndeplinească sarcinile contractuale şi să contribuie mai cu efect la grăbirea ritmului lucrărilor din campania agricolă de toamnă. H. URSU Colectiviştii din Căzăneşti vînd statului 5 vagoane cu porumb In comuna Căzăneşti, din raionul Slobozia, colectiviştii au pornit spre căminul cultural unde vor hotărî ce produse să vindă statului din surplusul lor şi ce măsuri vor lua în vederea intensificării lucrărilor de însămînţări. Printre primii sosiţi au fost Mihai Popa, Tănase Arsu, Ştefan Constantin, Gheorghe Tănase, Stan P. Constantin şi Cicerone Marcu, care, retraşi într-un colţ al căminului, au prins a vorbi despre bogăţia de ploi căzute, despre ceea ce vor discuta in cadrul adunării generale. — Putem să vindem statului 3—4 vagoane de porumb şi chiar mai mult declt cei din Oradea •— spune Mihai Popa celor din jur. Anul ăsta am făcut porumb bun, cu toată seceta. După socotelile inginerului şi ale preşedintelui, 2500 kg. boabe am scos de pe fiecare hectar. Cit a durat discuţia Intre primii sosiţi, sala căminului a devenit neincăpătoare. La masa prezidiului au luat loc membrii consiliului in frunte cu Dobre Stanciu preşedintele gospodăriei, care a anunţat adunării scopul şedinţei. In puţine cuvinte, dar pline de înţeles, Dobre Stanciu a făcut cunoscută iniţiativa patriotică pornită de către colectiviştii din Batăr Oradea, a prezentat o informare asupra producţiilor obţinute anul acesta la cereale şi a făcut apel la toţi colectiviştii să urmeze fără întârziere iniţiativa pornită, adică să vindă şi el statului 5 vagoane cu porumb. Cele spuse de preşedinte au prins a frăminta pe fiecare. Fiecare avea de spus cite ceva. Primul care a luat cuvintul a fost colectivistul Ene Oprea. — Cinci vagoane de porumb — a spus el — pe care vom hotărî acum să le vindem statului din surplus,al nostru, înseamnă puţin faţă de sprijinul permanent ce ni l-a acordat, faţă de belşugul pe care ni l-a creat in casele noastre. Ştiţi cu toţii, că acum la ziua-muncă luăm 8 kg. porumb boabe. In gospodăria noastră avem un inginer. Cine îl plăteşte? Statuii Cine ne-a dat credite pe termen lung, cine ne sprijină cu maşini şi tractoare, cine ne-a scutit de un vagon jumătate de cereale, cine ne-a dat in anul 1954 un vagon de griu la preţ convenabil ? Statul! Numai din aceste cîteva fapte trebuie să ne dăm seama de sprijinul şi grija ce ne-o poartă statul nostru. De aceea eu zic că in afară de cele cinci vagoane pe care le vindem întreprinderii comerciale de stat Recolta, din surplusul gospodăriei, să valorificăm şi moi, separat, statului din produsele ce ne prisosesc. Au luat apoi cuvintul Gheorghe Panait, Ştefan Constantin, Ion Grecu şi alţii, care au arătat că vinzind statului produsele lor, înlătură specula şi contribuie la buna aprovizionare a oamenilor muncii de la oraşe. Ei s-au angajat ca din porumbul ce le revine în cadrul zilelor-muncă să valorifice tot ceea ce le prisoseşte. Trecindu-se la vot, cu ropote de aplauze, colectiviştii au votat In unanimitate propunerea făcută de consiliul de conducere de a vinde statului cinci vagoane de porumb. După ■ce au hotărit acest lucru au luat unele măsuri in vederea intensificării însămînţărilor şi au mai primit in cadrul gospodăriei colective încă nouă noi familii. Seara tîrziu, s-au îndreptat către casele lor bucuroși că pot vinde statului cinci vagoane cu porumb. C. VLAD Alexandria— raion fruntaş la colectări ALEXANDRIA. (De la corespondentul nostru)— Vestea ţinerii conferinţei raionale de partid a dat un nou imbold muncii de colectare. Ţărani muncitori ca Ion Putineanu, Marin Apostol, Marin Ionescu, Pandele Apostol, din comuna Atbraaţi, Petre Pane, Sofia Cristache din Furculeşti, şi-au achitat în întregime cotele datorate statului. Comunele Brinceni, Buzescu, Moşteni şi altele şi-au realizat planul de colectare de porumb în procent de peste 7 Ha sută. Pe întregul raion, pînă la data de 10 octombrie, planul de colectare la porumb s-a îndeplinit în raport de 50,2 la sută. Aceste rezultate frumoase au fost posibile datorită muncii politice de masă desfăşurată în comune de către agitatorii organizaţiilor de bază. Cu toate aceste rezultate mai sunt unele comune care bat pasul pe loc. Astfel comunele Măgura, Nenciuieşti, Grosu, Călineşti, sunt codaşe la predarea cotelor. Aci, rezultatele sunt pe măsura muncii desfăşurate. In aceste comune nu s-a dat atenţie deosebită antrenării comuniştilor şi deputaţilor pentru a sprijini munca politică de masă în rîndurile ţăranilor muncitori Unii salariaţi ai sfaturilor populare comunale nu au fost exemplu. Ei nu şi-au achitat cotele decît în ultima vreme. Lichidind aceste lipsuri, desfăşurînd o muncă politică vie, concretă şi combativă în care să fie atrase şi organizaţiile de bază U.T.M., comisiile de femei şi celelalte organizaţii de masă, sfaturile populare comunale, se va reuşi ca în cel mai scurt timp în raionul Alexandria să se realizeze în întregime planul de colectări. Predau cotele de porumb VIDRA (de la corespondentul nostru). — Paralel cu muncile agricole de toamnă, ţăranii muncitori din cuprinsul raionului Vidra se îndreaptă în aceste zile către bazele de recepţie pentru a-şi preda cotele cuvenite statului. Printre comunele în care predarea cotelor se desfăşoară cu intensitate se numără şi comuna Prumou. Iată de pildă, că intr-o singură zi, ei au predat la baza de recepţie Comana, peste 10000 kg. porumb. Primii care şi-au predat cotele către stat au fost ţăranii muncitori: Petre Anghel, Alexandru Rubea, Iancu Dimoi, Ion Mani şi alţii Intânirile regizorului A. M. Room Sîmbătă dimineaţa, regizorul sovietic A. M. Room, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., a avut o întâlnire la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia“ cu conducerea Studioului „Alexandru Sahia“ şi cu regizori de film documentar. In cadrul întîlnirii oaspetele a făcut un schimb de experienţă cu cineaştii romîni în problemele filmului documentar. Regizorul A. M. Room a vizionat apoi filmul documentar „învăţătoarea“, una dintre ultimele realizări ale Studioului „Al. Sahia“ şi un jurnal de actualităţi Simpozion Astăzi la ora 18:30 va avea loc la Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. un simpozion cu tema: „Contribuţii ale savanţilor sovietici la folosirea energiei nucleare în ştiinţă şi viaţă“. Vor lua cuvîntul: prof. univ. Alexandru Sanielevici, membru corespondent al Academiei R.P.R, şi dr. Octav Costăchel, director al Institutului Oncologic. Urmează un program de filme documentare şi filmul artistic „Othello“ Conferinţe Sîmbătă dimineaţa Victor Borisovici Sociava, profesor la Institutul de Botanică al Academiei de Ştiinţe al U.R.S.S. din Leningrad, a conferenţiat în sala de festivităţi a Institutului de cercetări agronomice din Capitală despre „Probleme teoretice de geobotanică în lumina şcolii geobotaniştilor sovietici". Casa prieteniei romîno-sovietice A R.L.U.S. anunţă că astăzi la ora 10:30 tov. Margareta Niculescu, laureată a Premiului de Stat, va vorbi despre „S. Obrazov şi Teatrul de păpuşi“. Va urmă un fragment din piesa „Artiştii pădurii“ de H. Ghernet şi un program de filme de desene animate. In cursul dimineţii de sîmbătă V. N. Stoletov, locţiitor al ministrului Invăţăm fortului superior din U.R.S.S., conducătorul delegaţiei de oameni de ştiinţă şi cultură sovietici care participă la Luna prieteniei romîno-sovietice, I. L. Andronikov şi G. Z. Ioanisian, membri ai delegaţiei, au făcut o vizită la Institutul de studii romîno-sovietic. ★ Sîmbătă la amiază V. N. Stoletov locţiitor al ministrului Invăţămîhtului superior al U.R.S.S. şi E. K. Osipova, directoarea Şcolii nr. 243 din Moscova, au vizitat Muzeul de Artă Populară din Calea Victoriei. *■ , A. P. Maresiev, Erou al Uniunii Sovietice, membru al Comitetului pentru apărarea păcii din U.R.S.S., a făcut sîmbătă dimineaţa ovizită la Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R.P.R., unde a fost primit de acad. Mihail Raica, membru în Consiliul Mondial al păcii, şi acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinţi ai Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R., Sanda Rangheţ, secretar al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R., Stela Enescu, preşedinta C.F.D.R. şi alţii. O’as Detep s-a întreţinut cordial cu cei prezenţi. Sîmbătă la amiază, Aleksei Petrovici Maresiev, Erou al Uniunii Sovietice, a făcut o vizită la Şcoala medie mixtă nr. 28 din str. Arhitect Ion Mincu nr. 10. Vizitele membrilor delegaţiei sovietice V. N. Stoletov şi E. Osipova la Muzeul de Artă Populară In preajma premierei es a i.zsssssassss ■■■ . ...... ===== 1.1 ■, a baletului coreean l/n salat pentru cititorii nostri In cursul zilei de mîine, studioul de balet „Tol Sin Hi“ din R.P.D. Coreeană va prezenta publicului bucureștean în sala Teatrului C. C. S. primul spectacol de balet intitulat „Legendă despre cetatea Sadosen“. Acest balet In 5 acte și 6 tablouri a fost creat de Tol Sin Hi artistă a poporului din R.P.D. Coreeană pe care o vom vedea, de altfel, interpretînd rolul principal. Tema acestui balet are la bază un fapt istoric petrecut pe litoralul de est, în cetatea Sadosen, în timpul domniei regelui Steia. Baletul ilustrează în chip dinamic şi emoţionant devotamentul şi dragostea sinceră, înflăcărată a strămoşilor poporului coreean care sub conducerea comandantului de oşti U Ro, au luptat vitejeşte împotriva cotropitorilor străini. Cu prilejul întrlnirii pe care a avut-o un reporter al ziarului nostru cu An Sin Hi, fiica lui Tol Sîn Hi, renumita balerină ne-a oferit o fotografie pe care a aşternut următoarele rinduri adresate cititorilor ziarului nostru : „In preajma primului nostru spectacol la Bucureşti, transmit un călduros salut prietenesc, cititorilor ziarului „Steagul roşu". Bucureşti 13 octombrie 1956 Filme in premieră Incepînd de luni 15 octombrie va rula în premieră la cinematografele „Magheru“, „înfrăţirea între popoare“ şi „1 Mai“ filmul „Bulevardul principal“ o producţie a studiourilor sovietice, iar la cinematografele „Lumina“, „Griviţa“ şi „Munca“ filmul „Drum neliniştit“, realizat în studiourile din R. P. Bulgaria. Luni la 15 octombrie la cinematografele „Vasile Alecsandri“ şi „Mioriţa“, iar de miercuri 17 octombrie la cinematograful „Elena Pavel“ începe să ruleze filmul maghiar „Salonul nr. 9“. S. V. Kaftanov a prăsit Capitala Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd la Budapesta, S. V. Kaftanov, prim locţiitor al ministrului Culturii al U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara timp de cîteva zile. La plecare, pe aeroportul Băneasa, S.V. Kaftanov a fost salutat de tovarăşii Constanţa Crăciun, ministrul Culturii, Constantin Prisnea, prim locţiitor şi Mihai Alexandru, locţiitor al ministrului Culturii, George Macovescu, Vasile Dinu, directori generali in Ministerul Culturii, precum şi de alti funcţionari superiori ai ministerului. Au fost de faţa V.V. Skorniakov, ataşat al Ambasadei U.R.S.S. la București. PENTRU NORMALIZAREA RELAŢIILOR SOVIETO - JAPONEZE La 15 octombrie încep la Moscova tratative la cel mai înalt nivel între conducătorii Uniunii Sovietice şi delegaţia guvernamentală japoneză, în frunte cu premierul Japoniei, Itiro Hatoyama care, după cum s-a anunţat, a sosit de 2 zile în capitala Uniunii Sovietice. Avind drept scop normalizarea relaţiilor sovieto-japoneze, tratativele de la Moscova sunt salutate de opinia publică sovietică şi cea japoneză cit şi de oamenii dornici în stabilirea unei păci trainice în Extremul Orient, în întreaga lume. Cu toate că în ultimii ani situaţia internaţională a cunoscut o simţitoare destindere, între U.R.S.S. şi Japonia — ţări vecine, mai există în mod formal, din punct de vedere juridic „starea de război". Acest lucru este cu atât mai anormal, cu cît, de la terminarea operaţiunilor militare în Extremul Orient, au trecut peste 11 ani. Uniunea Sovietică a arătat de nenumărate ori că o astfel de stare de lucruri nu corespunde intereselor poporului japonez, intereselor stabilirii unei atmosfere de destindere şi colaborare economică, culturală, ştiinţifică în această parte a lumii. Ea a subliniat în repetate rînduri că este gata să stabilească cu Japonia, pe bază de egalitate în drepturi, relaţii de colaborare, prietenie şi bună vecinătate. Mai mult decît atît, U.R.S.S. a susţinut prin fapte declaraţiile sale. Cu ocazia tratativelor începute la anul trecut la Londra, la nivelul ambasadorilor precum şi a celor duse mai tîrziu între delegaţiile celor două ţări la Moscova, partea sovietică a depus străduinţe serioase pentru realizarea unui succes în tratativele sovieto-japoneze. Convenţia pentru reglementarea pescuitului care are o importanţă deosebită pentru economia Japoniei, aprobarea în unanimitate de către Sovietul Suprem al U.R.S.S. a apelului parlamentului Japonez cu privire la interzicerea armei atomice şi cu hidrogen şi a încetării experimentării ei, invitarea delegaţiei parlamentare japoneze care a şi vizitat U.R.S.S., iată idoar cîteva din dovezile de necontestat ale Uniunii Sovietice de bună voinţă pe calea normalizării relaţiilor dintre cele două ţări. Astfel ftind lucrurile, inexistenţa pînă In prezent a unui tratat de pace sau a unui acord care să consfinţească normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări, nu se datoreşte Uniunii Sovietice. Această stare de lucruri nu poate fi atribuită decît acelor cercuri reacţionare dinăuntrul şi din afara Japoniei, care nu doresc stabilirea unor relaţii favorabile cu Uniunea Sovietică şi se opun ca ţara să păşească pe calea unei adevărate independenţe, pe calea ieşirii de sub control străin. Poporul japonez, cu excepţia unor cercuri înguste, legate de forţe reacţionare, este pătruns de dorinţa stabilirii unor relaţii normale de bună vecinătate între Japonia şi Uniunea Sovietică, deoarece el ştie că astfel de relaţii vor contribui la întărirea poziţiei internaţionale a ţării sale, vor duce la lichidarea izolării ei artificiale faţă de alte ţări din imediata vecinătate, vor deschide perspective largi relaţiilor economice cu Uniunea Sovietică — lucru deosebit de important pentru economia japoneză. Sosirea la Moscova a primului ministru japonez Isiro Hatoyama arată că guvernul japoniei acordă importanţa cuvenită tratativelor care vor începe la 15 octombrie în capitala Uniunii Sovietice. Rămîne acum ca partea japoneză, răspunzînd eforturilor susţinute ale guvernului sovietic în direcţia normalizării relaţiilor dintre cele două ţări, să dea dovadă de înţelegere aducînd contribuţia sa la succesul tratativelor T.KIRIL fhenar EXTERN Constituirea Comisiei naţionale a R. P. R. pentru U. N. E. S. C. O. De curind a luat fiinţă Comisia Naţională a R.P.R. pentru UNESCO cu sediul la Bucureşti. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură va funcţiona pe lingă Ministerul Culturii care, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, vor coordona activitatea acesteia. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru UNESCO este următoarea: Preşedinte: acad Iorgu Iordan, şeful subsecţiei ştiinţa limbii şi literaturii a Academiei Republicii Populare Romíne; vicepreşedinţi: acad. Mihail Raica, preşedintele IRRCS, şeful secţiei filozofie, ştiinţe economice şi juridice a Academiei Republicii Populare Romíne; acad. Simion Stoilov, şeful secţiei ştiinţe matematice şi fizice a Academiei Republicii Populare Române; Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Cultrurii; secretar general: prof. Ion Nistor; membrii: Nicolae Sălăgeanu, rectorul Universităţii „C. I. Parhon", Bucureşti, acad. George Călinescu, directorul Institutului de Istorie Literară şi Folclor al Academiei Republicii Populare Române, Tudor Bugnariu, locţiitor al ministrului Învăţămîntului, Banyai Ladislau, rectorul Universităţii „Bolyai“ (Cluj), Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Societăţii pentru răspindirea ştiinţei şi culturii, Ştefan Cleja, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Mihai F. Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor,Petru Dumitriu, scriitor, membru în Biroul Uniunii. Scriitorilor din Republica Populară Romina, Boris Caragea, sculptor, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, George Macovescu, directorul general al cinematografiei, Kovács György, artist emerit al Republicii Populare Române (Tg. Mureş), Anton Breitenhofer, scriitor, redactor şef al ziarului „Neuer Weg“, Suzana Gîdea, prorector al Institutului Politehnic din Bucureşti Vizitele delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S. Membrii delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S., în frunte cu P. G Moskatov, şi-au continuat sîmbătă dimineaţa vizitele în Capitală. Oaspeţii au luat parte la conferinţa de partid a raionului „V. I. Lenin“. Participanţii la conferinţa raională au primit cu multă însufleţire pe vechii militanţi ai gloriosului P.C.U.S. Tov. Elena Iordăchescu-Lascu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a urat oaspeţilor bun sosit şi i-a rugat să facă parte din prezidiul adunării. A luat apoi cuvintul N. K. Votoşkin care, în numele delegaţiei, a urat succes lucrărilor conferinţei raionale de partid. P. I. Vişniakova şi-a împărtăşit impresiile în legătură cu munca dusă de către P.M.R. în lumina învăţăturii leniniste în rîndurile femeilor. Concertul orchestrei simfonice Radio cu concursul lui David Oistrah Marele violonist David Oistrah, artist al poporului din U.R.S.S. a dat sîmbătă seara în sala Ateneului R.P.R. un concert cu Orchestra Simfonică Radio. A dirijat Constantin Silvestri, maestru emerit al anted din R.P.R. După execuţia Simfoniei nr. 25 în sol minor de Mozart, David Oistrah a interpretat cu o remarcabilă măiesrie şi perfectă înţelegere a stilului, două concerte pentru vioară şi orchestră de factură deosebită: Concertul nr. 5 vnta major de Mozart şi Concertul în re major de Brahms. Eleganța artistică și sensibilitatea profundă a interpretării concertului de Mozart, redarea dramatismului brahmsian printr-o viguroasă tehnică solistică au stîrnoit aplauzele îndelungit ale ascultătorilor. La cererea publicului David Oistrah a mai interpretat, acompaniat de orchestră, Romanţa în fa major de Beethoven, de asemenea Siciliana din Sonata nr. 1 în sol minor pentru vioară solo de Bach şi Capriciu de Stamiitz. La concert au asistat tovarăşii L. Răutu, Constanţa Crăciun, Th. Iordăchescu, Mihail , Raica, Constantin Prisnea, Octav Livezeanu, Mihai Alexandru, numeroşi muzicieni şi alţi oameni de artă şi cultură. Săptămîna cărţii sovietice In ziua de 15 octombrie se va deschide festiv, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, Săptămîna cărţii sovietice. In Capitală va avea Ioc cu acest prilej o manifestare centrală la librăria Cartea Rusă, unde va vorbi scriitoarea Lucia Demetrius. Totodată va avea loc la Casa Prieteniei Romîno- Sovietice A.R.L.U.S. o seară literară în cadrul căreia va lua cuvintul scriitorul Mihail Gafiţa ■ şi vor citi din operele lor poeţii Cicerone Theodoreru, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Victor Tulbure, N. Tăutu şi alţii. Miercuri 17 octombrie se va desfăşura la Casa Prieteniei Româno-Sovietice o seară Maiakovski.