Steagul Roşu, octombrie 1956 (Anul 3, nr. 778-803)

1956-10-14 / nr. 789

Au terminat recoltarea porumbului ! LEHLIU (De la corespondentul nostru ) Insămîntările de toamnă se efec­­tuează în porumbişte. Aceasta nece­sită eliberarea terenurilor la timpul op­tim, pentru a se efectua astfel arăturile pentru însămînţări. Inţelegînd rostul însămînţării la timp a păioaselor de toamnă şi îndrumaţi de către organele tehnice agricole, ţăranii muncitori din acest raion au recoltat pînă acum o suprafaţă de peste 30.000 hectare cul­tivate cu porumb. In comunele Axin­­tele, Frăsinet, Horia, Lupşanu şi Siliş­tea, recoltatul porumbului a luat sfîr­­şit pe întreaga suprafaţă. Un succes deosebit l-au obţinut în producţia de porumb gospodăriile colective din co­munele Paicu, Săpunari, Lupşanu şi Radu Vodă, care au realizat în me­die peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar. Concomitent cu recoltatul porumbu­lui, în raion s-au executat pe mari în­tinderi arături pentru însămînţări. Pes­te 17.000 ha. sînt în momentul de faţă arate, bune pentru însămînţări. Insăminţează Colectiviştii au trecut de mai multe zile la însămînţatul orzului, griului şi secarei. Gospodăriile colective cum sînt cele din comunele I. C. Frimu, Dor Mărunt şi Lehliu, au însămînţat pînă acum suprafeţe între 50—100 hectare cu orz, grîu şi secară. Ploaia care a căzut timp de două zile în tot cuprinsul raionului este bine venită. Terenul pînă acum uscat va putea fi lucrat cu mai multă uşurinţă. Mai multe gospodării colective­­ au terminat insămîntările SLOBOZIA (de la corespondentul nostru). Printre gospodăriile colective care au terminat însămînţatul griului este şi G.A.C. „K. E. Voroşilov“ din comu­na Murgeanca. Aci s-au însămînţat 150 ha cu grîu. Apoi au terminat în­­sămînţările gospodăria colectivă „21 Decembrie“ din comuna Pribegi, care a însămînţat 165 ha grîu, gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“ cu 45 ha grîu şi gospodăria colectivă „I. V. Miciurin“ din comuna Ion Ghica cu 130 ha grîu. Dintre gospodăriile co­lective mai avansate sînt cele din co­munele Bucu, care din planul de 250 ha grîu a realizat 220 ha şi din comuna Ghimbăşani, care din 400 ha grîu a realizat pînă în seara zilei de 11 octombrie 312 ha grîu La aceste succese o contribuţie în­semnată au adus-o brigăzile de trac­torişti, dintre care se cuvine să evi­denţiem pe cea condusă de Dobre Ni­­colae care lucrează în comuna Bucu şi brigada condusă de Burlacu Nico­­lae din comuna Pribegi, brigăzi ale S.M.T. Slobozia. MULŢUMIM TRACTORIŞTILOR In zilele acestea pe ogoa­rele gospodăriei colective „Zorile so­cialismului" din satul Purani, comuna Vităneşti, se lucrează de zor. Bri­gada de tractoare de la S.M.T. Brin­­ceni condusă de harnicul brigadier Traian Pe­a a şi însămînţat 36 ha cu gria. — Tractoriştii, cu fiecare lucrare de calitate — ne spune plin de mul­ţumire tovarăşul Radu Simedra, pre­­şedintele gospodăriei colective,­­ ne ajută la punerea unei baze temei­nice recoltei viitoare. Pentru asta le mulţumim. Chemarea comitetului regional Bucureşti al P.M.R. şi a comitetului executiv al sfatului popular regional Bucureşti, a stirnit un viu interes in riadul ţăranilor muncitori din co­muna G­oreni, raionul Domneşti. Ieri după amiază, în faţa căminului cultural din această comună, am MU­­nit un grup de ţărani muncitori. In mijlocul lor, tovarăşul Ion Glăvan, secretarul organizaţiei de partid, citea din ziar textul chemării. Cei de faţă au ascultat cu atenţie, apoi, fiecare şi-a dat părerea. — La noi la Stu­pu, — a spus ţă­ranul muncitor Constantin M. Şer­­bu, — cel mai tirziu pină marţi In­­sămlnţatul griului de toamnă se ter­mină. Numai astăzi, în sectorul In care am fost eu, s-au însămînţat a­­proape 10 hectare. Mihalcea Şerbu şi Gh. N. C. Şerbu — aşa cum cere chemarea — se ajută intre ei. Lu­­crind cu două pluguri, ei vor­ termi­na mai curind insămîntările de toamnă. — In satul Făcău, — a spus țăra­nul muncitor Radu M. Barbu. — In­­sămintârile de toamnă vor fi termi­nate mai înainte de 22 octombrie. •4so4cd noi ne angajăm să respectăm întocmai data pe care o fixează che­marea. La sfirşitul săptămînii viitoare In satul nostru însămînţatul griului va lua sfirşit. De la tovarăşul Aurel Popesc, se­cretarul comitetului executiv al sfatu­lui popular comunal, am aflat apoi că pentru ca insăminţările de toamnă să fie terminate cit mai curind, au fost luate toate măsurile necesare. Cele 130 de atelaje precum şi trac­toarele S.M.T.-ului Gorneni care de­servesc comuna, vor fi folosite din plin. In munca de îndrumare a ţăranilor muncitori, pe lingă deputaţi şi agi­tatori, au fost antrenaţi şi fruntaşi ai recoltelor bogate ca: Vasile Ciu­buc, Ion Stingă, Gheorghe Ciubuc şi alţii. S-a prevăzut de asemenea ca mem­brii com­i­tetului executiv, orga­nele agricole şi deputaţii, să se ocupe îndeaproape de mobilizarea ţăranilor muncitori, in acţiunea de folosire la maximum a zilelor bune de lucru şi a posibilităţilor existente. In clişeu: Tovarăşul Ion Glăvan, secretarul organizaţiei de bază, citind chemarea comitetului regional de par­tid, şi a comitetului executiv al sfa­tului popular regional. IM SAPTAMIIV4 RECORD Să folosim fiecare ceas prielnic pentru grăbirea muncilor agricole La Gorneni, în prima zi a „Săptămînii record“ PROLETARI DW TOATE ȚĂRILE, UWI-X/U Anul III —Nr. 789 Duminică 14 octombrie 1956 4 pagini 20 lotuii S.M.T. Urziceni nu are nici o vină? URZICENI. (De la corespondentul nostru). Am in faţă situaţia la insămin­­tări din ultimele zile în cîteva din co­munele deservite de S.M.T. Urziceni, respectiv Armăşeşti, Răduleşti, Jila­vele, Manasia, Moldoveni şi Patru Fraţi. Pînă In seara zilei de 10 oc­tombrie situaţia la însămînţări în a­­ceste comune era următoarea: la Ar­măşeşti, Răduleşti, Manasia, Moldo­veni şi Patru Fraţi nu se însămînţase nici un hectar, iar in comuna Jilavele doar 050 ha. Era deci firesc să mă cuprindă nedumerirea izvorită din lipsa aceasta de activitate în toiul unei campanii agricole atît de însemnată şi să caut pricina şi la S.M.T. Urziceni. Primul care a încercat să justifice — fără succes însă — lipsa de activitate a tractoriştilor trimişi în aceste co­mune încă de la începutul campaniei, a fost însuşi directorul staţiunii, tov. Radu Nicolae. El motivează astfel: — Nu e vina noastră, ci a benefi­ciarilor !­ " In concepţia dinsului „vina benefi­ciarilor" înseamnă că unităţile socia­liste contractante­ nu au recoltat încă porumbul şi nu se poate ara sau însă­­m­înţa. Realitatea este însă cu totul alta. Atît la Armăşeşti cit şi la Răduleşti po­rumbul a fost recoltat încă de acum o săptămină iar în comuna Ciocîrlia, tot deservită de S.M.T.­Urziceni, deşi s-a recoltat porumbul de mult, într-o săp­­tămină tractoriştii n-au arat (de in­­sămînţări nici vorbă) decit 3—4 hec­tare. Nici tovarăşul Radu Nicolae şi nici inginerul agronom Mircea Crăi­­neanu nu pot justifica faptul că de la începutul campaniei de însămînţări şi pînă acum brigăzile nr. 7 din Armă­şeşti, 8 din Răduleşti, 10 din Moldo­veni şi Patru Fraţi, nu şi-au realizat nici 1 la sută din plan. Dar de ce atunci la Jilavele din 16 ha, s-a însămînţat doar jumătate de hectar? Leit-motivul conducerii sta­ţiunii este: n-am însămînţat dar am arat. Cu toate acestea pînă zilele tre­cute din planul de 3600 ha. pentru arături nu se realizaseră decît circa 1500 ha. Toată această situaţie trebuie să dea de gindit conducerii S.M.T. Urzi­ceni şi in primul rind tovarăşului Radu Nicolae, directorul staţiunii şi membru al comitetului raional de partid. Mai cu seamă după ploile din ajun S.M.T. Urziceni are toate posibilităţile să-şi îndeplinească sarcinile contractuale şi să contribuie mai cu efect la grăbirea ritmului lucrărilor din campania agri­colă de toamnă. H. URSU Colectiviştii din Căzăneşti vînd statului 5 vagoane cu porumb In comuna Căzăneşti, din raionul Slobozia, co­lectiviştii au pornit spre căminul cultural unde vor hotărî ce produse să vindă statului din surplusul lor şi ce măsuri vor lua în vederea intensificării lucrărilor de însămînţări. Printre primii sosiţi au fost Mihai Popa, Tănase Arsu, Ştefan Constantin, Gheorghe Tănase, Stan P. Constantin şi Cicerone Marcu, care, retraşi într-un colţ al căminului, au prins a vorbi despre bogăţia de ploi căzute, despre ceea­ ce vor discuta in cadrul adunării generale. — Putem să vindem statului 3—4 vagoane de porumb şi chiar mai mult declt cei din Oradea •— spune Mihai Popa celor din jur. Anul ăsta am fă­cut porumb bun, cu toată seceta. După socotelile inginerului şi ale preşedintelui, 2500 kg. boabe am scos de pe fiecare hectar. Cit a durat discuţia Intre primii sosiţi, sala că­minului a devenit neincăpătoare. La masa prezi­diului au luat loc membrii consiliului in frunte cu Dobre Stanciu preşedintele gospodăriei, care a a­­nunţat adunării scopul şedinţei. In puţine cuvinte, dar pline de înţeles, Dobre Stanciu a făcut cu­noscută iniţiativa patriotică pornită de către colec­tiviştii din Batăr Oradea, a prezentat o informare asupra producţiilor obţinute anul acesta la cereale şi a făcut apel la toţi colectiviştii să urmeze fără întârziere iniţiativa pornită, adică să vindă şi el statului 5 vagoane cu porumb. Cele spuse de preşedinte­ au prins a frăminta pe fiecare. Fiecare avea de spus cite ceva. Primul care a luat cuvintul a fost colectivistul Ene Oprea. — Cinci vagoane de porumb — a spus el — pe care vom hotărî acum să le vindem statului din sur­plus,al nostru, înseamnă puţin faţă de sprijinul permanent ce ni l-a acordat, faţă de belşugul pe care ni l-a creat in casele noastre. Ştiţi cu toţii, că acum la ziua-muncă luăm 8 kg. porumb boabe. In gospodăria noastră avem un inginer. Cine îl plăteşte? Statuii Cine ne-a dat credite pe termen lung, cine ne sprijină cu maşini şi tractoare, cine ne-a scutit de un vagon jumătate de cereale, cine ne-a dat in anul 1954 un vagon de griu la preţ convenabil ? Statul! Numai din aceste cîteva fapte trebuie să ne dăm seama de sprijinul şi grija ce ne-o poartă statul nostru. De aceea eu zic­ că in afară de cele cinci vagoane pe­­ care le vindem întreprinderii co­merciale de stat Recolta, din surplusul gospodăriei, să valorificăm şi moi, separat, statului din produ­sele ce ne prisosesc. Au luat apoi cuvintul Gheorghe Panait, Ştefan Constantin, Ion Grecu şi alţii, care au arătat că vinzind statului produsele lor, înlătură specula şi contribuie la buna aprovizionare a oamenilor mun­cii de la oraşe. Ei s-au angajat ca din porumbul ce le revine în cadrul zilelor-muncă să valorifice tot ceea ce le prisoseşte. Trecindu-se la vot, cu ropote­­ de aplauze, colectiviştii au votat In unani­mitate propunerea făcută de consiliul de conducere de a vinde statului cinci vagoane de porumb. După ■ce au hotărit acest lucru au luat unele măsuri in vederea intensificării însămînţări­lor şi au mai pri­mit in cadrul gospodăriei colective încă nouă noi familii. Seara tîrziu, s-au îndreptat către casele lor bucu­roși că pot vinde statului cinci vagoane cu porumb. C. VLAD Alexandria— raion fruntaş la colectări ALEXANDRIA. (De la coresponden­tul nostru)—­ Vestea ţinerii conferinţei raionale de partid a dat un nou imbold muncii de colectare. Ţărani muncitori ca Ion­ Putineanu, Marin A­­postol, Marin Ionescu, Pandele Apos­tol, din comuna Atb­raaţi, Petre Pane, Sofia Cristache din Furculeşti, şi-au a­­chitat în întregime cotele datorate sta­tului. Comunele Brinceni, Buzescu, Moşteni şi altele şi-au realizat planul de colectare de porumb în procent de peste 7­ Ha sută. Pe întregul raion, pînă la data de 10 octombrie, planul de colectare la porumb s-a îndeplinit în raport de 50,2 la sută. Aceste rezultate frumoase au fost posibile datorită muncii politice de masă desfăşurată în comune de că­­tre agitatorii organizaţiilor de bază. Cu toate aceste rezultate mai sunt unele comune care bat pasul pe loc. Astfel comunele Măgura, Nenciu­­­ieşti, Grosu, Călineşti, sunt codaşe la predarea cotelor. Aci, rezultatele sunt pe măsura muncii desfăşurate. In aceste comune nu s-a dat atenţie deosebită antrenării comuniştilor şi deputaţilor pentru a sprijini munca politică de masă în rîndurile ţărani­lor muncitori­ Unii salariaţi ai sfatu­rilor populare comunale nu au fost exemplu. Ei nu şi-au achitat cotele de­cît în ultima vreme. Lichidind aceste lipsuri, desfăşu­­rînd o muncă politică vie, concretă şi combativă în care să fie atrase şi organizaţiile de bază U.T.M., co­misiile de femei şi celelalte organi­zaţii de masă, sfaturile populare co­munale, se va reuşi ca în cel mai scurt timp în raionul Alexandria să se realizeze în întregime planul de colectări. Predau cotele de porumb VIDRA (de la corespondentul nos­tru). — Paralel cu muncile agricole de toamnă, ţăranii muncitori din cuprin­sul raionului Vidra se îndreaptă în a­­ceste zile către bazele de recepţie pen­tru a-şi preda cotele cuvenite statului. Printre comunele în care predarea co­telor se desfăşoară cu intensitate se numără şi comuna Prumou. Iată de pildă, că intr-o singură zi, ei au pre­dat la baza de recepţie Comana, peste 10­000 kg. porumb. Primii care şi-au predat cotele către stat au fost ţăranii muncitori: Petre Anghel, Alexandru Rubea, Iancu Dimoi, Ion Mani şi alţii­ Intânirile regizorului A. M. Room Sîmbătă dimineaţa, regizorul sovie­tic A. M. Room, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., a avut o întâlni­re la Studioul cinematografic „Alexan­dru Sahia“ cu conducerea Studioului „Alexandru Sahia“ şi cu regizori de film documentar. In cadrul întîlnirii oaspetele a fă­cut un schimb de experienţă cu ci­neaştii romîni în problemele filmului documentar. Regizorul A. M. Room a vizionat apoi filmul documentar „învăţătoa­rea“, una dintre ultimele realizări ale Studioului „Al. Sahia“ şi un jurnal de actualităţi Simpozion Astăzi la ora 18:30 va avea loc la Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. un simpozion cu tema: „Contribuţii ale savanţilor sovietici la folosirea energiei nucleare în şti­inţă şi viaţă“. Vor lua cuvîntul: prof. univ. Alexandru Sanielevici, membru corespondent al Academiei R.P.R­, şi dr. Octav Costăchel, direc­tor al Institutului Oncologic. Urmează un program de filme do­cumentare şi filmul artistic „Othello“ Conferinţe Sîmbătă dimineaţa Victor Boriso­­vici Sociava, profesor la Institutul de Botanică al Academiei de Ştiinţe al U.R.S.S. din Leningrad, a conferen­ţiat în sala de festivităţi a Institutu­lui de cercetări agronomice din Capi­tală despre „Probleme teoretice de geobotanică în lumina şcolii geobota­­niştilor sovietici". Casa prieteniei romîno-sovietice A R.L.U.S. anunţă că astăzi la ora 10:30 tov. Margareta Niculescu, lau­reată a Premiului de Stat, va vorbi despre „S. Obraz­ov şi Teatrul de pă­­puşi“. Va urmă un fragment din piesa „Artiştii pădurii“ de H. Ghernet şi un program de filme de desene animate. In cursul dimineţii de sîmbătă V. N. Stoletov, locţiitor al ministrului Invăţă­­m fortului superior din U.R.S.S., condu­cătorul delegaţiei de oameni de ştiinţă şi cultură sovietici care participă la Luna prieteniei romîno-sovietice, I. L. Andronikov şi G. Z. Ioanisian, mem­bri ai delegaţiei, au făcut o vizită la Institutul de studii romîno-sovietic. ★ Sîmbătă la amiază V. N. Stoletov locţiitor al ministrului Invăţămîhtu­­­lui superior al U.R.S.S. şi E. K. Osi­pova, directoarea Şcolii nr. 243 din Moscova, au vizitat Muzeul de Artă Populară din Calea Victoriei. *■ ,­­ A. P. Maresiev, Erou al Uniunii So­vietice, membru al Comitetului pentru apărarea păcii din U.R.S.S., a făcut sîmbătă dimineaţa o­­vizită la Comi­tetul naţional pentru apărarea păcii din R.P.R., unde a fost primit de acad. Mi­hail Raica, membru în Consiliul Mon­dial al păcii, şi acad. prof. P. Constan­­tinescu-Iaşi, vicepreşedinţi ai Comite­tului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R., Sanda Rangheţ, secretar al Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P.R., Stela Enescu, preşe­dinta C.F.D.R. şi alţii. O’as Dete­p s-a întreţinut cordial cu cei prezenţi. Sîmbătă la amiază, Aleksei Petro­­vici Maresiev, Erou al Uniunii So­vietice, a făcut o vizită la Şcoala me­die mixtă nr. 28 din str. Arhitect Ion Mincu nr. 10. Vizitele membrilor delegaţiei sovietice V. N. Stoletov şi E. Osipova la Muzeul de Artă Populară In preajma premierei es a i.­zsssssassss ■■■ . ......­­ ===== 1.1 ■, a baletului coreean l/n salat pentru cititorii nostri In cursul zilei de mîine, studioul de balet „Tol Sin Hi“ din R.P.D. Coreea­nă va prezenta publicului bucureștean în sala Teatrului C. C. S. pri­mul spectacol de balet intitulat „Le­gendă despre cetatea Sadosen“. Acest balet In 5 acte și 6 tablouri a fost creat de Tol Sin Hi artistă a poporu­lui din R.P.D. Coreeană pe care o vom vedea, de altfel, interpretînd rolul prin­cipal. Tema acestui balet are la bază un fapt istoric petrecut pe litoralul de est, în cetatea Sadosen, în timpul dom­niei regelui Steia. Baletul ilustrează în chip dinamic şi emoţionant devota­mentul şi dragostea sinceră, înflăcă­rată a strămoşilor poporului coreean care sub conducerea comandantului de oşti U Ro, au luptat vitejeşte împotri­va cotropitorilor străini. Cu prilejul întrlnirii pe care a a­­vut-o un reporter al ziarului nostru cu An Sin Hi, fiica lui Tol Sîn Hi, renumita balerină ne-a oferit o foto­­grafie pe care a aşternut următoarele rinduri adresate cititorilor ziarului nos­tru : „In preajma primului nostru specta­col la Bucureşti, transmit un călduros salut prietenesc, cititorilor ziarului „Steagul roşu". Bucureşti 13 octombrie 1956 Filme in premieră Incepînd de luni 15 octombrie va rula în premieră la cinematografele „Magheru“, „înfrăţirea între popoa­re“ şi „1 Mai“ filmul „Bulevardul principal“ o producţie a studiourilor sovietice, iar la cinematografele „Lu­mina“, „Griviţa“ şi „Munca“ filmul „Drum neliniştit“, realizat în stu­diourile din R. P. Bulgaria. Luni la 15 octombrie la cinemato­grafele „Vasile Alecsandri“ şi „Mio­riţa“, iar de miercuri 17 octombrie la cinematograful „Elena Pavel“ începe să ruleze filmul maghiar „Salonul nr. 9“. S. V. Kaftanov a prăsit Capitala Sîmbătă dimineaţa a părăsit Capi­tala, plecînd la Budapesta, S. V. Kaf­tanov, prim locţiitor al ministrului Culturii al U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara timp de cîteva zile. La plecare, pe aeroportul Băneasa, S.V. Kaftanov a fost salutat de to­varăşii Constanţa Crăciun, ministrul Culturii, Constantin Prisnea, prim locţiitor şi Mihai Alexandru, locţiitor al ministrului Culturii, George Maco­­vescu, Vasile Dinu, directori generali in Ministerul Culturii, precum şi de alti funcţionari superiori ai ministe­rului. Au fost de faţa V.V. Skorniakov, a­­taşat al Ambasadei U.R.S.S. la Bu­curești. PENTRU NORMALIZAREA RELAŢIILOR SOVIETO - JAPONEZE L­a 15 octombrie încep la Mos­cova tratative la cel m­ai înalt nivel între conducătorii Uniunii Sovietice şi delegaţia gu­vernamentală japoneză, în frun­te cu premierul Japoniei, Itiro Hatoyama care, după cum s-a anunţat, a sosit de 2 zile în capitala Uniunii Sovietice. Avind drept scop normalizarea relaţiilor sovieto-japoneze, tratativele de la Moscova sunt salutate de opinia publică sovietică şi cea ja­poneză cit şi de oamenii dornici în stabilirea unei păci trainice în Extremul­ Orient, în întreaga lume. Cu toate că în ultimii ani si­tuaţia internaţională a cunoscut o simţitoare destindere, între U.R.S.S. şi Japonia — ţări vecine, mai există în mod for­mal, din punct de vedere juridic „sta­rea de război". Acest lucru este cu atât mai anormal, cu cît, de la ter­minarea operaţiunilor militare în Extremul Orient, au trecut peste 11 ani. Uniunea Sovietică a arătat de nenumărate ori că o astfel de stare de lucruri nu corespunde intereselor poporului japonez, in­tereselor stabilirii unei atmosfere de destindere şi colaborare eco­nomică, culturală,­­ ştiinţifică în această parte a lumii. Ea a subliniat în repetate rînduri că este gata să stabilească cu Ja­ponia, pe bază de egalitate în drepturi, relaţii de colaborare, prietenie şi bună vecinătate. Mai mult decît atît, U.R.S.S. a susţinut prin fapte declaraţiile sale. Cu ocazia tratativelor în­cepute la anul trecut la Londra, la nivelul ambasadorilor precum şi a celor duse mai tîrziu între delegaţiile celor două ţări la Moscova, partea sovietică a de­­pus străduinţe serioase pentru realizarea unui succes în trata­tivele sovieto-japoneze. Conven­ţia pentru reglementarea pescui­tului care are o importanţă deo­sebită pentru economia Japoniei, aprobarea în unanimitate de că­tre Sovietul Suprem al U.R.S.S. a apelului parlamentului Japonez cu privire la interzicerea armei atomice şi cu hidrogen şi a încetării experimentării ei, invi­tarea delegaţiei parlamentare ja­poneze care a şi vizitat U.R.S.S., iată idoar cîteva din­­ dovezile de necontestat ale Uniunii So­vietice de bună voinţă pe calea normalizării relaţiilor dintre cele două ţări. Astfel ftind lucrurile, inexis­tenţa pînă In prezent a unui tratat de pace sau a unui acord care să consfinţească normaliza­rea relaţiilor dintre cele două ţări, nu se datoreşte Uniunii So­vietice. Această stare de lucruri nu poate fi atribuită decît acelor cercuri reacţionare dinăuntrul şi din afara Japoniei, care nu doresc sta­bilirea unor relaţii favorabile cu Uni­unea Sovietică şi se opun ca ţara să păşească pe calea unei adevărate in­dependenţe, pe ca­lea ieşirii de sub control străin. Poporul japonez, cu excepţia unor cercuri înguste, legate de forţe reacţionare, este pătruns de dorinţa stabilirii unor relaţii normale de bună vecinătate între Japonia şi Uniunea Sovietică, deoarece el ştie că astfel de re­laţii vor contribui la întărirea poziţiei internaţionale a ţării sale, vor duce la lichidarea izolării ei artificiale faţă de alte ţări din imediata­ vecinătate, vor deschide perspective largi relaţiilor econo­mice cu Uniunea Sovietică — lucru deosebit de important pen­tru economia japoneză. Sosirea la Moscova a primului ministru japonez Isiro Hatoyama arată că guvernul japoniei acordă importanţa cuvenită tratativelor care vor începe la 15 octombrie în capitala Uniunii Sovietice. Rămîne acum ca partea japoneză, răspunzînd eforturilor susţinute ale guvernului sovietic în direc­ţia normalizării relaţiilor dintre cele două ţări, să dea dovadă de înţelegere aducînd contribuţia sa la succesul tratativelor T.KIRIL fhenar EXTERN Constituirea Comisiei naţionale a R. P. R. pentru U. N. E. S. C. O. De curind a luat fiinţă Comisia Naţională a R.P.R. pentru UNESCO cu sediul la Bucureşti. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură va funcţiona pe lingă Ministerul Culturii care, împreu­nă cu Ministerul Afacerilor Externe, vor coordona activitatea acesteia. Comisia Naţională a Republicii Populare Române pentru UNESCO este următoarea: Preşedinte: acad Iorgu Iordan, şeful subsecţiei ştiinţa limbii şi literaturii a Academiei Re­publicii Populare Romíne; vicepreşe­dinţi: acad. Mihail Raica, preşedin­­tele IRRCS, şeful secţiei filozofie, ştiinţe economice şi juridice a Acade­miei Republicii Populare Romíne; acad. Simion Stoilov, şeful secţiei ştiinţe matematice şi fizice a Acade­miei Republicii Populare Române; Ion Pas, prim locţiitor al ministrului Cul­­trurii; secretar general: prof. Ion Nis­­tor; membrii: Nicolae Sălăgeanu, rec­torul Universităţii „C. I. Parhon", Bucureşti, acad. George Călinescu, di­rectorul Institutului de Istorie Lite­rară şi Folclor al Academiei Repu­blicii Populare Române, Tudor Bug­­nariu, locţiitor al ministrului Învăţă­­mîntului, Banyai Ladislau, rectorul Universităţii „Bolyai“ (Cluj), Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al So­cietăţii pentru răspindirea ştiinţei şi culturii, Ştefan Cleja, locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe, Mihai F. Marin, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor,Petru Dumitriu, scrii­tor, membru în Biroul Uniunii. Scriito­­rilor din Republica Populară Romina, Boris Caragea, sculptor, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, George Macovescu, directorul general al ci­nematografiei, Kovács György, artist emerit al Republicii Populare Române (Tg. Mureş), Anton Breitenhofer, scriitor, redactor şef al ziarului „Neuer Weg“, Suzana Gîdea, prorector al Institutului Politehnic din Bucureşti Vizitele delegaţiei de vechi militanţi ai P.C.U.S. Membrii delegaţiei de vechi mili­tanţi ai P.C.U.S., în frunte cu P. G Moskatov, şi-au continuat sîmbătă dimineaţa vizitele în Capitală. Oas­peţii au luat parte la conferinţa de partid a raionului „V. I. Lenin“. Participanţii la conferinţa raională au primit cu multă însufleţire pe ve­chii militanţi ai gloriosului P.C.U.S. Tov. Elena Iordăchescu-Lascu, mem­bru al C.C. al P.M.R., secretar al Co­mitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a urat oaspeţilor bun sosit şi i-a rugat să facă parte din prezi­diul adunării. A luat apoi cuvintul N. K. Votoşkin care, în numele delegaţiei, a urat succes lucrărilor conferinţei raionale de partid. P. I. Vişniakova şi-a împărtăşit impresiile în legătură cu munca dusă de către P.M.R. în lumina învăţăturii leniniste în rîndurile femeilor. Concertul orchestrei simfonice Radio cu concursul lui David Oistrah­ Marele violonist David Oistrah, artist al poporului din U.R.S.S. a dat sîmbătă seara în sala Ateneului R.P.R. un concert cu Orchestra Sim­fonică Radio. A dirijat Constantin S­ilvestri, maestru emerit al anted din R.P.R. După execuţia Simfoniei nr. 25 în sol minor de Mozart, David Oistrah a interpretat cu o remarcabilă măi­es­­­rie şi perfectă înţelegere a stilului, două concerte pentru vioară şi or­chestră de factură deosebită: Con­certul nr. 5 vn­ta major de Mozart ş­i Concertul în re major de Brahms. Eleganța artistică și sensibilitatea profundă a interpretării concertului de Mozart, redarea dramatismului brahmsian printr-o viguroasă tehnică solistică au stîrnoit aplauzele înde­lungit ale ascultătorilor. La cererea publicului David Oistrah a mai interpretat, acompaniat de or­chestră, Romanţa în fa major de Beethoven, de asemenea Siciliana din Sonata nr. 1 în sol minor pentru vioară solo de Bach şi Capriciu de Stamiitz. La concert a­u asistat tovarăşii L. Răutu, Constanţa Crăciun, Th. Ior­­dăchescu, Mihail , Raica,­ Constantin Prisnea, Octav Livezeanu, Mihai Ale­xandru, numeroşi muzicieni şi alţi oameni de artă şi cultură. Săptămîna cărţii sovietice In ziua de 15 octombrie se va des­chide festiv, în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice, Săptămîna cărţii so­vietice. In Capitală va avea Ioc cu a­­cest prilej o manifestare centrală la librăria Cartea Rusă, unde va vorbi scriitoarea Lucia Demetrius. Totodată va avea loc la Casa Prieteniei Romîno- Sovietice A.R.L.U.S. o seară literară în cadrul căreia va lua cuvintul scriito­rul Mihail Gafiţa ■ şi vor citi din ope­rele lor poeţii Cicerone Theodorer­u, Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Victor Tulbure, N. Tăutu şi alţii. Miercuri 17 octombrie se va desfăşura la Casa Prieteniei Româno-Sovietice o seară Maiakovski.

Next