Steagul Roşu, februarie 1958 (Anul 4, nr. 1189-1212)
1958-02-01 / nr. 1189
CARNETUL AGITATORULUI ML 1 DIN 1958 . Editat de secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. in sprijinul celor ce desfăşoară munca politică de masă in campania electorală Campania alegerilor de deputaţi în sfaturile populare este în toi. Oamenii muncii din regiunea noastră se pregătesc cu însufleţire pentru alegerile din ziua de 2 martie 1958, pătrunşi de hotărjrea de a întîmpina acest mare eveniment din viaţa politică a ţării cu noi succese in producţie şi în activitatea postească. O însemnătate deosebită are în această perioadă munca politică de masă, activitatea pe care o desfăşoară mii şi mii de agitatori din oraşele şi satele regiunii sub îndrumarea şi conducerea organizaţiilor de partid. Spre a veni în sprijinul tuturor celor ce desfăşoară munca politică de masă în campania electorală, secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional Bucureşti al P.M.R. a editat un număr special al Carnetului agitatorului avînd un bogat conţinut. „Buna organizare a muncii politice de masă în kampania electorală — sarcină principală a organizaţiilor de partid“ este titlul unui amplu articol prin care sunt Indicate variatele mijloace şi forme ale agitaţiei politice Articolul insistă în mod deosebit asupra conţinutului muncii politice de , masă, care trebuie să fie strîns legată da problemele pe care Ie ridică lupta pentru îndeplinirea hotărlrilor partidului şi guvernului. Noul număr al Carnetului agitatorului oglindeşte experienţa valoroasă a comitetului comunal de partid din comuna Ceaca, raionul Olteniţa, în organizarea şi conducerea muncii politice de masă în campania electorală, prin articolul semnat de tov. MarinaAîbaicea, secretarul acestui comitet de partid. „Cum popularizăm realizările comunei noastre“ şi „Ce va face gazeta cetăţenească din Fierbinţi în campania electorală“ sunt de asemenea titlurile unor materiale instructive. Ţinînd seama de rolul „Caselor alegătorului din campania electorală. Carnetul agitatorului publică în acest număr o consultaţie privind organizarea şi funcţionarea acestora. Un alt material arată pe larg contribuţia importantă pe care căminele culturale sînt chemate s-o aducă la buna desfăşurare a campaniei electorale. Articolul „Drepturi pe care alegătorii din ţara noastră le preţuiesc din toată inima“ şi materialul cuprinzînd numeroase cifre şi aapte privind realizările din regiunea Bucureşti pe tărîm economic, social, cultural şi gospodăresc, sînt de asemenea de mare folos agitatorilor, ajutîndu-i să îmbogăţească discuţiile şi convorbirile lor cu alegătorii. Cit priveşte versurile ce satirizează alegerile de altă dată, ele pot fi recitate în cadrul diferitelor manifestări artistice precum şi la clăci, cercuri de citit. Se recomandă organelor de partid din oraşele şi satele regiunii să studieze cu atenţie materialele cuprinse in acest număr al Carnetului şi să le folosească fără întârziere la pregătirea agitatorilor, a colectivelor „Caselor alegătorului“, căminelor culturale, cluburilor şi colţurilor roşii, a colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, a tuturor celor ce desfăşoară munca politică de masă în campania electorală. Colectiviştii pescari din Olteniţa şi-au intocmit planul de producţie (Urmare din pag. 1 a) Maria Borobeică, o să ducera lucrul acesta la bun sfirşit. S-au achitat cei 32.000 lei pe care-i împrumutasem de la Banca Agricolă pentru procurarea de unelte, 231.580 lei au fost impărţii colectiviştilor revenind cite 44,70 ha la fiecare zi-muncă. Redid sumei a fost alocată da fondul de bază cere a ajuns să valoreze 80.030 Iei.. Colectiviştii au primit la ziua-muncă şi cite 3.400 kg. porumb, căci noi am posedat în acest an şi 6,50 ha. pămint pe care l-am cultivat cu porumb. Aici lucrările au fost efectuate de către o echipă alcătuită ,mai ales din nevestele pescarilor.Familiile colectiviştilor Ion Ciurică, Petre Ţăranu, Cuzea Ion şi alţii au primit in afară de peşte cite 7.850 lei şi cite 600 kg. porumb drept răsplată a muncii depuse timp de aproximativ7 luni de zile. Aceste venituri ne fac să fim mulţumiţi de munca noastră căci ele au fost dobindite intr-un timp scurt, depăşind chiar aşteptările noastre. — Desigur că rezultatele bune obţinute de dvs. au atras atenţia celorlalţi pescari, rămaşi în afara gospodăriei colective. In legătură cu aceasta ce ne puteţi spune despre primirea de noi membri? — Ceilalţi pescari care la Început cu mai şovăit, au început să se intereseze de rezultatele noastre. Pesemne că le-au mers la inimă dacă piuă acum s-au mai înscris încă 45 de fabilii de pescari. Ca să devii membru colectivist la o gospodărie colectivă pescărească e nevoie să vii cu unelte Daccă nu ai unelte achiţi o taxă de înscriere de 275 lei. Acest lucru a fost hotărit de adunarea generală. Dacă n-ai barcă o plăteşti in rate in doi ani de zile. — Şi acum să vorbim de viitor. Adunarea generală a votat, nu de mult, planul de producţie pe anul 1958. Ne-ar interesa cîteva aspecte ce se desprind din acest plan. — De curind am întocmit planul de producţie pe anul 1958. Am prevăzut să pescuim pe lac 280.000 kg. peşte, iar din Dunăre, 42.000 kg. peşte. Veniturile realizate de echipele piscicole vor fi de 588.000 lei. Din contractarea cerealelor, căci acum posedăm şi 78 ha. de pămint, vom incasa 14.000 lei. Valoarea zilei-muncă aproape se va dubla faţă de anul 1957, ceea ce nu- i seamnă că nivelul de trai al colectiviştilor va fi şi mai ridicat — Gospodăria colectivă, ca orice casă nouă, are nevoie la început de multe lucruri. Ce v-aţi propus să realizaţi în acest an în domeniul construcţiilor? — Capitolul investiţii este deosebitde însemnat. Am prevăzut construirea unei magazii de scule pescăreşti, a unei magazii de cereale, a unui patul de porumb. Vom construi şi 10 bărci. Ne propunem de asemenea să cumpărăm un rutier. Investiţiile se ridică la suma de 230.000 lei. — Cum" au primit colectiviştii TiroTUit-Teriţe IHr-ntn de către cr.ns’lml de conducere privitor la dezvoltarea gospodăriei colective pescăreşti în anul acesta? — Planul de producţie pe anul 1958 a fost aprobat in unanimitate de către colectivişti. Discuţiile, purtate cu acest prilej, au scos la iveală faptul că membrii gospodăriei noastre colective sunt hotăriţi să realizeze obiectivele propuse in planul de producţie. Consiliul de conducere îşi exprimă convingerea că in anuul 1958 gospodăria colectivă Pescărească din Olteniţa se va întări si mai mult economic şi organizatoric atrăgind prin rezultatele sale tot mai mulţi pescari, oameni cu îndelungă experienţă, care vor contribui şi meu mult la înflorirea gospodăriei noastre şi la asigurarea unei cantităţi sporite de peşte necesar hranei oamenilor muncii. C. POPESCU De !a „Loto Central” La tragerea specială Loto Central din seara zilei de vineri 31 ianuarie 1958 au fost extrase din urnă următoarele 9 numere: 83 8 11 90 76 60 62 89 48 La a doua extragere din urnă pentru premiile suplimentare in bani au ieşit următoarele 4 numere: 55 45 81 70 Fondul general de prunii pe țară Mt. de 1.491.223 lei - STEAGUL ROŞU Ritmul reparării tractoarelor trebuie intensifica! In raionul Brăneşti există două staţiuni de maşini şi tractoare: S.M.T. Săruleşti şi S.M.T. Hagieşti. Invăţînd din experienţa anilor trecuţi, încă înainte de întoarcerea brigăzilor de tractorişti în staţiune, conducerea S.M.T.-ului Săruleşti a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice în vederea reparării tractoarelor şi maşinilor agricole. Atelierele, de pildă, au fost amenajate şi utilate cu unele maşini-imelte, scule, etc. Totodată, pe baza cunoaşterii gradului de uzură a maşinilor şi tractoarelor, conducerea a asigurat în bună parte piesele de schimb şi diferite materiale necesare reparaţiilor. Pentru ca lucrările să se execute la un nivel tehnic corespunzător, conducerea staţiunii, sprijinită de organizaţia de partid şi comitetul sindical, a acordat o mare atenţie organizării muncii după metoda sovietică Bugacev. Ca urmare a măsurilor luate, precum şi în urma întrecerii ce a fost iniţiată între mecanizatori, lucrările de pregătire a tractoarelor şi maşinilor agricole pentru campania de primăvară, au ajuns într-un stadiu avansat. Astfel, pînă în ziua de 29 ianuarie a.c. au fost reparate şi puse în stare de funcţiune peste 20 de tractoare existente în staţiune, 36 pluguri de tractor, o bună parte din semănători şi cultivatoare, etc. reprezentînd o îndeplinire a sarcinilor de plan în proporţie de 75 la sută. Nu acelaşi lucru se poate rauine însă despre felul cum aou desfăşurat pregătirile la S.M.T. Hagieşti. Aici, datorită lipsei de preocupare din partea organelor de conducere (Naom Cristătoiu, inginer agronom şi locţiitor de director, Marian Minculescu, inginer mecanic-şef), mecanizatorii sunt nevoiţi să execute reparaţii în condiţii de lucru necorespunzătoare. Astfel, din cauza proastei gospodăriri, în atelierul principal de montaj, ninge sau plouă ca şi afară, deşi construcţia acestui atelier a fost efectuată între anii 1953—1954. Datorită condiţiilor în care se lucrează, din cele 46 tractoare pe care le posedă staţiunea, acum câteva zile nu erau reparate decit 6. Alte 10 tractoare se aflau reparate zilele trecute în proporţie de circa 80 la sută. Această rămânere în urmă se explică şi prin aceea că fosta conducere a staţiunii nu s-a îngrijit din timp de procurarea pieselor pentru tractoarele R.D. 35 şi K.D.P. şi a materialelor necesare efectuării reparaţiilor, deşi acest lucru ar fi fost posibil aşa cum a fost cu putinţă la S.M.T. Săruleşti, unde s-a pus accentul pe recondiţionarea pieselor vechi. Proasta organizare a muncii şi lipsa de piese au făcut ca lucrările de reparare a tractoarelor şi maşinilor agricole din această staţiune să lâncezească. Ţinînd seama că S.M.T. Hagieşti îi revine sarcina de a deservi gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din Hagieşti, Cătruneşti, Chiroiu, Măriuţa, Drăgoeşti şi alte comune, ceea ce reprezintă aproximativ 6.000 de hantri, este necesar ca asemenea lipsuri în pregătirea Inventarului agricol să fie grabnic lichidate. Nădăjduim că prin măsurile ce se vor lua de către noua conducere (director Gheorghe Rotaru) lucrurile se vor îndrepta. A sosit timpul să se facă acest pas şi cît mai degrabă. S.M.T. Săruleşti a dovedit că există posibilităţi pentru grăbirea reparaţiilor. Exemplul acestei staţiuni trebuie să fie urmat şi de S.M.T. Hagieşti. GH. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Brăneşti Corul căminului cultural din comuna Vărăşti, raionul Vidra Un nou tip de mobilă Mobilierul elegant al unui nou dormitor. El a fost expus recent la magazinul „Mobila" din Calea Victoriei. Ca oricare produs, şi piesele care compun un dormitor trebuie să fie nu numai durabile ci şi elegante. Această dublă condiţie o îndeplineşte noul dormitor pus un comerţ sub denumirea „Făgăraş". Concepţia originală a şifonierului, patului şi mesei, linia simplă dar plăcută şi atrăgătoare a noptierelor scunde, creează un minunat şi confortabil interior. Programul spectacolelor teatrale pe săptămîna de la 3-9 februarie 1958 TEATRUL DE OPERA AL R.P.R. TEATRUL (SALA SI BALET Miercuri 6.V, orele 19,3« : Macul roşu ; Joi 6.II, orele 19,30 : Macul roşu; Vineri 7.II, orele 19,30 : Coppellia; Sîmbătă ».îi, orele 19,3« : Lacul lebedelor dat de Baletul Teatrului Academic de Stat de Operă şi Balet ,,S. M. Kirov" din Leningrad ; Duminică 9.II, orele 19,30 : Locul lebedelor dat de Baletul Teatrului Academic de Stat de Operă şi Balet „S. M. Kirov“ din Leningrad. TEATRUL DE STAT DE OPERETA Marţi 411, orele 19,30 : căsătoria secretă ; Miercuri 5.II, orele 19,30: Vis de fericire ; Joi 6.II, orele 19,30 : Lăsaţi-mă să cint; Vineri 7.n, orele 19,30 : Vis de fericire ; Sîmbătă 8.II, orele 19,30 : Colomba ; Duminică 8.II, orele 10,30 : vînzătorul de păsări ; orele 19,30 : Plutaşul de pe Bistriţa. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (SALA COMEDIA) Marţi 4.N, orele 19,30 : Bădăranii ; Miercuri 5.NI, orele 19,30 : Blestematele fantome ; Joi 6.I, orele 19,30 : Regele Lear ; Sîmbătă 8.NI, orele 15 : Bădăranii; orele 19,30 : steaua fără nume ; Duminică 9.NI, orele 10 : Apus de soare ; orele 19,30 : Ovidiu. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (SALA STUDIO) Marţi 4.II, orele 19,30: Reţeta fericirii ; Miercuri 5.II, orele 19,30 : Ziariştii ; Joi 6.II, orele 19,30 : Arborele genealogie ; Vineri 7.II, orele 19,30 : Omul cu mîrţoaga; Sîmbătă l.ll orele 15 : Omul cu mîrţoaga ; ore]e 19,30 : Arborele genealogic ; Duminică 9.II, orele 19 : Omul cu mîrţoaga ; orele 15 : Reţeta fericirii ; orele 19,30 : Judecata focului. TEATRUL MUNICIPAL (SALA „MATEI MILLO") Marţi 4.II, orele 20 : Don Carlos ; Miercuri 5.11, orele 20 : Nebuna din Chailot ; 104.II, orele 20 : Ce fel de om eşti tu ? ; Vineri 7.II, orele 29: Uraganul ; sîmbătă 8.II, orele 20 : Trei generaţii ; Duminică 9.II, orele 10 : Harap Alb ; orele 20 : Nu se ştie niciodată. Marţi 4.11, orele 20 : Tache, Isinke şi Cadiîr; Miercuri 5.II, oreile 20: Omul care aduce ploaie ; joi 6.II, 0- Tele 20: Cinstea noastră cea de toate ziele; Vineri 7.N, orele 20 : Omul care aduce ploaie ; Sîmbătă 8.H, orele 20 : învăţătoarea; Duminică 9.H, orele 10 : Cocoşelul neascultător ; orele II : Tache, Ianke şi Cadii , orele 20 : Don Ghii de Ciorap Verde. TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. Marţi 4.n, orele 19,30 : Domnișoara Nastasia ; Miercuri 5.N, orele 19,30 : Mizerabilii ; Joi «.11 orele 19,30 : Mizerabilii ; vineri T.n, orele 1*^0! Doctor In filozofie ; Sîmbătă 8.n, orele 10,301 Bala ; Duminică ».n, orele 1* 1 Secretul doctorului Bergman ; orale 15: Domnișoara Nastasia ; oreie 13,30 1 Intr-un ceas bun. TEATRUL „C. NOTTARA“ (SALA LIBERTATEA) Marţi 4.II, orele 19,30 : Nota : Miercuri s.n, orele 19,30: Nota zero la purtare ; Joi 6.II, orele 19,30 : Mătrăguna ; Vineri 7.II, orele 19,30 : Microbii ; Sîmbătă 8.II, orele 20: Nota zero la purtare ; Duminică 9.II, orele 10 : Patriotica Română ; orele 15 : Nora , orele 20 : Seara răspunsurilor. TEATRUL ARMATEI (SALA MAGHERU) Luni 3.II, orele 19,30 : Umbra baroanei; Marţi 4.II, orele 19,30: Femeia Îndărătnică ; Miercuri 5.11, orele 19,30 : Despot Vodă ; Joi 6.II, orele 19,30 : Umbra baroanei ; Vineri 7.11, orele 19.30 : Fîntîna Blanduziei ; Sîmbătă 8.I, orele 19.30 : Prăbuşirea ; Duminică 9.NI, orele 10 : Fîntîna Blanduziei ; orele 15 : Femeia îndărătnică ; orele 19.30 : Umbra baroanei. TEATRUL ARMATEI (SALA DIN STR. URANUS Nr. 61 Luni 3.II, orele 19.33 : Ecaterina Teodoroiu ; Marţi 4.II, orele 19,30 : Vlaicu Vodă (spectacol cedat) ; Miercuri 5.11, orele 19,30 : Avarul ; Joi 6.II, orele 19.30 : Pupăza din tei ; sâmbătă 8.11, orele 19,30 : Ecaterina Teodoroiu ; Duminică 9.II, orele 10 : Pupăza din tei; orele 15 : Vlaicu Vodă ; orele 19.30 : Ecaterina Teodoroiu. TEATRUL armatei (SALA C.C.A.-MODEIRIN) Luni 3,11, orele 20 : O zide odihnă: Joi 9.II, orele 20 : O zi de odihnă ; Vineri 7.IT, orele 20 : Casa liniştită ; Sîmbătă 8.II, orele 20: Casa liniştită; Duminică 9.II, orele 10 : Suflete de hirtie : orele 16 : Dragoste tirzie: orele 20 : O zi de odihnă. TEATRUL TINERETULUI Marţi 4.II, orele 19,30 : Suflete tari : Miercuri 5.IX, orele 19,30 : Insir-te mărgărite ; Joi 6.II, orele 16 : Insir-te mărgărite ; orele 20 : Suflete tari : Vineri 7.II, orele 19,30 : Masca lui Neptun ; Sîmbătă 8.II, orele 15 : Hoţii ; orele 19,30 : Romanticii ; Duminică , A.N. orele 10 : Inşirte mărgărite ; orele 16 : Masca lui Neptun ; orele 19.30 • Flacăra vie. TEATRUL EVREIESC DE STAT Marţi 4.10, orele 20 : Jurnalul Annei Franck ; Miercuri 5.11, orele 20: Alimanahul melodiilor ; Joi 6.11, orele 20: Generaţia din pustiu ; Vineri 7.TL orele 20: Raiul pe pămint; Sîmbătă 8.NI. orele 20: Tevie lăptarul ; Duminică I 9.11, orele 10,30 : Jurnalul Annen Franck : orele 20: Furtuna. TEATRUL SATIRIC-MUZICAL „C. TANASE“ (SALA SAVOY) Luni 3.11, orele 20 : Revista H: Marţi* 4.11, orele 20 : Teatrul de Stat Oraşul Stalin: Domnişoara Nastasia; Miercuri . S.ILorele jo ; Revista 5« ; Joi 6.TI, j orele 1S.30 şi 20: Revista 58; Vineri V 7.11, orele 20: Revista 56 ; sîmbătă î 8.H, Orele 16.30 şi 20 : Revista 58 ; Du ] minică B.n, orele II şi 20: Revista 53 TEATRUL SATIRIC-MUZICAL „C. TANASE“ (SALA VICTORIEI» Slujbata 8.n, orele K1 Concertul1* Seara melodiilor ; Duminică 9.n, orele 11 20 Concertul Seara melodiilor. TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (SALA „ORFEU") Marţi 6.NI, orele 16 : Micul Muck ; Miercuri 5.NI, orele 16 : Ursuleţii veseli ; Joi 6.NI, orele 16 : Micul Muck ; Vineri 7.NI, orele 16 : Ursuleţii veseli ; Sîmbătă 8.II, orele 16: Albă ca zăpada; Duminică 9.II, orele 11: Ursuleţii veseli ; orele 17 : Micul Muck. TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (SALA ACADEMIEI) Marţi 4.II, orele 16 : Galoşul fermecat ; Miercuri 5.11, orele 16 : Galoşul fermecat ; Jel 6.II, orele 16 : Galoşul fermecat ; Vineri 7.II, orele 10 : Min-955 cică Piciulică şi Gîscănelul ; orele 16 : jd Galoşul fermecat; Sîmbătă 8.H, orele»;" 16: Galoşul fermecat; Duminică 9.II, 'tr, 1 orei* 11: Mincică piciulică şi Gîscăne-A Iul; orele 17: Gîscănelul. jj O.S.T.A. — CIRCUL DE STAT Luni 3.11, orele 20,30 : Parisul pe* gheaţă; Marţi 4.II, orele 20,30: pari- Isul pe gheaţă; Miercuri 5.II, orele. 20,30: Parisul pe gheaţă; Joi 6.II, orele 17 şi orele 20,30: Parisul pe gheaţă; \ Vineri 7.II, orele 20,30: Parisul pe 1 ij gheaţă; Sîmbătă 8.II, orele 17 şi orele 1 20,30: Parisul pe gheaţă; Duminică,1 9.11, orele 17 şi orele 20.30: Parisul pe : , gheaţă. M O.S.T.A. — SALA DALLES % Marţi 4.II, orele 20: N-aveţi un bilet tip în plus?; Joi 6.II, orele 20: N-aveţi uni bilet în plus?; Sîmbătă 8.II, orele 21: N-aveţi un bilet în plus?; Duminică 1 9.11, orele 20: N-aveţi un bilet în plus? » O.S.T.A. (TEATRUL TINERETULUI) * Luni 3,11, orele 20: Vrei să fii ne-« vasta mea? ). ANSAMBLUL DE ClNTECE ŞI iţi DANSURI C.C.S. .»( Joi 6.II, orele 20: CIntec, dans, satiră al' şl umor (Cînd se coc strugurii); simţ bâtă 8.II, orele 20: Cîntec, dans, satiră »' şi umor (Cînd se coc strugurii). Dumi-1« nică 9.II, orele 20: Cîntec, dans, satiră a; şi umor (Cînd se coc strugurii). ® ★ M Redacţia nu răspunde pentru modifi- ţicările făcute ulterior în prezentul pro- ill gram. ® MUNICIPAL STUDIO „FILIMON SlRBU“) PREOCUPĂRI ALE COLECTIVIŞTILOR La gospodăria agricolă colectivă „1907“ din comuna Slobozia- Mindra raionul Turnu Măgurele, a avut loc de curînd o adunare generală In care pe baza planului s-a stabilit ce trebuie de făcut în acest an, însufleţite de dorinţa de a pune în aplicare cele discutate In adunare, trei brigăzi au terminat de reparat grapele şi vor trece la repararea carelor. Tovarăşul Udeanu Iacob — fierarul gospodăriei — şi-a luat angajamentul ca pînă la începutul lunii februarie să repare tot inventarul agricol. Pregătirea uneltelor pentru campania de primăvară nu este singura preocupare a colectiviştilor. Aceştia se ocupă de pe acum de selecţionarea seminţei de mazăre, ovăz, orz etc., ca imediat ce timpul va permite, să treacă la însămînţări. BUNOAICA MARIN colectivist ÎNALTUL democratism AL ORINDUIRII NOASTRE (Urmare din pag. l-a) că egalitatea dintre exploatatori şi exploataţi nu este decit o ficţiune folosită de apologeţii capitalismului pentru a înşela cu neruşinare masele asuprite. In ţara noastră, Constituţia R.P.R. şi întreaga politică de stat asigură exercitarea drepturilor şi libertăţilor democratice cum nu a cunoscut şi nu putea cunoaşte în trecut poporul nostru. Cetăţenilor patriei noastre le este asigurat dreptul la muncă, la odihnă, la asistenţă socială. Oamenii muncii hotărăsc direct sau prin reprezentanţii lor asupra tuturor problemelor economice şi social-culturale. Esenţa democratismului socialist care se manifestă tot mai larg in ţara noastră constă In faptul că, desfiinţindu-se proprietatea privată asupra fabricilor şi uzinelor, se concentrează întreaga putere de stat in mniinile maselor muncitoare. Conştiinţa superiorităţii democraţiei socialiste constituie un izvor de forţă pentru masele populare care se unesc în jurul partidului, punind întreaga lor capacitate de muncă, de iniţiativă creatoare în slujba construirii socialismului. Mărturie a acestui fapt stau realizările uriaşe înfăptuite de poporul nostru sub conducerea partidului in anii puterii populare in toate sectoarele economiei naţionale şi pe tărim social-cultural. Să luăm, de pildă regiunea Bucureşti. In trecut, pe marea majoritate a pămintului acestei regiuni — stăpinit de ciţiva moşieri care posedau fiecare mii de hectare — se practica o agricultură înapoiată, cu mijloace primitive şi metode feudale de exploatare a muncii ţăranilor. Astăzi aproape jumătate din regiune este cooperativizată, ţăranii muncitori unindu-şi munca şi lucrind pamintul cu mijloacele mecanizate puse la îndemîna lor de către stat. Regimul democrat-popular realizează atragerea la conducerea treburilor publice a maselor largi populare. Prin cele mai diferite forme ca: sesiuni ale Mării Adunări Naţionale, sfaturi populare, comisii permanente şi adunări cetăţeneşti, la care participă suta de mii de oameni, consfătuiri de producţie în întreprinderi, consfătuiri republicane ale muncitorilor, ţăranilor şi Intelectualilor, conferinţe şi congrese sindicale, ale organizaţiilor cooperatiste, de tineret, adunări generale ale gospodăriilor colective, cooperativelor agricole de producţie şi întovărăşirilor, asesori populari pe lingă organele de justiţie, comisiile de judecată tovărăşească, etc., se manifestă In fapt suveranitatea reală a poporului muncitor. Forţa şi capacitatea de acţiune şi organizare a organelor de stat este asigurată şi de faptul că in componenţa lor intră cei mai capabili muncitori, ţărani muncitori, intelectuali legaţi de popor. In ultimul timp au avut loc In Întreaga ţară adunări obşteşti in întreprinderi, în G.A.C., în cartierele oraşelor şi la sate, unare oamenii muncii şi-au propus candidaţii lor în vederea alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare ce vor avea Ioc la 2 martie 1958. Cine sunt aceşti candidaţi? Ei sunt oameni ai muncii ca Dumitru Iorga, colectivist din Afumaţi (raionul Brăneşti), Nicula Stoian, Întovărăşită din Plosca (raionul Alexandria), dr. Alexandru Streng, directorul spitalului din Ghergani (raionul Răcari) şi alte mii şi zeci de mii de muncitori, ţărani muncitori şii intelectuali. Cită deosebire intre aceşti candidaţi şi candidaţii partidelor burgheze din trecut! Ne amintim promisiunile demagogice ale candidaţilor partidelor burgheze în vechea Rominie burghezomoşierească. In perioada campaniei electorale se „construiau“ în discursuri şcoli, se „reparau“ drumuri, se promitea îndeplinirea tuturor dorinţelor alegătorilor. Dar alegerile şi guvernele se succedau unele după altele şi nu oraşele şi satele noastre creştea mizeria. Satele rămineau tot fără şcoli, drumurile tot stricate, numai un lucru se schimba cu adevărat — averea deputaţilor şi a clicilor lor care creştea prin jaful organizat şi apărat de lege. In regimul democrat-popular, legătura deputatului cu regătorile păstrează gl H intăreşte după alegeri. Reprezentant al interesetor oamenilor muncii, deputatul trebuie să dea seamă In faţa celor ce l-au alea de felul In care işi Îndeplineşte mandatul. Dar legătura lor nu se rezumă la aceasta ci principalul II constituie colaborarea reciprocă In vederea realizării unei mai bune , gospodăriri In circumscripţia electorală respectivă. Posibilităţile de exprimare a voinţei maselor sunt sporite de existenţa comisiilor permanente ale sfaturilor populare, comitetelor cetăţeneşti, comitetelor de femei, consfătuirilor de producţie în cadrul cărora se iau hotăriri ce sunt traduse în viaţă prin munca comună a tuturor cetăţenilor. Regimul democrat-popular acordă libertăţi şi drepturi democratice întregului popor, însă reprimă in acelaşi timp orice încercare a rămăşiţelor claselor răsturnate de la putere, a agenţilor cercurilor agresive imperialiste de a restaura dominaţia claselor exploatatoare. Democraţia socialistă constituie îmbinarea celor două laturi ale Mie Intr-un tot unic: democraţie pentru mase, dictatură faţă de elementele contrarevoluţionare. Abordarea unilaterală a acestei probleme duce la greşeli grave, dăunează orinciuirii democrat-populare. Sub conducerea partidului oamenii muncii din ţara noastră fără deosebire de naţionalitate, educaţi In spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, păşesc inainte spre noi victorii In construirea socialismului, pe calea Înfloririi continue a patriei noastre. Chezăşia tăriei şi forţei regimului democrat-popular din ţara noastră constă in unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. Această unitate este garanţia păstrării şi dezvoltării democratismului orlnduirii noastre populare. Conştienţi fiind de acest lucru, oamenii muncii din ţara noastră, prin participarea lor la alegeri, vor asigura victoria in alegeri a F.D.P. care va duce la obţinerea de noi succese pe drumul construirii socialismului. ARMAND PREDESCU asistent universitar CUMPĂRĂM SORG pentru mături, orice cantităţi de la Instituţii de Stat şi particulari. Plata se face imediat prin numerar sau virament. Cantităţile vagonabile se pot expedia pe adresa „Proletarul“-Giurgiu garaj — Moara Linia de Ipătescu. Trimitem şi ridica marfa, delegaţi Ana pentru a mim Regională Idae“ București Caută spre angajare lucrătorii cu studii superioare economice ) sau medii pentru provincie, str. Ion Ghica Nr. 7 COOPERATIVA „ELECTROBOBINAJUL“ SEDIUL CENTRAL : BUCUREȘTI STRADA GHIOCEI NR. 20 RAION I 1 MAI TEL: 195802021114689 LIVREAUA 3 DIN STOC INJECTOARE ELECTRICE TIP BLOC STANDARD CD CONSUM 3-9 LITRI ORA INVERSOARE DE 25 ȘI 60 AMPERI CĂRBUNI BRONZ GRAFITAT ŞI SEMIMETALIZAT PENTRU ELECTROMOTOARE ATELIERE SPECIALE PENTRU REPARAŢII ELECTROMOTOARE ŞI CONTOR! ELECTRET SECŢIE DE FABRICAŢIE TRANSFORMATOR DE PROTECŢIE ATELIERUL DE REPARAŢII DIN STRADA GHIOCEI NR. 20 S-A MUTAT IN STRADA AXINTE URICARU NR. 12—14 RAION I. V. STALIN Pag. 3-a ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la „Tehnica Textilă" s-a angajat să cinstească 2 martie cu realizări însemnate în producţie. Astfa, schimbul din secţia ţesătorie s-a angajat să îndeplinească planul pe primul trimestru în proporţie de 102 la sută, să producă marfă de buna calitate şi să facă economii la deşeurile de bumbac şi la tuburile textile şi piesele de schimb, întregul colectiv s-a angajat ca pînă la 2 martie să dea 1000 m.p. ţesături tehnice, să mărească productivitatea muncii, să reducă preţul de cost şi să producă trei noi sortimente de ţesături, filtru cervii, filtru sac şi filtru barchet-Molino. ÎNCEPUT BUN Măgureleechipa arttistică şi-a susţinut primul său program care a delectat In acea zi pe locuitorii comunei. Un ajutor deosebit In organizarea şi îndrumarea echipei l-au dat învăţătorii Ionescu Aurora Mănica Maria şi profesorul Coteanu Alexandru. Echipa de dansuri Angajamentele au şi început să prindă viaţă. Astfel, tovarăşii Şandru Anexandru, Antonescu Eufrosina, Constantinescu Jean, Barbu Ioana şi alţii care folosesc metodaje Ciutkih, Voroşin, Jan’darova şi altele, depăşesc planul zilnic cu un procent de 30—40 la sută. ION VASILESCU achizitor naţionale şi-a arătat măestria In executarea dansurilor „Baceagul“, „Alunelul", „Sârba ofiţerească împletite cu folclorul local (strigături). A fost un început bun milt apreciat de locuitorii comunei.1 DRAGNEA ALEX. Sala căminului cultural era arhiplină Incit cu greu am putut ajunge lingă tinerii care se avîntau in iureşul îndrăcit al geamparalelor. Înfiinţată numai cu o săptămină in urmă cu sprijinul cadrelor didactice de la şcoala de 7 ani din comuna profesor Liţa raionul Turnu