Steagul Roşu, februarie 1958 (Anul 4, nr. 1189-1212)

1958-02-01 / nr. 1189

CARNETUL AGITATORULUI ML 1 DIN 1958 . Editat de secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional Bucureşti al P. M. R. in­ sprijinul celor ce desfăşoară munca politică de masă in campania electorală C­ampania alegerilor de deputaţi în sfaturile populare este în toi. Oamenii muncii din re­giunea noastră se pregătesc cu în­sufleţire pentru alegerile din ziua de 2 martie 1958, pătrunşi de ho­­tărjrea de a întîmpina acest mare eveniment din viaţa politică a ţării cu noi succese in producţie şi în ac­tivitatea p­ostească. O însemnătate deosebită are în a­­­ceastă perioadă munca politică de masă, activitatea pe care o desfăşoară mii şi mii de agi­tatori din oraşele şi satele regiunii sub îndrumarea şi con­ducerea organizaţii­lor de partid. Spre a veni în sprijinul tuturor celor ce desfăşoară munca politică de masă în campania electora­lă, secţia de propa­gandă şi agitaţie a Comitetului regio­nal Bucureşti al P.M.R. a editat un număr special al Carnetului agitatorului avînd un bogat conţinut. „Buna organizare a muncii politice de masă în k­ampania electorală — sar­cină principală a organizaţiilor de partid“ este titlu­l unui amplu ar­ticol prin care sunt Indicate variatele mijloace şi forme ale agitaţiei poli­tice Articolul insistă în mod deo­sebit asupra conţinutului muncii po­litice de , masă, care trebuie să fie strîns legată da problemele pe care Ie ridică lupta pentru îndeplinirea hotărlrilor partidului şi guvernului. Noul număr al Carnetului agita­torului oglindeşte experienţa valo­roasă a comitetului comunal de par­tid din comuna C­eaca, raionul Ol­teniţa, în organizarea şi conduce­rea muncii politice de masă în cam­­pania electorală, prin articolul sem­nat de tov. Marin­aAîbaicea, secreta­rul acestui comitet de partid. „Cum popularizăm realizările comunei noastre“ şi „Ce va face gazeta ce­tăţenească din Fierbinţi în campania electorală“ sunt de asemenea titlu­rile unor materiale instructive. Ţinînd seama de rolul „Caselor alegătorului d­in campania electo­rală. Carnetul a­­gitatorului publică în acest număr o consultaţie privind organizarea şi funcţionarea aces­tora. Un alt mate­rial arată pe larg contribuţia impor­tantă pe care că­minele culturale sînt chemate s-o aducă la buna des­făşurare a campa­niei electorale. Articolul „Drep­turi pe care ale­gătorii din ţara noastră le pre­ţuiesc din toată inima“ şi mate­rialul cuprinzînd numeroase cifre şi aapte privind rea­lizările din regiu­nea Bucureşti pe tărîm economic, social, cultural şi gospodăresc, sînt de aseme­nea de mare folos agitatorilor, ajutîndu-i să îmbogăţească discuţiile şi convorbirile lor cu alegătorii. Cit priveşte versurile ce satirizează ale­gerile de altă dată, ele pot fi re­citate în cadrul diferitelor mani­festări artistice precum şi la clăci, cercuri de citit. Se recomandă organelor de par­tid din oraşele şi satele regiunii să studieze cu atenţie materialele cu­prinse in acest număr al Carnetului şi să le folosească fără întârziere la pregătirea agitatorilor, a colective­lor „Caselor alegătorului“, cămine­lor culturale, cluburilor şi colţurilor roşii, a colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete, a tuturor celor ce desfăşoară munca politică de masă în campania electorală. Colectiviştii pescari din Olteniţa şi-au into­cmit planul de producţie (Urmare din pag. 1­ a) Maria Borobeică, o să ducera lucrul a­­cesta la bun sfirşit. S-au achitat cei 32.000 lei pe care-i împrumutasem de la Banca Agricolă pentru procurarea de unelte, 231.580 lei au fost impărţii colectiviştilor revenind cite 44,70 ha la fiecare zi-muncă. Redid sumei a fost alocată da fondul de bază cere a ajuns să valoreze 80.030 Iei.. Colec­tivi­ştii au primit la ziua-muncă şi cite 3.400 kg. porumb, căci noi am posedat în acest an şi 6,50 ha. pămint pe care l-am cultivat cu porumb. Aici lucrările au fost efectuate de către o echipă alcătuită ,mai ales din nevestele pes­carilor.­­Familiile colectiviştilor Ion Ciurică, Petre Ţăranu­, Cuzea Ion şi alţii au primit in afară de peşte cite 7.850 lei şi cite 600 kg. porumb drept răsplată a muncii depuse timp de aproximativ­­7 luni de zile. Aceste venituri ne fac să fim mul­ţumiţi de munca noastră căci ele au fost dobindite intr-un timp scurt, depă­şind chiar aşteptările noastre. — Desigur că rezultatele bune obţinute de dvs. au atras atenţia celorlalţi pescari, rămaşi în afara gospodăriei colective. In legătură cu aceasta ce ne puteţi spune des­pre primirea de noi membri? — Ceilalţi pescari care la Început cu mai şovăit, au început să se inte­reseze de rezultatele noastre. Pesemne că le-au mers la inimă dacă piuă a­­cum s-au mai înscris încă 45 de fab­ilii de pescari. Ca să devii membru colec­tivist la o gospodărie colectivă pes­cărească e nevoie să vii cu unelte Daccă nu ai unelte achiţi o taxă de în­scriere de 275 lei. Acest lucru a fost hotărit de adunarea generală. Dacă n-ai barcă o plăteşti in rate in doi ani de zile. — Şi ac­um să vorbim de viitor. Adunarea generală a votat, nu de mult, planul de­ producţie pe anul 1958. Ne-­ar interesa cîteva aspecte ce se desprind din acest plan. — De curind am întocmit planul de producţie pe anul 1958. Am prevăzut să pescuim pe lac 280.000 kg. peşte, iar din Dunăre, 42.000 kg. peşte. Veni­turile realizate de echipele piscicole vor fi de 588.000 lei. Din contractarea cerealelor, căci acum posedăm şi 78 ha. de pămint, vom incasa 14.000 lei. Valoarea zilei-muncă aproape se va dubla faţă de anul 1957, ceea ce nu- i seamnă că nivelu­l de trai al colectiviş­tilor va fi şi mai ridicat — Gospodăria colectivă, ca orice casă nouă, are nevoie la început de multe lucruri. Ce v-aţi propus să realizaţi în acest an în domeniul construcţiilor? — Capitolul investiţii este deosebit­­de­­ însemnat. Am prevăzut construirea unei magazii de scule pescăreşti, a unei magazii de cereale, a unui patul de porumb. Vom construi şi 10 bărci. Ne propunem de asemenea să cumpă­răm un rutier. Investiţiile se ridică la suma de 230.000 lei. — Cum" au primit colectiviştii TiroTUit-Teriţe IHr-ntn de către cr.ns’lml de conducere privitor la dezvolta­rea gospodăriei colective pescă­reşti în anul acesta? — Planul de producţie pe anul 1958 a­­ fost aprobat in unanimitate de către colectivişti. Discuţiile, purtate cu acest prilej, au scos la iveală faptul că mem­brii gospodăriei noastre colective sunt hotăriţi să realizeze obiectivele pro­puse in planul de producţie. Consiliul de conducere îşi exprimă convingerea că in anuul 1958 gospodăria colectivă Pescărească din Olteniţa se va întări si mai mult economic şi organizatoric atrăgind prin rezultatele sale tot mai mulţi pescari, oameni cu îndelungă experienţă, care vor contribui şi meu mult la înflorirea gospodăriei noastre şi la asigurarea unei cantităţi sporite de peşte necesar hranei oamenilor muncii. C. POPESCU De !a „Loto Central” La tragerea specială Loto Central din seara zilei de vineri 31 ianuarie 1958 au fost extrase din urnă urmă­toarele 9 numere: 83 8 11 90 76 60 62 89 48 La a doua extragere din urnă pen­tru premiile suplimentare in bani au ieşit următoarele 4­ numere: 55 45 81 70 Fondul general de prunii pe țară Mt. de 1.491.223 lei - STEAGUL ROŞU Ritmul reparării tractoarelor trebuie intensifica! In raionul Brăneşti există două sta­ţiuni de maşini şi tractoare: S.M.T. Săruleşti şi S.M.T. Hagieşti. Invăţînd din experienţa anilor tre­cuţi, încă înainte de întoarcerea bri­găzilor de tractorişti în staţiune, con­ducerea S.M.T.-ului Săruleşti a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice în vederea reparării tractoarelor şi maşinilor agricole. Atelierele, de pil­dă, au fost amenajate şi utilate cu unele m­aşini-imelte, scule, etc. Toto­dată, pe baza cunoaşterii gradului de uzură a maşinilor şi tractoarelor, con­ducerea a asigurat în bună parte pie­sele de schimb şi diferite materiale necesare reparaţiilor. Pentru ca lu­crările să se execute la un nivel teh­nic corespunzător, conducerea staţiu­nii, sprijinită de organizaţia de partid şi comitetul sindical, a acordat o ma­re atenţie organizării muncii după metoda sovietică Bugacev. Ca urmare a măsurilor luate, pre­cum şi în urma întrecerii ce a fost iniţiată între mecanizatori, lucrările de pregătire a tractoarelor şi maşini­lor agricole pentru campania de pri­măvară, au ajuns într-un stadiu a­­vansat. Astfel, pînă în ziua de 29 ianuarie a.c. au fost reparate şi puse în stare de funcţiune peste 20 de trac­toare existente în staţiune, 36 pluguri de tractor, o bună parte din semănă­tori şi cultivatoare, etc. reprezentînd o îndeplinire a sarcinilor de plan în proporţie de 75 la sută. Nu acelaşi lucru se poate rauine însă despre felul cum a­ou desfăşu­rat pregătirile la S.M.T. Hagieşti. Aici, datorită lipsei de preocupare din partea organelor de conducere (Naom Cristătoiu, inginer agronom şi locţii­tor de director, Marian Minculescu, inginer mecanic-şef), mecanizatorii sunt nevoiţi să execute reparaţii în condiţii de lucru necorespunzătoare. Astfel, din cauza proastei gospodăriri, în atelie­rul principal de montaj, ninge sau plouă ca şi afară, deşi construcţia a­­cestui atelier a fost efectuată între anii 1953—1954. Datorită condiţiilor în care se lucrează, din cele 46 trac­toare pe care le posedă staţiunea, a­­cum câteva zile nu erau reparate de­cit 6. Alte 10 tractoare se aflau repa­rate zilele trecute în proporţie de cir­ca 80 la sută. Această rămânere în urmă se expli­că şi prin aceea că fosta conducere a staţiunii nu s-a îngrijit din timp de procurarea pieselor pentru tractoa­rele R.D. 35 şi K.D.P. şi a materia­lelor necesare efectuării reparaţiilor, deşi acest lucru ar fi fost posibil aşa cum a fost cu putinţă la S.M.T. Să­ruleşti, unde s-a pus accentul pe re­­condiţionarea pieselor vechi. Proasta organizare a muncii şi lip­sa de piese au făcut ca lucrările de reparare a tractoarelor şi maşinilor a­­gricole din această staţiune să lân­­cezească. Ţinînd seama că S.M.T. Hagieşti îi revine sarcina de a deser­vi gospodăriile colective şi întovără­şirile agricole din Hagieşti, Cătruneşti, Chiroiu, Măriuţa, Drăgoeşti şi al­te comune, ceea ce reprezintă aproxi­mativ 6.000 de hantri, este necesar ca asemenea lipsuri în pregătirea In­ventarului agricol să fie grabnic li­chidate. Nădăjduim că prin măsurile ce se vor lua de către noua conduce­re (director Gheorghe Rotaru­) lucru­rile se vor îndrepta. A sosit timpul să se facă acest pas şi cît m­ai degrabă. S.M.T. Săruleşti a dovedit că există posibilităţi pentru grăbirea reparaţii­lor. Exemplul acestei staţiuni trebuie să fie urmat şi de S.M.T. Hagieşti. GH. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Brăneşti Corul căminului cultural din comuna Vărăşti, raionul Vidra Un nou tip de mobilă Mobilierul elegant al unui nou dormitor. El a fost expus recent la magazinul „Mobila" din Calea Victoriei. Ca oricare produs, şi piesele care compun un dormitor trebuie să fie nu numai durabile ci şi elegante. A­­ceastă dublă condiţie o îndeplineşte noul dormitor pus un comerţ sub denu­mirea „Făgăraş". Concepţia originală a şifonierului, patului şi mesei, linia simplă dar plăcută şi atrăgătoare a noptierelor scunde, creează un minunat şi confortabil interior. Programul spectacolelor teatrale pe săptămîna de la 3-9 februarie 1958 TEATRUL DE OPERA AL R.P.R. TEATRUL (SALA SI BALET Miercuri 6.V, orele 19,3« : Macul roşu ; Joi 6.II, orele 19,30 : Macul roşu; Vineri 7.II, orele 19,30 : Coppellia; Sîmbătă ».îi, orele 19,3« : Lacul lebe­delor dat de Baletul Teatrului Acade­mic de Stat de Operă şi Balet ,,S. M. Kirov" din Leningrad ; Duminică 9.II, orele 19,30 : Locul lebedelor dat de Baletul Teatrului Academic de Stat de Operă şi Balet „S. M. Kirov“ din Leningrad. TEATRUL DE STAT DE OPERETA Marţi 411, orele 19,30 : căsătoria se­cretă ; Miercuri 5.II, orele 19,30: Vis de fericire ; Joi 6.II, orele 19,30 : Lă­­saţi-mă să cint; Vineri 7.n, orele 19,30 : Vis de fericire ; Sîmbătă 8.II, orele 19,30 : Colomba ; Duminică 8.II, orele 10,30 : vînzătorul de păsări ; orele 19,30 : Plutaşul de pe Bistriţa. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARA­­GIALE“ (SALA COMEDIA) Marţi 4.N­, orele 19,30 : Bădăranii ; Miercuri 5.NI, orele 19,30 : Blestema­tele fantome ; Joi 6.I, orele 19,30 : Regele Lear ; Sîmbătă 8.NI, orele 15 : Bădăranii; orele 19,30 : steaua fără nume ; Duminică 9.NI, orele 10 : Apus de soare ; orele 19,30 : Ovidiu. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. C­ARA­­GIALE“ (SALA STUDIO) Marţi 4.II, orele 19,30: Reţeta feri­cirii ; Miercuri 5.II, orele 19,30 : Zia­riştii ; Joi 6.II, orele 19,30 : Arborele genealogie ; Vineri 7.II, orele 19,30 : Om­ul cu mîrţoaga; Sîmbătă l.ll orele 15 : Omul cu mîrţoaga ; ore­]e 19,30 : Arborele genealogic ; Duminică 9.II, orele 19 : Omul cu mîrţoaga ; orele 15 : Reţeta fericirii ; orele 19,30 : Ju­decata focului. TEATRUL MUNICIPAL (SALA „MATEI MILLO") Marţi 4.II, orele 20 : Don Carlos ; Miercuri 5.11, orele 20 : Nebuna din Chail­ot ; 104­­.II, orele 20 : Ce fel de om eşti tu ? ; Vineri 7.II, orele 29: Uraganul ; sîmbătă 8.II, orele 20 : Trei generaţii ; Duminică 9.II, orele 10 : Harap Alb ; orele 20 : Nu se ştie niciodată. Marţi 4.11, orele 20 : Tache, Isinke şi Cadiîr; Miercuri 5.II, oreile 20: Omul care aduce ploaie ; joi 6.II, 0- Tele 20: Cinstea noastră cea de toate ziele; Vineri 7.N­, orele 20 : Omul care aduce ploaie ; Sîmbătă 8.H, o­rele 20 : învăţătoarea; Duminică 9.H, orele 10 : Cocoşelul neascultător ; orele II : Tache, Ianke şi Cadii , orele 20 : Don Ghii de Ciorap Verde. TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. Marţi 4.n, orele 19,30 : Domnișoara Nastasia ; Miercuri 5.N­, orele 19,30 : Mizerabilii ; Joi «.11 orele 19,30 : Mi­zerabilii ; vineri T.n, orele 1*^0! Doctor In filozofie ; Sîmbătă 8.n, orele 10,301 Bala ; Duminică ».n, orele 1* 1 Secretul doctorului Bergman ; orale 15: Domnișoara Nastasia ; oreie 13,30 1 In­tr-un ceas bun. TEAT­R­UL „C. N­OTT­ARA“ (SALA LIBERTATEA) Marţi 4.II, orele 19,30 : Nota : Miercuri s.n, orele 19,30: Nota zero la purtare ; Joi 6.II, orele 19,30 : Mă­trăguna ; Vineri 7.II, orele 19,30 : Mi­crobii ; Sîmbătă 8.II, orele 20: Nota zero la purtare ; Duminică 9.II, orele 10 : Patriotica Română ; orele 15 : Nora , orele 20 : Seara răspunsurilor. TEATRUL ARMATEI (SALA MAGHERU) Luni 3.II, orele 19,30 : Umbra baroa­nei; Marţi 4.II, orele 19,30: Femeia Îndărătnică ; Miercuri 5.11, orele 19,30 : Despot Vodă ; Joi 6.II, orele 19,30 : Umbra baroanei ;­ Vineri 7.11, orele 19.30 : Fîntîna Blanduziei ; Sîmbătă 8.I, orele 19.30 : Prăbuşirea ; Dumi­nică 9.NI, orele 10 : Fîntîna Blandu­­ziei ; orele 15 : Femeia îndărătnică ; orele 19.30 : Umbra baroanei. TEATRUL ARMATEI (SALA DIN STR. URANUS Nr. 61 Luni 3.II, orele 19.33 : Ecaterina Teo­doroiu ; Marţi 4.II, orele 19,30 : Vlai­­cu Vodă (spectacol cedat) ; Miercuri 5.11, orele 19,30 : Avarul ; Joi 6.II, orele 19.30 : Pupăza din tei ; sâmbătă 8.11, orele 19,30 : Ecaterina Teodoroiu ; Duminică 9.II, orele 10 : Pupăza din tei; orele 15 : Vlaicu Vodă ; orele 19.30 : Ecaterina Teodoroiu. TEATRUL armatei (SALA C.C.A.-MODEIRIN) Luni 3,11, orele 20 : O zi­­de odihnă: Joi 9.II, orele 20 : O zi de odihnă ; Vineri 7.IT, orele 20 : Casa liniştită ; Sîmbătă 8.II, orele 20: Casa liniştită; Duminică 9.II, orele 10 : Suflete de hirtie : orele 16 : Dragoste tirzie: orele 20 : O zi de odihnă. TEATRUL TINERETULUI Marţi 4.II, orele 19,30 : Suflete tari : Miercuri 5.IX, orele 19,30 : Insir-te mărgărite ; Joi 6.II, orele 16 : Insir-te mărgărite ; orele 20 : Suflete tari : Vineri 7.II, orele 19,30 : Masca lui Nep­tun ; Sîmbătă 8.II, orele 15 : Hoţii ; orele 19,30 : Romanticii ; Duminică , A.N­. orele 10 : Inşir­te mărgărite ; orele 16 : Masca lui Neptun ; orele 19.30 • Flacăra vie. TEATRUL EVREIESC DE STAT Marţi 4.10, orele 20 : Jurnalul Annei Franck ; Miercuri 5.11, orele 20: Al­i­manahul melodiilor ; Joi 6.11, orele 20:­­ Generaţia din pustiu ; Vineri 7.TL orele­­ 20: Raiul pe pămint; Sîmbătă 8.NI.­­ orele 20: Tevie lăptarul ; Duminică I 9.11, orele 10,30 : Jurnalul Annen Franck : orele 20: Furtuna. TEATRUL SATIRIC-MUZICAL „C. TANASE“ (SALA SAVOY) Luni 3.11, orele 20 : Revista H: Marţi* 4.11, orele 20 : Teatrul de Stat Oraşul­­ Stalin: Domnişoara Nastasia; Miercuri . S.ILorele jo ; Revista 5« ; Joi 6.TI, j orele 1S.30 şi 20: Revista 58; Vineri V 7.11, orele 20: Revista 56 ; sîmbătă î 8.H, Orele 16.30 şi 20 : Revista 58 ; Du­ ] minică B.n, orele II şi 20: Revista 53 TEATRUL SATIRIC-MUZICAL „C. TANASE“ (SALA VICTORIEI» Slujbata 8.n, orele K1 Concertul1* Seara melodiilor ; Duminică 9.n, orele 11 20­­ Concertul Seara melodiilor. TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (SALA „ORFEU") Marţi 6.NI, orele 16 : Micul Muck ; Miercuri 5.NI, orele 16 : Ursuleţii ve­seli ; Joi 6.NI, orele 16 : Micul Muck ; Vineri 7.NI, orele 16 : Ursuleţii veseli ; Sîmbătă 8.II, orele 16: Albă ca zăpada; Duminică 9.II, orele 11: Ursuleţii ve­seli ; orele 17 : Micul Muck. TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (SALA ACADEMIEI) Marţi 4.II, orele 16 : Galoşul ferme­cat ; Miercuri 5.11, orele 16 : Galoşul fermecat ; Jel 6.II, orele 16 : Galoşul fermecat ; Vineri 7.II, orele 10 : Min-955 cică Piciulică şi Gîscănelul ; orele 16 : jd Galoşul fermecat; Sîmbătă 8.H, orele»;" 16: Galoşul fermecat; Duminică 9.II, 'tr, 1 orei* 11: Mincică piciulică şi Gîscăne-A Iul; orele 17: Gîscănelul. jj O.S.T.A. — CIRCUL DE STAT­­ Luni 3.11, orele 20,30 : Parisul pe*­­ gheaţă; Marţi 4.II, orele 20,30: pari- I­sul pe gheaţă; Miercuri 5.II, orele.­­ 20,30: Parisul pe gheaţă; Joi 6.II, orele­­ 17 şi orele 20,30: Parisul pe gheaţă;­­ \ Vineri 7.II, orele 20,30: Parisul pe 1 ij gheaţă; Sîmbătă 8.II, orele 17 şi orele­­ 1 20,30: Parisul pe gheaţă; Duminică,1 9.11, orele 17 şi orele 20.30: Parisul pe : , gheaţă. M O.S.T.A. — SALA DALLES % Marţi 4.II, orele 20: N-aveţi un bilet tip în plus?; Joi 6.II, orele 20: N-aveţi uni bilet în plus?; Sîmbătă 8.II, orele 21­:­­ N-aveţi un bilet în plus?; Duminică 1 9.11, orele 20: N-aveţi un bilet în plus? » O.S.T.A. (TEATRUL TINERETULUI) * Luni 3,11, orele 20: Vrei să fii ne-« vasta mea? ). ANSAMBLUL DE ClNTECE ŞI iţi DANSURI C.C.S. .»( Joi 6.II, orele 20: CIntec, dans, satiră al' şl umor (Cînd se coc strugurii); sim­­ţ bâtă 8.II, orele 20: Cîntec, dans, satiră »' şi umor (Cînd se coc strugurii). Dumi-1« nică 9.II, orele 20: Cîntec, dans, satiră a; şi umor (Cînd se coc strugurii). ® ★ M Redacţia nu răspunde pentru modifi- ţ­i­cările făcute ulterior în prezentul pro- ill gram. ® MUNICIPAL STUDIO „FILIMON SlRBU“) PREOCUPĂRI ALE COLECTIVIŞTILOR La gospodăria agri­colă colectivă „1907“ din comuna Slobozia- Mindra raionul Turnu Măgurele, a avut loc de curînd o adunare generală In care pe baza planului s-a sta­bilit ce trebuie de fă­cut în acest an, însufleţite de dorin­ţa de a pune în a­­plicare cele discutate In adunare, trei bri­găzi au terminat de reparat grapele şi vor trece la repararea ca­relor. Tovarăşul U­­deanu­ Iacob — fiera­rul gospodăriei — şi-a luat angajamen­tul ca pînă la începu­tul lunii februarie să repare tot inventarul agricol. Pregătirea uneltelor pentru campania de primăvară nu este singura preocupare a colectiviştilor. Aceştia se ocupă de pe acum de selecţionarea se­minţei de mazăre, o­­văz, orz etc., ca ime­diat ce timpul va per­mite, să treacă la în­­sămînţări. BUNOAICA MARIN colectivist ÎNALTUL democratism AL ORINDUIRII NOASTRE (Urmare din pag. l-a) că egalitatea dintre exploatatori şi exploataţi nu este decit o ficţiune folosită de apologeţii capitalismului pentru a înşela cu neruşinare ma­sele asuprite. In ţara noastră, Constituţia R.P.R. şi întreaga politică de stat asigură exercitarea drepturilor şi libertăţilor democratice cum nu a cunoscut şi nu putea cunoaşte în trecut poporul nostru. Cetăţenilor patriei noastre le este asigurat dreptul la muncă, la odihnă, la asistenţă socială. Oa­menii muncii hotărăsc direct sau prin reprezentanţii lor asupra tu­turor problemelor economice şi so­­cial-culturale. Esenţa democratis­mului socialist care se manifestă tot mai larg in ţara noastră constă In faptul că, desfiinţindu-se pro­prietatea privată asupra fabricilor şi uzinelor, se concentrează întrea­ga putere de stat in mniinile mase­lor muncitoare. Conştiinţa superiorităţii democra­ţiei socialiste constituie un izvor de forţă pentru masele populare care se unesc în jurul partidului, punind întreaga lor capacitate de muncă, de iniţiativă creatoare în slujba con­struirii socialismului. Mărturie a acestui fapt stau reali­zările uriaşe înfăptuite de poporul nostru sub conducerea partidului in anii puterii populare in toate sectoa­rele economiei naţionale şi pe tărim social-cultural. Să luăm, de pildă regiunea Bucureşti. In trecut, pe ma­rea majoritate a pămintului acestei regiuni — stăpinit de ciţiva moşieri care posedau fiecare mii de hectare — se practica o agricultură înapo­iată, cu mijloace primitive şi metode feudale de exploatare a muncii ţă­ranilor. Astăzi aproape jumătate din regiune este cooperativizată, ţăranii muncitori unindu-şi munca şi lucrind pamintul cu mijloacele mecanizate puse la îndemîna lor de către stat. Regimul democrat-popular reali­zează atragerea la conducerea trebu­rilor publice a maselor largi popu­lare. Prin cele mai diferite forme ca: sesiuni ale Mării Adunări Naţionale, sfaturi populare, comisii permanente şi adunări cetăţeneşti, la care parti­cipă suta de mii de oameni, consfă­tuiri de producţie în întreprinderi, consfătuiri republicane ale muncito­rilor, ţăranilor şi Intelectualilor, con­ferinţe şi congrese sindicale, ale or­ganizaţiilor cooperatiste, de tineret, adunări generale ale gospodăriilor co­lective, cooperativelor agricole de producţie şi întovărăşirilor, asesori populari pe lingă organele de jus­tiţie, comisiile de judecată tovără­şească, etc., se manifestă In fapt su­veranitatea reală a poporului mun­citor. Forţa şi capacitatea de acţiune şi organizare a organelor de stat este asigurată şi de faptul că in compo­nenţa lor intră cei mai capabili mun­citori, ţărani muncitori, intelectuali legaţi de popor. In ultimul timp au avut loc In În­treaga ţară adunări obşteşti in în­treprinderi, în G.A.C., în cartierele oraşelor şi la sate, un­­are oamenii muncii şi-au propus candidaţii lor în vederea alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare ce vor avea Ioc la 2 martie 1958. Cine sunt aceşti candidaţi? Ei sunt oameni ai muncii ca Dumitru Iorga, colectivist din Afumaţi (raionul Bră­neşti), Nicula Stoian, Întovărăşită din Plosca (raionul Alexandria), dr. A­­lexandru Streng, directorul spitalu­lui din Ghergani (raionul Răcari) şi alte mii şi zeci de mii de muncitori, ţărani muncitori şii intelectuali. Cită deosebire intre aceşti candidaţi şi candidaţii partidelor burgheze din trecut! Ne amintim promisiunile demago­gice ale candidaţilor partidelor bur­gheze în vechea Rominie burghezo­­moşierească. In perioada campaniei electorale se „construiau“ în dis­cursuri şcoli, se „reparau“ drumuri, se promitea îndeplinirea tuturor do­rinţelor alegătorilor. Dar alegerile şi guvernele se succedau unele după altel­e şi nu oraşele şi satele noastre creştea mizeria. Satele rămineau tot fără şcoli, drumurile tot stricate, numai un lucru se schimba cu ade­vărat — averea deputaţilor şi a cli­cilor lor care creştea prin jaful or­ganizat şi apărat de lege. In regimul democrat-popular, le­gătura deputatului cu r­egătoril­e păstrează gl H intăreşte după ale­geri. Reprezentant al interesetor oa­menilor muncii, deputatul trebuie să dea seamă In faţa celor ce l-au alea de felul In care işi Îndeplineşte man­datul. Dar legătura lor nu se rezu­mă la aceasta ci principalul II con­stituie colaborarea reciprocă In ve­derea realizării­ unei mai bune , gos­podăriri In circumscripţia electorală respectivă. Posibilităţile de exprimare a voin­ţei maselor sunt sporite de existenţa comisiilor permanente ale sfaturilor populare, comitetelor cetăţeneşti, co­mitetelor de femei, consfătuirilor de producţie în cadrul cărora se iau hotăriri ce sunt traduse în viaţă prin munca comună a tuturor cetăţenilor. Regimul democrat-popular acordă libertăţi şi drepturi democratice în­tregului popor, însă reprimă in ace­laşi timp orice încercare a rămăşi­ţelor claselor răsturnate de la pu­tere, a agenţilor cercurilor agresive imperialiste de a restaura dominaţia claselor exploatatoare. Democraţia socialistă constituie îmbinarea celor două laturi ale Mie Intr-un tot unic: democraţie pentru mase, dictatură faţă de elementele contrarevoluţio­nare. Abordarea unilaterală a acestei probleme duce la greşeli grave, dău­nează orinciuirii democrat-populare. Sub conducerea partidului oamenii muncii din ţara noastră fără deo­sebire de naţionalitate, educaţi In spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, păşesc inainte spre noi victorii In construi­rea socialismului, pe calea Înfloririi continue a patriei noastre. Chezăşia tăriei şi forţei regimului democrat-popular din ţara noastră constă in unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor. A­­ceastă unitate este garanţia păstrării şi dezvoltării democratismului orln­­duirii noastre populare. Conştienţi fiind de acest lucru, oamenii muncii din ţara noastră, prin participarea lor la alegeri, vor asigura victoria in alegeri a F.D.P. care va duce la obţinerea de noi succese pe drumul construirii socialismului. ARMAND PREDESCU asistent universitar CUMPĂRĂM SORG pentru mături, orice cantităţi de la Instituţii de Stat şi particu­lari. Plata se face imediat prin numerar sau virament. Cantităţile vagonabile se pot ex­pedia pe adresa „Proletarul“-Giurgiu garaj — Moara Linia de Ipătescu. Trimitem şi ridica marfa, delegaţi Ana pentru a mim Regională Idae“­ București Caută spre angajare lucrători­i­­ cu studii superioare economice­­ ) sau medii pentru provincie, str. Ion Ghica Nr. 7 COOPERATIVA „ELECTROBOBINAJUL“ SEDIUL CENTRAL : BUCUREȘTI STRADA GHIOCEI NR. 20 RAION I 1 MAI TEL: 19580­20211­14689 LIVREAUA 3 DIN STOC INJECTOARE ELECTRICE TIP BLOC STANDARD CD CONSUM 3-9 LITRI ORA INVERSOARE DE 25 ȘI 60 AMPERI CĂRBUNI BRONZ GRAFITAT ŞI SEMIMETALIZAT PENTRU ELECTROMOTOARE ATELIERE SPECIALE PENTRU REPARAŢII ELECTROMOTOARE ŞI CONTOR! ELECTRET SECŢIE DE FABRICAŢIE TRANS­FORMATOR­ DE PROTECŢIE ATELIERUL DE REPARAŢII DIN STRADA GHIOCEI NR. 20 S-A MUTAT IN STRADA AXINTE URICARU NR. 12—14 RAION I. V. STALIN Pag. 3-a ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE Colectivul de munci­tori, ingineri, tehni­cieni şi funcţionari de la „Tehnica Textilă" s-a angajat să cin­stească 2 martie cu realizări însemnate în producţie. Astfa­, schimbul­­ din secţia ţesătorie s-a angajat să îndepli­nească planul pe pri­mul trimestru în pro­porţie de 102 la sută, să producă marfă de buna calitate şi să facă economii la de­şeuri­le de bumbac şi la tuburile textile şi piesele de schimb, întregul colectiv s-a angajat ca pînă la 2 martie să dea 1000 m.p. ţesături tehnice, să mărească producti­vitatea muncii, să re­ducă preţul de cost şi să producă trei noi sortimente de ţesă­turi, filtru cervii, fil­tru sac şi filtru bar­­chet-Molino. ÎNCEPUT BUN Măgureleechipa art­­tistică şi-a susţinut primul său program care a delectat In acea zi pe locuitorii comunei. Un ajutor deosebit In organiza­rea şi îndrumarea e­­chipei l-au dat învă­ţătorii Ionescu Aurora Mănica Maria şi pro­fesorul Coteanu Ale­xandru. Echipa de dansuri Angajamentele au şi început să prindă viaţă. Astfel, tovară­şii Şandru Anexandru, Antonescu Eufrosina, Constantinescu Jean, Barbu Ioana şi alţii care folosesc metodaje Ciutkih, Voroşin, Jan­’­darova şi altele, de­păşesc planul zilnic cu un procent de 30—40 la sută. ION VASILESCU achizitor naţionale şi-a arătat măestria In executa­rea dansurilor „Ba­­ceagul“, „Alunelul", „Sârba ofiţerească împletite cu folclorul local (strigături). A fost un început bun milt apreciat de locuitorii comunei.1 DRAGNEA ALEX. Sala căminului cul­tural era arhiplină In­cit cu greu am putut ajunge lingă tinerii care se avîntau in iureşul îndrăcit al geamparalelor. Înfiinţată numai cu o săptămină in urmă cu sprijinul cadrelor didactice de la şcoala de 7 ani din comuna profesor Liţa raionul Turnu

Next