Steagul Roşu, mai 1958 (Anul 4, nr. 1266-1290)

1958-05-03 / nr. 1266

C (Urmare din pag. l­ a­ P.M.R., preşedintele Consiliului Cen­tral al Sindicatelor. Cuvintarea tova­răşului Gheorghe Apostol, a fost in­­timpinată cu urale şi aplauze prelun­gite. Fanfara militară reunită intonează Marşul Partizanilor. Din­spre Statuia Aviatorilor apar in rinduri strinse, de­taşamentele gărzilor muncitoreşti. Cu pasig cadenţat şi viu, cu miinile în­cleştate pe arme, membrii gărzilor muncitoreşti sunt primiţi cu aclamaţii. Strungarul de la uzinele 23 August sau turnătorul de la uzinele Timpuri Noi, cazangiul Griviței Roşii sau tipo­graful Casei Scinteii, ştiu minţii cu a­­ceeaşi pricepere şi unealta lor de mun­că dar şi arma, pentru a apăra la ne­voie cuceririle regimului democrat - popular împotriva celor ce­ ar încerca să atenteze la liniştea căminelor noas­tre. In rindurile detaşamentelor gărzi­lor muncitoreşti se află mulţi dintre luptătorii antifascişti, cei care în zilele furtunoase ale lui August 1941, la chemarea partidului, au participat la sdrobirea unităţilor hit­ler­iste de la marginea Capitalei. Pe pieptul multo­ra, strălucesc ordine şi medalii ca o preţuire a meritelor lor faţă de cauza clasei muncitoare. MINUNATA­­DEMONSTRAŢIE A PIONIERILOR­ An de an, cei mai mici cetăţeni ai ai patriei ne-au obişnuit ca la ma­rile sărbători să incinte privirile prin pitorescul costumelor, prin surpri­zele pregătite. Şi de data aceasta, ma­siva coloană a­ pionierilor nu s-a des­­minţit, oferind o minunată demons­traţie. Parcă o adevărată grădină mişcătoa­re s-ar fi aflat pa asfaltul pieţii. Miile de pionieri salută din toată inima pe conducătorii partidului şi sta­tului, mulţumindu­-le pentru copilăria fericită, pentru grija părintească cu care sunt înconjuraţi. O impresie de neuitat au lăsat cei ce purtau in­ miini, notele 9 şi 10, confecţionate din trafo­rat. Acestea au fost de fapt graficele pioniereşti, grăind despre­ strădania mi­cilor elevi de a-şi însuşi din bogatul tezaur al ştiinţei şi culturii. Astăzi, mai mult ca oricind, copiii patriei noastre dau ascultare îndemnului leni­nist „învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!“, pen­tru că ei ştiu că ştalismul are ne­voie de oameni luminaţi, stăpîni pe tehnică şi cultură. SUB SEMNUL INTERNAŢIONALIS­MULUI PROLETAR nnd­in marea piaţă au prins a trece coloanele oamenilor mun­cii din toate raioanele Capitalei aveai imaginea unei mări tălăzuind spre ţărmuri. Mii de falduri işi tremu­rau aripile in adierea viatului, mii de lozinci vorbeau despre bucuria poporu­lui nostru de a prăznui in condiţiile înfloririi continue a patriei, măreaţa sărbătoare a proletariatului. Manifestanţii purtau cu ei portretele conducătorilor partidului şi statului nostru, alături de ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. Căci fiecare om al muncii care trecea cu faţa scăldată de lumina bucuriei, ştia că alături de ţările la­gărului socialist, ţara noastră işi aduce contribuţia de preţ la întărirea colabo­rării internaţionale, la lupta împotri­va celor ce ameninţă omenirea cu cum­plita moarte atomică. Harnicii muncitori ai uzinei „23" Au­gust", ale căror produse au ajun­s as­tăzi pină in cele mai îndepărtate ţări, adresau din inimă saluturi popoarelor frăţeşti din ţările de democraţie popu­lară exprimindu-şi voinţa de a întări continuu unitatea trainică a lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovie­tică, chezăşia victoriei socialismului şi a păcii. Şi aproape fiecare coloană, avea alături de steagurile roşii şi tri­colore şi lozinca: „Salut frăţesc glo­riosului popor sovietic, constructor al comunismului“. Căci nespusă este dra­gostea şi recunoştinţa poporului român faţă de marea Ţară a Socialismului victorios, care ne-a ajutat să sfări­­măm cătuşele robiei fasciste iar as­­­­tăzi, luptă cu consecvenţă pentru apă­rarea păcii in întreaga lume. PENTRU SOCIALISM PENTRU PACE De ziua Initiului de Mai, cetăţenii Capitalei s-au prezentat in faţa con­ducătorilor iubiţi cu bilanţul realizări­lor lor, prezentind in graiul carelor alegorice şi al panourilor, contribuţia la zidirea edificiului socialist al ţării. Colectivul uzinei „Tudor Vladimirescu" a realizat In trimestrul Intli al anu­lui o producţie ce întrece cu 50% producţia realizată in acelaş trimestru al anului trecut, indeplinindu-şi anga­jamentul de a înzestra agricultura cu maşini de bună calitate. In cinstea sărbătorii de 1 Mai, har­nicul colectiv al uzinelor „Vasile Roarta" a economisit 165 tone metal­­faţă de 140 cit era angajamentul, iar muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzi­nei „Mao Tze-dun", au realizat prin­tre alte produse şi o pompă de extras petrol, pe care au prezentat-o într­-un semnificativ car alegoric. Cu îndreptăţită mindrie au demons­trat muncitorii fabricii de confecţii ,,Gheorghe Gheorghiu-Dej", care au sărbătorit 10 ani de existenţă a fa­bricii. Ei au cucerit pină acum de 12 ori steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. In carul lor alegoric erau înfăţişate cele mai noi creaţii de con­fecţii. Cu înfăptuiri închinate progresului neîncetat al economiei socialiste, au demonstrat şi colectivele de la ,,Ci­­ment-Bucureşti", Fabrica de Sticlă, „Radio Popular", „Plectroaparatajul", Filatura de bumbac,­ fabrica de încăl­ţăminte „Nicolae Bălcescu" şi de la atitea zeii şi zecii de întreprinderi bucu­­reştene. Asemenea izbînzi au fost comune multora dintre cei ce au demonstrat cu bucurie şi entuziasm in ziua de 1 Mai. Iar izvorul tuturor acestor vic­torii pe frontul construcţiei paşnice a socialismului, se află in conducerea înţeleaptă de către partid, in cuvintul său dătător de imbolduri şi de energii creatoare. ŞTIINŢA ŞI CULTURA IN SLUJBA PROGRESULUI U­­­măr la umăr cu cei ce muncesc II în industrie, demonstrează in com­pne largi, părtaşi ai acelu­iaşi entuziasm sărbătoresc, slujitorii artei, culturii şi ştiinţei noastre. Acti­vitatea lor crescută din flacăra dra­gostei pentru progres, pentru binele poporului nostru, are roade îmbelşu­gate. Iată carul alegoric al celui mai înalt for ştiinţific al culturii noastre socialiste: Academia Republicii Popu­lare Române. El înfăţişează macheta cic­­otronului, importanta realizare a co­laborării ştiinţifice romino-sovietice, care deschide calea unor vaste cerce­tări pentru folosirea energiei atomice in scopuri paşnice. Aplauzele care in­­tu­fipină carul alegoric şi pe cercetă­torii Institutului de fizicii atomică, ex­primă angajamentul de luptă neabă­tută pentru pace al întregului popor, dorinţa de a , munci Ui , linişte pentru o vi­iţă tot mai ‘îmbelşugată, la adă­post de­ orice ameninţare din partea acelora care terfelind noţiunea de şti­inţă, pun la cale experienţe cu sco­pul de a găsi noi mijloace de exter­minare in masă. Oamenii noştri de­ ştiinţă şi de cul­tură, credincioşi partidului şi poporu­lui işi consacră­­ capacitatea lor crea­toare binelui omului. De aceea de­monstranţii poartă cu mindrie portre­tele academicienilor C. I. Parhon, Ho­ria Hulubei, Simion Stoilov, Elie Ca­­rafoli nume cunoscute şi respectate de toţi cărora le este scump progresul ştiinţei şi civilizaţiei. Alături de oamenii muncii din insti­tuţiile ştiinţifice, păşesc prin ţaţa tri­bunei, scriitori, pictori, muzicieni şi actori, împreună cu ei defilează in co­loane masive tineretul care miine va duce mai departe spre binele patriei, flacăra ştiinţei şi culturii. Coloana studenţilor Universităţii ,,C. I. Parhon", pare fără capăt. Mii de studenţi, mii de oameni simpli în­vaţă in facultăţi, pregătindu-se asiduu pentru activitatea lor practică de inli­ne. Studenţii Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu", demonstrează flu­­turind snopi de grîu. Este simbolul dragostei ce o poartă pămintului dar­nic, căruia ii vor smulge an de an roade tot mai bogate. Şi bucuria i­tuiului de Mai năpă­deşte inimile fără deosebire, izbucnind in­ovaţii însufleţite spre cerul ce şi-a alungat norii. ATRIBUTELE TINEREŢII ŞI FORŢEI Că tineretului nostru li este drag sportid este un lucru pe care oricine il cunoaşte. Semnificaţia acestei pasiuni o înţelegi fie deplin abia acum tind prin faţa tribunei, trec cu pas viguros coloane echipate multicolor, sub un­duirea flamurilor de mătase. Din toate raioanele Capitalei, trec tinerii colec­tivelor sportive, cu o ţinută care sin­tetizează toate atributele tinereţii şi forţei. Mulţi dintre ei sunt nume ves­tite pe stadioanele continentului, ma­eştri şi sportivi fruntaşi, care au re­prezentat cu cinste culorile rumineşti la diferite întreceri internaţionale. Alţii se pregătesc abia aram pentru cuceri­rea deplină a măestriei sportive. Dar deopotrivă, cultura fizică le este dragă şi practicarea sportului le-a oţetit tru­purile. Şi in ritmul viguros de marş, coloa­nele sportivilor işi continuă cursul, ca o mărturie a vieţii senine a tineretu­lui nostru, ca o pledoarie pentru acest mare bun al maselor, care este sportul iv Cind ultimele coloane ale demons­tranţilor au părăsit piaţa, fanfara a început acordurile „Internaţionalei". Oamenii de ordine masaţi in faţa tri­bunelor, au făcut să se înalţe spre azur cuvintele avintate ale h­anului muncito­rilor de pretutindeni, iar alături de ei, datau conducătorii partidului şi statu­lui, invitaţii. Şi imnul acesta de slavă intiiului de Mai, întruchipa in el rea­litatea zilelor noastre: creşterea necon­tenită a uriaşului front al păcii, de­mocraţiei şi socialismului.­­ Sub semnul unităţii de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor Ore­in şir au trecut prin faţa tribunelor coloanele nesfîrjie ale oamenilor muncii din Capitală. Cuvîntarea Gheorghe Apostol (Urmare din pag. 1­ a) Statele Unite ale Americii a ajuns la peste 6.000.000, în Germania occiden­tală la 1.400.000, în Italia la 2.000.000. Tuturor celor care in ţările capita­liste, coloniale şi dependente luptă îm­potriva exploatării şi asupririi, pentru democraţie şi progres social, popoare­lor care luptă pentru consolidarea sau cucerirea independenţei naţionale, cla­sa noastră muncitoare, toţi cei ce mun­cesc în patria noastră liberă, le trimit un salut frăţesc. Tovarăşi şi tovarăşe,­ ­ In acest an ziua de 1 Mai consti­tuie o­­viguroasă demonstraţie a unită­ţii şi luptei oamenilor muncii de pre­tutindeni împotriva războiului, pentru coexistenţă paşnică. In calea planurilor agresive imperia­liste se ridică forţa uriaşă a lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., mişca­rea comunistă şi muncitorească inter­naţională, clasa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largă de luptă pentru pace care se dezvoltă în statele capitaliste şi lupta de eli­berare naţională a popoarelor din co­lonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea pericolului unui răz­boi atomic oglindesc interesele vitale ale întregii omeniri. Hotărirea Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. de a înceta u­­nilateral experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen con­stituie o nouă şi măreaţă acţiune de pace. Ea creează condiţii pentru înce­tarea de către toate statele a experien­ţelor cu armele nucleare şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi elibe­rată de ameninţarea războiului atomic. Ţările imperialiste, continuind cu în­­căpăţînare politica lor falimentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pînă acum răspunsul aşteptat la iniţiativa Uniu­nii Sovietice. Dar forţele păcii sunt mai puternice decit forţele războiului. Politica dusă de statele socialiste pentru salvarea o­­menirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi sprijinul ma­selor populare tot mai largi. In toate ţările se dezvoltă tot mai mult unita­tea clasei muncitoare şi a organizaţii­lor sale sindicale in lupta pentru ză­dărnicirea planurilor negre ale impe­rialismului generator de războaie, pen­tru pace şi colaborare internaţională. In fruntea mişcării popoarelor pen­tru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncitoreşti care şi-au reafirmat in consfătuirile de la Moscova unitatea lor ideologică de nezdruncinat şi hotărirea de a în­tări această unitate, care cons­tituie o condiţie principală pentru victoria ideilor păcii şi socialismului în întrea­ga lume. De 1 Mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capi­taliste, din ţările coloniale şi din ţă­rile care s-au eliberat de acum de ro­bia colonială, cer împreună cu toate forţele progresului, cu toţi cei cărora le este scumpă pacea şi viitorul ome­nirii: să înceteze experienţele cu ar­mele nucleare, să fie oprită înarmarea cu arme atomice a Germaniei occi­dentale, să se pună capăt cursei înar­mărilor, să înceteze jocul cu focul a­­tomic al aţîţătorilor la război. Tovarăşi, In ziua de 1 Mai poporul muncitor din ţara noastră trece în revistă cu îndreptăţită mindrie patriotică succe­sele dobîndite în construirea orîndui­­rii socialiste. In 1957 producţia industriei siderur­gice a depăşit de 3,4 ori nivelul din 1938, cea a industriei constructoare de maşini de 7 ori, a industriei petrolifere aproape de 2 ori, a industriei bunuri­lor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare întîmpină ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă în mărirea producţiei de bunuri materiale şi în dezvoltarea forţelor de producţie ale patriei noastre, in indus­tria socialistă planul de stat pe pri­mul trimestru al acestui an a fost în­deplinit în proporţie de 104,4 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 10,2 la sută. Salariul mediu lunar al muncitorilor a crescut în comparaţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iniţiativei crescinde a oamenilor mun­cii care desfăşurînd tot mai larg în­trecerea socialistă, participînd mereu mai activ la consfătuirile de producţie îşi exprimă prin fapte rolul lor de stăpîni ai ţării. Iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului în fiecare zi şi la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceeaşi cantitate de mate­rie primă mai multe produse, iniţiativa ţesătoarelor de la Industria Bumbacu­lui de a mări randamentul maşinilor, iniţiativa muncitorilor din agricultură de organizare a brigăzilor permanente complexe şi alte numeroase iniţiative ale oamenilor muncii constituie o do­vadă a rezervelor inepuizabile pe care le pune în valoare munca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii par­ticipării active a maselor la organiza­rea, conducerea şi gospodărirea eco­nomiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii mun­cii să desfăşoare tot mai larg întrece­rea socialistă pentru îndeplinirea pla­nului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost , cheză şi a ridicării con­tinue a nivelului de trai al celor ce muncesc d­in agricultură s-au obţinut rezultate de seamă în dezvoltarea producţiei a­­gricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Ţărănimea muncitoare se convinge din ce în ce mai mult că drumul socialismului este drumul belşugului şi al bunăstării. Partidul şi guvernul cheamă oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă măreţului program de dezvoltare a agriculturii noastre, dez­bătut şi aprobat la Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, să lupte pentru a obţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, le­gume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de primăvară în timpul cel mai scurt şi cît mai bine în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate în acest an pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a oamenilor mun­ci de la oraşe şi a ridica bunăstarea­­ ţărănimii muncitoare. Intelectualitatea noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmînd cu încredere politica partidului, pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba dezvol­tării şi perfecţionării tehnicii, in slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi îşi aduc aportul cu cinste la construirea socia­lismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile mur­dare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orînduiri ca­­pitaliste­ moşiereşti, prin munca şi lupta lor plină de avînt pentru victoria so­cialismului in patria noastră şi apă­rarea păcii în lume. Forţa noastră se întemeiază pe a­­lianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe unitatea poporului român şi a mi­norităţilor naţionale, pe hotărirea în­tregului popor de a urma politica mar­­xist-feninistă a Partidului Amuncitoresc Român şi a Guvernului Republicii Popu­lare Romíne, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce in ce mai bune pen­tru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea o­­rînduirii socialiste, minunatele per­spective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a intări vigilenţa faţă de duşma­nul de clasă, de a zădărnici încercă­rile sale viclene, de a lovi în cuceririle revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sar­cina sa supremă să depună toate for­ţele pentru consolidarea continuă a la­gărului socialist, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, pentru întărirea unităţii şi colaborării frăţeşti intre ţările so­cialiste. Poporul român este hotărît să facîi tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la slăbirea încor­dării internaţionale, la întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Române sprijină convocarea unei întîlniri la nivel înalt, se pronunţă împotriva cursei înarmărilor, pentru încetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone de­­nuclearizate în Europa, pentru des­fiinţarea blocurilor militare şi lichida­rea bazelor militare aflate pe teritorii străine, împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de forţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dez­voltarea colaborării economice şi cul­turale între ţări şi popoare. Sub conducerea Partidului Munci­toresc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninismului, înainte spre vic­toria deplină a socialismului în scumpa noastră patrie) Trăiască 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc, in lupta pentru pace, democraţie şi so­cialism! Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de iiclrmit al păcii şi, socialismului! Trăiască pacea şi prietenia între po­poare! Cu gîndul la noi izbînzi Urziceni Semitele sărbă­torii nu le-am vă­zut" numai" in for­fota străzii, in zburdălnicia copiilor, mi le-au a­­rătat şi zlmbetele calde ale ma­melor, bucuria sădită pe feţele tu­turor, bucuria izvorită din inima şi acelui tinăr şi celui bătrin. Era pe chi­pul lor, al celor de la miting, in pasul lor, acea siguranţă şi fermitate de nestrămutat, acea credinţă ce ţi-o dă trăinicia unui ideal, era înflorită mulţumirea dată­ de împlinirea unui gind scump. Cele împlinite sub conducerea în­cercatului partid al clasei muncitoare deschid căi largi spre noi şi noi bi­­ruitiţi. Iată-i pe muncitorii de la fa­brica de fermentat tutun, care şi-au realizat planul de producţie in pro­porţie de 134 la sută. Muncitori ca Stan Petra, Gheorghe Ecaterina, Io­­niţă Coman sunt minării ale întregului oraş. Iată-i pe cei de la întreprinde­­rea de gospodărie orăşenească care au efectuat reparatul şi pavatul stră­zilor pe o suprafaţă de 14.000 m.p. Iată-i pe mecanizatorii de la G.A.S. Girbovi care au terminat insăminţa­­tul porumbului dublu hibrid pe cele 705 ha. Toate aceste fapte, le-au as­cultat cu drag cei prezenţi la mitin­gul de 1 Mai şi nu arareori cuvîntul vorbitorului, al tovarăşului Iacob Tă­­nase, secretar al comitetului raional de partid, a fost întrerupt de aplauze. In Urziceni, oraşul de pe valea ia­­lortu­ţei a fost sărbătoare... S‘a­­ jucat şi s-a cintat pină seara tirziu. TR. POPESCU STEAGUL ROŞU 111 ftparaTGa Vieţii Pentru a grăbi lucrările agricole de primăvară ■ _ . . Prima zi de mai noştori a adunat umăr ___________ lingă umăr, inimă lingă inimă, un număr de peste 7.000 de oameni ai muncii din oraşul Roşiori. încă din primele ore­­ ale dimineţii pe străzile oraşului, oam­enii işi dădeau bineţe la locurile de întilnire, apoi e­ra o revăr­sare de forţă vie, înaintau în coloane sau în grupuri compacte spre cen­trul oraşului, unde i se ridicase tri­buna oficială. S-au adunat să săr­bătorească iarăşi — purtînd în pri­viri şi în inimi tinereţea noului ano­timp — ziua lui 1 Mai, ziua interna­ţională a celor ce muncesc, începe mitingul. Fanfara şi corul Casei raionale de Cultură, intonează imnul Republicii. Zeci de pormnbei îşi iau zborul rotindu-se deasupra mulţimii. Tov. Grigore Dumitrescu, secretar al comitetului orăşenesc P.M.R., declară deschisă manifestaţia de 1 Mai. Ia cuvîntul apoi tov. Stere­a Constamtinescu, prim secretar al co­mitetului raional P..M.R. Roşiori,, care vorbeşte despre importanţa zilei de 1 Mai. Asistenţa subliniază adesea prin puternice ui­rale şi aplauze, cuvîntarea, manifestînd pentru victoria socialis­mului în patria noastră, pentru soli­daritatea tuturor oamenilor muncii de pe globul pămîntesc. Vorbitorul a arătat în continuare că recenta h­otărîre a Guvernului So­vietic de a înceta unilateral experien­țele cu armele nucleare, a produs un ecou puternic în întreaga lume. Po­poarele lumii cer ca Statele Unite şi Anglia să­ înceteze la rîndul lor ex­perienţele nucleare. Luptei pentru preîntîmpinarea unui nou război i se alătură şi oamenii muncii din Roşiori, care contribuie la întărirea păcii prin rezultatele obţi­nute în muncă. In cinstea zilei de 1 Mai, Centrul mecanic Roşiori şi-a realizat planul pe luna aprilie pe ziua de 27, a sporit productivitatea muncii cu II la sută, iar preţul de cost a scăzut faţă de cel planificat cu 3 la sută. Succe­se­ însemnate au obţinut şi celelalte întreprinderi eco­nomice din oraş ca : Ţesătoria „Te­leorman“, „Depoul C.F.R.“, „Furnalul roşu“. VASILE CABULEA Vidra Şi In raionul Vi­dra, ziua de I ______________ Mai a fost sărbă­torită prin muncă însufleţită pe ogoare. Mecanizatorii staţiunii de maşini şi tractoare Călu­găreni au pornit incă de la ivirea zorilor pe ogoarele gospodăriilor agri­cole colective şi ale întovărăşirilor la executarea lucrărilor agricole de pri­mă urgenţă. Timpul find destul de înaintat, mecanizatorii s-au­ străduit să obţină cit mai bune rezultate in efectuarea arăturilor pentru însăriiîn­­tări, grăpatul ogoarelor şi insăruîn­­tarea porumbului. La sfirşitul zilei de 1 Al­ai, Ziua solidarităţii internaţionale a oameni­lor mumii, mecanizatorii de la S.M.T. Călugăreni au raportat conducerii staţiunii importantele realizări obţi­nute în această v. S-au evidenţiat în mod deosebit brigăzile a IV-a şi a V-a conduse de Petre Alexandru şi Constantin Ciolmec, ca şi tracto­riştii Gheorghe Dragnea, Gheorghe Daniil, Tudor Voicu, Gheorghe Şuru­­baru şi alţii. Cu rezultatele obţinute în ziua de 1 Mai mecanizatorii de la S.M.T. Călugăreni au realizat pină acum planul campaniei de primăvară In procent de 58 la sută. Au sărbătorit prin muncă ziua de 1 Mai De 1 Mai. Ut­­ toate raioanele regiunii noastre, au răsunat cintecele bucuriei, stindardele au fluturat in soare, oamenii fi-au manifestat soli­daritatea cu­­cei­ ce muncesc din toate ţările lumii. In afară de cei ce au participat la mitingurile şi demonstraţiile închinate­­lui I Mai, marea majoritate a oamenilor muncii de pe ogoare, mecanizatori din S.M­.-uri, muncitori din G.A.S.-uri, colectivişti, întovă­răşiţi şi ţărani individuali din salcie tuturor raioanelor, au sărbătorit Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, lucrind cu entuziasm pentru grăbirea arăturilor şi insăminţărilor de primăvară. Aceasta este o dovadă pu­ternică a profundului patriotism de care sunt însufleţiţi cei ce muncesc pe ogoare, o dovadă a hotăririi lor de a face totul pentru obţinerea unor recolte bogate. Redăm mai jos numai citeva aspecte din munca rodnică ce s-a desfăşurat de 1 Mai pe ogoarele regiunii Bucureşti. Tractoriştii au lucrat cu însufleţire Tractoriştii de la G.A.S. Olteniţa insămi­ițînd porumb Bucuria împlinirilor Slobozia Pentru întîmpi­­narea sărbătorească a zilei de 1 Mai, muncitorii şi ţăra­nii muncitori din raionul Slobozia s-au pregătit încă de mult timp. Despre aceasta, şi despre altele s-a vorbit pe larg la mitingul care a avut loc, în oraşul Slobozia cu oca­zia sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oameni­lor muncii. „Condiţiile în care sărbătorim as­tăzi 1 Mai, diferă de cele din anii trecuţi, a spus în cuvîntul său tova­răşul Ştefan Ghiţoiu, prim secretar al comitetului raional de partid. In­fluenţa partidelor comuniste şi mun­citoreşti, a crescut considerabil pe plan internaţional. In ţara noastră, în raionul nostru succesele construcţiei socialiste sunt deoseb­it de mari“. Şi raportorul a prezentat în conti­nuare cifre şi fapte care au umplut de bucurie inimile participanţilor la miting. „La 1 Mai anul acesta, ra­ionul Slobozia este colectivizat în procent de peste 60 la sută. Există astăzi un raion 42 gospodării agri­cole colective care cuprind 11.902 familii şi 52.127 ha. Printre comunele şi satele unde au intrat mai multe familii ?■ gospodării colective se nu­mără Orboeşti, Buieşti, Valea Ciorii şi Smirna. In nouă comune din ra­ion, colectivizarea este complet termi­nată“. ŞTEFAN FLORESCU întrecere pe ogoare Drăgăneşti Vlaşca ! Mai a fost sărbătorit în acest an, de către ţără­nimea muncitoare a raionului Dragăneş­ti-Vlaşc­a, prin pre­zenţa ei masivă pe întinsul ogoarelor. In această adevărată zi record, pre­tutindeni au fost obţinute rezultate mai bune ca în restul zilelor, reuşin­­du-se a se recupera astfel, în bună parte, răm­în zile în urmă, provocate de timpul neprielnic din această pri­măvară. Colectiviştii de la G.A.C. „2.­ August“, din comuna Valea Cire­şului, ţăranii muncitori de la întovă­răşirea „Drumul fericirii“ din Drăgă­neşti, şi mulţ­i alţii s-au întrecut în muncă pentru a cinsti 1 Mai cu cit mai multe realizări în campania agri­colă de primăvară. .Mitingul închinat zilei de 1 Mai a avut loc cu o zi înainte, în se­ara zilei de 1a6 aprilie la reşedinţa de ra­ion. In­ cuvântul rostit cu acest prilej de către tov. Constantin Podocea, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, a fost sub­liniată însemnătatea zilei de 1 Mai, arătîndu-se totodată nenumăratele realizări obţinute în ultimii ani, în cuprinsul raionului, în diversele sec­toare de activitate. Pag 3-a PASTEL Snagov Peste grădinile ninse de florile cireşilor şi caişi­­lor, s-a revărsat în răcoarea primei adieri de mai, tot freamătul sărbătoresc. Venea parcă de departe, dinspre tarlalele în­tinse, unde tractoarele porniseră o luptă aprigă cu pămintul. Pretu­tindeni clocotul muncii răzbătea ca o chemare de înaltă cinstire. Iar freamătul acesta al ogoarelor, tre­zite la viaţă, avea astăzi o semni­ficaţie deosebită. El aducea prinos inițiului de Mai. Aşa s au hotărît tinerii mecanizatori agricoli din S.M.T .-urile şi G.A.S.-urile raio­nului Snagov să cinstească marea Sărbătoare de arminden, prin muncă. Pastei de 1 Mai in raionul Sna­gov. Un tablou al inimilor harnice avintate pe ogoare, d­ind friu liber unor nobile imbolduri In muncă. Am simţit acest lucru şi in entu­­ziasmul activităţii brigăzilor de la S.M.T. Cocioc, mi­ l-a amintit şi voioşia mecanizatorilor agricoli de la S.M.T. Grădiştea, care in cin­stea zilei de 1 Mai au prins ogoa­relor mindrele lor podoabe, zecile de tractoare şi semănători şi odată cu ele şi tinereţea lor clocotitoare de inimoşi meşteri ai gliei. Fiecare tractorist a ţinut să a­­du­că prinosul muncii lui marii săr­­bători. Şi Nicolae Sandu şi­ Emil Matei şi Alexandru Mateescu, toţi din brigada l­a fruntaşă pe S.M.T. Cocioc. Ba, un alt tractorist, cel mai harnic din staţiune, Nicolae R. Ilie, şi-a îndeplinit planul pe în­treaga campanie de primăvară in cinstea lui 1 Mai. Dealtfel, întreaga brigadă a treia din care face el parte, va îndeplini in ctteva zile toate sarcinile la arături şi Insă­­minţări pe campania de primăvară. ...Pastel de 1 Mai in raionul Snagov. Un tablou al prinosului adus de hărnicie lui 1 Mai. La pos­tul lor de pe ogor, tinerii muncitori l-au primit aşa cum se cuvine, cu defilarea tractoarelor pe ogoare şi cu inimile mai avintate ca oricind, hotărite de a termina cit mai curind marea bătălie a ipsaminţărilor de primăvară. MIHAIL COSPODIN Hotărîţi să obţină o recoltă bogată Răcari Zorile’ zilei de 1 Mai au găsit şi pe oamenii muncii de pe ogoarele raionu­lui Răcari la lucru. Muncitorii din gospodăriile agricole de stat, tracto­riştii, ţăranii muncitori au hotărît să sărbătorească Ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc inten­sificând eforturile pentru a pune ba­zele unei recolte cît mai îmbelșugate. Despre aceasta a vorbit de altfel tov. Constantin Burdenca, prim secretar al comitetului raional de partid la mitingul care a avut loc în parcul comunei Răcari, cu ocazia zilei de 1 Alai.­­ Intr-adevăr, pe cîmp, oamenii au adăugat noi înfăptuiri frumoaselor realizări dobîndite în întîmpinarea marii sărbători de 1 Mai. Comuna Ghimpaţi. Gospodăria agri­colă colectivă „Răscoala din 1907“ a încheiat campania de insămînţări de primăvară. Au fost însămînţate şi ultimele două hectare şi jumătate cu porumb. S-au evidenţiat harnicii co-­ iectivişti Dumitru Croitoru şi Sma­­randa Radu din echipa a 2-a condusă de Gheorghe Stelian. Echipa a trecut apoi la pi­­vitul griului. Comuna Coşoba. Ţăranii muncitori din această comună au chemat nu de mult la întrecere patriotică pe cei din Joiţa. Faptele lor arată că sunt hotărîţi să se situeze în frunte. In ziua de 1 A mai toate atelajele au ieşit la cîmp. A membrii întovărăşirii agri­cole „Tudor Vladimirescu“, ajutaţi de mecanizatorii de la S.M.T. Titu, au îrrsămînţat cu porumb cele 12 hectare de pe deal. Şi renumiţii cultivatori de cartofi din comunele Slobozia-Moară, Lun­guieţii, Brezoaia, Brezoaiele au mun­cit cu spor. înainte cu o zi, cei din Brezoaia au însămînţat 317 hectare cu cartofi şi­­­orumb. Pentru ziua de I Alai şi-au propus să depăşească această suprafaţă ; pe la ora prîn­­zu­lui erau de acum însămînţate pesta 250 hectare. Pretutindeni s-a muncit cu drag. In rîndul oamenilor muncii de pe ogoarele raionului Răcari a avut un puternic ecou Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii. Seara, în comunele raionului, echi­pele cultural-artistice au închinat spectacole frumoase celor ce au săr­bătorit ziua de 1 Mai prin muncă avîntată. S. MARINO FOTBAL VICTORIA TĂTĂREŞTI A CÂŞTIGAT „CUPA STEAGUL ROŞU’’ Oraşul Alexandria şi frumosul sta­dion de pe malul Vodei s-au dovedit ieri după amiază gazde foarte ospita­liere. Mai bine de 1000 spectatori au venit să asiste la finala competi­ţiei de fotbal săteşti din regiunea bucureşti, organizată fie ziarul „Stea­gul roşu“. Finalistele, cele mai bune echipe de fotbal participante la competi­ţie, Victoria Tătărăşti (raionul Ol­teni), şi Recolta Mihăileşti (raionul Domneşti) au oferit un meci disputat cu multă îndîrjire. Ardoarea cu care echipele s-au a­­vîntat în lupta sportivă, risipa de e­­nergie pe care au făcut-o cei 22 de jucători, au entuziasmat publicul. Jo­cul de ieri a plăcut nu numai pen­tru dirzenia sa, ci și pentru fazele spectaculoase care au abundat. A în­vins echipa care pină la fluierul final s-a dovedit a fi mai bună. Aceasta a fost echipa mecanizatorilor din Tătă­răşti. Deşi conduşi la pauză cu 1—0, S.M.T.-iştii nu s-au descurajat şi au reuşit să-şi impună superioritatea. Rezultatul de 2—1 cu care s-a înche­iat jocul este încununarea eforturilor depuse de un grup de sportivi tineri şi entuziaşti, trofeul pus în joc de ziarul „Stea­gul roşu“ şi-a stabilit domiciliul pen­tru un an de zile, la clubul mecani­zatorilor din Tătărăşti. Realizatorii golurilor sunt: Ristea şi Oprea pentru Victoria­ Tătărăşti, şi Gh. Rizea pentru Recolta Mihăileşti. A condus foarte bine Florian Si­­muiescu (Alexandria), ajutat la tuşe de Cristache şi Ilie Hristea. Iată formaţiile care s-au aliniat pe teren : VICTORIA TATARAŞTI: (instruc­tor Liviu Burcea), Preda, Tănăsescu, Ionescu, Morcov, Ivaşcu, Pana, Ilea­­gu, Grasu, Ristea, Oprea, Simionescu. RECOLTA MIHĂILEŞTI: (instruc­tor Stelian Rădulescu) Drăghici, Na­­phen, Boros Gîjîn­ă A., Olteanu, Gî­­i'i’ă M. Rizea, Constantinescu, Pre­da, Gîjîn­ă S., Sotir, PETRE CRISTEA

Next