Steagul Roşu, noiembrie 1958 (Anul 4, nr. 1422-1446)

1958-11-01 / nr. 1422

Să dăm avînt întrecerii Mg pe şantierele noilor terenuri agricole P­e harta economică a patriei noastre, alături de însemne­le care marchează şantierele unde se înalţă zeci de impunătoa­re construcţii industriale şi ener­getice, au apărut în săptămînile din urmă simbolurile unor noi şantiere, ale unor lucrări de mare amploare , lucrările de hidroame­­liorare menite a reda agriculturii mii şi mii de hectare. După cum se ştie, prin Directi­vele celui de al H-lea Congres al P.M.R. şi lucrările Consfătuirii de la Constanţa a ţăranilor şi lucră­torilor din sectorul socialist al agriculturii, partidul a subliniat deosebita însemnătate economică pe care o are valorificarea unor suprafeţe cît mai mari din terenu­rile inundabile, erodate, sărăturate, nisipoase, etc., acţiune prin care urmează să se extindă simţitor .'.iipraît.ţa agricolă şi sa se dppân­­dească astfel anual sute de mii de tone cereale şi alte produse agri­cole. Un asemenea spor de pro­ducţie va însemna nu numai o contribuţie valoroasă la înflorirea întregii economii naţionale, ci va exercita o influenţă activă in creş­terea continuă a bunăstării ţără­nimii muncitoare. Ceea ce caracterizează de pe acum activitatea şantierelor care s-au deschis în regiunile Constan­ţa, Bucureşti, Galaţi, Craiova şi multe altele, este avîntul ai care zeci de mii de ţărani muncitori sprijină prin muncă voluntară — cu braţele şi cu atelajele proprii — efectuarea lucrărilor proiectate. Îşi află aci oglindirea dragostea şi entuziasmul cu care masa ţă­ranilor muncitori înţelege să răs­pundă chemării partidului, trans­­formînd bătălia împotriva stihiei apelor într-o largă mişcare patrio­tică de muncă voluntară, prin care se vor economisi însemnate fon­duri băneşti ce vor fi utilizate în alte sectoare ale construcţiei so­cialiste. In regiunea noastră, pe linia tra­ducerii în viaţă a planului elabo­rat din iniţiativa şi sub îndruma­rea Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., s-au deschis mai multe şantiere, dintre care cele mai im­portante sunt cele de la Cernica- Căldăraru, Zimnicea — Năsturelu, Arsache — Pietroşani, Sf. Gheor­­ghe, Jilavele. Numai prin lucrările proiectate aci, vor fi recîştigate circa 20.000 l­a. Faptul că aceste terenuri vor putea fi lesne irigate şi vor asigura astfel o recoltă me­die de cel puţin 3.000 kg. cereale la hectar, face ca sporul anual de producţie ce va fi obţinut să trea­că de 6.000 vagoane cereale, la care se adaugă im­portante canti­tăţi de legume şi zarzavaturi. Entuziasmul cu care mii şi mii de ţărani muncitori, în frunte cu comuniştii, sprijină prin muncă vo­luntară lucrările de pe şantiere, reflectă dorinţa vie a celor ce muncesc pe ogoarele regiunii noas­tre de a răspunde şi ei prin fapte vrednice sprijinului multilateral pe care partidul şi guvernul îl a­­cordă ţărănimii muncitoare prin tractoarele şi maşinile agricole ce li se pun la dispoziţie, prin semin­ţe selecţionate şi asistenţă tehnică, desfiinţarea cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole etc. Pe şantierul Cernica-Căldă­­raru, participarea plină de elan a mii de ţărani muncitori din comu­nele raionului Brăneşti — alături de numeroşi muncitori şi funcţio­nari din întreprinderi şi instituţii din Capitală — a permis ca în num­ai două luni să se execute cea mai mare parte a lucrărilor ce fuseseră programate pentru o pe­rioadă de aproape doi ani. Pe şan­tierul Zimnicea—Năsturelu sunt zil­nic prezenţi la muncă voluntară pe­ste 1500 ţărani muncitori cu mai bine de 700 atelaje, unii veniţi din comune situate la 20—25 km. de­părtare. Chemarea la întrecere pe care (Continuare in pag. 3-a) SESIUNEA ACADEMIEI R. P. R. CONSACRATA ŞTIINŢEI SOVIETICE In cadrul manifestărilor Lunii prie­teniei rom­îno-sovietice, vineri a avut loc la Academia R. P. Român, o se­siune de comunicări ştiinţifice consa­crată realizărilor ştiinţei sovietice. In prezidiu au luat loc academicie­nii I. S. Gheorghiu, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române, St. Milcu, secretar prim al Academiei R.P.R., C. D. Neniţescu, St. S. Nicolau, S. Stoi­­lov — membri în Prezidiul Academiei R.P.R., P. Constantinescu-Iaşi şi Al. Graur. Au participat academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., pro­fesori universitari, cercetători ştiinţifici, scriitori şi numeroşi alţi oameni de şti­inţă şi cultură. Au asistat V. F. Nikolaev, însărci­natul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei U.R.S.S. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. I. S. Gheorghiu care a arătat că prin această sesiune Academia R.P. Române aduce un sincer­ şi cald oma­giu ştiinţei sovietice, ştiinţa cea mai înaintată din lume. Recitalul pianistului sovietic Evghenii Malinin Vineri seara, a avut loc în sala Ateneului R. P. Romíno, un recital extraordinar dat de pianistul sovie­tic Evghenii Malinin, laureat al Con­cursului internaţional de pian „Mar­­gueritte Long-Jacques Thibaud“ şi al Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Budapesta. In prima parte a recitalului pia­nistul sovietic a interpretat Sonata nr. 31 opus 110 în la bemol major de Beethoven şi Sonata opus 35 în si bemol major de Chopin. După pauză, artistul sovietic a prezentat suita „Tablouri dintr-o expoziţie“ de Mus­sorgsky. Publicul a răsplătit cu vii aplauze pe pianistul sovietic pentru remarca­bila sa interpretare In vederea dezvoltării schimburilor comerciale intre R. P. R. şi Grecia La invitaţia Camerei de Comerţ a R. P. Române, o delegaţie de repre­zentanţi ai Camerelor de Comerţ şi industrie din Atena, Pireu şi Salonic a vizitat între 23 şi 30 octombrie 1956 R. P. Romînă. Delegaţia de comercianţi şi indus­triaşi greci a avut un schimb de ve­deri cu membri ai Camerei de Comerţ a R. P. Romíne referitor la relaţiile comerciale dintre R. P. Romînă şi Grecia. Cu această ocazie s a examinat stadiul actual al schimburilor comer­ciale între cele două ţări şi s-a apre­ciat că există posibilităţi pentru mă­rirea volumului de schimburi comer­ciale între R. P. Romînă şi Grecia. In acest scop, reprezentanţii Came­relor de Comerţ şi Industrie din A­­tena, Pireu şi Salonic şi ai Camerei de Comerţ a R. P. Romíne au subli­niat necesitatea unei colaborări cit mai strînse între aceste Camere de comerţ, în interesul dezvoltării schim­­bulii de mărfuri între cele două ţări. SEARĂ LITERARĂ Vineri la Casa Ziariştilor din Capi­tală a avut loc o seară literară orga­nizată de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. şi Uniunea ziariştilor din R. P. R. cu prilejul comemorării a 340 de ani de la încetarea din viaţă a marelui scriitor şi publicist clasic coreean He Chinn. întreţinerea şi repararea t­­r­­onurilor Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Slobozia a analizat anul acesta în mai multe rînduri problema drumurilor. Treaba nu s-a oprit însă la nivelul raionului şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare comuna­le au analizat în amănunţime aceas­tă problemă, fie în sesiuni, fie în şe­dinţele de comitet executiv. In anul acesta în raion s-au efec­tuat lucrări importante prin contribu­ţie în muncă. Pe şoseaua Căzăneşti, ce face legătura cu comuna Cocota (Urziceni) s-au efectuat lucrări de regie în procent de 60 la sută pe o distanţă de­­14 km., s-a terminat te­­rasamentul primului strat de fundaţie pe drumul Bucu—Mărculeşti, s-au lu­crat terasamente pe şoselile Amara— Griviţa, Slobozia—Amara. Cu toate aceste lucrări şi altele, situaţia reali­zării planului contribuţiei în muncă pînă la mijlocul lunii octombrie se prezintă slab, efectuîndu-se lucrări doar în procent de 57 la sută. Reiese de aci, că după ce au trecut aproape zece luni de zile din anul în curs, în raionul Slobozia, s-a rea­lizat abia jumătate am sarcina pla­nificată în domeniul drumurilor. Că în cele două luni ce au mai rămas nu se va putea îndeplini restul de 43 la sută, este clar. Aşa d­r, în raionul Slobozia s-a făcut în acest domeniu treaba doar pe jumătate şi aceasta pentru că şi măsurile preconizate la începutul anului s-au oprit la jumă­tatea drumului. S-au analizat în se­siuni, în şedinţele comitetului execu­tiv raional şi în cele comunale, dar sarcinile nu s-au dus la bun sfîrşit, nu a fost organizată şi urmărită În­deplinirea acestora. Deşi s-a ştiut din vreme, de pildă, că în cadrul raionului mai sunt co­mitete executive ale sfaturilor popu­lare comunale care subapreciază aceas­tă problemă, nici secţia de drumuri (ing. şef Fociuc) şi nici comitetul executiv al sfatului popular raional nu au luat măsurile necesare. Dacă pînă acum s-a invocat mo­tivul campaniei însămînţărilor de toamnă argumentul acesta nu mai este valabil la ora actuală, cînd în majoritatea comunelor însămînţările sunt termina­te. Este vorbe doar de acordarea unui mai mare interes, atît din partea organelor raionale cît şi a celor comunale pentru grăbire­ sim- Ţitoare a muncii de întreţinere şi re­parare a drumurilor raionului.­­ P. DOBRE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ. ORDANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV—Nr. 1422 Simbătă 1 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani Cu 65 zile înainte de termen GIURGIU — (De la corespondentul nostru). Lucrătorii de la sectorul căi navigabile Giurgiu, s-au angajat ca în ajunul zilei de 7 Noiembrie să rea­lizeze planul anual. Antrenaţi în în­trecerea socialistă, lucrătorii de la S.C.N.­Giurgiu au realizat planul a­­nual încă de pe data de 21 octombrie, adică cu 60 de zile înainte de termen. Astfel a fost executat un volum sporit de dr­agaje, refulări de vase, con­strucţii portuare şi reparaţii curente de întreţinerea şenalului navigabil. Realizările cooperatorilor SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). Muncitorii cooperativei „Mun­că şi producţie“ din Slobozia, întîm­­pină cu noi succese în muncă ziua de­­ 7 Noiembrie. Secţia radio, reparaţii ,­ transformări şi instalaţii şi-a depăşit planul pe luna în curs cu 15 la sută.­­­ Secţiile de tîmplărie şi tinichigerie cu 6 şi respectiv 14 la sută. Tot în cinstea marii sărbători, mun- ;­ citorii secţiei mecanice au terminat in- n stalarea a două noi maşini care le­­­ vor uşura munca, iar la secţia de co­ji/­voare a luat fiinţă prima unitate co­­­­lectivă cu 11 gherghefe mari. Consfătuire Joi au început în Capitală, la In­stitutul de cercetări pentru mecaniza­rea şi electrificarea agriculturii, lu­crările consfătuirii pe ţară cu privire la comportarea în producţie a trac­toarelor şi maşinilor agricole, îmbu­nătăţirea sistemului de reparaţii şi normele de casare a tractoarelor şi maşinilor agricole. Lucrările consfătuirii continuă (Agerpres) Agenda raionului Lehliu O NOUA FABRICA DE TIMPLARIE Colectivul de muncitori şi tehni­cieni din cadrul întreprinderii raio­nale de industrie locală Lehliu, în­­tîmpină ziua de 7 Noiembrie cu noi şi însemnate realizări. Una din a­­ceste realizări teste şi fabrica de tîmplărie din satul Preazna care a fost înzestrată cu tot utilajul nece­sar şi dată în funcţiune. Aci se vor lucra binare, uşi, ferestre, bănci şcolare şi alte articole de larg con­sum pentru aprovizionarea populaţiei din raion. APROAPE 260 CERCURI DE CITIT Printre numeroasele realizări în­făptuite de comitetele de femei din cuprinsul raionului Lehliu, este şi creşterea numărului cercurilor de citit. In comuna Lehliu, de pildă, au fost înfiinţate pînă în prezent mai mult de 10 cercuri de citit, iar in comuna Dor Mărunt funcţionează 14 cercuri. Pînă în prezent, pe în­tregul raion au fost înființate a­­proape 260 cercuri de citit. Telegramă Tovarăşului MAX REIMANN, Prim-Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania BERLIN Stimate tovarăşe Reimann, Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei dv. de naştere, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite cele mai calde felicitări. Salutăm în persoana dv. pe unul din activiştii de frunte ai mişcării muncitoreşti germane, fiu devotat al poporului german, militant neobosit pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale. Vă urăm multă sănătate şi noi succese în activitatea dv. şi a Parti­dului Comunist din Germania pentru unitatea de acţiune a clasei munci­toare germane, pentru realizarea unei Germanii unite, democratice şi iubi­toare de pace, pentru apărarea păcii in lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN La întreprinderea „Electro­aparataj Brigada I U.T.M. de la întreprinde­rea „Electro­apara­­taj“ din Capitală condusă de tov. Sîrbulescu Marcu şi-a luat angaja­mentul în cinstea zilei de 7 Noiem­brie să depăşească zilnic norma cu 10%, să dea pro­duse de calitate şi să facă economii de material. In clișeu : brigada în timpul lucrului. Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHE A-DEJ Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne Tovarăşului CHIVP STOICA Bucureşti In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi-au luat angajamentul de a-şi îndeplini planul anual de betoane a barajului — 254.000 m.c. — pînă la data de 7 Noiembrie 1958. Raportăm că azi 28 oc­tombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sar­cina anuală şi cu 10 zile mai devreme faţă de angajamentul luat. La 1 n­o­­iembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca şi de aici înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen şi la un preţ cît mai redus, această mare construcţie a planului de electrificare — Hidrocentrala V. I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 31-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie ! Trăiască P.M.R., iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre! Direcţia generală a Hidrocentralei Director general ING. GILBERT Comitetul raional P.M.R. Bicaz prim-secretar GHEORGHE CONDREA Complexul sindical Bicaz presedinte TIBERIU SARKOSI Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Succese însemnate In însufleţită întrecere socialistă pe care oamenii muncii o desfăşoară în întîmpinarea celei de-a 41 -a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie au fost­ obţinute realizări de seamă în creşterea producţiei, produc­tivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Metalurgiştii de la uzinele „Tim­puri Noi“ din Capitală lucrează în contul ultimei decade a lunii noiem­brie. Pînă acum ei au executat peste plan 7 motoare semi-diesel destinate exportului Ceferiştii „Griviţei Roşii“ au rea­lizat încă de pe acum mare parte din angajamentele luate în cinstea marii sărbători de la 7 Noiembrie. Muncitorii din sectorul vagoane au terminat repararea cu materiale re­zultate din economii, a două vagoane de călători. In sectorul locomotive, timpul de imobilizare a locomotivelor pentru reparaţie a fost redus cu 3 la sută. Muncitorii din secţia ajustat şi-au îndeplinit planul pe luna aceas­ta cu 5 zile înainte de termen. MII străini despre tara nasul O carte de impresii frumos legală in piele se află pe măsuţa din holul hotelului „Lido” al O.N.T. ,,Carpaţi”. Mai mult datorită unui gest reflex, decit curiozităţii des­chidem cartea. Răsfoind această carte iţi trec prin faţă peisagiile pitoreşti ale ţării noastre. Turiştii străini care ne-au vizitat ţara au notat profunde şi emo­ţionante impresii, pe care le-au lăsat asupra lor fru­museţile patriei noastre, transformările profunde petrecute în viaţa poporului român. Răsfoind pagină cu pagină, filele prind parcă viaţă şi vorbesc : ,,Sint profund impresionat­ — spun slovele — de cele ce văd in Rominia. Nu aş fi crezut nici o­dată că aveţi un folclor atit de bogat şi peisagii atit de frumoase. Voi mai reveni in această ţară cit mai curind. Sper să aflu con­diţiile necesare realizării unui film do­cumentar de lung metraj.” Scrisul continuă si pe fila următoare, iar in josul său descifrăm semnătura turistului francez M. Andre. Un alt turist francez, criticul de artă A. Ver­det care a vizitat de curind Delta Dunării, notează: ...Nu cred să pot găsi undeva un ţi­nut care să fie in acelaşi timp un pa­radis a! păsărilor, al vinătorilor, al pescarilor, al bota­­niştilor şi al zoolo­gilor. E ceva atit de măreţ, incit m-am hotărit să scriu o carte de: s­pre Deltă". Mai întoarcem ci­­teva file căutând să pătrundem miezul celor scrise de tu­riştii străini care ne-au vizitat ţara Conducătorul unui grup de turişti din R.P. Gentumă, Paul Frölich, proprie­tarul firmei de tu­rism cu acelaşi nume din Hanovra, scrie in cuvinte e­­logioase: ,,Părăsind fru­moasa Rominie, nu aş vrea să pierd prilejul de a mulţumi in numele între­gului grup de turişti germani, pentru primirea călduroasă care ni s-a făcut, precum şi pentru tot ceea ce a contri­buit ca această călătorie să fie o re­velaţie pentru noi". Unii turişti mai talentaţi, nu se măr­ginesc numai la scris ci desenează un album cite o imagine care i-a impre­sionat mai mult. Printre acestea nu lipseşte nici silueta masivă a Combi­natului Poligrafic „Casa Scăleii” din Bucureşti ,cu turnurile sale măreţe Pe o pagină, un turist ceh care a făcut o excursie pe Valea Prahovei, a scris citeva versuri şi a desenat in creion hotelul de la cota 1400 şi munţii Bu­­cegi cu virful Caraiman. Pagini întregi ca mulţumiri pentru dragostea cu care sunt înconjuraţi, cit şi pentru farmecul excursiilor făcute, sunt semnate de trişti­ sovietici. Ev­­gheni Adolf­ovici Kibrik, membru co­respondent al Academiei de Arta din U.R.S.S., după ce a vizitat Muzeul de Artă al R.P.R., cercetind lucrările cele mai reprezentative ale graficei româ­neşti, a declarat: „Le-am cofntemplat indelung, nu numai ca specialist, dar şi ca admirator al frumosului”. Multe asemenea impresii sunt ex­primate şi in limba engleză. Turistul american E. Williams, directorul Ope­rei din Chicago şi-a exprimat regretul că din cauza lipsei de timp, nu a putut vizita decit citeva instituţii culturale din Bucureşti, deosebit de interesante. Iată acum şi ce scrie o turistă ameri­cană de origine rotnit­ă, care a venit să-şi viziteze patrie părăsită cu mi şi ani în urmă, şi anume Elefteria Jorse, soţia primarului din Chicago. „România pe care am părăsit-o acum 45 de ani, este azi de nerecunoscut. Clădirile şi frumuseţile pe care le-am văzut nu existau înainte, şi slut min­ară că ţara mea a progresat atit de mult. Cultura este de asemenea un fapt care m-a impresionat. In Rominia toată lumea învaţă , majoritatea oamenilor cu care am venit în contact dovedeau o cultură generală bogată. „Casa Scin­­teii" pe care am vizitat-o este nease­muită’ . Un grup de turişti din Franţa care au petrecut in Rominia zile deosebit de plăcute, îşi exprimă mulţumirea pentru primirea şi condiţiile de care s-au bu­curat in cursul acestei vizite de neui­tat. „Deosebit de adâncă a fost impre­sia lăsată de diversitatea peisajului ro­­mânesc, şi de realizările moderne din domeniul industrial şi social. Sperăm să revenim curind in această ţară şi să re­găsim acelaşi elan spre progres". Această declaraţie este semnată de mai mulţi turişti in frunte cu conducăto­rul grupului, dr. Henri Nusem din Pa­ris. Am notat aici numai citeva din pă­rerile turiştilor străini despre ţara noas­tră. Ne oprim aici şi aşteptăm ca noi şi noi turişti de pe întregul glob pămin­­tesc, să-şi dea întilnire pe meleagurile Republicii Populare Române,­­pentru a duce apoi cu ei, împreună cu impresiile plăcute, şi sentimentele de pace şi prie­tenie intre popoare, care însufleţesc po­porul nostru. P. VASILIU Popas la Snagov Cît mai multe ogoare de toamnă! Principalele lucrări de toamnă — recoltarea porumbului şi însăm­inţa­­rea cerealelor — fiind pe sfirşite, toa­tă atenţia a fost îndreptată spre exe­cutarea arăturilor adinei pentru insă­­minţările de primăvară. In întreaga regiune, ogoarele de toamnă s-au efectuat pe o suprafaţă ce reprezintă 51 la sută din suprafaţa prevăzută în plan. In fruntea clasa­mentului se situiază raioanele: Vi­dele (76 la sută), Titu (68 la sută), Snagov, Giurgiu (67 la sută). Nu acelaşi lucru se poate spune des­pre raioanele Brăneşti, Lehliu, Călă­raşi şi altele care continuă să fie co­daşe. Oare ţăranii muncitori din a­­ceste raioane nu vor să obţină recolte bogate în anul viitor ? Desigur că da! Dar belşugul acestor recolte trebuie pregătit din timp prin executarea fie­cărei lucrări în perioada sa optimă. O îndrumare permanentă din par­tea organelor raionale de partid şi de stat cit şi sprijinul şi controlul con­ducerii unităţilor respective (gospo­dării agricole colective, întovărăşiri), pot face ca în scurt timp raioanele care ocupă acum ultimele locuri în clasament să ajungă la nivelul raioa­nelor fruntaşe. Colectiviştii, Întovărăşiţii şi ţăranii cu gospodării individuale trebuie să mobilizeze toate atelajele de care dis­pun, să folosească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor puse la dispo­ziţie de către S.M.T. Fiecare zi cu timp frumos trebuie folosită din plin pentru executarea ogoarelor de toam­nă. In acest fel se va reuşi să se ob­ţină o recoltă sporită de cereale in anul viitor. In atenţia participanţilor la Azi, simbătă 1 noiembrie, va avea loc în oraşul Roşiori desem­­narea, prin tragere la sorţi, a cîştigătorilor concursului „Poeţi şi poezie" organizat de ziarul nostru. Cu acest prilej va avea loc şi un festival artistic susţinut de echipe artistice de amatori din ora­­şul Roşiori. Rezultatele concursului şi răspunsurile exacte vor fi publicate în ziarul nostru de marţi 4 noiembrie a.c. DE LA OPA!? LA... TELEVIZOR In comuna Buftea, ca de altfel şi in celelalte comune şi sate din ţară domnea, înainte de 1944 o câtă rinduială, cea a moşierilor. Prin­ţul Ştirbei prin logofeţii şi adminis­tratorii săi exploata fără milă pe lo­calnici. — Greu a fost atunci, spun munci­torii mai virstnici de la fabrica de conserve. Munceam din zori piuă noap­tea pentru o bucată de pline și piuă la urmă, ne mai scotea și datori. In casele noastre ardea opaițul in timp ce motorul de la moară furniza curent electric doar pentru iluminatul vilei unde locuia boierul. — Induram foamea, ne spunea Gheorghiţă Marilache, de la întovă­răşirea agricolă „Drumul lui Lenin" din satul Plăminzeni. Ne chinuiau lo­gofeţii la munca cum put­ui ca pe nşte rolbi, nu altceva. Drept răsplată ne scotea tot datori. De aci vine şi denu­mirea satului nostru de Flăminzeni. A­­cum pămintul este al nostru, al celor ce muncesc şi oricit aţi căuta in satul nostru, n-o să mai găsiţi flă­­minzi ca in vremea cind stăpin­a tot puternic era prinţul Ştirbei. Intr-adevăr. Pretutindeni pe clnp, in fabrici, de-a lungul uliţelor, print o­­grăzile localnicilor şi In casele aces­tora, am intilnit o viaţă nouă, viaţa pe care oamenii şi-o făuresc sub con­ducerea înţeleaptă a partidului. Peste 60% de neştiutori de carie ciţi erau cu 14 ani in urmă, au fost alfabeti­­zaţi in întregime şi astăzi oamenii nu mai pătimesc ruşinea de a semna prin apăsare de deget. Cit priveşte electrificarea satelor şi introducerea luminii electrice in casele oamenilor, aceasta a fost posibilă acum, in urma instalării transformatorului de inaltă tensiune. Cu acest prilej deasupra caselor a numeroşi localnici, au apă­rut zeci de antene ale aparatelor de radio, semn că foştii robi de pe mo­şia lui Ştirbei se bucură astăzi din plin de roadele muncii lor. Dar iată că printre antenele apara­telor de radio, au apărut şi antenele televizoarelor. In casele gospodarilor Tiberiu Rusu, Dumitru Condeescu şi ale­ altora, in trecut pilpita opaiţul. Astăzi in casele lor ei şi-au instalat televi­zoare. Pe lingă celelalte realizări înfăp­tuite de la 23 August 1944 încoace in comuna Buftea (cum sunt de pildă cinematograful comunal, cele trei că­mine culturale, biblioteca sătească, centrul de radioficare, casa de naş­tere, grădiniţa de copii, şcoala spe­cială cinematografică, şcoala hor­ticolă, cele trei cămine de copii, cen­­trul de producţie cinematografică, dez­voltarea multilaterală a celor două fabrici de vară şi conserve, întărirea şi consolidarea întovărăşirilor agri­cole existente în comună), un lucru m-a impresionat cel mai mult, nu­mărul mare de antene ce se ridică deasupra caselor. Pe lingă cele peste 1700 difuzoare, in casele cetăţenilor din comună mai funcţionează aproape 200 aparate de radio şi 24 televi­zoare. Iată aşa­dar, un adevărat record, de la opaiţul de altădată oamenii au ajuns la televizor. Şi toate acestea s-au petrecut in anii puterii populare. GH. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Răcari. însemnate suprafeţe însăminţate peste plan Numeroase unităţi agricole coupes­tatiste din regiunea Bucureşti au în­­sămînţat suprafeţe însemnate cu grîu de toamnă peste prevederile planului. Gospodăriile agricole colective din raionul Slobozia de pildă, au extins cultura griului cu 700 hectare peste prevederile planului, iar cele din raio­nul Urziceni cu aproape 500 hectare. De asemenea, întovărăşirile agricole din raionul Turnu Măgurele au însă­­mînţat peste prevederile planului 1450 hectare grîu de toamnă, iar cele din raionul Lehliu aproape 1400 ho­tare. Pînă la 30 octombrie, unităţile a­­gricole cooperatiste din întreaga re­giune au depăşit planul de însămîn­­ţare la griul de toamnă cu peste 6200 hectare. In multe gospodării colective şi întovărăşiri agricole continuă în a­­ceste zile însămînţarea griului pe su­prafeţe ce depăşesc simţitor planurile de cultură. (Agerpres)

Next