Steagul Roşu, noiembrie 1958 (Anul 4, nr. 1422-1446)
1958-11-01 / nr. 1422
Să dăm avînt întrecerii Mg pe şantierele noilor terenuri agricole Pe harta economică a patriei noastre, alături de însemnele care marchează şantierele unde se înalţă zeci de impunătoare construcţii industriale şi energetice, au apărut în săptămînile din urmă simbolurile unor noi şantiere, ale unor lucrări de mare amploare , lucrările de hidroameliorare menite a reda agriculturii mii şi mii de hectare. După cum se ştie, prin Directivele celui de al H-lea Congres al P.M.R. şi lucrările Consfătuirii de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, partidul a subliniat deosebita însemnătate economică pe care o are valorificarea unor suprafeţe cît mai mari din terenurile inundabile, erodate, sărăturate, nisipoase, etc., acţiune prin care urmează să se extindă simţitor .'.iipraît.ţa agricolă şi sa se dppândească astfel anual sute de mii de tone cereale şi alte produse agricole. Un asemenea spor de producţie va însemna nu numai o contribuţie valoroasă la înflorirea întregii economii naţionale, ci va exercita o influenţă activă in creşterea continuă a bunăstării ţărănimii muncitoare. Ceea ce caracterizează de pe acum activitatea şantierelor care s-au deschis în regiunile Constanţa, Bucureşti, Galaţi, Craiova şi multe altele, este avîntul ai care zeci de mii de ţărani muncitori sprijină prin muncă voluntară — cu braţele şi cu atelajele proprii — efectuarea lucrărilor proiectate. Îşi află aci oglindirea dragostea şi entuziasmul cu care masa ţăranilor muncitori înţelege să răspundă chemării partidului, transformînd bătălia împotriva stihiei apelor într-o largă mişcare patriotică de muncă voluntară, prin care se vor economisi însemnate fonduri băneşti ce vor fi utilizate în alte sectoare ale construcţiei socialiste. In regiunea noastră, pe linia traducerii în viaţă a planului elaborat din iniţiativa şi sub îndrumarea Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., s-au deschis mai multe şantiere, dintre care cele mai importante sunt cele de la Cernica- Căldăraru, Zimnicea — Năsturelu, Arsache — Pietroşani, Sf. Gheorghe, Jilavele. Numai prin lucrările proiectate aci, vor fi recîştigate circa 20.000 la. Faptul că aceste terenuri vor putea fi lesne irigate şi vor asigura astfel o recoltă medie de cel puţin 3.000 kg. cereale la hectar, face ca sporul anual de producţie ce va fi obţinut să treacă de 6.000 vagoane cereale, la care se adaugă importante cantităţi de legume şi zarzavaturi. Entuziasmul cu care mii şi mii de ţărani muncitori, în frunte cu comuniştii, sprijină prin muncă voluntară lucrările de pe şantiere, reflectă dorinţa vie a celor ce muncesc pe ogoarele regiunii noastre de a răspunde şi ei prin fapte vrednice sprijinului multilateral pe care partidul şi guvernul îl acordă ţărănimii muncitoare prin tractoarele şi maşinile agricole ce li se pun la dispoziţie, prin seminţe selecţionate şi asistenţă tehnică, desfiinţarea cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole etc. Pe şantierul Cernica-Căldăraru, participarea plină de elan a mii de ţărani muncitori din comunele raionului Brăneşti — alături de numeroşi muncitori şi funcţionari din întreprinderi şi instituţii din Capitală — a permis ca în numai două luni să se execute cea mai mare parte a lucrărilor ce fuseseră programate pentru o perioadă de aproape doi ani. Pe şantierul Zimnicea—Năsturelu sunt zilnic prezenţi la muncă voluntară peste 1500 ţărani muncitori cu mai bine de 700 atelaje, unii veniţi din comune situate la 20—25 km. depărtare. Chemarea la întrecere pe care (Continuare in pag. 3-a) SESIUNEA ACADEMIEI R. P. R. CONSACRATA ŞTIINŢEI SOVIETICE In cadrul manifestărilor Lunii prieteniei romîno-sovietice, vineri a avut loc la Academia R. P. Român, o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată realizărilor ştiinţei sovietice. In prezidiu au luat loc academicienii I. S. Gheorghiu, vicepreşedinte al Academiei R. P. Române, St. Milcu, secretar prim al Academiei R.P.R., C. D. Neniţescu, St. S. Nicolau, S. Stoilov — membri în Prezidiul Academiei R.P.R., P. Constantinescu-Iaşi şi Al. Graur. Au participat academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., profesori universitari, cercetători ştiinţifici, scriitori şi numeroşi alţi oameni de ştiinţă şi cultură. Au asistat V. F. Nikolaev, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei U.R.S.S. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. I. S. Gheorghiu care a arătat că prin această sesiune Academia R.P. Române aduce un sincer şi cald omagiu ştiinţei sovietice, ştiinţa cea mai înaintată din lume. Recitalul pianistului sovietic Evghenii Malinin Vineri seara, a avut loc în sala Ateneului R. P. Romíno, un recital extraordinar dat de pianistul sovietic Evghenii Malinin, laureat al Concursului internaţional de pian „Margueritte Long-Jacques Thibaud“ şi al Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Budapesta. In prima parte a recitalului pianistul sovietic a interpretat Sonata nr. 31 opus 110 în la bemol major de Beethoven şi Sonata opus 35 în si bemol major de Chopin. După pauză, artistul sovietic a prezentat suita „Tablouri dintr-o expoziţie“ de Mussorgsky. Publicul a răsplătit cu vii aplauze pe pianistul sovietic pentru remarcabila sa interpretare In vederea dezvoltării schimburilor comerciale intre R. P. R. şi Grecia La invitaţia Camerei de Comerţ a R. P. Române, o delegaţie de reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi industrie din Atena, Pireu şi Salonic a vizitat între 23 şi 30 octombrie 1956 R. P. Romînă. Delegaţia de comercianţi şi industriaşi greci a avut un schimb de vederi cu membri ai Camerei de Comerţ a R. P. Romíne referitor la relaţiile comerciale dintre R. P. Romînă şi Grecia. Cu această ocazie s a examinat stadiul actual al schimburilor comerciale între cele două ţări şi s-a apreciat că există posibilităţi pentru mărirea volumului de schimburi comerciale între R. P. Romînă şi Grecia. In acest scop, reprezentanţii Camerelor de Comerţ şi Industrie din Atena, Pireu şi Salonic şi ai Camerei de Comerţ a R. P. Romíne au subliniat necesitatea unei colaborări cit mai strînse între aceste Camere de comerţ, în interesul dezvoltării schimbulii de mărfuri între cele două ţări. SEARĂ LITERARĂ Vineri la Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc o seară literară organizată de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. şi Uniunea ziariştilor din R. P. R. cu prilejul comemorării a 340 de ani de la încetarea din viaţă a marelui scriitor şi publicist clasic coreean He Chinn. întreţinerea şi repararea tronurilor Comitetul executiv al sfatului popular raional Slobozia a analizat anul acesta în mai multe rînduri problema drumurilor. Treaba nu s-a oprit însă la nivelul raionului şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au analizat în amănunţime această problemă, fie în sesiuni, fie în şedinţele de comitet executiv. In anul acesta în raion s-au efectuat lucrări importante prin contribuţie în muncă. Pe şoseaua Căzăneşti, ce face legătura cu comuna Cocota (Urziceni) s-au efectuat lucrări de regie în procent de 60 la sută pe o distanţă de14 km., s-a terminat terasamentul primului strat de fundaţie pe drumul Bucu—Mărculeşti, s-au lucrat terasamente pe şoselile Amara— Griviţa, Slobozia—Amara. Cu toate aceste lucrări şi altele, situaţia realizării planului contribuţiei în muncă pînă la mijlocul lunii octombrie se prezintă slab, efectuîndu-se lucrări doar în procent de 57 la sută. Reiese de aci, că după ce au trecut aproape zece luni de zile din anul în curs, în raionul Slobozia, s-a realizat abia jumătate am sarcina planificată în domeniul drumurilor. Că în cele două luni ce au mai rămas nu se va putea îndeplini restul de 43 la sută, este clar. Aşa dr, în raionul Slobozia s-a făcut în acest domeniu treaba doar pe jumătate şi aceasta pentru că şi măsurile preconizate la începutul anului s-au oprit la jumătatea drumului. S-au analizat în sesiuni, în şedinţele comitetului executiv raional şi în cele comunale, dar sarcinile nu s-au dus la bun sfîrşit, nu a fost organizată şi urmărită Îndeplinirea acestora. Deşi s-a ştiut din vreme, de pildă, că în cadrul raionului mai sunt comitete executive ale sfaturilor populare comunale care subapreciază această problemă, nici secţia de drumuri (ing. şef Fociuc) şi nici comitetul executiv al sfatului popular raional nu au luat măsurile necesare. Dacă pînă acum s-a invocat motivul campaniei însămînţărilor de toamnă argumentul acesta nu mai este valabil la ora actuală, cînd în majoritatea comunelor însămînţările sunt terminate. Este vorbe doar de acordarea unui mai mare interes, atît din partea organelor raionale cît şi a celor comunale pentru grăbire sim- Ţitoare a muncii de întreţinere şi reparare a drumurilor raionului. P. DOBRE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ. ORDANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P. M. R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV—Nr. 1422 Simbătă 1 noiembrie 1958 4 pagini 20 bani Cu 65 zile înainte de termen GIURGIU — (De la corespondentul nostru). Lucrătorii de la sectorul căi navigabile Giurgiu, s-au angajat ca în ajunul zilei de 7 Noiembrie să realizeze planul anual. Antrenaţi în întrecerea socialistă, lucrătorii de la S.C.N.Giurgiu au realizat planul anual încă de pe data de 21 octombrie, adică cu 60 de zile înainte de termen. Astfel a fost executat un volum sporit de dragaje, refulări de vase, construcţii portuare şi reparaţii curente de întreţinerea şenalului navigabil. Realizările cooperatorilor SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). Muncitorii cooperativei „Muncă şi producţie“ din Slobozia, întîmpină cu noi succese în muncă ziua de 7 Noiembrie. Secţia radio, reparaţii , transformări şi instalaţii şi-a depăşit planul pe luna în curs cu 15 la sută. Secţiile de tîmplărie şi tinichigerie cu 6 şi respectiv 14 la sută. Tot în cinstea marii sărbători, mun- ; citorii secţiei mecanice au terminat in- n stalarea a două noi maşini care le vor uşura munca, iar la secţia de coji/voare a luat fiinţă prima unitate colectivă cu 11 gherghefe mari. Consfătuire Joi au început în Capitală, la Institutul de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii, lucrările consfătuirii pe ţară cu privire la comportarea în producţie a tractoarelor şi maşinilor agricole, îmbunătăţirea sistemului de reparaţii şi normele de casare a tractoarelor şi maşinilor agricole. Lucrările consfătuirii continuă (Agerpres) Agenda raionului Lehliu O NOUA FABRICA DE TIMPLARIE Colectivul de muncitori şi tehnicieni din cadrul întreprinderii raionale de industrie locală Lehliu, întîmpină ziua de 7 Noiembrie cu noi şi însemnate realizări. Una din aceste realizări teste şi fabrica de tîmplărie din satul Preazna care a fost înzestrată cu tot utilajul necesar şi dată în funcţiune. Aci se vor lucra binare, uşi, ferestre, bănci şcolare şi alte articole de larg consum pentru aprovizionarea populaţiei din raion. APROAPE 260 CERCURI DE CITIT Printre numeroasele realizări înfăptuite de comitetele de femei din cuprinsul raionului Lehliu, este şi creşterea numărului cercurilor de citit. In comuna Lehliu, de pildă, au fost înfiinţate pînă în prezent mai mult de 10 cercuri de citit, iar in comuna Dor Mărunt funcţionează 14 cercuri. Pînă în prezent, pe întregul raion au fost înființate aproape 260 cercuri de citit. Telegramă Tovarăşului MAX REIMANN, Prim-Secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania BERLIN Stimate tovarăşe Reimann, Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei dv. de naştere, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite cele mai calde felicitări. Salutăm în persoana dv. pe unul din activiştii de frunte ai mişcării muncitoreşti germane, fiu devotat al poporului german, militant neobosit pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale. Vă urăm multă sănătate şi noi succese în activitatea dv. şi a Partidului Comunist din Germania pentru unitatea de acţiune a clasei muncitoare germane, pentru realizarea unei Germanii unite, democratice şi iubitoare de pace, pentru apărarea păcii in lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN La întreprinderea „Electroaparataj Brigada I U.T.M. de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală condusă de tov. Sîrbulescu Marcu şi-a luat angajamentul în cinstea zilei de 7 Noiembrie să depăşească zilnic norma cu 10%, să dea produse de calitate şi să facă economii de material. In clișeu : brigada în timpul lucrului. Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHE A-DEJ Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne Tovarăşului CHIVP STOICA Bucureşti In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi-au luat angajamentul de a-şi îndeplini planul anual de betoane a barajului — 254.000 m.c. — pînă la data de 7 Noiembrie 1958. Raportăm că azi 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devreme faţă de angajamentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca şi de aici înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen şi la un preţ cît mai redus, această mare construcţie a planului de electrificare — Hidrocentrala V. I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 31-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ! Trăiască P.M.R., iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre! Direcţia generală a Hidrocentralei Director general ING. GILBERT Comitetul raional P.M.R. Bicaz prim-secretar GHEORGHE CONDREA Complexul sindical Bicaz presedinte TIBERIU SARKOSI Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Succese însemnate In însufleţită întrecere socialistă pe care oamenii muncii o desfăşoară în întîmpinarea celei de-a 41 -a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie au fost obţinute realizări de seamă în creşterea producţiei, productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Metalurgiştii de la uzinele „Timpuri Noi“ din Capitală lucrează în contul ultimei decade a lunii noiembrie. Pînă acum ei au executat peste plan 7 motoare semi-diesel destinate exportului Ceferiştii „Griviţei Roşii“ au realizat încă de pe acum mare parte din angajamentele luate în cinstea marii sărbători de la 7 Noiembrie. Muncitorii din sectorul vagoane au terminat repararea cu materiale rezultate din economii, a două vagoane de călători. In sectorul locomotive, timpul de imobilizare a locomotivelor pentru reparaţie a fost redus cu 3 la sută. Muncitorii din secţia ajustat şi-au îndeplinit planul pe luna aceasta cu 5 zile înainte de termen. MII străini despre tara nasul O carte de impresii frumos legală in piele se află pe măsuţa din holul hotelului „Lido” al O.N.T. ,,Carpaţi”. Mai mult datorită unui gest reflex, decit curiozităţii deschidem cartea. Răsfoind această carte iţi trec prin faţă peisagiile pitoreşti ale ţării noastre. Turiştii străini care ne-au vizitat ţara au notat profunde şi emoţionante impresii, pe care le-au lăsat asupra lor frumuseţile patriei noastre, transformările profunde petrecute în viaţa poporului român. Răsfoind pagină cu pagină, filele prind parcă viaţă şi vorbesc : ,,Sint profund impresionat — spun slovele — de cele ce văd in Rominia. Nu aş fi crezut nici odată că aveţi un folclor atit de bogat şi peisagii atit de frumoase. Voi mai reveni in această ţară cit mai curind. Sper să aflu condiţiile necesare realizării unui film documentar de lung metraj.” Scrisul continuă si pe fila următoare, iar in josul său descifrăm semnătura turistului francez M. Andre. Un alt turist francez, criticul de artă A. Verdet care a vizitat de curind Delta Dunării, notează: ...Nu cred să pot găsi undeva un ţinut care să fie in acelaşi timp un paradis a! păsărilor, al vinătorilor, al pescarilor, al botaniştilor şi al zoologilor. E ceva atit de măreţ, incit m-am hotărit să scriu o carte de: spre Deltă". Mai întoarcem citeva file căutând să pătrundem miezul celor scrise de turiştii străini care ne-au vizitat ţara Conducătorul unui grup de turişti din R.P. Gentumă, Paul Frölich, proprietarul firmei de turism cu acelaşi nume din Hanovra, scrie in cuvinte elogioase: ,,Părăsind frumoasa Rominie, nu aş vrea să pierd prilejul de a mulţumi in numele întregului grup de turişti germani, pentru primirea călduroasă care ni s-a făcut, precum şi pentru tot ceea ce a contribuit ca această călătorie să fie o revelaţie pentru noi". Unii turişti mai talentaţi, nu se mărginesc numai la scris ci desenează un album cite o imagine care i-a impresionat mai mult. Printre acestea nu lipseşte nici silueta masivă a Combinatului Poligrafic „Casa Scăleii” din Bucureşti ,cu turnurile sale măreţe Pe o pagină, un turist ceh care a făcut o excursie pe Valea Prahovei, a scris citeva versuri şi a desenat in creion hotelul de la cota 1400 şi munţii Bucegi cu virful Caraiman. Pagini întregi ca mulţumiri pentru dragostea cu care sunt înconjuraţi, cit şi pentru farmecul excursiilor făcute, sunt semnate de trişti sovietici. Evgheni Adolfovici Kibrik, membru corespondent al Academiei de Arta din U.R.S.S., după ce a vizitat Muzeul de Artă al R.P.R., cercetind lucrările cele mai reprezentative ale graficei româneşti, a declarat: „Le-am cofntemplat indelung, nu numai ca specialist, dar şi ca admirator al frumosului”. Multe asemenea impresii sunt exprimate şi in limba engleză. Turistul american E. Williams, directorul Operei din Chicago şi-a exprimat regretul că din cauza lipsei de timp, nu a putut vizita decit citeva instituţii culturale din Bucureşti, deosebit de interesante. Iată acum şi ce scrie o turistă americană de origine rotnită, care a venit să-şi viziteze patrie părăsită cu mi şi ani în urmă, şi anume Elefteria Jorse, soţia primarului din Chicago. „România pe care am părăsit-o acum 45 de ani, este azi de nerecunoscut. Clădirile şi frumuseţile pe care le-am văzut nu existau înainte, şi slut minară că ţara mea a progresat atit de mult. Cultura este de asemenea un fapt care m-a impresionat. In Rominia toată lumea învaţă , majoritatea oamenilor cu care am venit în contact dovedeau o cultură generală bogată. „Casa Scinteii" pe care am vizitat-o este neasemuită’ . Un grup de turişti din Franţa care au petrecut in Rominia zile deosebit de plăcute, îşi exprimă mulţumirea pentru primirea şi condiţiile de care s-au bucurat in cursul acestei vizite de neuitat. „Deosebit de adâncă a fost impresia lăsată de diversitatea peisajului românesc, şi de realizările moderne din domeniul industrial şi social. Sperăm să revenim curind in această ţară şi să regăsim acelaşi elan spre progres". Această declaraţie este semnată de mai mulţi turişti in frunte cu conducătorul grupului, dr. Henri Nusem din Paris. Am notat aici numai citeva din părerile turiştilor străini despre ţara noastră. Ne oprim aici şi aşteptăm ca noi şi noi turişti de pe întregul glob pămintesc, să-şi dea întilnire pe meleagurile Republicii Populare Române,pentru a duce apoi cu ei, împreună cu impresiile plăcute, şi sentimentele de pace şi prietenie intre popoare, care însufleţesc poporul nostru. P. VASILIU Popas la Snagov Cît mai multe ogoare de toamnă! Principalele lucrări de toamnă — recoltarea porumbului şi însăminţarea cerealelor — fiind pe sfirşite, toată atenţia a fost îndreptată spre executarea arăturilor adinei pentru insăminţările de primăvară. In întreaga regiune, ogoarele de toamnă s-au efectuat pe o suprafaţă ce reprezintă 51 la sută din suprafaţa prevăzută în plan. In fruntea clasamentului se situiază raioanele: Videle (76 la sută), Titu (68 la sută), Snagov, Giurgiu (67 la sută). Nu acelaşi lucru se poate spune despre raioanele Brăneşti, Lehliu, Călăraşi şi altele care continuă să fie codaşe. Oare ţăranii muncitori din aceste raioane nu vor să obţină recolte bogate în anul viitor ? Desigur că da! Dar belşugul acestor recolte trebuie pregătit din timp prin executarea fiecărei lucrări în perioada sa optimă. O îndrumare permanentă din partea organelor raionale de partid şi de stat cit şi sprijinul şi controlul conducerii unităţilor respective (gospodării agricole colective, întovărăşiri), pot face ca în scurt timp raioanele care ocupă acum ultimele locuri în clasament să ajungă la nivelul raioanelor fruntaşe. Colectiviştii, Întovărăşiţii şi ţăranii cu gospodării individuale trebuie să mobilizeze toate atelajele de care dispun, să folosească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor puse la dispoziţie de către S.M.T. Fiecare zi cu timp frumos trebuie folosită din plin pentru executarea ogoarelor de toamnă. In acest fel se va reuşi să se obţină o recoltă sporită de cereale in anul viitor. In atenţia participanţilor la Azi, simbătă 1 noiembrie, va avea loc în oraşul Roşiori desemnarea, prin tragere la sorţi, a cîştigătorilor concursului „Poeţi şi poezie" organizat de ziarul nostru. Cu acest prilej va avea loc şi un festival artistic susţinut de echipe artistice de amatori din oraşul Roşiori. Rezultatele concursului şi răspunsurile exacte vor fi publicate în ziarul nostru de marţi 4 noiembrie a.c. DE LA OPA!? LA... TELEVIZOR In comuna Buftea, ca de altfel şi in celelalte comune şi sate din ţară domnea, înainte de 1944 o câtă rinduială, cea a moşierilor. Prinţul Ştirbei prin logofeţii şi administratorii săi exploata fără milă pe localnici. — Greu a fost atunci, spun muncitorii mai virstnici de la fabrica de conserve. Munceam din zori piuă noaptea pentru o bucată de pline și piuă la urmă, ne mai scotea și datori. In casele noastre ardea opaițul in timp ce motorul de la moară furniza curent electric doar pentru iluminatul vilei unde locuia boierul. — Induram foamea, ne spunea Gheorghiţă Marilache, de la întovărăşirea agricolă „Drumul lui Lenin" din satul Plăminzeni. Ne chinuiau logofeţii la munca cum putui ca pe nşte rolbi, nu altceva. Drept răsplată ne scotea tot datori. De aci vine şi denumirea satului nostru de Flăminzeni. Acum pămintul este al nostru, al celor ce muncesc şi oricit aţi căuta in satul nostru, n-o să mai găsiţi flăminzi ca in vremea cind stăpina tot puternic era prinţul Ştirbei. Intr-adevăr. Pretutindeni pe clnp, in fabrici, de-a lungul uliţelor, print ogrăzile localnicilor şi In casele acestora, am intilnit o viaţă nouă, viaţa pe care oamenii şi-o făuresc sub conducerea înţeleaptă a partidului. Peste 60% de neştiutori de carie ciţi erau cu 14 ani in urmă, au fost alfabetizaţi in întregime şi astăzi oamenii nu mai pătimesc ruşinea de a semna prin apăsare de deget. Cit priveşte electrificarea satelor şi introducerea luminii electrice in casele oamenilor, aceasta a fost posibilă acum, in urma instalării transformatorului de inaltă tensiune. Cu acest prilej deasupra caselor a numeroşi localnici, au apărut zeci de antene ale aparatelor de radio, semn că foştii robi de pe moşia lui Ştirbei se bucură astăzi din plin de roadele muncii lor. Dar iată că printre antenele aparatelor de radio, au apărut şi antenele televizoarelor. In casele gospodarilor Tiberiu Rusu, Dumitru Condeescu şi ale altora, in trecut pilpita opaiţul. Astăzi in casele lor ei şi-au instalat televizoare. Pe lingă celelalte realizări înfăptuite de la 23 August 1944 încoace in comuna Buftea (cum sunt de pildă cinematograful comunal, cele trei cămine culturale, biblioteca sătească, centrul de radioficare, casa de naştere, grădiniţa de copii, şcoala specială cinematografică, şcoala horticolă, cele trei cămine de copii, centrul de producţie cinematografică, dezvoltarea multilaterală a celor două fabrici de vară şi conserve, întărirea şi consolidarea întovărăşirilor agricole existente în comună), un lucru m-a impresionat cel mai mult, numărul mare de antene ce se ridică deasupra caselor. Pe lingă cele peste 1700 difuzoare, in casele cetăţenilor din comună mai funcţionează aproape 200 aparate de radio şi 24 televizoare. Iată aşadar, un adevărat record, de la opaiţul de altădată oamenii au ajuns la televizor. Şi toate acestea s-au petrecut in anii puterii populare. GH. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Răcari. însemnate suprafeţe însăminţate peste plan Numeroase unităţi agricole coupestatiste din regiunea Bucureşti au însămînţat suprafeţe însemnate cu grîu de toamnă peste prevederile planului. Gospodăriile agricole colective din raionul Slobozia de pildă, au extins cultura griului cu 700 hectare peste prevederile planului, iar cele din raionul Urziceni cu aproape 500 hectare. De asemenea, întovărăşirile agricole din raionul Turnu Măgurele au însămînţat peste prevederile planului 1450 hectare grîu de toamnă, iar cele din raionul Lehliu aproape 1400 hotare. Pînă la 30 octombrie, unităţile agricole cooperatiste din întreaga regiune au depăşit planul de însămînţare la griul de toamnă cu peste 6200 hectare. In multe gospodării colective şi întovărăşiri agricole continuă în aceste zile însămînţarea griului pe suprafeţe ce depăşesc simţitor planurile de cultură. (Agerpres)