Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)

1959-10-14 / nr. 3214

O secţie de medicină nucleară la Cluj CLUJ 13 (Agerpres).­­ La nume­roasele clinici medicale şi secţii de specialitate clujene s-a adăugat o nouă secţie — secţia de medicină nu­cleară, care şi-a început recent acti­vitatea în cadrul clinicii de radiolo­gie a Institutului medico-farmaceutic. Secţia este dotată cu aparatură electronică şi instrumente speciale fa­bricate în Uniunea Sovietică, R. D. Germană, R. P. Ungară şi în ţara noastră. Unele din ele au fost confec­ţionate în atelierele de mecanică fină ale Institutului medico-farmaceutic din Cluj. Secţia de medicină nucleară are po­sibilitatea să asigure aplicarea cli­nică a izotopilor radioactivi şi să facă studii radiobiologice. Aci se vor face tratamente în Bazedov, leucemii, tumori ale pielii, depistarea de boli canceroase, determinări de metabo­lism ale unor substanţe în organisme vii. ------------------­ Unităţi noi în cooperaţia meşteşugărească ZIMNICEA (De la corespondentul nostru). Cooperativa meşteşugărească „Dunărea“ din raionul Zimnicea îşi lărgeşte activitatea. De curînd, a deschis în oraşul Zimnicea o patise­rie. In prezent, în centrul oraşului se face amenajarea localului unde se va deschide peste puțin 8u­rrep­rin cabinet dentar. Această nouă unitate a cooperativei va fi utilată cu apa­rate moderne și deservită de perso­nal calificat. Zile de muncă avântată pe şantierul tineretului din comuna Conteşti, raionul Titu. Participă la lucrări elevii şcolii medii din Titu t­ar ... Cu toate fortele pentru terminarea in citeva zile a insămîntărilor! In ultimele zile, ritmul insămîn­ţărilor a crescut în întreaga regiune. Raioanele Răcari, Urziceni, Olteni, Slobozia, Tr. Măgurele sînt pe cale de a încheia campania de însămînţări în 1 -2 zile. Numeroase comune din raioanele Lehliu (17), Olteni (13), Tr. Măgu­rele (8)­­ precum şi un număr însem­nat de gospodării colective şi întovă­răşiri agricole au terminat însămînţă­rile. Pe întreaga regiune s-a însămînţat pînă în seara zilei de 13 octom­brie a.c. 78,4 la sută din suprafaţa planificată. Mai sînt însă raioane ca Giurgi­u, Brăneşti, Snagov, Vidra şi altele care au procentul la însămînţări sub media realizată pe regiune. Progresele care s-au făcut în ultimele zile în multe raioane dovedesc pe deplin posibilităţile existente de a se mări ritmul însămînţărilor, de a se îndeplini şi depăşi viteza zilnică. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să generalizeze experienţa acumulată şi să asigure mobilizarea tuturor forţelor de care dispun pentru terminarea în următoa­rele zile a însămînţărilor de toamnă. 16 gospodarii colective au terminat însâmînţârile LEHLIU (de la corespondentul nos­tru). Folosind cu succes forţele exis­tente, membrii G.A.C. „Partizanul roşu" din comuna Arţari, au terminat în seara zilei de 13 octombrie a.c. în­­sam­nţatul păroaselor de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. In a­­ceeaşi seară şi colectiviştii din comu­na Făurei au raportat încheierea cam­paniei de însămînţări. Pînă acum 16 gospodării agricole colective din raio­nul Lehliu, printre care: G.A.C. „6 Martie" şi „Ialomiţa” din comuna Ar­ţari, „Bela Brainer" din comuna Lup­­şanu, „Vasile Roaită" din comuna Pe­­linu și altele au încheiat campania de însămînțări. SITUAT!* PE RAIOANE LA 13 OCTOMBRIE 1. Roşiori 2. Domneşti 3. Răcari 4. Urziceni 100% , 1.00%, 95,9% 90,6% Ioana Tudor şi Gherghina Mihala­­che din secţia de fabricaţie a sucului de roşii de la fabrica de conserve din Valea Roşie — raionul Olteniţa, lu­crează la Închiderea automată a sti­clelor. 5. Olteni 87,7% 6. Slobozia 86,5% 7. Tr. Măgurele 86,3% 8. Zimnicea 80,6% 9. Călăraşi 80,3% 10. Alexandria 77,8% 11. Videle 77,3% 12. Lehliu 76,8% 13. Titu 74,7% 14. Vidra 71,5% 15. Dragăneşti-Vlaşca 71,4% 16. Olteniţa 67,4% 17. Snagov 65,9% 18. Brăneşti 62,2% 19. Giurgiu 49,1% Plenare lărgite ale comitetelor raionale de partid Zilele acestea au loc în regiunea noastră plenare lărgite ale comitete­lor raionale de partid, la care parti­cipă în afara membrilor comitetelor, cadre din aparatul d­e partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor de masă, preşedinţi de G.A.C­, întovără­şiri agricole, etc. In aceste şedinţe, pe baza referatelor şi informărilor prezentate, se dezbat problemele ac­tuale ale muncii de partid în diverse domenii. Participanţii la plenare dis­cută astfel măsurile pentru termina­rea grabnică a lucrărilor din campa­nia de toamnă, problemele legate de consolidarea şi lărgirea sectorului so­­cialist-cooperatist din agricultură, u­­nele aspecte ale propagandei şi agi­taţiei de partid, cît şi pregătirea şi desfăşurarea adunărilor de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază de la oraşe şi sate. Şedinţele plenare care se desfăşoa­ră în prezent sînt şi un bun prilej de cunoaştere şi răspîndire a experi­enţei înaintate în munca de partid. Dezbaterea unor probleme atît de în­semnate şi de strictă actualitate, mă­surile care vor urma au menirea să îmbunătăţească munca desfăşurată de organizaţiile de bază ale partidului" Consfătuire organizată de C.C.S. privind realizarea de economii peste plan Marţi a avut loc la Casa de cultu­ră a Sindicatelor din Capitală o şe­dinţă de lucru organizată de Consiliul Central al Sindicatelor în scopul ana­lizării felului în care organele sindi­cale sprijină acţiunea patriotică a oa­menilor muncii de a realiza economii cît mai mari în producţie. Au luat parte reprezentanţi ai C.C.S., activul sindical al Consiliului sindical orăşe­nesc Bucureşti şi al consiliilor sindi­cale regionale şi raionale din regiu­nile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Piteşti, Ploeşti şi Stalin, pre­şedinţi de comitete de întreprindere şi conducători ai unor uzine şi fa­brici bucureştene. Informările prezentate în cursul şe­dinţei au scos în evidenţă rolul activ pe care organizaţiile sindicale îl au în mobilizarea muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi realiza­rea de economii în producţie. Informările prezentate, precum şi discuţiile făcute pe marginea acestora au constituit un valoros schimb de experienţă în munca sindicală. Participanţii la şedinţa de lucru au stabilit măsurile ce trebuie luate în vederea intensificării sprijinului pe care organele sindicale au datoria să-l dea colectivelor de muncitori, in­gineri şi tehnicieni. (Agerpres) Ieri s-a deschis în Capitală, în sala de expoziţii a Camerei de Comerţ a R.P.R., din şoseaua Kiseleff — Parcul ,,I. V. Stalin" — pavilionul de mostre de mărfuri. Pe o suprafaţă de aproxi­mativ 3.000 m.p. sînt expuse peste 20.000 articole care reprezintă mostre de măr­furi alimentare şi industriale ce vor fi produse de întreprinderile industriale pentru semestrul I, 1960. Tovarășul George Tudorică, directorul pavilionului cu care am avut o convorbire, ne-a re­latat printre altele următoarele : — Pînă în prezent — ne-a spus in­terlocutorul nostru —• aprecierile asu­pra mărfurilor oferite de industrie pentru contractări se făceau în cerc restrîns de tehnicienii d­in comerţ. De astădată, încercăm un lucru nou şi anume: mărfurile vor fi aduse în faţa publicului consumator, care, prin pă­rerile şi sugestiile sale asupra aspec­tului, calităţii şi modului de prezen­tare a produselor, vor ajuta unităţile producătoare şi de desfacere în solu­ţionarea într-o mai mare măsură a cerinţelor tot mai exigente ale popu­laţiei. La intrarea în pavilion, vizitatorul va primi o carte de vizită în care este indicat scopul organizării pavi­lionului de mostre şi în care vizita­­torul este rugat să completeze for­mularele chestionar care se vor găsi la fiecare stand. Aceste formulare vor fi, după completare, depuse în ur­nele speciale sau predate lucrătorilor de la standurile respective. Vor exis­ta de asemenea formulare generale cu ajutorul cărora vizitatorii îşi vor putea exprima părerea asupra unui produs necuprins în alte formulare­­chestionar. Părerile exprimate în aces­te formulare vor fi luate în conside­raţie la încheierea contractelor între comerţ şi industrie. Organizarea acestui pavilion s-a făcut din iniţiativa Ministerului Co­merţului şi în colaborare strînsă cu ministerele ramurilor industriale (Mi­nisterul Industriei Bunurilor de Con­sum, Ministerul Industriei Grele, Mi­nisterul Industriei Petrolului şi Chi­miei şi U.C.E.C.O.M.) Cele mai multe produse expuse în pavilion sînt ale întreprinderilor industriei bunurilor de consum. Ar fi greu să înşirăm cu acest prilej toată varietatea mărfuri­lor expuse. Un exemplu edificator: industria uşoară expune peste 200 noi articole în sute de desene şi culori pe care întreprinderile din sectorul lînă şi mătase le-au realizat în vede­rea contractărilor. Printre aceste ar­ticole figurează ţesături din păr de cămilă, ţesături fantezi din lînă în amestec cu fire relon, ţesături cu mo­dele inspirate din folclorul naţional, etc., create pentru prima oară în ţara noastră. Tot industria uşoară expune ţesături noi din bumbac şi in, lenje­rie pentru femei şi copii, din fire re­lon cu garnitură dantelată, bluze im­primate din fire relon, tricotaje, în­călţăminte şi jucării pentru copii şi multe altele. In pavilion vor fi pre­zentate de asemenea o gamă de mo­dele noi de confecţiuni produse de fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ şi întreprinderea de stat „Arta Modei“ In ce priveşte produsele ali­mentare va fi expus un bogat sor­timent de mărfuri, printre care se vor remarca concentratele, fructele şi le­gumele deshidratate, pastele făinoase, sucuri de tomate, pescărie, produse lactate, băuturi, etc. — Ce ne-aţi putea spune despre mostrele de mărfuri ce sînt expuse de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Ministerul Industriei Grele ? — Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei prezintă întreg sortimentul de mărfuri care se produc în secto­rul bunurilor de larg consum al în­treprinderilor sale. Sînt astfel expuse produse chimice, articole din mase plastice, jucării, articole chimice pen­tru fotografi, hîrtie fotografică, arti­cole de uz casnic, etc. Printre sorti­mentele noi care urmează să fie lan­sate se numără flacoanele pulveriza­­toare pentru colonie, bătătoare de covoare, coșuri pentru tacîmuri, peste L. FRIMU (Continuare in pag. 3­ a) Unul din standurile pavilionului de mostre Arături a­l listei Pentru însămînţările de primă­vară, pe ogoarele gospodăriei agri­cole de stat Vităneşti se execută ară­turi adinei de 25-30 cm. Suprafaţa planificată pentru aceste lucrări a fost arată în proporţie de 85 la sută. Proletari din toate tarile, uniţi-va! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL XI­X Nr. 3214 Miercuri 14 octombrie 1959 4 pagini 20 bani Se dezvoltă continuu sectorul socialist al agriculturii In marea familie a colectiviştilor In această zi, cînd în comuna Sal­cia s-a inaugurat C.A.C. „Voinţa“, am cunoscut mai mulţi colectivişti. Ion Corbaşu, Ştefan Urmaru, Nicolae Ma­rican, sunt oameni care au susţinut mult înfiinţarea unei gospodării colec­tive în comuna lor. Toţi au lucrat îna­­inte la întovărăşirile din comună, „Voinţa“ şi „7 Noiembrie“ şi umblînd pe la multe gospodării colective, ca cea din comuna Slobozia-Mîndra şi altele s-au convins de superioritatea muncii în colectivă, veniturile însemnate ce se pot obţine aici. S-au convins ce înseamnă să lucrezi în mod organizat după metode agrotehnice înaintate, ce înseamnă fertilizarea solului, că nu­mai datorită acestor lucruri colectiviş­tii de la G.A.C. „1907“ din comuna Slobozia-Mîndra au obţinut peste 1.800 kg grîu la ha. şi au depăşit şi la celelalte culturi producţiile obţinute de întovărăşiţi. Au vizitat şi sectorul lor zootehnic şi şi-au dat seama de veni­turile ce se realizează din creşterea animalelor în gospodăria colectivă. Convinşi de superioritatea muncii în G.A.C., 85 de familii de la cele două întovărăşiri din comună şi-au unit cele 190 ha. teren. Ca preşedinte a fost ales colectivistul Ion Corbaşu. O nouă cooperativă agricolă de producţie in raionul Zimnicea Comuna Lissa, din raionul­ Zimni­cea, este complet coopera­tivizată. Cele zece întovărăşiri existente aci şi în satul Vînători au constituit, în bună măsură, pentru ţăranii muncitori un mijloc de verificare a avantajelor pe care le oferă munca îni comun, pe su­prafeţe întinse, cu mijloace moderne şi după cele mai avansate metode agro­tehnice încă de la începutul anului, un număr de 46 familii au făcut cereri pentru constituirea unei cooperative agricole de producţie cu­rentă. O vi­zită făcută la cooperativa agricolă de producţie din Bragadiru, a convins pe mulţi săteni că această formă coopera­tistă este superioară întovărăşirii, şi oferă membrilor cooperatori posibilita­tea obţinerii unor venituri mai mari. Duminică 11 octombrie, a avut loc în comuna Lissa- inaugurarea coopera­tivei agricole de producţie cu­rentă ,,1 Mai", care numără 69 familii cu aproape 250 ha. teren arabil, 14 boi, 8 cai şi numeroase atelaje şi unelte agricole. Chiar în ziua inaugurării au mai depus cereri de înscriere ţăranii muncitori: Sarău Alexandru, Albu Flo­­rea şi Station N. Alexandru. — Cică să mobilizez toți mecani­zatorii să mă ajute în muncă... Dar dacă eu stau tot timpul aici, c­e să fac cu mecanizatorii ? Desen de MATTY ELOGII ŞTIINŢEI SOVIETICE Viaţa contemporană nu poate să fie concepută fără ştiinţă. Cele mai majore speranţe ale noastre, cele mai îndrăzneţe proiecte sînt irevocabil legate de ştiinţă. Ea este bagheta miraculoasă a civilizaţiei care face totul posibil. In faţa ei se năruie prejudecăţile, se deschid tainele. Fiecare artă îşi are muza preferată. Muza ştiinţei este ade­vărul. In competiţia mondială a inteligenţelor care veghează procesele ascunse în intimităţile materiei, scormonesc necunoscutul şi conden­sează fenomenele în alambicurile laboratoarelor pentru a le supune şi a le face folositoare trebuinţelor omului, un loc de frunte îl deţin cu autoritate cei ce au ridicat ştiinţa pe cea mai înaltă treaptă, sa­vanţii sovietici. Cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice a fost organizată în aceste zile Decada ştiinţei sovietice. Noi aducem astfel un călduros omagiu acestei ştiinţe de avangardă. A fost o vreme cînd din coclaurile absurdităţilor medievale s-a aruncat năprasnică anatemă asupra ştiinţei. S-au aprins ruguri. Cei ce iubeau adevărul şi se dăruiau cunoaşterii legilor care guvernează Universul au fost aruncaţi în flăcări. Drumul ştiinţei este un drum de jertfe. Dar ea nu a bătut niciodată în retragere. A învins ciuma şi holera, a luminat minţile, a dat putere oamenilor să făurească tot mai multe bunuri, să lupte împotriva bacteriilor, a forţelor oarbe ale naturii. Totuşi niciodată ştiinţa nu s-a acoperit de atîta glorie ca in zilele noastre. Şi această biruinţă se datoreşte oamenilor sovietici. Astăzi ştiinţa nu mai este hulită, ci sărbătorită. Iar noi o cinstim cu dragoste pe cea mai înaintată, ştiinţa care este pusă în slujba ce­lor mulţi, în slujba construirii comunismului. Exodul rachetelor în Cos­mos, asaltul navei atomice asupra gheţarilor nordului îndepărtat, pu­nerea atomului la o treabă utilă care să facă posibilă ţîşnirea sevi­­teii electricităţii pretutindeni, folosirea elementelor şi legilor fizicii în automatizarea procesului de producţie pentru uşurarea muncii, iată ce sărbătorim în Decada ştiinţei sovietice. Va veni o vreme cînd omul nu va mai trebui să lucreze decit 3-4 ore pe zi în Uniunea Sovietică. Mijloacele create cu ajutorul ştiinţei fac posibilă această revoluţie în materie de productivitate. Invăţămîntul sovietic pregăteşte în fiecare an de citeva ori mai mulţi specialişti decit în cea mai dezvoltată ţară capitalistă. Toţi aceşti specialişti vor ridica ştiinţa sovietică pe noi culmi. Savanţii poporului care construeşte comunismul îmbogăţesc me­­reu tezaurul ştiinţei mondiale. Biruinţele lor constituie un izvor de înv­­ăţăminte şi pentru cei care işi dăruiesc inteligenţa în scopul dezvolt­­ării ştiinţei în ţara noastră. De obicei versurile poeţilor ne stimulează visurile. Se pare că acest privilegiu trece şi el în domeniul ştiinţei. Ea ne dă în plus cert­titudinea că totul se poate înfăptui. Cosmosul nu mai este inaccesi­bil. Această etapă nouă în istoria omenirii înmulţeşte categoriile vi­surilor certe. Dacă se poate zbura în Co­smos, nu încape îndoială că prelungi­­rea vieţii este şi ea posibilă. La dimensiunile pe care le implică în general călătoriile interplanetare, prelungirea vieţii peste cele mai ri­­dicate limite actuale devine o necesitate. Ştiinţa care a împlinit vi­sul pătrunderii în spaţiul astral, va înfăptui şi acest vis măreţ al prel­­ungirii vieţii. Ştiinţa sovietică dă omului puteri prometeice. D. TURTUREANU Festivalul filmului sovietic Azi, in cadrul Festivalului filmului sovietic rulează la cinematograful „Pa­tria“ filmul ,,In zilele lui Octombrie“, o nouă operă dedicată istoricelor eveni­mente petrecute în timpul Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. In centrul acţiunii se află figura genialului condu­cător al revoluţiei proletare, Vladimir Iliei Lenin. Rolul este interpretat de ac­torul V. Cestnokov. Regia filmului apar­ţine cunoscutului regizor S. Vasiliev. In clişeu : O scenă din film. TOATE ÎNTREPRINDERILE CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT ! In momentul de faţă în întreprinde­rile industriale din regiunea Bucureşti ca de altfel în toate întreprinderile din ţară, se desfăşoară larg întrece­rea socialistă pentru realizarea şi de­păşirea principalilor indici din planul de producţie. Măsurile luate de plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. au dat un puternic impuls luptei pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor de plan în fie­care Întreprindere. Acest lucru este confirmat din plin de rezultatele, frumoase ce s-au şi obţinut pină în prezent. In primele nouă luni ale anului în curs de pilda, în sectorul industriei republicane din cadrul regiunii noastre planul producţiei globale s-a realizat în proporţie de 106 la sută. Sînt de asemenea uni­tăţi ale industriei locale, îndeosebi cele producătoare de materiale de construcţii — cărămizi, prefabricate, extracţii de pietriş — cit şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti care au înregistrat importante succese în traducerea în viaţă a sarcinilor de plan ce le revin. Caracteristic pentru perioada de timp care s-a scurs din acest an este faptul că în fiecare întreprindere, în fiecare sector şi loc de muncă în parte s-a acordat o mai mare aten­Cu toate rezultatele bune obţinute în producţie în privinţa îndeplinirii principalilor indici de plan, mai sînt în regiunea noastră întreprinderi in­dustriale cu rămîneri în urmă ne­justificate. In sectorul republican de pildă, pe primele 3 trimestre, 5 în­treprinderi n-au realizat planul la principalii indici. La fel 11 întreprin­deri din sectorul industriei locale şi un număr însemnat de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Iată de ce în momentul de faţă cînd am in­trat în ultimul trimestru al anului trebuie concentrate toate forţele ca la 31 decembrie, fiecare întreprin­dere să aibă planul îndeplinit la toţi indicii. Ce trebuie făcut? In primul rînd, în întreprinderi se impune aplicarea unui complex de măsuri care să ducă la recuperarea rămînerilor în urmă. Considerăm oportună iniţiativa comitetului de partid de la Atelierele Navale Giur­giu care, pentru recuperarea procen­tului de 1,5 la sută rămînere în urmă la finele lunii august, a propus conducerii tehnico-administrative să întreprindă o largă consultare cu muncitorii p­entru rezolvarea favo­­rabilă a acestei probleme. Rezulta­tul ? Deficienţele din producţie au fost analizate cu discernămînt, iar măsurile ce s-au propus şi care în majoritate s-au şi aplicat, îşi dove­­desc eficacitatea. In luna septem­brie, planul producţiei globale s-a depăşit cu 5 la sută iar angajamen­tul lucrătorilor prevede realizarea sarcinilor anuale la 20 decembrie. Consultarea cu muncitorii şi ela­borarea după aceea a unor planuri concrete de măsuri tehnice şi orga­nizatorice, aşa cum s-a procedat la M. LEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) ţie identificării şi valorificării re­zervelor interne. Această acţiune a cunoscut o amploare şi mai mare în urma plenarei C C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. cînd în întreprinderi au luat fiinţă colective formate din cei mai capabili muncitori, tehnici­eni, ingineri, economişti, oameni cu simţ gospodăresc, care au pus ac­centul pe descoperirea şi valorifica­rea de noi rezerve interne. Prin cen­tralizarea celor 100 de măsuri pro­puse de cele 4 colective, de comun acord cu constructorii la „Şantierele Navale Olteniţa", volumul economii­lor ce se vor obţine peste plan a sporit cu 1.100.000 lei, iar la fa­brica de vată din Buftea cu ap­roape 200.000 lei. Ultimele ştiri sportive MOSCOVA 13 (Agerpres). Meciurile desfăşurate în cea de-a patra zi a campionatelor mondiale fe­minine de baschet s-au încheiat cu următoarele rezultate tehnice: R. P. Bulgaria — R. Cehoslovacă 54—47; R. P. F. Iugoslavia — R. P. D. Co­reeană 50—47. ★ La 1 noiembrie se va desfăşura în sala sporturilor Dinamo din Capitală întîlnirea internaţională feminină de gimnastică dintre echipele selecţio­nate ale R. P. Româno şi Italiei­ Acest meci constituie revanşa întîlnirii dis­putată anul trecut la Roma, cînd vic­toria a revenit gimnastelor noastre. In vederea acestei întîlniri gimnas­tele selecţionate în lotul nostru se pregătesc cu minuţiozitate. Din lot fac parte campioana tarii Sonia Io­van, Elena Teodorescu, Emilia Liţă, Atanasia Ionescu, Elena Dobrowolski, Uta Poreceanu şi altele. (Agerpres). i­ Astăzi, la Cluj, se dispută partida restantă care o pune pe Ştiinţa din localitate, formaţiei campioane de anul trecut Petrolul Ploieşti.

Next