Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)
1959-10-14 / nr. 3214
O secţie de medicină nucleară la Cluj CLUJ 13 (Agerpres). La numeroasele clinici medicale şi secţii de specialitate clujene s-a adăugat o nouă secţie — secţia de medicină nucleară, care şi-a început recent activitatea în cadrul clinicii de radiologie a Institutului medico-farmaceutic. Secţia este dotată cu aparatură electronică şi instrumente speciale fabricate în Uniunea Sovietică, R. D. Germană, R. P. Ungară şi în ţara noastră. Unele din ele au fost confecţionate în atelierele de mecanică fină ale Institutului medico-farmaceutic din Cluj. Secţia de medicină nucleară are posibilitatea să asigure aplicarea clinică a izotopilor radioactivi şi să facă studii radiobiologice. Aci se vor face tratamente în Bazedov, leucemii, tumori ale pielii, depistarea de boli canceroase, determinări de metabolism ale unor substanţe în organisme vii. ------------------ Unităţi noi în cooperaţia meşteşugărească ZIMNICEA (De la corespondentul nostru). Cooperativa meşteşugărească „Dunărea“ din raionul Zimnicea îşi lărgeşte activitatea. De curînd, a deschis în oraşul Zimnicea o patiserie. In prezent, în centrul oraşului se face amenajarea localului unde se va deschide peste puțin 8urreprin cabinet dentar. Această nouă unitate a cooperativei va fi utilată cu aparate moderne și deservită de personal calificat. Zile de muncă avântată pe şantierul tineretului din comuna Conteşti, raionul Titu. Participă la lucrări elevii şcolii medii din Titu tar ... Cu toate fortele pentru terminarea in citeva zile a insămîntărilor! In ultimele zile, ritmul insămînţărilor a crescut în întreaga regiune. Raioanele Răcari, Urziceni, Olteni, Slobozia, Tr. Măgurele sînt pe cale de a încheia campania de însămînţări în 1 -2 zile. Numeroase comune din raioanele Lehliu (17), Olteni (13), Tr. Măgurele (8) precum şi un număr însemnat de gospodării colective şi întovărăşiri agricole au terminat însămînţările. Pe întreaga regiune s-a însămînţat pînă în seara zilei de 13 octombrie a.c. 78,4 la sută din suprafaţa planificată. Mai sînt însă raioane ca Giurgiu, Brăneşti, Snagov, Vidra şi altele care au procentul la însămînţări sub media realizată pe regiune. Progresele care s-au făcut în ultimele zile în multe raioane dovedesc pe deplin posibilităţile existente de a se mări ritmul însămînţărilor, de a se îndeplini şi depăşi viteza zilnică. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să generalizeze experienţa acumulată şi să asigure mobilizarea tuturor forţelor de care dispun pentru terminarea în următoarele zile a însămînţărilor de toamnă. 16 gospodarii colective au terminat însâmînţârile LEHLIU (de la corespondentul nostru). Folosind cu succes forţele existente, membrii G.A.C. „Partizanul roşu" din comuna Arţari, au terminat în seara zilei de 13 octombrie a.c. însamnţatul păroaselor de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. In aceeaşi seară şi colectiviştii din comuna Făurei au raportat încheierea campaniei de însămînţări. Pînă acum 16 gospodării agricole colective din raionul Lehliu, printre care: G.A.C. „6 Martie" şi „Ialomiţa” din comuna Arţari, „Bela Brainer" din comuna Lupşanu, „Vasile Roaită" din comuna Pelinu și altele au încheiat campania de însămînțări. SITUAT!* PE RAIOANE LA 13 OCTOMBRIE 1. Roşiori 2. Domneşti 3. Răcari 4. Urziceni 100% , 1.00%, 95,9% 90,6% Ioana Tudor şi Gherghina Mihalache din secţia de fabricaţie a sucului de roşii de la fabrica de conserve din Valea Roşie — raionul Olteniţa, lucrează la Închiderea automată a sticlelor. 5. Olteni 87,7% 6. Slobozia 86,5% 7. Tr. Măgurele 86,3% 8. Zimnicea 80,6% 9. Călăraşi 80,3% 10. Alexandria 77,8% 11. Videle 77,3% 12. Lehliu 76,8% 13. Titu 74,7% 14. Vidra 71,5% 15. Dragăneşti-Vlaşca 71,4% 16. Olteniţa 67,4% 17. Snagov 65,9% 18. Brăneşti 62,2% 19. Giurgiu 49,1% Plenare lărgite ale comitetelor raionale de partid Zilele acestea au loc în regiunea noastră plenare lărgite ale comitetelor raionale de partid, la care participă în afara membrilor comitetelor, cadre din aparatul de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor de masă, preşedinţi de G.A.C, întovărăşiri agricole, etc. In aceste şedinţe, pe baza referatelor şi informărilor prezentate, se dezbat problemele actuale ale muncii de partid în diverse domenii. Participanţii la plenare discută astfel măsurile pentru terminarea grabnică a lucrărilor din campania de toamnă, problemele legate de consolidarea şi lărgirea sectorului socialist-cooperatist din agricultură, unele aspecte ale propagandei şi agitaţiei de partid, cît şi pregătirea şi desfăşurarea adunărilor de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază de la oraşe şi sate. Şedinţele plenare care se desfăşoară în prezent sînt şi un bun prilej de cunoaştere şi răspîndire a experienţei înaintate în munca de partid. Dezbaterea unor probleme atît de însemnate şi de strictă actualitate, măsurile care vor urma au menirea să îmbunătăţească munca desfăşurată de organizaţiile de bază ale partidului" Consfătuire organizată de C.C.S. privind realizarea de economii peste plan Marţi a avut loc la Casa de cultură a Sindicatelor din Capitală o şedinţă de lucru organizată de Consiliul Central al Sindicatelor în scopul analizării felului în care organele sindicale sprijină acţiunea patriotică a oamenilor muncii de a realiza economii cît mai mari în producţie. Au luat parte reprezentanţi ai C.C.S., activul sindical al Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti şi al consiliilor sindicale regionale şi raionale din regiunile Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Piteşti, Ploeşti şi Stalin, preşedinţi de comitete de întreprindere şi conducători ai unor uzine şi fabrici bucureştene. Informările prezentate în cursul şedinţei au scos în evidenţă rolul activ pe care organizaţiile sindicale îl au în mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi realizarea de economii în producţie. Informările prezentate, precum şi discuţiile făcute pe marginea acestora au constituit un valoros schimb de experienţă în munca sindicală. Participanţii la şedinţa de lucru au stabilit măsurile ce trebuie luate în vederea intensificării sprijinului pe care organele sindicale au datoria să-l dea colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni. (Agerpres) Ieri s-a deschis în Capitală, în sala de expoziţii a Camerei de Comerţ a R.P.R., din şoseaua Kiseleff — Parcul ,,I. V. Stalin" — pavilionul de mostre de mărfuri. Pe o suprafaţă de aproximativ 3.000 m.p. sînt expuse peste 20.000 articole care reprezintă mostre de mărfuri alimentare şi industriale ce vor fi produse de întreprinderile industriale pentru semestrul I, 1960. Tovarășul George Tudorică, directorul pavilionului cu care am avut o convorbire, ne-a relatat printre altele următoarele : — Pînă în prezent — ne-a spus interlocutorul nostru —• aprecierile asupra mărfurilor oferite de industrie pentru contractări se făceau în cerc restrîns de tehnicienii din comerţ. De astădată, încercăm un lucru nou şi anume: mărfurile vor fi aduse în faţa publicului consumator, care, prin părerile şi sugestiile sale asupra aspectului, calităţii şi modului de prezentare a produselor, vor ajuta unităţile producătoare şi de desfacere în soluţionarea într-o mai mare măsură a cerinţelor tot mai exigente ale populaţiei. La intrarea în pavilion, vizitatorul va primi o carte de vizită în care este indicat scopul organizării pavilionului de mostre şi în care vizitatorul este rugat să completeze formularele chestionar care se vor găsi la fiecare stand. Aceste formulare vor fi, după completare, depuse în urnele speciale sau predate lucrătorilor de la standurile respective. Vor exista de asemenea formulare generale cu ajutorul cărora vizitatorii îşi vor putea exprima părerea asupra unui produs necuprins în alte formularechestionar. Părerile exprimate în aceste formulare vor fi luate în consideraţie la încheierea contractelor între comerţ şi industrie. Organizarea acestui pavilion s-a făcut din iniţiativa Ministerului Comerţului şi în colaborare strînsă cu ministerele ramurilor industriale (Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi U.C.E.C.O.M.) Cele mai multe produse expuse în pavilion sînt ale întreprinderilor industriei bunurilor de consum. Ar fi greu să înşirăm cu acest prilej toată varietatea mărfurilor expuse. Un exemplu edificator: industria uşoară expune peste 200 noi articole în sute de desene şi culori pe care întreprinderile din sectorul lînă şi mătase le-au realizat în vederea contractărilor. Printre aceste articole figurează ţesături din păr de cămilă, ţesături fantezi din lînă în amestec cu fire relon, ţesături cu modele inspirate din folclorul naţional, etc., create pentru prima oară în ţara noastră. Tot industria uşoară expune ţesături noi din bumbac şi in, lenjerie pentru femei şi copii, din fire relon cu garnitură dantelată, bluze imprimate din fire relon, tricotaje, încălţăminte şi jucării pentru copii şi multe altele. In pavilion vor fi prezentate de asemenea o gamă de modele noi de confecţiuni produse de fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ şi întreprinderea de stat „Arta Modei“ In ce priveşte produsele alimentare va fi expus un bogat sortiment de mărfuri, printre care se vor remarca concentratele, fructele şi legumele deshidratate, pastele făinoase, sucuri de tomate, pescărie, produse lactate, băuturi, etc. — Ce ne-aţi putea spune despre mostrele de mărfuri ce sînt expuse de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Ministerul Industriei Grele ? — Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei prezintă întreg sortimentul de mărfuri care se produc în sectorul bunurilor de larg consum al întreprinderilor sale. Sînt astfel expuse produse chimice, articole din mase plastice, jucării, articole chimice pentru fotografi, hîrtie fotografică, articole de uz casnic, etc. Printre sortimentele noi care urmează să fie lansate se numără flacoanele pulverizatoare pentru colonie, bătătoare de covoare, coșuri pentru tacîmuri, peste L. FRIMU (Continuare in pag. 3 a) Unul din standurile pavilionului de mostre Arături al listei Pentru însămînţările de primăvară, pe ogoarele gospodăriei agricole de stat Vităneşti se execută arături adinei de 25-30 cm. Suprafaţa planificată pentru aceste lucrări a fost arată în proporţie de 85 la sută. Proletari din toate tarile, uniţi-va! ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREŞTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREŞTI ANUL XIX Nr. 3214 Miercuri 14 octombrie 1959 4 pagini 20 bani Se dezvoltă continuu sectorul socialist al agriculturii In marea familie a colectiviştilor In această zi, cînd în comuna Salcia s-a inaugurat C.A.C. „Voinţa“, am cunoscut mai mulţi colectivişti. Ion Corbaşu, Ştefan Urmaru, Nicolae Marican, sunt oameni care au susţinut mult înfiinţarea unei gospodării colective în comuna lor. Toţi au lucrat înainte la întovărăşirile din comună, „Voinţa“ şi „7 Noiembrie“ şi umblînd pe la multe gospodării colective, ca cea din comuna Slobozia-Mîndra şi altele s-au convins de superioritatea muncii în colectivă, veniturile însemnate ce se pot obţine aici. S-au convins ce înseamnă să lucrezi în mod organizat după metode agrotehnice înaintate, ce înseamnă fertilizarea solului, că numai datorită acestor lucruri colectiviştii de la G.A.C. „1907“ din comuna Slobozia-Mîndra au obţinut peste 1.800 kg grîu la ha. şi au depăşit şi la celelalte culturi producţiile obţinute de întovărăşiţi. Au vizitat şi sectorul lor zootehnic şi şi-au dat seama de veniturile ce se realizează din creşterea animalelor în gospodăria colectivă. Convinşi de superioritatea muncii în G.A.C., 85 de familii de la cele două întovărăşiri din comună şi-au unit cele 190 ha. teren. Ca preşedinte a fost ales colectivistul Ion Corbaşu. O nouă cooperativă agricolă de producţie in raionul Zimnicea Comuna Lissa, din raionul Zimnicea, este complet cooperativizată. Cele zece întovărăşiri existente aci şi în satul Vînători au constituit, în bună măsură, pentru ţăranii muncitori un mijloc de verificare a avantajelor pe care le oferă munca îni comun, pe suprafeţe întinse, cu mijloace moderne şi după cele mai avansate metode agrotehnice încă de la începutul anului, un număr de 46 familii au făcut cereri pentru constituirea unei cooperative agricole de producţie curentă. O vizită făcută la cooperativa agricolă de producţie din Bragadiru, a convins pe mulţi săteni că această formă cooperatistă este superioară întovărăşirii, şi oferă membrilor cooperatori posibilitatea obţinerii unor venituri mai mari. Duminică 11 octombrie, a avut loc în comuna Lissa- inaugurarea cooperativei agricole de producţie curentă ,,1 Mai", care numără 69 familii cu aproape 250 ha. teren arabil, 14 boi, 8 cai şi numeroase atelaje şi unelte agricole. Chiar în ziua inaugurării au mai depus cereri de înscriere ţăranii muncitori: Sarău Alexandru, Albu Florea şi Station N. Alexandru. — Cică să mobilizez toți mecanizatorii să mă ajute în muncă... Dar dacă eu stau tot timpul aici, ce să fac cu mecanizatorii ? Desen de MATTY ELOGII ŞTIINŢEI SOVIETICE Viaţa contemporană nu poate să fie concepută fără ştiinţă. Cele mai majore speranţe ale noastre, cele mai îndrăzneţe proiecte sînt irevocabil legate de ştiinţă. Ea este bagheta miraculoasă a civilizaţiei care face totul posibil. In faţa ei se năruie prejudecăţile, se deschid tainele. Fiecare artă îşi are muza preferată. Muza ştiinţei este adevărul. In competiţia mondială a inteligenţelor care veghează procesele ascunse în intimităţile materiei, scormonesc necunoscutul şi condensează fenomenele în alambicurile laboratoarelor pentru a le supune şi a le face folositoare trebuinţelor omului, un loc de frunte îl deţin cu autoritate cei ce au ridicat ştiinţa pe cea mai înaltă treaptă, savanţii sovietici. Cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice a fost organizată în aceste zile Decada ştiinţei sovietice. Noi aducem astfel un călduros omagiu acestei ştiinţe de avangardă. A fost o vreme cînd din coclaurile absurdităţilor medievale s-a aruncat năprasnică anatemă asupra ştiinţei. S-au aprins ruguri. Cei ce iubeau adevărul şi se dăruiau cunoaşterii legilor care guvernează Universul au fost aruncaţi în flăcări. Drumul ştiinţei este un drum de jertfe. Dar ea nu a bătut niciodată în retragere. A învins ciuma şi holera, a luminat minţile, a dat putere oamenilor să făurească tot mai multe bunuri, să lupte împotriva bacteriilor, a forţelor oarbe ale naturii. Totuşi niciodată ştiinţa nu s-a acoperit de atîta glorie ca in zilele noastre. Şi această biruinţă se datoreşte oamenilor sovietici. Astăzi ştiinţa nu mai este hulită, ci sărbătorită. Iar noi o cinstim cu dragoste pe cea mai înaintată, ştiinţa care este pusă în slujba celor mulţi, în slujba construirii comunismului. Exodul rachetelor în Cosmos, asaltul navei atomice asupra gheţarilor nordului îndepărtat, punerea atomului la o treabă utilă care să facă posibilă ţîşnirea seviteii electricităţii pretutindeni, folosirea elementelor şi legilor fizicii în automatizarea procesului de producţie pentru uşurarea muncii, iată ce sărbătorim în Decada ştiinţei sovietice. Va veni o vreme cînd omul nu va mai trebui să lucreze decit 3-4 ore pe zi în Uniunea Sovietică. Mijloacele create cu ajutorul ştiinţei fac posibilă această revoluţie în materie de productivitate. Invăţămîntul sovietic pregăteşte în fiecare an de citeva ori mai mulţi specialişti decit în cea mai dezvoltată ţară capitalistă. Toţi aceşti specialişti vor ridica ştiinţa sovietică pe noi culmi. Savanţii poporului care construeşte comunismul îmbogăţesc mereu tezaurul ştiinţei mondiale. Biruinţele lor constituie un izvor de învăţăminte şi pentru cei care işi dăruiesc inteligenţa în scopul dezvoltării ştiinţei în ţara noastră. De obicei versurile poeţilor ne stimulează visurile. Se pare că acest privilegiu trece şi el în domeniul ştiinţei. Ea ne dă în plus certtitudinea că totul se poate înfăptui. Cosmosul nu mai este inaccesibil. Această etapă nouă în istoria omenirii înmulţeşte categoriile visurilor certe. Dacă se poate zbura în Cosmos, nu încape îndoială că prelungirea vieţii este şi ea posibilă. La dimensiunile pe care le implică în general călătoriile interplanetare, prelungirea vieţii peste cele mai ridicate limite actuale devine o necesitate. Ştiinţa care a împlinit visul pătrunderii în spaţiul astral, va înfăptui şi acest vis măreţ al prelungirii vieţii. Ştiinţa sovietică dă omului puteri prometeice. D. TURTUREANU Festivalul filmului sovietic Azi, in cadrul Festivalului filmului sovietic rulează la cinematograful „Patria“ filmul ,,In zilele lui Octombrie“, o nouă operă dedicată istoricelor evenimente petrecute în timpul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In centrul acţiunii se află figura genialului conducător al revoluţiei proletare, Vladimir Iliei Lenin. Rolul este interpretat de actorul V. Cestnokov. Regia filmului aparţine cunoscutului regizor S. Vasiliev. In clişeu : O scenă din film. TOATE ÎNTREPRINDERILE CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT ! In momentul de faţă în întreprinderile industriale din regiunea Bucureşti ca de altfel în toate întreprinderile din ţară, se desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru realizarea şi depăşirea principalilor indici din planul de producţie. Măsurile luate de plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. au dat un puternic impuls luptei pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor de plan în fiecare Întreprindere. Acest lucru este confirmat din plin de rezultatele, frumoase ce s-au şi obţinut pină în prezent. In primele nouă luni ale anului în curs de pilda, în sectorul industriei republicane din cadrul regiunii noastre planul producţiei globale s-a realizat în proporţie de 106 la sută. Sînt de asemenea unităţi ale industriei locale, îndeosebi cele producătoare de materiale de construcţii — cărămizi, prefabricate, extracţii de pietriş — cit şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti care au înregistrat importante succese în traducerea în viaţă a sarcinilor de plan ce le revin. Caracteristic pentru perioada de timp care s-a scurs din acest an este faptul că în fiecare întreprindere, în fiecare sector şi loc de muncă în parte s-a acordat o mai mare atenCu toate rezultatele bune obţinute în producţie în privinţa îndeplinirii principalilor indici de plan, mai sînt în regiunea noastră întreprinderi industriale cu rămîneri în urmă nejustificate. In sectorul republican de pildă, pe primele 3 trimestre, 5 întreprinderi n-au realizat planul la principalii indici. La fel 11 întreprinderi din sectorul industriei locale şi un număr însemnat de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Iată de ce în momentul de faţă cînd am intrat în ultimul trimestru al anului trebuie concentrate toate forţele ca la 31 decembrie, fiecare întreprindere să aibă planul îndeplinit la toţi indicii. Ce trebuie făcut? In primul rînd, în întreprinderi se impune aplicarea unui complex de măsuri care să ducă la recuperarea rămînerilor în urmă. Considerăm oportună iniţiativa comitetului de partid de la Atelierele Navale Giurgiu care, pentru recuperarea procentului de 1,5 la sută rămînere în urmă la finele lunii august, a propus conducerii tehnico-administrative să întreprindă o largă consultare cu muncitorii pentru rezolvarea favorabilă a acestei probleme. Rezultatul ? Deficienţele din producţie au fost analizate cu discernămînt, iar măsurile ce s-au propus şi care în majoritate s-au şi aplicat, îşi dovedesc eficacitatea. In luna septembrie, planul producţiei globale s-a depăşit cu 5 la sută iar angajamentul lucrătorilor prevede realizarea sarcinilor anuale la 20 decembrie. Consultarea cu muncitorii şi elaborarea după aceea a unor planuri concrete de măsuri tehnice şi organizatorice, aşa cum s-a procedat la M. LEOVEANU (Continuare in pag. 3-a) ţie identificării şi valorificării rezervelor interne. Această acţiune a cunoscut o amploare şi mai mare în urma plenarei C C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. cînd în întreprinderi au luat fiinţă colective formate din cei mai capabili muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, oameni cu simţ gospodăresc, care au pus accentul pe descoperirea şi valorificarea de noi rezerve interne. Prin centralizarea celor 100 de măsuri propuse de cele 4 colective, de comun acord cu constructorii la „Şantierele Navale Olteniţa", volumul economiilor ce se vor obţine peste plan a sporit cu 1.100.000 lei, iar la fabrica de vată din Buftea cu aproape 200.000 lei. Ultimele ştiri sportive MOSCOVA 13 (Agerpres). Meciurile desfăşurate în cea de-a patra zi a campionatelor mondiale feminine de baschet s-au încheiat cu următoarele rezultate tehnice: R. P. Bulgaria — R. Cehoslovacă 54—47; R. P. F. Iugoslavia — R. P. D. Coreeană 50—47. ★ La 1 noiembrie se va desfăşura în sala sporturilor Dinamo din Capitală întîlnirea internaţională feminină de gimnastică dintre echipele selecţionate ale R. P. Româno şi Italiei Acest meci constituie revanşa întîlnirii disputată anul trecut la Roma, cînd victoria a revenit gimnastelor noastre. In vederea acestei întîlniri gimnastele selecţionate în lotul nostru se pregătesc cu minuţiozitate. Din lot fac parte campioana tarii Sonia Iovan, Elena Teodorescu, Emilia Liţă, Atanasia Ionescu, Elena Dobrowolski, Uta Poreceanu şi altele. (Agerpres). i Astăzi, la Cluj, se dispută partida restantă care o pune pe Ştiinţa din localitate, formaţiei campioane de anul trecut Petrolul Ploieşti.