Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 11, nr. 3255-3281)
1959-12-01 / nr. 3255
IN RAIONUL SNAGOV Cînd nu în toate comunele există acelaşi ritm de lucru In scopul redării de noi terenuri agriculturii şi asigurării condiţiilor de irigare a peste 3.000 hectare teren arabil din Valea Cociovaliştei, în comunele şi satele raionului Snagov s-a pornit pe la jumătatea lunii septembrie a.c. o largă acţiune de masă pentru terminarea la timp a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Avînd în frunte pe comunişti şi deputaţi, colectiviştii şi întovărăşiţii din comunele Cocioc şi Poienarii Vulpeşti au muncit cu însufleţire la asanarea bălţilor din jurul acestor comune executînd în circa 4 săptămâni mai bine de 9.000 m.c. terasamente. Succese însemnate în executarea acestor lucrări hidroameliorative au obţinut şi colectiviştii din comuna Corbeanca. Pînă în prezent, colectiviştii şi întovărăşiţii din satele Tamaş, Petreşti, Orac-Ostrat şi Corbeanca au realizat peste 8.500 m.c. terasamente la desecări în Valea Cociovaliştei. Totuşi, ţinînd seama de faptul că pînă acum o bună parte din lucrările începute trebuiau să fie realizate în întregime dovedeşte că nu peste tot a existat aceeaşi preocupare în mobilizarea oamenilor şi atelajelor necesare pentru şantierele respective. Pe şantierul de la Căciulaţi, de pildă, unde de bunul mers al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, răspundeau comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Fierbinţi, Maia, Răduleşti, Grădiştea, Căciulaţi şi Moara Săracă nu s-a observat o prea mare preocupare. In timp ce de la Fierbinţi au fost prezente pe şantier între 60—70 atelaje şi peste 100 braţe de muncă, de la Grădiştea se prezentau doar 5—6 atelaje şi 20 braţe muncă. Aceeaşi situaţie nesatisfăcătoare se prezintă şi pe şantierul de hidroamelioraţie din Baloteşti. Au mai rămas în funcţiune doar două şantiere. Cel de la Corbeanca şi cel de la Săftica. Analizînd ritmul în care se desfăşoară lucrările, rezultă că de-a lungul văii Coeiovaliştei există o serioasă rămînere în urmă, planul săptămânal nu se îndeplineşte. Or, ţinînd seama de angajamentele luate de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din raion, de a asigura mobilizarea a 1.000 atelaje şi peste 3.000 braţe muncă zilnic, aceste angajamente nici pe departe nu au fost atinse. Răspunderea pentru această situaţie o poartă nu numai comitetele executive ale sfaturilor populare ci şi organizaţiile de bază care n-au controlat în suficientă măsură felul cum sunt respectate aceste angajamente. Deoarece lucrările de hidroamelioraţii din raionul Snagov au rămas mult în urmă şi pe unele şantiere se mai bate pasul pe loc, este necesar ca organizaţiile de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare să acorde mai multă atenţie respectării angajamentelor luate. Se cere deci comitetului raional de partid şi comitetului executiv al raionului Snagov să acorde mai multă atenţie organizării muncii pe aceste şantiere şi prin măsurile ce se vor lua să se asigure terminarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, la termenul stabilit. GH. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Snagov încălţăminte pentru sezonul de iarnă Pentru sezonul de iarnă, colectivul întreprinderii „Quadrat" din Capitală va produce pentru copii, femei şi bărbaţi, 68 de sortimente de încălţăminte de cauciuc dintre care 48 modele noi. Printre noile modele se numără şi şeşoni pentru copii în diferite culori cu fermoare şi garnituri variate, şoşoni cu toc şi fără toc, cu imitaţie de blăniţă, cizmuliţe de diferite culori pentru femei, iar pentru bărbaţi şoşoni cu fermoare cu feţe de cauciuc. In clişeu : Controloarea de calitate Virginia Răducanu, controlînd şi soriind un lot de șosoni. Cresc cantităţile de lapte livrate Capitalei şi (Urmare din pag. laţie egală în aprovizionarea cu lapte a Capitalei şi a oraşelor din regiune. Din acest punct de vedere sunt semnificative citeva comparaţii. Se ştie de pildă că raioanele Domneşti şi Vidra au cam acelaşi specific, în sensul că în afară de legumicultură, ţăranii muncitori se ocupă şi de creşterea vacilor de lapte, in ceea ce priveşte insă achiziţiile de lapte lucrurile nu se prezintă la fel. In timp ce raionul Domneşti a livrat în primele 10 luni ale acestui an o cantitate de 7.180.600 litri lapte pentru care producătorii au primit însemnate sume de bani, în raionul Vidra realizările sunt de cîteva ori mai mici. S-ar putea crede că în Vidra sunt mai puţine vaci ! Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Iată un exemplu: numai în comuna Berceni, din acest raion există peste 1.500 de vaci din care peste 900 de vaci în lactaţie. Dacă lucrătorii I.C.L. din această comună ar fi arătat producătorilor avantajele încheierii de contracte pentru vînzarea laptelui şi importanţa aprovizionării oamenilor muncii din Capitală cu acest produs, s-ar fi obţinut desigur rezultate bune. Dar acest lucru nu s-a făcut şi astfel, cantitatea de lapte pe care comuna Berceni o livrează e scăzută. De altfel, în raionul Vidra nu s-a acordat pină în prezent destulă atenţie problemei contractărilor şi achiziţiilor de lapte. In comunele Creţeşti, Dărăşti-Ilfov şi altele, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare respective au lăsat această problemă numai pe seama responsabililor I.C.I.L. din comune, în Ioc să-i sprijine efectiv în îmbunătăţirea muncii. In unele perioade, responsabilii I.C.I.L. din aceste comune au primit alte însărcinări, ceea ce a făcut ca achiziţiile şi contractările să prezinte realizări slabe. O comparaţie de felul celei de mai sus poate fi făcută şi între raioanele Roşiori şi Turnu Măgurele. La Roşiori s-au achiziţionat în primele 10 luni ale anului în curs, peste cinci milioane litri lapte, în timp ce în Turnu Măgurele cantitatea de lapte achiziţionată este de-abia de 883.300 litri, adică de şase ori mai puţin. De altfel, în raionul Turnu Măgurele, rezultate mai bune se obţin intr-o singură comună şi anume la Putineiu. Dacă experienţa muncii politice de aici ar fi răspîndită şi în celelalte comune, rezultatele ar fi cu mult mai bune. La fel stau lucrurile şi in raioanele Brăneşti, Alexandria, Urziceni, Slobozia şi altele. In raioanele cu un procent avansat de colectivizare, lucrurile se prezintă de asemenea, în mod diferit. Astfel, în timp ce gospodăriile colective din raionul Călăraşi livrează oficiului raional I.C.I.L. însemnate cantităţi de lapte, G.A.C. din raioanele Slobozia şi Urziceni livrează cantităţi mult mai mici. Aceasta se datoreşte desigur lipsei de preocupare pentru dezvoltarea contractărilor. Este necesar ca organele de partid şi de stat să urmărească îndeaproape îmbunătăţirea continuă a muncii de contractare şi livrare a laptelui în gospodăriile colective, pentru a stimula astfel dezvoltarea creşterii animalelor şi obţinerea de venituri băneşti. întrebare: Cum îşi îndeplinesc oficiile raionale I.C.I.L. sarcina de a dezvolta contractările şi achiziţiile de lapte? Răspuns: Am arătat, mai sus, exemplul raionului Răcari, unde responsabilul oficiului, tov. Mica Anghel, ajutat de organele de partid şi de stat a reuşit să obţină unele rezultate bune. La fel pot fi date ca exemplu oficiile raionale I.C.I.L. Snagov (resp. Fanea Valeriu), Domneşti (resp. Cinecaru Tudor) Bucureşti-oraş (resp. Cheregi Florica) şi alţii. Nu la fel de bine muncesc alţi responsabili de oficii cum ar fi de pildă, tov. Badea Mihai de la Videle, Popa Niculae de la Brăneşti, Toma Ştefan de la Vidra şi alţii. Lipsa acestora ca şi a celorlalţi lucrători ai LC.I.L. este că nu se deplasează suficient pe teren şi nu cer la timp sprijinul organelor de partid şi de stat în desfăşurarea unei temeinice munci politice pentru creşterea volumului de contractări şi achiziţii de lapte. Este foarte important totodată ca munca achizitorilor să fie sprijinită şi controlată de comitetele comunale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor comunale îmbunătăţirea necontenită a aprovizionării cu lapte a Capitalei şi a oraşelor din regiune este o sarcină însemnată. Ea poate fi realizată printr-o temeinică muncă politică ce trebuie desfăşurată în rîndurile ţăranilor muncitori. Acestora trebuie să li se explice avantajele încheierii de contracte cu I.C.I.L., i demonstrîndu-li-se cu exemple concrete ce cîștig le aduce valorificarea prisosului de lapte. Cupa R. P. R. , dezminte! în etapa 16-milor Cupei R.P.R. la fotbal au rămas... pe drum, trei echipe din categoria A . U.T.A., Farul Constanţa şi Jiul, care nu au putut trece examenul pe care l-au dat. Interesant este că, cele trei echipe învingătoare sunt de categoria B . A.S.A. Sibiu joacă în seria III-a, în care ocupă locul III Prahova joacă în seria I-a şi deţine locul III şi Ştiinţa Timişoara e prima clasată în seria II. Surprinde însă pe mulţi că Metalul Tîrgovişte, al 12-lea clasat din 14 echipe a fost la un pas de victorie în jocul cu Dinamo Bucureşti, care a marcat abia în minutul 85 golul victoriei. (4—3). Foarte greu a cîştigat şi Steagul roşu care s-a văzut cîştigător la limită cu 2—1, deşi Rapid Cluj, este pe locul 12 în seria IlI-a a categoriei B. Toate aceste comportări bune ale echipelor din B arată că în Cupă, indiferent de categoria din care fac parte, echipele, jocurile nu sunt dinainte disputate. E drept că în etapa aceasta nu au fost prelungiri şi nici rejucări. C.C.A. însă, a venit pe teren cu toată echipa sa, minus Racksi, înlocuit de Constantinescu şi a învins cu 5—0. La Steagul roşu a lipsit Meszaros. La Rapid Bucureşti au reintrat Stancu, Văcaru şi Langa şi bucureştenii au cîştigat cu 3—1 la Braila cu Dinamo Galaţi. Progresul a făcut scor (4—0) cu C. S. Craiova, deşi n-a avut pe Caricaş, Petrescu şi Soare. Petrolul a întrecut pe C.F.R. Paşcani cu 2—0 (2—0). Dintre bucureşteni s-au mai calificat A. S. Pompierul (3—2 cu Voinţa Tg. Mureş), Metalul Titanic (8—1 cu Dinamo Tecuci). Tot din categoria A s-au calificat Ştiinţa Cluj (3—1 cu C.F.R. Arad) şi Minerul Lupeni (2—1 cu C.F.R. Cluj), ca şi Dinamo Bacău (4—1 cu Rulmentul Bîrlad). In etapa de la 6 decembrie, vom vedea deci meciuri şi mai interesante. DUMINICA, OPTIMILE DE FINALA Intîlnire din cadrul optimilor de finală ale „Cupei R.P.R.“ la fotbal vor avea loc duminică 6 decembrie, după cum urmează : Steagul Roşu Oraşul Stalin—Progresul Bucureşti ; Stăruinţa Sighet— Dinamo Bacău ; Metalul Titanic—C.C.A. ; A. S. Pompierul—Rapid Bucureşti ; Parîngul Lonea— Minerul Lupeni ; Prahova Ploeşti—Dinamo Bucureşti ; A.S.A. Sibiu—Ştiinţa Cluj şi Ştiinţa Timişoara-Petrolul Ploeşti. întîlnirile se vor desfăşura pe terenuri neutre care urmează să fie stabilite zilele acestea. Campionatul republican de tenis de masă Duminică la amiază în sala Casei de Cultură a Tineretului din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“, amatorii de tenis de masă din Capitală au făcut cunoştinţă cu noii campioni ai ţării din acest an. In proba de simplu masculin, titlul a fost cîştigat de tînărul jucător ,clujean Radu Negulescu iar la fete, victoria finală a revenit Ellei Constantinescu (Progresul) a cărei formă bună i-a permis să-şi mai înscrie numele şi pe tabloul cîştigătorilor probelor de dublu femei şi dublu mixt unde a jucat alături de Marta Tompa şi respectiv Otto Bottner. Pe primul loc în proba de dublu masculin s-a clasat cuplul Mircea Popescu—Otto Bottner, învingător cu 3—1 în meciul de baraj susţinut în faţa perechii Negulescu-Cobîrzan. NEW YORK 30 (Agerpres). — Echipele de baschet ale U.R.S.S. şi-au continuat turneul în S.U.A., evoluînd la 29 noiembrie în oraşul Peoria, statul Illinois. Selecţionata feminină a întîlnit echipa Nashville Bussines College pe care a învins-o cu scorul de 46—42 (28—25). Din echipa sovietică cele mai multe puncte au fost înscrise de Vera Kostikova (17) şi Nadia Eremina (10). Echipa masculină a avut ca partener formaţia Caterpillars Cats, care de obicei dă cei mai mulţi jucători echipei naţionale a S.U.A. Jocul, la un înalt nivel tehnic, s-a terminat cu scorul de 67—63 în favoarea baschetbaliştilor americani. După cum remarcă corespondenţii agenţiilor de presă, rezultatul meciului a fost viciat de deciziile lipsite de obiectivitate ale arbitrului canadian. Duminică, la bazinul acoperit de la Floreasca a luat sfîrşit turneul internaţional de polo pe apă. Primul loc a revenit echipei budapestane, Dózsa, care în meciul decisiv a întrecut cu scorul de 5—3 (3—2) echipa Dinamo Bucureşti. In celălalt joc, echipa Dynamo Magdeburg, a întrecut cu 6—2 (3—1) selecţionata divizionară, clasîndu-se astfel pe locul trei. © In cel de-al doilea meci al turneului pe care-1 întreprinde în America de Sud, echipa sovietică de fotbal Spartak Moscova a întîlnit în oraşul brazilian Belo Horizonte, formaţia Atletico Mineiro. Fotbaliştii sovietici au obţinut victoria cu scorul de 2—1 (0—1). © In penultimul joc al competiţiei de fotbal dotate cu „Cupa dr. Gere“, duminică la Florenţa, echipa selecţionată a Italiei a terminat la egalitate , 1-1 cu echipa R. P. Ungare. C.C.A. a luat un avans substanţial la Salonic: 80-61 Frumoasă victorie a obţinut echipa de baschet a C.C.A. în partida de debut în „Cupa Campionilor Europeni“. Meciul de la Salonic a prilejuit echipei române o bună propagandă în Grecia a baschetului nostru. Scorul de 80—61 (37—17) obținut în urma unui joc spectaculos cu P.A.O.R. mult aplaudat de spectatori, asigură echipei C.C.A., calificarea în etapa următoare, căci este greu de crezut că românii vor putea pierde la Bucureşti. C.C.A. este azi o formaţie completă alcătuită din jucători rutinaţi şi de valoare, a cărei primă calitate ramine însă omogenitatea. Echipa Ştiinţa Bucureşti a jucat la Sofia cu redutabila echipă Lokomotiv Sofia în meci pentru „Cupa Campionilor Europeni" rezervată echipelor feminine şi a pierdut cu 37—58 (19—24). Bucureştencele vor avea de refăcut în meciul retur pe care-l va găzdui Capitala, diferenţa de coşuri. Derbiul de la Roşiori se anunţa deosebit de interesant. Liderul primei serii neînvins pînă la acest joc avea să înfrunte puternica echipă C.F.R. Roșiori. Jocul acesta împreună cu cel de la Giurgiu (Olimpia — Progresul) aveau să hotărască ordinea în prima serie. Valoarea apropiată a celor două echipe a făcut ca jocul să se ridice la un bun nivel. In primele 15 minute C.F.R.-iştii au iniţiativa după care jocul se desfăşoară mai mult la jumătatea terenului. In min. 25 Surdu (C.F.R.) execută un corner, trimiţînd o minge înaltă în faţa porţii. Dintr-un buchet de jucători sare Guţă Oprică înscriind primul gol. Jocul se desfăşoară în aceeaşi alură vie creîndu-se faze palpitante. În min. 40 Vituc trimite o pasă precisă lui Vlădescu iar acesta îl pune în poziţie de şut pe Bobocea care înscrie golul egalizator. După pauză C.F.R.-iştii domină cu insistenţă iar atacul bine condus de Capatos pune deseori în pericol poarta lui Vintilă. In min. 60 tot la un corner se înscrie al doilea gol al roşiorenilor. Sardu execută foarte bine şi la o învălmăşeală Nedelcuţă trimite mingea în plasă. Numai după 5 minute acelaşi Nedelcuţă ratează o mare ocazie trimiţînd mingea în bară. în minutul 75 Surdu trage plasat cu capul și cînd mingea se îndreaptă spre gol, Gruia scoate cu mîna mingea din poartă. Spre surprinderea generală arbitrul Drăghîci (Buc.) dictează lovitură de la 11 m, care este apoi transformată de Capatos. Pînă la sfîrșitul jocului Oltul are cîteva ocazii de a reduce scorul însă ratează. S-au remarcat Pintică, Guţă, Surdu, Capatos şi Nedelcuţă (C.F.R.) , Vintilă, Sinia şi Vlădescu (Oltul). Arbitrul Drăghici a condus în general bine cu excepţia fazei cînd a acordat 11 m. In deschidere jocul dintre echipele locale Voinţa şi Sporting s-a terminat la egalitate : 2—2. 6 RUGINĂ S.M.T. Tătărăşti—Dunărea Zimnicea 4-1 După primele 10 minute fotbaliştii din Zimnicea conduceau cu 1—0 prin golul înscris de Iliuţă. De abia spre sfîrşitul primei reprize, gazdele au egalat prin Biolan. In repriza 11-a oaspeţii au început să dea semne de oboseală permiţînd celor din Tătărăşti să ia jocul pe cont propriu înscriind încă trei goluri prin Mihai Ştefan (2) şi Oprea Tănase. V. MACOVEI inginer mecanic Maniera in care s-a desfăşurat jocul dintre Olimpia şi Progresul Alexandria a avut darul să satisfacă din plin publicul prezent in tribunele stadionului „Popa Şapcă“ din Giurgiu. Disputat pe un timp frumos, jocul a fost echilibrat şi de un bun nivel tehnic. Fazele interesante, acţiunile rapide şi variate desfăşurate la ambele porţi şi soldate cu numeroase goluri — unele spectaculoase — dinamismul şi dîrzenia ce au caracterizat jocul în tot timpul desfăşurării lui — toate acestea, adăugate la evoluţia de-a dreptul pasionantă a scorului: 0—1, 0—2, 1—2, 2—2, 3—2, 3—3, 4—3, au oferit celor prezenţi un veritabil spectacol fotbalistic, în realizarea căruia celor două echipe le revin merite egale. Încă in primele minute de joc Kolosy şi C. Popescu de la Olimpia trec pe lingă două mari ocazii de a marca, dar situaţia este clarificată de apărarea Progresului. Cei care deschid scorul (minutul 10) sunt oaspeţii prin M. Bizon, în urma unui frumos schimb de mingi in adincime. In continuare oaspeţii atacă mai mult şi mai periculos şi asistăm la două reluări spectaculoase cu capul ale lui Dragomirescu de la Progresul. Intrată in derută, apărarea Olimpiei face cu greu faţă atacului Progresului şi in scurt timp scorul este ridicat la 2-0 de către Carol Eremia, care ajuns singur in faţa porţii, marchează nestingherit. Spre sfirşitul primei reprize Pavel Nicolae de la Olimpia înscrie primul gol pentru gazde şi, la mai puţin de un minut, tot el aduce egalarea, astfel că la pauză scorul este 2—2. In repriza 11-a Olimpia preia conducerea prin golul marcat de C. Popescu din 11 m. şi, cînd victoria gazdelor se contura, oaspeţii egalează printr-un şut de la distanţă al lui Dragomirescu peste portarul Olimpiei, care plonjase prea devreme. Ultimul şi cel mai frumos gol — al victoriei — este înscris de către gazde prin Kolosy care trage puternic din colţul din stingă sus al porţii. Progresul Alexandria a lăsat o frumoasă impresie prin jocul deschis şi spectaculos pe care l-au practicat Iatacuri supranumerice şi regrupare rapidă in apărare, urmare a unei mari mobilităţi a atacanţilor), iar Olimpia, in felul cum a jucat in acest meci, a dovedit că poate fi aceeaşi echipă valoroasă , capabilă să ocupe unul din locurile fruntaşe ale clasamentului. Am reţinut jocul mai bun făcut de Pavel Nicolae, Crăciun, Ciocea şi Mateescu de la Olimpia şi Bizon, Mitran, Eremia Constantin, — care a muncit foarte mult — şi Drăgoescu de la Progresul. Arbitrajul lui Mîţu (Bucureşti) bun — autoritar. Campionatul regio C. F. R. Roşiori — Oltul Tr. Măgurele 3-1 Olimpia Giurgiu—Progresul Alexandria 4-3 (2-2) In timpul liber, tinerii de la Şantierele Navale Olteniţa joacă şah. STEAGUL ROŞU 65.000 lei economii Moara „Viitorul“ şi secţia de panificaţie din cadrul întreprinderii de industrie locală „Popa Şapcă“, raionul Turnu Măgurele, sunt fruntaşe pe întreprindere în lupta pentru economii. Colectivele de muncă ale acestor două unităţi au reuşit ca printr-o mai bună organizare a locului de muncă, prin folosirea raţională a materiei prime şi a combustibilului să realizeze economii în valoare de 65.000 lei. IANA MILLI tîmplar Realizări ale silvicultorilor In acţiunea de refacere a patrimoniului forestier, pădurarii, brigadierii, tehnicienii şi inginerii de la ocolul silvic Răcari au obţinut în ultima perioadă însemnate realizări.Astfel, pentru refacerea zăvoaielor nurilor Argeş şi Dîmboviţa şi pentru crearea de arboret format din specii repede crescătoare şi de mare valoare economică, s-au plantat 45 ha. cu puieţi de plop negru hibrid, salcîm şi anin. in 3—4 ani aceştia se vor dezvolta suficient pentru a consolida malurile rîurilor şi produce o masă lemnoasă mult superioara vechiuuri arboret degradat şi cu mică valoare economică. IONIŢA NICOLAE şeful ocolului silvic Răcar Au citit peste 20.000 cărţi Desfăşurînd o largă muncă de popularizare a cărţii, precum şi prin prezentarea de recenzii, seri literare, etc. colectivul bibliotecii raionale din oraşul Olteniţa a obţinut frumoase rezultate. Aşa de pildă, de la începutul anului şi pînă acum în fişele bibliotecii au fost trecuţi un număr de 1.380 cititori, care au citit peste 20.000 cărţi de literatură beletristică, politice, tehnice, etc. D. VASILESCU corespondent voluntar C.F.R. Titu—Dinamo Tr. Măgurele 3-0 (0-0) Nu credeam că echipa de fotbal C.F.R. din Titu este atît de bună ! Abia duminică, am avut explicaţia eşecului suferit de Olimpia Giurgiu pe acelaşi teren şi în faţa aceleiaşi formaţii. Meciul disputat pe terenul denivelat din Titu, între C.F.R. — Dinamo Tr. Măgurele s-a terminat cu victoria netă a formaţiei gazdă la scorul de 3—0 (0—0). Un succes clar, categoric, repurtat însă în repriza doua, cînd echipa C.F.R. s-a dovedit superioară şi a înscris cele 3 goluri prin Stoica Marin (2) şi Pop Emil. Unsprezecele oaspeţilor a fost un partener bun de joc, care însă n-a rezistat decît o repriză. Impresia generală a fost — cum ne-au afirmat şi arbitrii Emil Kroner (centru) şi Ştefan Alexandriu (tuşă) — că terenul denivelat a constituit un obstacol pentru jucătorii mai tehnici ai Dinamoului Tr. Măgurele. Este drept că oaspeţii au avut la scorul de 2—0 şi o bară, la care portarul C.F.R.-ului deşi bun, nu ar fi reţinut balonul. Im general meciul a avut o notă de dîrzenie, în care s-a jucat totuşi corect, un fotbal curat, de nivelul — fără exagerare — celui din categoria B, un fotbal bărbătesc, bine orientat tactic. Cele trei 3 goluri au fost de toată frumuseţea. C.F.R.Titu a marcat primele 2 goluri prin Stoica Marin. Cele două goluri primite în 3 minute a demoralizat echipa oaspete, care a căzut total şi abia a terminat jocul, sufocată. Al treilea gol l-a obţinut Pop Emil cu un şut de la distanţă şi plasat. Meciul a fost bine condus de o brigadă de arbitri bucureşteni : Emil Kroner la centru, ajutat foarte bine la tuşe de Ştefan Alexandriu şi Gîndac. — G — Dunărea Giurgiu—Avîntul Buciumeni 10-0 (5-0) Oaspeţii au rezistat numai în primul sfert de oră atacurilor insistente ale gazdelor. Au marcat pe rînd Marincel (2), Ştefan Ştefan (2), Rotărăscu (5) şi Albu (1). ★ Şi cea de a doua restanţă din cadrul seriei a II-a s-a încheiat cu o victorie la scor a gazdelor. Unirea Mînăstirea a învins astfel cu 5—0 echipa G.A.S.ului Periș. 3 S-a întemeiat o nouă gospodărie colectivă AFRICA CERE :» afară cu colonialiştii! (Urmare din pag. la) cit vezi cu ochii, de pe care au dispărut răzoarele, munca sprijinită de tractoare şi maşini agricole este mai spornică, mai bogată in roade. Oamenii au urmat îndemnul partidului şi lucrurile au decurs firesc... azi, s-a întemeiat o întovărăşire, miine alta sau a sporit numărul familiilor din prima, pînă cînd, la 6 septembrie 1959, viişorenii au trăit bucuria unui eveniment deosebit : cooperativizarea întregii comune. Faptele arată insă limpede că gospodăria colectivă este superioară întovărăşirii şi oferă mai multe avantaje ţăranilor muncitori. Faptele acestea au devenit mereu mai bine cunoscute viişorenilor datorită intensificării muncii politice de masă. Ele au mers la inima multor întovărăşiţi. Aşa se face că afică din primăvara acestui an a luat fiinţă şi la Viişoara un comitet de iniţiativă pentru întemeierea unei gospodării colective, comitet alcătuit din comuniştii Marin Opaina, Dumitru Roşoga, Dumitru Arizan şi alţi întovărăşiţi vrednici : Ion G. Roşoga, Constantin Bunescu. Cu sprijinul comitetului raional de partid şi al organizaţiilor de bază diin comună, comitetul de iniţiativă a păşit la lucru spre a convinge noi şi noi familii asupra superiorităţii gospodăriei colective. in aprilie a fost organizată o vizită la gospodăria colectivă „30 Decembrie1 din Conţeşti. Au participat mai bine de 40 viişoreni. Au văzut oamenii fermele colectivei numărînd mai bine de 130 bovine, 60 scroafe, zeci de porci la îngrăşat, sute de oi, au vizitat terenurile irigate ale orezăriei şi grădinii ce se întind pe nu mai puţin de 114 ha., au aflat din spusele colectiviştilor conţeşteni că în acest an gospodăria lor va dobîndi venituri băneşti de peste 1.500.000 lei, au poposit oaspeţii acasă la Mie Bogata şi s-au convins că precum îi e numele, aşa şi traiul. Cit despre roadele vizitei, vorbeşte desigur faptul că la întoarcerea de la Conţeşti, Floarea Roşoga - care pînă atunci mai avusese in inimă un sîmbure de îndoială - nu s-a mărginit doar de a semna cererea de înscriere in colectivă, ci a devenit ea însăşi un însufleţit agitator în favoarea întemeierii gospodăriei colective. Un „amănunt“ bogat în semnificaţii Zi de zi, munca agitatorilor organizaţi în echipe şi repartizaţi pe circumscripţii electorale a devenit mai rodnică, noi şi noi cereri de înscriere în G.A.C. alăturîndu-se celor dintîi. Istoria aşezării temeliei colectivei din Viişoara cuprinde şi un alt aspect care se cuvine consemnat. Este vorba de faptul că cei mai mulţi dintre proaspeţii colectivişti provin din rindurile întovărăşirii „1 Mai“, una din cele 7 întovărăşiri existente în comună. De ce tocmai din această întovărăşire ? Răspunsul e limpede. Pentru că aici, munca a fost organizată pe echipe şi brigăzi, lucrările s-au efectuat în comun pe baza tarifului de plăţi, iar oamenii s-au convins mai bine prin propria lor experienţă că pămîntul e darnic atunci cînd este lucrat „cum scrie la cartel". Grăitor este faptul că întovărăşirea a realizat la porumb o recoltă medie de 2.800 kg. la ha., întrecînd cu 400-500 kg. producţia medie a comunei, tot aşa cum şi la griu sporul de recoltă a fost de 300—400 kg. la ha., iar la sfeclă de zahăr de cîteva mii de kg. Consolidarea continuă a întovărăşirii „1 Mai“ a contribuit la educarea întovărăşirilor în spiritul muncii în comun şi a înlesnit trecerea multora dintre ei la forma superioară - gospodăria colectivă. Planuri de viitor Duminică, pe meleagurile zimnicene 85 familii au pus temelia unei gospodării colective. Am fost martor la discuţiile purtate cu un deosebit simţ de răspundere cu prilejul alegerii consiliului de conducere, a preşedintelui — funcţie încredinţată colectivistului Alexandru Bleau, am spicuit din cuvîntul oamenilor planurile lor de viitor privind dezvoltarea gospodăriei, am aflat că proaspeţii colectivişti s-au îngrijit din vreme de ogolirea terenului, de transportarea îngrăşămintelor la cîmp şi de alte lucrări agricole ce formează chezăşia belşugului viitoarelor recolte. Toate aceste „aspecte“, toate aceste preocupări vorbesc despre faptul că, colectiviştii din Viişoara au pornit la drum cu hotărîrea fermă de a munci cu vrednicie pentru dezvoltarea avutului obştesc al gospodăriei şi făurirea unui trai îmbelşugat. Clocoteşte continentul african. Se ridică popoarele Africii la lupta pentru libertate, pentru independenţă, pentru dreptul de a fi oameni în rîndul oamenilor. Şi nu există colţ al continentului negru în care să nu se audă glasul tumultuos şi unanim al popoarelor africane, afară cu colonialiştii ! Continentul nostru va deveni liber ! Astăzi, cînd la chemarea Comitetului permanent al Consiliului de solidaritate a popoarelor din Asia şi Africa se desfăşoară ziua de luptă pentru eliberareaAfricii de sub jugul colonialismului acest glas răsună şi mai puternic, şi mai imperativ. Cu el îşi unesc glasurile popoarele de multe milioane ale Asiei, care nu au uitat chipul hîd al colonialismului Ş, care mai suferă şi astăzi din cauza „binefacerilor11 lui, popoarele ţărilor socialiste, toate forţele democratice din lume. Se cutremură pămîntul african sub picioarele colonialiştilor. Tot mai şubrede devin poziţiile lor. Dacă la sfirşitul celui de al doilea război mondial existau în Africa numai două ţări independente, astăzi există nouă asemenea ţări care joacă un rol important pe arena internaţională. Aproape un sfert din teritoriul Africii şi 30 la sută din populaţia acestui continent au zdrobit lanţurile robiei coloniale. Nestăvilitul avînt al mişcării de eliberare din Africa a determinat puterile coloniale să accepte acordarea independenţei şi altor teritorii africane. Astfel, în anul 1960 vor obţine independenţa Nigeria, Camerunul Francez, Togo şi Somalia Italiană. Ca urmare, jumătate din continentul african va păşi anul viitor pe calea unei dezvoltări independente. Dar colonialişti englezi, francezi, belgieni, portughezi, etc., nu cedează fără luptă. Ei se agaţă de fiecare palmă de pămînt, se bat pentru fiecare liră sterlină, pentru fiecare franc al profiturilor stoarse atit amar de vreme cu sudoarea popoarelor africane, din bogăţia Africii. „Ii vom înăbuşi cu mîna osoasă a foametei, cu blocade economice, îi vom face să se supună !“ — îşi spun în sinea lor imperialiştii. Zadarnice iluzii! Pe pămîntul african care se mai află încă sub dominaţia colonialiştilor, iau o amploare tot mai mare acţiunile pentru independenţă. O puternică mişcare a luat naştere anul acesta în Congo Belgian. Toate partidele politice congoleze au respins aşa-zisul plan al guvernului belgian de acordare a „independenţei pe etape“ şi au cerut independenţa imediat. O efervescenţă fără precedent a cuprins în ultimul timp Ruanda Urundi. Populaţia Camerunului Britanic şi-a manifestat cu hotărîre dorinţa de a înlătura dominaţia colonială a Angliei şi de a se uni cu Camerunul Francez care urmează a fi proclamat independent la 1 ianuarie 1960. Popoarele celor două teritorii cuprinse în aşa numita Federaţie Mali se pronunţă pentru înlocuirea statutului autonom cu o independenţă reală şi deplină. Continuă să se desfăşoare cu vigoare lupta anticolonialistă în Kenya şi Nyassaland. „Acest frumos şi emoţionant con- tinent este de importanţă vitală pentru lumea occidentală nu numai din punct de vedere al strategiei şi materiei prime, dar şi datorită faptului că el este ultima noastră graniţă. Asia a fost pierdută. Ne rămîne Africa. Şi Africa se deschide ca un loc pustiu şi neocupat..." scrie ziaristul american John Ganter, în cartea sa „In interiorul Africii“. Iată cum văd imperialiştii americani continentul negru. Dar el se înşală amarnic. Popoarele africane nu luptă pentru a înlocui pe unii colonialişti cu alţii chiar dacă aceştia din urmă caută să se ascundă sub pseudonime. Pentru a face faţă uriaşei mişcări de eliberare a popoarelor africane, colonialiştii recurg la toate mijloacele, începînd cu teroarea şi represiunile sîngeroase şi terminînd cu diverse manevre menite a înşela popoarele Africii. Dar nimic nu le poate fi de folos. Zilele colonialismului sunt numărate. Popoarele Africii se bucură de simpatia şi solidaritatea întregii lumi progresiste şi nu există forţă care să poată opri mersul triumfal al întregii Africi spre libertate şi independenţă naţională. O demonstraţie a femeilor de culoare din Johannesburg împotriva tratamentului discriminatoriu aplicat de autorităţile rasiste sudafricane. Semnarea unui acord comercial In urma tratativelor duse la Bucureşti între 17 şi 28 noiembrie a.c. a fost semnat un Protocol privind listele de mărfuri ce urmează a se schimba în anul 1960 între R. P. Romînă și Finlanda. Republica Populară Romina va exporta produse petrolifere, produse romîno-finlandez lemnoase, produse agroalimentare, textile, articole de piele, diverse maşini, produse chimice etc. Finlanda va exporta : celofibră, celuloză, diverse sorturi de hîrtie, piei brute, maşini, cabluri etc. I. LUCIU Flamura Roşie Brînceni — Recolta Domneşti 7-2 Fotbaliştii din Brînceni au obţinut duminică o nouă victorie. De data aceasta scorul categoric (7-2) arată neta superioritate a învingătorilor. Cele şapte goluri au fost înscrise de Găvănescu (2), Gănescu (2), Răducu, Vasiu, şi Diie, înainte de sfîrşitul partidei jucătorii oaspeţi au avut o atitudine nesportivă, părăsind terenul de joc. A. DAMA LAN