Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 11, nr. 3255-3281)

1959-12-01 / nr. 3255

IN RAIONUL SNAGOV Cînd nu în toate comunele există acelaşi ritm de lucru In scopul redării de noi terenuri agriculturii şi asigurării condiţiilor de irigare a peste 3.000 hectare teren arabil din Valea Cociovaliştei, în co­munele şi satele raionului Snagov s-a pornit pe la jumătatea lunii sep­tembrie a.c. o largă acţiune de masă pentru terminarea la timp a lucrări­lor de îmbunătăţiri funciare. Avînd în frunte p­e comunişti şi deputaţi, colectiviştii şi întovărăşiţii din comu­nele Cocioc şi Poienarii Vulpeşti au muncit cu însufleţire la asanarea bălţilor din jurul acestor comune e­­xecutînd în circa 4 săptămâni mai bine de 9.000 m.c. terasamente. Suc­cese însemnate în executarea acestor lucrări hidroameliorative au obţinut şi colectiviştii din comuna Corbeanca. Pînă în prezent, colectiviştii şi înto­­vărăşiţii din satele Tamaş, Petreşti, Orac-Ostrat şi Corbeanca au realizat peste 8.500 m.c. terasamente la dese­cări în Valea Cociovaliştei. Totuşi, ţinînd seama de faptul că pînă acum o bună parte din lucrările începute trebuiau să fie realizate în întregime dovedeşte că nu peste tot a existat aceeaşi preocupare în mobi­lizarea oamenilor şi atelajelor nece­sare pentru şantierele respective. Pe şantierul de la Căciulaţi, de pildă, unde de bunul mers al lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, răspundeau co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare din comunele Fierbinţi, Maia, Răduleşti, Grădiştea, Căciulaţi şi Moara Săracă nu s-a observat o prea mare preocupare. In timp ce de la Fierbinţi au fost prezente pe şantier între 60—70 atelaje şi peste 100 braţe de muncă, de la Grădiştea se prezen­­tau doar 5—6 atelaje şi 20 braţe muncă. Aceeaşi situaţie nesatisfăcătoare se prezintă şi pe şantierul de hidroame­­lioraţie din Baloteşti. Au mai rămas în funcţiune doar două şantiere. Cel de la Corbeanca şi cel de la Săftica. Analizînd ritmul în care se desfăşoa­ră lucrările, rezultă că de-a lungul văii Coeiovaliştei există o serioasă rămînere în urmă, planul săptămânal nu se îndeplineşte. Or, ţinînd seama de angajamentele luate de comitetele executive ale sfaturilor populare co­munale din raion, de a asigura mo­bilizarea a 1.000 atelaje şi peste 3.000 braţe muncă zilnic, aceste angaja­mente nici pe departe nu au fost a­­tinse. Răspunderea pentru această si­tuaţie o poartă nu numai comitetele executive ale sfaturilor populare ci şi organizaţiile de bază care n-au controlat în suficientă măsură felul cum sunt respectate aceste angaja­mente. Deoarece lucrările de hidroamelio­raţii din raionul Snagov au rămas mult în urmă şi pe unele şantiere se mai bate pasul pe loc, este necesar ca organizaţiile de partid şi comite­tele executive ale sfaturilor populare să acorde mai multă atenţie respec­tării angajamentelor luate. Se cere deci comitetului raional de partid şi comitetului executiv al raionului Sna­gov să acorde mai multă atenţie or­ganizării muncii pe aceste şantiere şi prin măsurile ce se vor lua să se asi­gure terminarea lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare, la termenul stabilit. GH. POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Snagov încălţăminte pentru sezonul de iarnă Pentru sezonul de iarnă, colectivul între­prinderii „Quadrat" din Capitală va produce pentru copii, femei şi bărbaţi, 68 de sorti­mente de încălţăminte de cauciuc dintre care 48 modele noi. Printre noile modele se numără şi şeşoni pentru copii în diferite culori cu fermoare şi garnituri variate, şoşoni cu toc şi fără toc, cu imitaţie de blăniţă, cizmuliţe de diferite culori pentru femei, iar pentru băr­baţi şoşoni cu fermoare cu feţe de cauciuc. In clişeu : Controloarea de calitate Virgi­nia Răducanu, controlînd şi soriind un lot de șosoni. Cresc cantităţile de lapte livrate Capitalei şi (Urmare din pag. l­a­­ţie egală în aprovizionarea cu lapte a Capitalei şi a oraşelor din regiune. Din acest punct de vedere sunt sem­nificative citeva comparaţii. Se ştie de pildă că raioanele Domneşti şi Vi­dra au cam acelaşi specific, în sensul că în afară de legumicultură, ţăranii muncitori se ocupă şi de creşterea va­cilor de lapte, in ceea ce priveşte insă achiziţiile de lapte lucrurile nu se pre­zintă la fel. In timp ce raionul Dom­neşti a livrat în primele 10 luni ale acestui an o cantitate de 7.180.600 litri lapte pentru care producătorii au primit însemnate sume de bani, în ra­ionul Vidra realizările sunt de cîteva ori mai mici. S-ar putea crede că în Vidra sunt mai puţine vaci ! Dar lu­crurile nu stau chiar aşa. Iată un e­­xemplu: numai în comuna Berceni, din acest raion există peste 1.500 de vaci din care peste 900 de vaci în lacta­­ţie. Dacă lucrătorii I.C­.L. din a­­ceastă comună ar fi arătat producă­torilor avantajele încheierii de con­tracte pentru vînzarea laptelui şi im­portanţa aprovizionării oamenilor muncii din Capitală cu acest produs, s-ar fi obţinut desigur rezultate bune. Dar acest lucru nu s-a făcut şi astfel, cantitatea de lapte pe care comuna Berceni o livrează e scăzută. De altfel, în raionul Vidra nu s-a acordat pină în prezent destulă aten­ţie problemei contractărilor şi achi­ziţiilor de lapte. In comunele Cre­­ţeşti, Dărăşti-Ilfov şi altele, preşedin­ţii comitetelor executive ale sfaturilor populare respective au lăsat această problemă numai pe seama responsabi­lilor I.C.I.L. din comune, în Ioc să-i sprijine efectiv în îmbunătăţirea mun­cii. In unele perioade, responsabilii I.C.I.L. din aceste comune au primit alte însărcinări, ceea ce a făcut ca achiziţiile şi contractările să prezinte realizări slabe. O comparaţie de felul celei de mai sus poate fi făcută şi între raioanele Roşiori şi Turnu Măgurele. La Roşiori s-au achiziţionat în primele 10 luni ale anului în curs, peste cinci milioa­ne litri lapte, în timp ce în Turnu Măgurele cantitatea de lapte achiziţio­nată este de-abia de 883.300 litri, adică de şase ori mai puţin. De altfel, în raionul Turnu Măgurele, rezultate mai bune se obţin intr-o singură co­mună şi anume la Putineiu. Dacă ex­perienţa muncii politice de aici ar fi răspîndită şi în celelalte comune, re­zultatele ar fi cu mult mai bune. La fel stau lucrurile şi in raioanele Brăneşti, Alexandria, Urziceni, Slobo­zia şi altele. In raioanele cu un pro­cent avansat de colectivizare, lucru­rile se prezintă de asemenea, în mod diferit. Astfel, în timp ce gospodăriile colective din raionul Călăraşi livrea­ză oficiului raional I.C.I.L. însemnate cantităţi de lapte, G.A.C. din raioa­nele Slobozia şi Urziceni livrează can­tităţi mult mai mici. Aceasta se dato­­reşte desigur lipsei de preocupare pen­tru dezvoltarea contractărilor. Este necesar ca organele de partid şi de stat să urmărească îndeaproape îm­bunătăţirea continuă a muncii de contractare şi livrare a laptelui în gospodăriile colective, pentru a sti­mula astfel dezvoltarea creşterii ani­malelor şi obţinerea de venituri bă­neşti. întrebare: Cum îşi îndeplinesc oficiile raionale I.C.I.L. sarcina de a dezvolta contractările şi achizi­ţiile de lapte? Răspuns: Am arătat, mai sus, e­­xemplul raionului Răcari, unde res­ponsabilul oficiului, tov. Mica Anghel, ajutat de organele de partid şi de stat a reuşit să obţină unele rezultate bune. La fel pot fi date ca exemplu oficiile raionale I.C.I.L. Snagov (resp. Fanea Valeriu), Domneşti (resp. Cine­­caru Tudor) Bucureşti-oraş (resp. Cheregi Florica) şi alţii. Nu la fel de bine muncesc alţi res­ponsabili de oficii cum ar fi de pildă, tov. Badea Mihai de la Videle, Popa Niculae de la Brăneşti, Toma Ştefan de la Vidra şi alţii. Lipsa acestora ca şi a celorlalţi lucrători ai LC.I.L. este că nu se deplasează sufi­cient pe teren şi nu cer la timp spri­jinul organelor de partid şi de stat în desfăşurarea unei temeinice munci po­litice pentru creşterea volumului de contractări şi achiziţii de lapte. Este foarte important totodată ca munca achizitorilor să fie sprijinită şi con­trolată de comitetele comunale de par­tid şi comitetele executive ale sfatu­rilor comunale îmbunătăţirea necontenită a aprovi­zionării cu lapte a Capitalei şi a ora­şelor din regiune este o sarcină în­semnată. Ea poate fi realizată prin­­tr-o temeinică muncă politică ce tre­buie desfăşurată în rîndurile ţăra­nilor muncitori. Acestora trebuie să li se explice avantajele încheierii de con­tracte cu I.C.I.L., i demonstrîndu-li-se cu exemple concrete ce cîștig le aduce valorificarea prisosului de lapte. Cupa R. P. R. , dezminte! în­ etapa 16-milor Cupei R.P.R. la fotbal au rămas... pe drum, trei echipe din cate­goria A . U.T.A., Farul Constanţa şi Jiul, care nu au putut trece examenul pe care l-au dat. Interesant este că, cele trei echi­pe învingătoare sunt de categoria B . A.S.A. Sibiu joacă în seria III-a, în care ocupă lo­cul III Prahova joacă în seria I-a şi deţine locul III şi Ştiinţa Timişoara e prima cla­­sată în seria II. Surprinde însă pe mulţi că Metalul Tîrgovişte, al 12-lea clasat din 14 echipe a fost la un pas d­e victorie în jocul cu Dinamo Bucureşti, care a marcat abia în minutul 85 golul victoriei. (4—3). Foarte greu a cîştigat şi Steagul roşu­ care s-a vă­zut cîştigător la limită cu 2—1, deşi Rapid Cluj, este pe locul 12 în seria IlI-a a ca­tegoriei B. Toate aceste comportări bune ale echipelor din B arată că în Cupă, indi­ferent de categoria din care fac parte, echi­pele, jocurile nu sunt dinainte disputate. E drept că în etapa aceasta nu au fost prelungiri şi nici rejucări. C.C.A. însă, a venit pe teren cu toată echipa sa, minus Racksi, înlocuit de Constantinescu şi a în­vins cu 5—0. La Steagul roşu a lipsit Mesza­­ros. La Rapid Bucureşti au reintrat Stancu, Văcaru şi Langa şi bucureştenii au cîştigat cu 3—1 la Braila cu Dinamo Galaţi. Progre­sul a făcut scor (4—0) cu C. S. Craiova, deşi n-a avut pe Caricaş, Petrescu şi Soare. Petrolul a întrecut pe C.F.R. Paşcani cu 2—0 (2—0). Dintre bucureşteni s-au mai calificat A. S. Pompierul (3—2 cu Voinţa Tg. Mureş), Metalul Titanic (8—1 cu Dinamo Tecuci). Tot din categoria A s-au calificat Ştiinţa Cluj (3—1 cu C.F.R. Arad) şi Minerul Lupeni (2—1 cu C.F.R. Cluj), ca şi Dinamo Bacău (4—1 cu Rulmentul Bîrlad). In etapa de la 6 decem­brie, vom vedea deci meciuri şi mai inte­resante. DUMINICA, OPTIMILE DE FINALA Intîlnir­e din cadrul optimilor de finală ale „Cupei R.P.R.“ la fotbal vor avea loc duminică 6 decembrie, după cum urmează : Steagul Roşu Oraşul Stalin—Progresul Bucureşti ; Stăruinţa Sighet— Dinamo Ba­cău ; Metalul Titanic—C.C.A. ; A. S. Pom­pierul—Rapid Bucureşti ; Parîngul Lonea— Minerul Lupeni ; Prahova Ploeşti—Dinamo Bucureşti ; A.S.A. Sibiu—Ştiinţa Cluj şi Ştiin­ţa Timişoara-Petrolul Ploeşti. întîlni­­rile se vor desfăşura pe terenuri neutre care urmează să fie stabilite zilele acestea. Campionatul republican de tenis de masă Duminică la amiază în sala Casei de Cultură a Tineretului din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“, amatorii de tenis de masă din Capitală au făcut cunoştinţă cu noii campioni ai ţării din acest an. In proba de simplu mas­culin, titlul a fost cîştigat de tînărul jucător ,clujean Radu Negulescu iar la fete, victoria finală a reve­nit Ellei Constantinescu (Progresul) a cărei formă bună i-a permis să-şi mai înscrie numele şi pe tabloul cîş­­tigătorilor probelor de dublu femei şi dublu mixt unde a jucat alături de Marta Tompa şi respectiv Otto Bot­­tner. Pe primul loc în proba de du­blu masculin s-a clasat cuplul Mircea Popescu—Otto Bottner, învingător cu 3—1 în meciul de baraj susţinut în faţa perechii Negulescu-Cobîrzan. NEW YORK 30 (Agerpres). — Echipele de baschet ale U.R.S.S. şi-au continuat tur­neul în S.U.A., evoluînd la 29 noiembrie în oraşul Peoria, statul Illinois. Selecţionata feminină a întîlnit echipa Nashville Bussi­­nes College pe care a învins-o cu scorul de 46—42 (28—25). Din echipa sovietică cele mai multe puncte au fost înscrise de Vera Kostikova (17) şi Nadia Eremina (10). Echipa masculină a avut ca partener for­maţia Caterpillars Cats, care de obicei dă cei mai mulţi jucători echipei naţionale a S.U.A. Jocul, la un înalt nivel tehnic, s-a terminat cu scorul de 67—63 în favoarea baschetbaliştilor americani. După cum remarcă corespondenţii agen­ţiilor de presă, rezultatul meciului a fost viciat de deciziile lipsite de obiectivitate ale arbitrului canadian.­­ Duminică, la bazinul acoperit de la Floreasca a luat sfîrşit turneul internaţional de polo pe apă. Primul loc a revenit echi­pei budapestane, Dózsa, care în meciul de­cisiv a întrecut cu scorul de 5—3 (3—2) echipa Dinamo Bucureşti. In celălalt joc, echipa Dynamo Magdeburg, a întrecut cu 6—2 (3—1) selecţionata divizionară, clasîn­du-se astfel pe locul trei. © In cel de-al doilea meci al turneului pe care-1 întreprinde în America de Sud, echipa sovietică de fotbal Spartak Moscova a întîlnit în oraşul brazilian Belo Horizonte, formaţia Atletico Mineiro. Fotbaliştii sovie­tici au obţinut victoria cu scorul de 2—1 (0—1). © In penultimul joc al competiţiei de fotbal dotate cu „Cupa dr. Gere“, duminică la Florenţa, echipa selecţionată a Italiei a terminat la egalitate , 1-1 cu echipa R. P. Ungare. C.C.A. a luat un avans substanţial la Salonic: 80-61 Frumoasă victorie a obţinut echipa de baschet a C.C.A. în partida de de­but în „Cupa Campionilor Europeni“. Meciul de la Salonic a prilejuit echi­pei române o bună propagandă în Grecia a baschetului nostru. Scorul de 80—61 (37—17) obținut în urma unui joc spectaculos cu P.A.O.R. mult a­­plaudat de spectatori, asigură echipei C.C.A., calificarea în etapa urmă­toare, căci este greu de crezut că ro­­mânii vor putea pierde la Bucureşti. C.C.A. este azi o formaţie completă alcătuită din jucători rutinaţi şi de valoare, a cărei primă calitate ra­mine însă omogenitatea. Echipa Ştiinţa Bucureşti a jucat la Sofia cu redutabila echipă Lokomo­tiv Sofia în meci pentru „Cupa Cam­pionilor Europeni" rezervată echipe­lor feminine şi a pierdut cu 37—58 (19—24). Bucureştencele vor avea de refăcut în meciul retur pe care-l va găzdui Capitala, diferenţa de coşuri. Derbiul de la Roşiori se anunţa deo­sebit de interesant. Liderul primei se­rii neînvins pînă la acest joc avea să înfrunte puternica echipă C.F.R. Ro­șiori. Jocul acesta împreună cu cel de la Giurgiu (Olimpia — Progresul) a­­veau să hotărască ordinea în prima se­rie. Valoarea apropiată a celor două echipe a făcut ca jocul să se ridice la un bun nivel. In primele 15 minute C.F.R.-iştii au iniţiativa după care jocul se desfăşoară mai mult la jumătatea terenului. In min. 25 Surdu (C.F.R.) execută un cor­ner, trimiţînd o minge î­naltă în faţa porţii. Dintr-un buchet de jucători sare Guţă Oprică înscriind primul gol. Jo­cul se desfăşoară în aceeaşi alură vie creîndu-se faze palpitante. În min. 40 Vituc trimite o pasă precisă lui Vlă­­descu iar acesta îl pune în poziţie de şut pe Bobocea care înscrie golul ega­lizator. După pauză C.F.R.-iştii domină cu insistenţă iar atacul bine condus de Capatos pune deseori în pericol poarta lui Vintilă. In min. 60 tot la un corner se înscrie al doilea gol al roşiorenilor. Sardu execută foarte bine şi la o învăl­măşeală Nedelcuţă trimite mingea în plasă. Numai după 5 minute acelaşi Ne­delcuţă ratează o mare ocazie trimiţînd mingea în bară. în minutul 75 Surdu trage plasat cu capul și cînd mingea se îndreaptă spre gol, Gruia scoate cu mîna mingea din poartă. Spre surprin­derea generală arbitrul Drăghîci (Buc.) dictează lovitură de la 11 m, care este apoi transformată de Capatos. Pînă la sfîrșitul jocului Oltul are cî­teva ocazii de a reduce scorul însă ra­tează. S-au­ remarcat Pintică, Guţă, Surdu, Capatos şi Nedelcuţă (C.F.R.) , Vintilă, Sinia şi Vlădescu (Oltul). Arbitrul Drăghici a condus în general bine cu excepţia fazei cînd a acordat 11 m. In deschidere jocul dintre echipele lo­cale Voinţa şi Sporting s-a terminat la egalitate : 2—2. 6 RUGINĂ S.M.T. Tătărăşti—Dunărea Zimnicea 4-1 După primele 10 minute fotbaliştii din Zimnicea conduceau cu 1—0 prin golul înscris de Iliuţă. De abia spre sfîrşitul primei reprize, gazdele au e­­galat prin Biolan. In repriza 11-a oaspeţii au început să dea semne de oboseală permiţînd celor din Tătărăşti să ia jocul pe cont propriu înscriind încă trei goluri prin Mihai Ştefan (2) şi Oprea Tănase. V. MACOVEI inginer mecanic Maniera in care s-a desfăşurat jocul dintre Olimpia şi Progresul Alexan­dria a avut darul să satisfacă din plin publicul prezent in tribunele stadionu­lui „Popa Şapcă“ din Giurgiu. Disputat pe un timp frumos, jocul a fost echili­brat şi de un bun nivel tehnic. Fazele interesante, acţiunile rapide şi variate desfăşurate la ambele porţi şi soldate cu numeroase goluri — unele specta­culoase — dinamismul şi dîrzenia ce au caracterizat jocul în tot timpul des­făşurării lui — toate acestea, adău­gate la evoluţia de-a dreptul pasio­nantă a scorului: 0—1, 0—2, 1—2, 2—2, 3—2, 3—3, 4—3, au oferit celor pre­zenţi un veritabil spectacol fotbalistic, în realizarea căruia celor două echipe le revin merite egale. Încă in primele minute de joc Kolosy şi C. Popescu de la Olimpia trec pe lingă două mari ocazii de a marca, dar situaţia este clarificată de apăra­rea Progresului. Cei care deschid sco­rul (minutul 10) sunt oaspeţii prin M. Bizon, în urma unui frumos schimb de mingi in adincime. In continuare oas­peţii atacă mai mult şi mai periculos şi asistăm la două reluări spectacu­loase cu capul ale lui Dragomirescu de la Progresul. Intrată in derută, apărarea Olimpiei face cu greu faţă atacului Progresului şi in scurt timp scorul este ridicat la 2-0 de către Carol Eremia, care ajuns singur in faţa porţii, marchează nestingherit. Spre sfirşitul primei reprize Pavel Ni­­colae de la Olimpia înscrie primul gol pentru gazde şi, la mai puţin de un minut, tot el aduce egalarea, astfel că la pauză scorul este 2—2. In repriza 11-a Olimpia preia conducerea prin golul marcat de C. Popescu din 11 m. şi, cînd victoria gazdelor se contura, oaspeţii egalează printr-un şut de la distanţă al lui Dragomirescu peste por­tarul Olimpiei, care plonjase prea de­vreme. Ultimul şi cel mai frumos gol — al victoriei — este înscris de către gazde prin Kolosy care trage puter­nic d­in colţul din stingă sus al porţii. Progresul Alexandria a lăsat o fru­moasă impresie prin jocul deschis şi spectaculos pe care l-au practicat Ia­tacuri supranumerice şi regrupare ra­pidă in­ apărare, urmare a unei mari mobilităţi a atacanţilor), iar Olimpia, in felul cum a jucat in acest meci, a dovedit că poate fi aceeaşi echipă va­loroasă , capabilă să ocupe unul din locurile fruntaşe ale clasamentului. Am reţinut jocul mai bun făcut de Pavel Nicolae, Crăciun, Ciocea şi Ma­­teescu de la Olimpia şi Bizon, Mitran, Eremia Constantin, — care a muncit foarte mult — şi Drăgoescu de la Pro­gresul. Arbitrajul lui M­­îţu (Bucureşti) bun — autoritar. Campionatul regio C. F. R. Roşiori — Oltul Tr. Măgurele 3-1 Olimpia Giurgiu—Progresul Alexandria 4-3 (2-2) In timpul liber, tinerii de la Şantierele Navale Olteniţa joacă şah. STEAGUL ROŞU 65.000 lei economii Moara „Viitorul“ şi secţia de pani­ficaţie din cadrul întreprinderii de industrie locală „Popa Şapcă“, raio­nul Turnu Măgurele, sunt fruntaşe pe întreprindere în lupta pentru econo­mii. Colectivele de muncă ale acestor două unităţi au reuşit ca printr-o mai bună organizare a locului de muncă, prin folosirea raţională a materiei prime şi a combustibilului să reali­zeze economii în valoare­ de 65.000 lei. IANA MILLI tîmplar Realizări ale silvicultorilor In acţiunea de refacere a patrimo­niului forestier, pădurarii, brigadierii, tehnicienii şi inginerii de la ocolul silvic Răcari au obţinut în ultima perioadă însemnate realizări.­­Astfel, pentru refacerea zăvoaielor nurilor Argeş şi Dîmboviţa şi pentru crea­rea de arboret format din specii re­pede crescătoare şi de mare valoare economică, s-au plantat 45 ha. cu puieţi de plop negru hibrid, salcîm şi anin. in 3—4 ani aceştia se vor dez­volta suficient pentru a consolida malurile rîurilor şi produce o masă lemnoasă mult superioara vechiuuri arboret degradat şi cu mică valoare economică. IONIŢA NICOLAE şeful ocolului silvic Răcar Au citit peste 20.000 cărţi Desfăşurînd o largă muncă de popularizare a cărţii, precum şi prin prezentarea de recenzii, seri literare, etc. colectivul bibliotecii raionale din oraşul Olteniţa a obţinut frumoase rezultate. Aşa de pildă, de la începu­tul anului şi pînă acum în fişele bi­bliotecii au fost trecuţi un număr de 1.380 cititori, care au citit peste 20.000 cărţi de literatură beletristică, politice, tehnice, etc. D. VASILESCU corespondent voluntar C.F.R. Titu—Dinamo Tr. Măgurele 3-0 (0-0) Nu credeam că echipa de fotbal C.F.R. din Titu este atît de bună ! Abia duminică, am avut explicaţia eşecului suferit de Olimpia Giurgiu pe acelaşi teren şi în faţa aceleiaşi formaţii. Me­ciul disputat pe terenul denivelat din Titu, între C.F.R. — Dinamo Tr. Măgu­rele s-a terminat cu victoria netă a for­maţiei gazdă la scorul de 3—0 (0—0). Un succes clar, categoric, repurtat însă în repriza doua, cînd echipa C.F.R. s-a dovedit superioară şi a înscris cele 3 goluri prin Stoica Marin (2) şi Pop Emil. Unsprezecele oaspeţilor a fost un partener bun de joc, care însă n-a rezistat decît o repriză. Impresia gene­rală a fost — cum ne-­au afirmat şi arbitrii Emil Kroner (centru) şi Ştefan Alexandriu (tuşă) — că terenul denivelat a constituit un obstacol pentru jucăto­rii mai tehnici ai Dinamoului Tr. Măgu­rele. Este drept că oaspeţii au avut la scorul de 2—0 şi o bară, la care porta­rul C.F.R.-ului deşi bun, nu ar fi reţi­nut balonul. Im general meciul a avut o notă de dîrzenie, în care s-a jucat to­tuşi corect, un fotbal curat, de nivelul — fără exagerare — celui din cate­­goria B, un fotbal bărbătesc, bine orien­tat tactic. Cele trei 3 goluri au fost de toată frumuseţea. C.F.R.­Titu a marcat primele 2 goluri prin Stoica Marin. Cele două goluri primite în 3 minute a de­moralizat echipa oaspete, care a căzut total şi abia a terminat jocul, sufocată. Al treilea gol l-a obţinut Pop Emil cu un şut de la distanţă şi plasat. Meciul a fost bine condus de o brigadă de arbi­tri bucureşteni : Emil Kroner la cen­tru, ajutat foarte bine la tuşe de Ştefan Alexandriu şi Gîndac. — G — Dunărea Giurgiu—Avîntul Buciumeni 10-0 (5-0) Oaspeţii au rezistat numai în primul sfert de oră atacurilor insistente ale gazdelor. Au marcat pe rînd Marin­­cel (2), Ştefan Ştefan (2), Rotărăscu (5) şi Albu (1). ★ Şi cea de a doua restanţă din cadrul seriei a II-a s-a încheiat cu o victorie la scor a gazdelor. Unirea Mînăstirea a învins astfel cu 5—0 echipa G.A.S.­­ului Periș. 3 S-a întemeiat o nouă gospodărie colectivă AFRICA CERE :» afară cu colonialiştii! (Urmare din pag. l­a) cit vezi cu ochii, de pe care au dis­părut răzoarele, munca sprijinită de tractoare şi maşini agricole este mai spornică, mai bogată in roade. Oa­menii au urmat îndemnul partidului şi lucrurile au decurs firesc... azi, s-a în­temeiat o întovărăşire, miine alta sau a sporit numărul familiilor din prima, pînă cînd, la 6 septembrie 1959, viişo­­renii au trăit­ bucuria unui eveniment deosebit : cooperativizarea întregii co­mune. Faptele arată insă limpede că gos­podăria colectivă este superioară în­tovărăşirii şi oferă mai multe avanta­je ţăranilor muncitori. Faptele acestea au devenit mereu mai bine cunoscute viişorenilor datorită int­ensificării mun­cii politice de masă. Ele au mers la inima multor întovărăşiţi. Aşa se face că afică din primăvara acestui an a luat fiinţă şi la Viişoara un comitet de iniţiativă pentru întemeierea unei gos­podării colective, comitet alcătuit din comuniştii Marin Opaina, Dumitru Ro­­şoga, Dumitru Arizan şi alţi întovără­şiţi vrednici : Ion G. Roşoga, Constan­tin Bunescu. Cu sprijinul comitetului raional de partid şi al organizaţiilor de bază diin comună, comitetul de iniţiativă a păşit la lucru spre a convinge noi şi noi fa­milii asupra superiorităţii gospodăriei colective. in aprilie a fost organizată o vizită la gospodăria colectivă „30 Decembrie1­ din Conţeşti. Au participat mai bine de 40 viişoreni. Au văzut oamenii fermele colectivei numărînd mai bine de 130 bovine, 60 scroafe, zeci de porci la îngrăşat, sute de oi, au vizitat terenurile irigate ale oreză­­riei şi grădinii ce se întind pe nu mai puţin de 114 ha., au aflat din spusele colectiviştilor conţeşteni că în acest an gospodăria lor va dobîndi venituri bă­neşti de peste 1.500.000 lei, au po­posit oaspeţii acasă la Mie Bogata şi s-au convins că precum îi e numele, aşa şi traiul. Cit despre roadele vizi­tei, vorbeşte desigur faptul că la în­toarcerea de la Conţeşti, Floarea Ro­şoga - care pînă atunci mai avusese in inimă un sîmbure de îndoială - nu s-a mărginit doar de a semna cererea de înscriere in colectivă, ci a devenit ea însăşi un însufleţit agitator în favoarea întemeierii gospodăriei co­lective. Un „amănunt“ bogat în semnificaţii Zi de zi, munca agitatorilor organi­zaţi în echipe şi repartizaţi pe circum­scripţii electorale a devenit mai rod­nică, noi şi noi cereri de înscriere în G.A.C. alăturîndu-se celor dintîi. Istoria aşezării temeliei colectivei din Viişoara cuprinde şi un alt aspect care se cuvine consemnat. Este vorba de faptul că cei mai mulţi dintre proaspeţii colectivişti provin din rindu­­rile întovărăşirii „1 Mai“, una din cele 7 întovărăşiri existente în comună. De ce tocmai din această întovărăşire ? Răspunsul e limpede. Pentru că aici, munca a fost organizată pe echipe şi brigăzi, lucrările s-au efectuat în comun pe baza tarifului de plăţi, iar oamenii s-au convins mai bine prin propria lor experienţă că pămîntul e darnic atunci cînd este lucrat „cum scrie la cartel". Grăitor este faptul că întovără­şirea a realizat la porumb o recoltă medie de 2.800 kg. la ha., întrecînd cu 400-500 kg. producţia medie a comu­nei, tot aşa cum şi la griu sporul de re­coltă a fost de 300—400 kg. la ha., iar la sfeclă de zahăr de cîteva mii de kg. Consolidarea continuă a întovărăşirii „1 Mai“ a contribuit la educarea în­tovărăşirilor în spiritul muncii în co­­mun şi a înlesnit trecerea multora din­tre ei la forma superioară - gospo­dăria colectivă. Planuri de viitor Duminică, pe meleagurile zimnicene 85 familii au pus temelia unei gospo­dării colective. Am fost martor la dis­cuţiile purtate cu un deosebit simţ de răspundere cu prilejul alegerii consiliu­lui de conducere, a preşedintelui — funcţie încredinţată colectivistului Ale­xandru Bleau,­­ am spicuit din cuvîn­­tul oamenilor planurile lor de viitor privind dezvoltarea gospodăriei, am aflat că proaspeţii colectivişti s-au în­grijit din vreme de ogolirea terenului, de transportarea îngrăşămintelor la cîmp şi de alte lucrări agricole ce for­mează chezăşia belşugului viitoarelor recolte. Toate aceste „aspecte“, toate aceste preocupări vorbesc despre fap­tul că, colectiviştii din Viişoara au por­nit la drum cu hotărîrea fermă de a munci cu vrednicie pentru dezvoltarea avutului obştesc al gospodăriei şi fău­rirea unui trai îmbelşugat. Clocoteşte continentul african. Se ridică popoarele Africii la lupta pen­tru libertate, pentru independenţă, pentru dreptul de a fi oameni în rîn­­dul oamenilor. Şi nu există colţ al continentului negru în care să nu se audă glasul tumultuos şi unanim al popoarelor africane, afară cu colo­nialiştii ! Continentul nostru va de­veni liber ! Astăzi, cînd la chemarea Comitetu­lui permanent al Consiliului de soli­daritate a popoarelor din Asia şi A­­frica se desfăşoară ziua de luptă pentru eliberarea­­Africii de sub ju­gul colonialismului acest glas răsună şi mai puternic, şi mai imperativ. Cu el îşi unesc glasurile popoarele de multe milioane ale Asiei, care nu au uitat chipul hîd al colonialismu­lui Ş, care mai suferă şi astăzi din cauza „binefacerilor11 lui, popoarele ţărilor socialiste, toate forţele demo­cratice din lume. Se cutremură pămîntul african sub picioarele colonialiştilor. Tot mai şu­brede devin poziţiile lor. Dacă la sfirşitul celui de al doilea război mondial existau în Africa numai două ţări independente, astăzi există nouă asemenea ţări care joacă un rol im­portant pe arena internaţională. A­­proape un sfert din teritoriul Africii şi 30 la sută din populaţia acestui continent au zdrobit lanţurile robiei coloniale. Nestăvilitul avînt al mişcă­rii de eliberare din Africa a determi­nat puterile coloniale să accepte a­­cordarea independenţei şi altor teri­torii africane. Astfel, în anul 1960 vor obţine independenţa Nigeria, Ca­merunul Francez, Togo şi Somalia Italiană. Ca urmare, jumătate din continentul african va păşi anul vi­itor pe calea unei dezvoltări inde­pendente. Dar colonialişti­ englezi, francezi, belgieni, portughezi, etc., nu cedează fără luptă. Ei se agaţă de fiecare palmă de păm­înt, se bat pentru fie­care liră sterlină, pentru fiecare franc al profiturilor stoarse atit amar de vreme cu sudoarea popoarelor afri­cane, din bogăţia Africii. „Ii vom înăbuşi cu mîna osoasă a foametei, cu blocade economice, îi vom face să se supună !“ — îşi spun în sinea lor imperialiştii. Zadarnice iluzii! Pe pămîntul african care se mai află încă sub dominaţia colonia­liştilor, iau o amploare tot mai mare acţiunile pentru independenţă. O pu­ternică mişcare a luat naştere anul acesta în Congo Belgian. Toate par­tidele politice congoleze au respins aşa-zisul plan al guvernului belgian de acordare a „independenţei pe eta­pe“ şi au cerut independenţa imediat. O efervescenţă fără precedent a cu­prins în ultimul timp Ruanda Urundi. Populaţia Camerunului Britanic şi-a manifestat cu hotărîre dorinţa de a înlătura dominaţia colonială a An­gliei şi de a se uni cu Camerunul Francez care urmează a fi proclamat independent la 1 ianuarie 1960. Po­poarele celor două teritorii cuprinse în aşa numita Federaţie Mali se pro­nunţă pentru înlocuirea statutului au­tonom cu o independenţă reală şi deplină. Continuă să se desfăşoare cu vigoare lupta anticolonialistă în Ken­ya şi Nyassaland. „Acest frumos şi emoţionant con-­ tinent este de importanţă vitală pen­tru lumea occidentală nu numai din punct de vedere al strategiei şi mate­riei prime, dar şi datorită faptului că el este ultima noastră graniţă. Asia a fost pierdută. Ne rămîne Africa. Şi Africa se deschide ca un loc pus­tiu şi neocupat..." scrie ziaristul a­­merican John Ganter, în cartea sa „In interiorul Africii“. Iată cum văd imperialiştii americani continentul negru. Dar el se înşală amarnic. Po­poarele africane nu luptă pentru a înlocui pe unii colonialişti cu alţii chiar dacă aceştia din urmă caută să se ascundă sub pseudonime. Pentru a face faţă uriaşei mişcări de eliberare a popoarelor africane, colonialiştii recurg la toate mijloa­cele, începînd cu teroarea şi repre­siunile sîngeroase şi term­inînd cu di­verse manevre menite a înşela popoa­rele Africii. Dar nimic nu le poate fi de folos. Zilele colonialismului sunt numărate. Popoarele Africii se bu­cură de simpatia şi solidaritatea în­tregii lumi progresiste şi nu există forţă care să poată opri mersul triumfal al întregii Africi spre liber­tate şi independenţă naţională. O demonstraţie a femeilor de culoare din Johannesburg împotriva tratamen­­tului discriminatoriu aplicat de autorităţile rasiste sudafricane. Semnarea unui acord comercial In urma tratativelor duse la Bucu­reşti între 17 şi 28 noiembrie a.c. a fost semnat un Protocol privind lis­tele de mărfuri ce urmează a se schimba în anul 1960 între R. P. Ro­mînă și Finlanda. Republica Populară Romina va ex­porta produse petrolifere, produse romîno-finlandez lemnoase, produse agroalimentare, textile, articole de piele, diverse ma­şini, produse chimice etc. Finlanda va exporta : celofibră, ce­luloză, diverse sorturi de hîrtie, piei brute, maşini, cabluri etc. I. LUCIU Flamura Roşie Brînceni — Recolta Domneşti 7-2 Fotbaliştii din Brînceni au obţinut du­­minică o nouă victorie. De data aceasta scorul categoric (7-2) arată neta su­perioritate a învingătorilor. Cele şapte goluri au fost înscrise de Găvănescu (2), Gănescu (2), Răducu, Vasiu, şi Diie, înainte de sfîrşitul partidei ju­cătorii oaspeţi au avut o atitudine ne­sportivă, părăsind terenul de joc. A. DAMA LAN

Next