Steagul Roşu, martie 1971 (Anul 23, nr. 6739-6764)
1971-03-02 / nr. 6739
ANGAJAMENTELE CONSTRUCTORILOR la împlinirea a două decenii de activitate Aşa cum am consemnat şi în numărul trecut al ziarului nostru, sîmbătă, constructorii ilfoveni, întruniţi în adunare festivă, au trăit clipe emoţionante prilejuite de împlinirea a două decenii de activitate depusă cu responsabilitate pentru ridicarea obiectivelor industriale şi agricole prevăzute în planurile cincinale. Bilanţul activităţii lor poate fi enunţat lapidar prin prezentarea unei cifre concludente , realizarea unui volum de lucrări însumînd peste 3,5 miliarde lei. Demn de remarcat este faptul că adunarea festivă a avut un pronunţat caracter de lucru, în cadrul acesteia, odată cu sublinierea rezultatelor bune întregistrate pe parcursul anilor, punîndu-se un accent deosebit şi pe sarcinile actuale şi de viitor ce revin deopotrivă Trustului de construcţii judeţean şi întreprinderii de drumuri şi poduri. Conştienţi de rolul ce le revine în dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului, în modernizarea pe plan edilitar gospodăresc a oraşelor şi satelor ilfovene, constructorii s-au declarat prezenţe active în marele efort pentru înfăptuirea obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor trasate de partid şi guvern în actualul cincinal, în telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al Partidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune : „Bilanţul realizărilor de pînă acum constituie pentru constructorii din judeţul Ilfov un puternic imbold în muncă. Astăzi gîndurile noastre se îndreaptă spre viitor. Sîntem convinşi că sub conducerea partidului ne vom îndeplini cu succes sarcinile viitoare. Dezbătînd sarcinile de plan pe anul 1971, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi-a luat următoarele angajamente : — să realizeze o creştere a productivităţii muncii prin mai buna folosire a mijloacelor de producţie cu 1 la sută peste sarcina planificată, obţinîndu-se în felul acesta un spor de producţie de 2.400 mii lei ; — să îmbunătăţească calitatea producţiei printr-o permanentă supraveghere a procesului de execuţie, astfel ca la recepţionarea obiectivelor să se obţină calificativele „foarte bine" în procent de 50 la sută şi „bine" în procent de 42 la sută ; — să crească indicele de folosire a utilajelor şi mijloacelor de transport cu 1 la sută faţă de cel planificat; — să reducă timpii de imobilizare pe şantiere privind folosirea, întreţinerea, revizuirea şi depanarea utilajelor şi mijloacelor de transport cu 5 la sută ; — să depăşească coeficientul de activitate al parcului auto şi utilaje cu 2 la sută ; — să realizeze economii de materiale faţă de consumurile specifice normate astfel : 40 tone metal şi 30 metri cubi material lemnos ; — să reducă cu 20 de zile termenul planificat la construcţiile complexelor zootehnice ; — să realizeze cu 10 zile înainte de termen planul fizic anual la locuinţele proprietate de stat şi tot cu 10 zile să scurteze termenul de execuţie la construirea şcolilor. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci şi pe mai departe cu devotament pentru realizarea obiectivelor înainte de termenele prevăzute, la un nivel calitativ ridicat şi la un preţ de cost cît mai scăzut, fiind hotărîţi să contribuim cît mai mult la prosperitatea orașelor și satelor din județul Ilfov," la dezvoltarea multilaterală a României Socialiste". La Snagov: un dispensar fără căldură şi unităţi prestatoare ipotetice Comuna Snagov nu mai are nevoie de recomandare. O cunoaşte toată lumea. Cel puţin o dată pe an bucureşteanul face o excursie de agrement în această staţiune Dar, trecînd peste aceste considerente generale despre staţiunea Snagov, vrem să precizăm că aici trăiesc oameni cu preocupările şi nevoile lor, gospodari pentru care fiecare piatră din comună prezintă o adevărată arhivă. Se cuvine aşadar ca şi ei să se bucure de toate avantajele pe care le oferă comerţul şi unităţile prestatoare de servicii. Cu aceste criterii am pornit la drum, la Snagov, încercind să depistăm unităţile de deservire înfiinţate tocmai pentru satisfacerea nevoilor cotidiene. Ne referim le unităţile de croitorie, frizerie, cizmărie, etc. Dar prestările de servicii nu înseamnă numai unităţile cooperaţiei de consum sau ale cooperaţiei meşteşugăreşti ci, ele cuprind, policlinicile, dispensarele, farmaciile, cinematografele şi chiar unele activităţi ale primăriilor puse în slujba cetăţenilor. Iată de ce ne-am oprit mai intîi la dispensarul comunal din Snagov, inaugurat în toamna anului trecut. De la portiţă o primă impresie nefavorabilă : nici în momentul de faţă, după luni de zile de la inaugurare, nu s-a găsit modalitatea pentru transformarea spaţiului suplimentar din jurul dispensarului într-un spaţiu verde. Dar aceasta încă n-ar fi nimic. Am intrat într-un dispensar pustiu, glacial, cu sobe de teracotă reci de parcă ar fi fost refrigerate. într-o singură odaie, am găsit pe asistenta Gilaraşu Lia rezistind cu stoicism frigului. Ne punem întrebarea : ce s-ar fi întîmplat dacă in acea zi ar fi venit la consultaţie un om bolnav şi s-ar fi instalat pentru consultare, în patul, de asemenea, rece al dispensarului ? Din investigaţiile făcute reiese că lemne ar fi, dar sobele sunt de vină, sunt construite cu defecţiuni care trebuie remediate. Cînd ne aflam acolo a poposit la dispensar un inginer, împreună cu cîţiva lucrători veniţi să facă, cică, unele reparaţii. La întrebarea noastră de ce sobele nu funcţionează bine, reprezentantul Trustului judeţean de construcţii ne-a dat un răspuns în... doi peri. Altă întrebare : de ce nu funcţionează lumina electrică ? Toate instalaţiile există, dar lumină — ba ! Constructorii n-au ţinut seama nici de faptul că este vorba de un dispensar şi au înlocuit linoleumul de pe podea cu mozaicul care îi accentuează răceala, nu s-a avut în vedere o canalizare eficientă, nu s-a ţinut seama de instalaţiile sanitare destinate îndeosebi maternităţii. La toate observaţiile noastre primim acelaşi răspuns : aşa prevede proiectul tip. Şi din cauza „proiectului tip“, treaba merge aşa cum merge, mai sunt însă şi alte avataruri, dispensarul nu are un medic titular, nu are un medic stomatolog, cetăţenii din Snagov continuă să se ducă la dispensarul din Tîncăbeşti. Se pune întrebarea : de ce noul dispensar nu se bucură de atenţia cuvenită ? Şi acum altă problemă. Pe teritoriul comunei Snagov se află o cooperativă de consum. Şi tot aici, am căutat unităţile de prestări servicii. Dar n-am găsit decât două : o frizerie situată foarte departe de centrul civic, în apropierea debarcaderului şi o unitate de sifonerie, închisă pentru „nişte reparaţii“. Celelalte unităţi de prestări servicii — 15 la număr, sunt situate în altă parte, respectiv la... Gruiu şi la Siliştea. Am vizitat un număr de unităţi de prestări servicii din Gruiu : brutărie, covrigărie, timplărie, cizmărie, frizerie, boiangerie, unităţi care, judecind după rezultatele financiare obţinute atit în anul 1970 cît şi în primele săptămîni ale lunii ianuarie a.c. dau un randament bun. Ne-am pus însă întrebarea de ce aşa puţine unităţi de prestări servicii la Snagov şi de ce aşa multe la Gruiu ? Această problemă trebuie rezolvată cît mai curînd deoarece nu se poate admite ca o comună ca Snagovul să fie lipsită de cele mai elementare unități de prestări servicii. L. FRIMU SEMNALE — Poftiţi referatul privitor la achiziţionarea a două balamale... — Fă-l pe hîrtie mai mare, ca să încapă semnăturile ! Deten de FRED GHENAUESC'tl PROLETÁRT OfN TOATE ŢÂrTLE, IjNiji-Vi,! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * * » Anul XXIII — Mr. 6739 Marţi 2 martie 1971 4 pagini 30 bani Manifestări culturale consacrate semicentenarului P. C. R. Ecouri de la Crevedia In scopul cunoaşterii şi interpretării ştiinţifice a unor evenimente de seamă din istoria P.C.R., a mişcării revoluţionare şi democratice din România, la iniţiativa Comisiei de propagandă, învăţămînt şi cultură a comitetului comunal de partid, a fost organizat un ciclu de expuneri diversificat, pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Zilele trecute intelectualii, cadrele cu studii medii şi superioare din comună, au audiat două expuneri ţinute de conf. univ. dr. Nicolae Ceachir. Prima expunere se intitulează „Rolul P.C.R. in insurecţia naţională de la 23 August 1944.“ Cea de a doua expunere — „Influenţa mişcării populare condusă de Tudor Vladimirescu în sudul Dunării” — a scos în evidenţă diplomaţia proprie a lui Tudor in contextul evenimentelor istorice din acea vreme. Explicaţiile au fost date pe baza cercetării unor preţioase documente aflate în unele arhive din străinătate. In această săptămînă, expunerile vor fi adresate cooperatorilor agricoli. (Ioana Ene, Ioana Oancea, Sinica Diaconu, Maria Gligor, Ligia Vişa, Gheorghe Nicolae, Dorina Dumitrache, Marian Petrache şi Aurica Ciubotarul oaspeţii au citit din creaţiile proprii. Şezătoarea a fost urmată de spectacolul cu piesa „Anii negri” de Aurel Baranga susţinut de artiştii amatori din comună, a căror evoluţie nu mai constituie de mult o surpriză pentru publicul spectator din localitate. E vorba de profesorii Octavian şi Emil Puiu, tinerii Carmen Canache, Elena Enescu, Marin Dedu, Doina Ghinăraru, Ioniţă Alexandru, Marin Oprea, Ion Nicoară, Aurel Stere, animatori ai activităţii artistice din comună. Florilegiu de poezie la Dridu Duminică dimineaţa, în sala căminului cultural din comuna Dridu, colegi de generaţie şi de muncă, fraţi şi părinţi ne-am bucurat împreună de frumuseţea cuvintelor. Organizată cu sprijinul Comitetului comunal de partid şi al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, şezătoarea literară dedicată aniversării semicentenarului partidului, a transmis minimile celor prezenţi într-o formulă de certă valoare artistică, acel mesaj al identificării poeţilor cu ţara şi poporul ai căror fii sunt. Răspunzind cu căldură invitaţiei, au venit membri ai Uniunii Scriitorilor, poeţii Matei Alexandrescu, Mihai Gavril, Constantin Nisipeanu şi Ion Potopin. Nu a lipsit nici Ştefan Tănase, poetul ţăran al cărui „Psalm teluric” a devenit un simbol de creaţie poetică pentru oamenii din partea locului. După ce au ascultat şi au apreciat creaţiile celei mai tinere generaţii reprezentată de elevii şcolii de 10 ani din localitate LA C. A. P. „8 MARTIE" — CHIRN0GI In toate sectoarele rezultatele pot atinge cota realizărilor din zootehnie Darea de seamă pe care consiliul de conducere al C.A.P. „8 Martie“ Chirnogi a prezentat-o în fața adunării generale a membrilor cooperatori, întrunită zilele trecute, a ocazionat o amplă analiză a activităţii desfăşurate în ainul 1970. În toate sectoarele,nfcV fapt, n-a fost numai o analiză a condiţiilor în care fiecare fermă sau brigadă a muncit in vederea realizării producţiilor planificate, ci şi o sinteză comparativă a posibilităţilor şi realizărilor din fiecare sector. S-a conchis astfel, că obţinerea unei producţii globale de numai 14.078.141 lei, faţă de 16.867.413 — producţia planificată, nu poate fi pusă exclusiv pe seama dificultăţilor obiective, datorîndu-se, în acelaşi timp, unor deficienţe din modul de organizare a lucrărilor. Altfel, nici nu s-ar putea explica, faptul că, brigăzi, de cîmp care au lucrat în aceleaşi condiţii de teren, mecanizare, chimizare, umiditate etc., au obţinut producţii medii la hectar substanţial diferite. Mai mult, în cadrul aceleiaşi ferme, unii cooperatori şi-au realizat planul in proporţie de numai 50 la sută in timp ce alţii, furnând la aceleaşi culturi irigate, au depăşit producţia planificată şi au primit o considerabilă retribuţie suplimentară. La fel s-au petrecut lucrurile şi in cadrul brigăzii viticole. Singurul sector în care au fost realizate toate sarcinile de plan a fost ferma zootehnică. Printr-o bună organizare a muncii, prin repartizarea animalelor pe loturi şi îngrijitori, prin urmărirea permanentă a modului în care se respectă programul de grajd, s-a reuşit antrenarea tuturor cooperatorilor care lucrează în acest sector la realizarea producţiilor planificate, creşterea simţului de răspundere al fiecăruia faţă de contribuţia ce şi-o aduce în activitatea globală a fermei. Ca urmare, au fost depăşite efectivele planificate la taurine — inclusiv NADIA CONSTANTINESCU Iată ne la a patra ediţie a festivalului braşovean ! Atmosfera de voie bună, festivă şi prietenească in acelaşi timp s-a instaurat din nou, in această săptămină a muzicii inoraşul de la poalele Timpei. Concurenţi — niciodată aşa de mulţi ca in această ediţie, treizeci, vedete, viitoare vedete care aşteaptă semnul de aur al cerbului, semn de noroc şi consacrare... Astăseară, cunoscuta uvertură a Festivalului va da semnalul ridicării cortinei. Instalaţi comod in fotoliile dumneavoastră din faţa televioarelor, comod, dar nu lipsi de emoţie, veţi face dublul oficiu de spectatori şi juriu — ca de obicei, ca in fiecare an, încep pronosticurile, pumnii strinşi pentru „ai ■ştri“ — in anul acesta, „ale noastre“, căci deja ştiţi probabil că prezentăm un concurs trei fete... cucuiete, frumoase, talentate, emotive, debutante — încep preferinţele şi simpatiile. Prestigiul festivalului romănesc creşte de la an la an, cea mai bună dovadă fiind chiar nu- i mărul , neaşteptat de mare de concurenţi din această ediţie, ca şi prestigiul vedetelor din festival, de primă mărime. De ce atit de mulţi concurenţi ? O pildă vie este însuşi unul dintre membrii juriului, JACQUES NUSTIN, care la primă ediţie a Festivalului,, cu talentul său debordant, de actor, poet şi cintăreţ ne-a fermecat pe toţi, a luat „cerbul de aur" şi şi-a deschis drumul unei veritabile cariere internaţionale ! „Voivota din toată inima pentru orice talent veritabil pe care sper că „Cerbul de aur“ să-l dea şi de data aceasta la iveală. De Braşov şi de România mă leagă cele mai frumoase momente din cariera mea. După „cerb“ am obţinut Marele premiu al discului oferit de Academia Charles Cross, am întreprins turnee de succes, joc acum în celebra comedie americană „Hair" şi mă pregătesc pentru un lung turneu în Canada" — declară Jacques Hustin.. La cariera lui se gândesc probabil toţi concurenţii. Sorţii au decis pentru prima seară evoluţia a cinci cintăreţi străini LIANE DAMBRE, Elveţia. MIMI IVANOVA, Bulgaria, DEREK JOHN TILLEY, Ţara Galilor, REGINA THOSS, fi. D. .Germană şi DOVA, Spania. Concurentele noastre vor intra abia de miercuri in concurs, intii CATALINA MARINESCU, apoi RUXANDRA GHIAŢĂ şi în ultima zi a concursului, CORINA CHIRIACIn recital, diseară, o vom reasculta pe DOINA BADEA, căreia i-a revenit cinstea de a deschide — dacă vă mai amintiţi — şi prima ediţie. Cu un repertoriu mai variat şi cu un plus de experienţă internaţională, sperăm ca recitalul Doinei Badea să se ridice la nivelul posibilităţilor reale ale acestei cântăreţe cu voce amplă, caldă, cu un registru bogat şi cu reală aderenţă la repertoriul liric. Dintre invitaţi, vom avea plăcerea — deosebită, subliniem noi — să-l ascultăm şi să-l vedem pe celebru şantonetist francez ALAIN BARLUERE, inginer de etpfe-?ie, fire poetică și visătoare, la care textul joacă un rot deosebit, un adevărat trubadur din evul mediu,, „transplantat" de altfel cu un mare succes — la marile scene pariziene. Succesul lui Barriere este anul de maturitate, cu atit mai semnificativ cu cit distinsul intelectual nu s-a ,,speriat“ de dezlănţuirea ritmică a celei mai tinere generaţii, ciştigîndu-şi Incet- dar sigur publicul, cu glasul său de o deosebită căldură şi cu visul gingaş de iubire pe careţii poartă cu sine cintecele sale Acest vis nu cunoaşte mode şi nu se învecheşte niciodată — iată cheia succesului lui Barriere, cotat astăzi printre cei mai solicitaţi cintăreţi francezi. Nu ne mai rămâne decit să rostim: „Sus cortina !" MAGDA JIANU (Continuare în pag. a 2-a) ASTĂ SEARĂ SE DESCHIDE Festivalul internaţional de muzică uşoară „Cerbul de aur" CONFERINŢA JUDEŢEANĂ A CONSILIULUI PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT-ILFOV Ieri s-a desfăşurat la Bucureşti Conferinţa Consiliului pentru Educaţie Fizică şi Sport al judeţului Ilfov. Au participat : tovarăşul Gheorghe Necula, prim secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Corneliu Băjenaru, secretar al Comitetului judeţean de partid, tov. Miron Olteanu, secretar al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, tov. Grigore Mihăescu, preşedintele Consiliului sindical judeţean, tov. Constantin Stoica, prim secretar al Comitetului judeţean Ilfov al U.T.C., precum şi alţi activişti de partid şi de stat. In ataca membrilor Consiliului judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport, au mai luat parte ca invitaţi preşedinţi ai asociaţiilor sportive, antrenori, sportivi fruntaşi, profesori de educaţie fizică, preşedinţi ai unor federaţii. Darea de seamă prezentată de tov. Romulus Cioacă, preşedintele Consiliului judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport, ca de altfel şi dezbaterile la care au luat parte un mare număr de participanţi, au relevat succesele obţinute pe tărâmul activităţii de educaţie fizică şi sport în rîndurile tineretului, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Ilfov, în cei aproape trei ani care au trecut de la precedenta Conferinţă, mişcarea sportivă de masă şi de performanţă din judeţul Ilfov a cunoscut o serie de împliniri, confirmând din nou largile posibilităţi pe care le are de afirmare şi în acest domeniu. De pe plaiurile ilfovene s-au afirmat campioni naţionali, şi chiar internaţionali, sportivi a căror performanţă îi situează la loc de mare cinste. In cele aproape 500 de asociaţii sportive din întreprinderi, din şcoli şi de la sate, s-au desfăşurat nenumărate acţiuni sportive la care au fost prezenţi zeci de mii de tineri. „Cupa tineretului de la sate”, crosurile, competiţiile pe ramuri de muncă, participările la campiona- PETRE CRISTEA (Continuare in pag. a 2-a) ) Preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann, va face o vizită oficială în România La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann, și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioadă 17—19 mai 1971. " Policalificarea - o cerinţă expresă a tehnologiei actuale variaţilor din unităţile socialiste de stat. Se spune la acest paragraf că procesul de perfecţionare a pregătirii are ca scop, obţinerea unei calificări suplimentare pe lingă profesia de bază (policalificarea)“. De regulă, însuşirea altei meserii are loc mai ales atunci cînd este vorba de profesii înrudite: mecanic-lăcătuş, sudor-mecanic, ajustor-frezor-rectificator. La noi însă lucrurile s-au petrecut altfel. O situaţie anume creată a impus o acţiune care se încadrează în ceea ce numim astăzi policalificare. Practica a scos la iveală un anumit neajuns. Echipele noastre de electricieni se deplasează de multe ori cu maximă, rapiditate la locul avariilor pe reţea. Atunci, în alarmă, se caută rapid electricienii, şoferii. Şi maşinile aleargă spre locul deranjamentului. Ne-am pus întrebarea : nu am putea reduce cumva acest colectiv de intervenţie ? Oare un electrician destoinic n-ar putea face şi munca şoferului ? Mai ales că omul de la volan, după ce a dus echipa la locul de muncă, „se chinuieşte“ pe la umbra maşinii. Soluţia s-a conturat după puţină vreme , la nivelul întreprinderii, mai bine zis în cadrul secţiei auto, am organizat un curs de calificare a electricienilor ca şoferi profesionişti. Există un articol de lege care ne dă acest drept. Cursurile care au început la 30 noiembrie 1970 sunt urmate de 30 salariaţi. Au fost cuprinşi aici electricieni cu înaltă calificare, cu prioritate şefi de tură, de echipă, maiştri care conduc echipele de la întreţinere şi „ Reparaţii linii electrice, cîţiva inginerii de la secţia protecţie, relee, automatizări, specialişti care intervin la avariile marilor sisteme electrice din unităţile industriale. In cadrul cursului se predau 100 ore de cunoaşterea automobilului, 10 ore pentru reguli de circulaţie, 72 ore exploatare şi întreţinere auto, 20 ore protecţia muncii. Pen- DUMITRU SÎRBU maistru, şeful secţiei auto a I.R.E.R. Am subliniat în mod deosebit paragrafl b al articolului 2 din proiectul Legii privind perfecţionarea pregătirii profesionale a sa- (Continuare In pag. a 2-a)