Steagul Roşu, martie 1971 (Anul 23, nr. 6739-6764)

1971-03-02 / nr. 6739

ANGAJAMENTELE CONSTRUCTORILOR la împlinirea a două decenii de activitate Aşa cum am consemnat şi în numărul trecut al ziarului nostru, sîmbătă, constructorii ilfoveni, întruniţi în adunare festivă, au trăit clipe emoţionante prilejuite de împlinirea a două decenii de activitate de­pusă cu responsabilitate pentru ridicarea obiectivelor industriale şi agricole prevăzute în planurile cincinale. Bilanţul activităţii lor poate fi enunţat lapidar prin prezentarea unei cifre concludente , realizarea unui volum de lucrări însumînd peste 3,5 miliarde lei. Demn de remarcat este faptul că adunarea festivă a avut un pronunţat caracter de lucru, în cadrul acesteia, odată cu subli­nierea rezultatelor bune întregis­­trate pe parcursul anilor, punîn­­du-se un accent deosebit şi pe sarcinile actuale şi de viitor ce revin deopotrivă Trustului de con­strucţii judeţean şi întreprinderii de drumuri şi poduri. Conştienţi de rolul ce le revine în dezvol­tarea economică şi social-cultu­­rală a judeţului, în modernizarea pe plan edilitar gospodăresc a oraşelor şi satelor ilfovene, con­structorii s-au declarat prezenţe active în marele efort pentru în­făptuirea obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru înde­plinirea în mod exemplar a sar­cinilor trasate de partid şi guvern în actualul c­incinal, în telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al P­artidului, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune : „Bilanţul realizărilor de pînă acum constituie pentru construc­torii din judeţul Ilfov un puternic imbold în muncă. Astăzi gîndurile noastre se îndreaptă spre viitor. Sîntem convinşi că sub condu­cerea partidului ne vom îndeplini cu succes sarcinile viitoare. Dez­­bătînd sarcinile de plan pe anul 1971, colectivul de muncitori, in­gineri şi tehnicieni şi-a luat urmă­toarele angajamente : — să realizeze o creştere a productivităţii muncii prin mai buna folosire a mijloacelor de producţie cu 1 la sută peste sar­cina planificată, obţinîndu-se în felul acesta un spor de producţie de 2.400 mii lei ; — să îmbunătăţească calitatea producţiei printr-o permanentă supraveghere a procesului de execuţie, astfel ca la recepţiona­­rea obiectivelor să se obţină ca­lificativele „foarte bine" în pro­cent de 50 la sută şi „bine" în procent de 42 la sută ; — să crească indicele de folo­sire a utilajelor şi mijloacelor de transport cu 1 la sută faţă de cel planificat; — să reducă timpii de imobili­zare pe şantiere privind folosirea, întreţinerea, revizuirea şi depana­rea utilajelor şi mijloacelor de transport cu 5 la sută ; — să depăşească coeficientul de activitate al parcului auto şi utilaje cu 2 la sută ; — să realizeze economii de ma­teriale faţă de consumurile spe­cifice normate astfel : 40 tone metal şi 30 metri cubi material­­ lemnos ; — să reducă cu 20 de zile ter­menul planificat la construcţiile complexelor zootehnice ; — să realizeze cu 10 zile îna­inte de termen planul fizic anual la locuinţele proprietate de stat şi tot cu 10 zile să scurteze ter­menul de execuţie la construirea şcolilor. Asigurăm conducerea partidu­lui, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci şi pe mai departe cu devotament pentru realizarea obiectivelor înainte de termenele prevăzute, la un nivel calitativ ridicat şi la un preţ de cost cît mai scăzut, fiind hotărîţi să con­tribuim cît mai mult la prospe­ritatea orașelor și satelor din ju­dețul Ilfov," la dezvoltarea multi­laterală a României Socialiste". La Snagov: un dispensar fără căldură şi unităţi prestatoare ipotetice Comuna Snagov nu mai are ne­voie de recomandare. O cunoaşte toată lumea. Cel puţin o dată pe an bucureşteanul face o excursie de agrement în această staţiune Dar, trecînd peste aceste conside­rente generale despre staţiunea Sna­gov, vrem să precizăm că aici tră­iesc oameni cu preocupările şi ne­voile lor, gospodari pentru care fiecare piatră din comună prezintă o adevărată arhivă. Se cuvine aşa­dar ca şi ei să se bucure de toate avantajele pe care le oferă comer­ţul şi unităţile prestatoare de ser­vicii. Cu aceste criterii am pornit la drum, la Snagov, încercind să de­pistăm unităţile de deservire înfiin­ţate tocmai pentru satisfacerea ne­voilor cotidiene. Ne referim le uni­tăţile de croitorie, frizerie, cizmă­rie, etc. Dar prestările de servicii nu înseamnă numai unităţile coo­peraţiei de consum sau ale coopera­ţiei meşteşugăreşti ci, ele cuprind, policlinicile, dispensarele, farmacii­le, cinematografele şi chiar unele activităţi ale primăriilor puse în slujba cetăţenilor. Iată de ce ne-am oprit mai intîi la dispensarul comunal din Snagov, inaugurat în toamna anului trecut. De la portiţă o primă impresie ne­favorabilă : nici în momentul de faţă, după luni de zile de la inau­gurare, nu s-a găsit modalitatea pentru transformarea spaţiului su­plimentar din jurul dispensarului într-un spaţiu verde. Dar aceasta încă n-ar fi nimic. Am intrat într-un dispensar pustiu, glacial, cu sobe de teracotă reci de parcă ar fi fost refrigerate. într-o singură odaie, am găsit pe asisten­ta Gilaraşu Lia rezistind cu stoi­cism frigului. Ne punem întreba­rea : ce s-ar fi întîmplat dacă in acea zi ar fi venit la consultaţie un om bolnav şi s-ar fi instalat pentru consultare, în patul, de ase­menea, rece al dispensarului ? Din investigaţiile făcute reiese că lemne ar fi, dar sobele sunt de vină, sunt construite cu defecţiuni care trebuie remediate. Cînd ne aflam acolo a poposit la dispensar un inginer, împreună cu cîţiva lucrători veniţi să facă, cică, unele reparaţii. La întrebarea noa­stră de ce sobele nu funcţionează bine, reprezentantul Trustului jude­ţean de construcţii ne-a dat un răspuns în... doi peri. Altă întrebare : de ce nu funcţio­nează lumina electrică ? Toate ins­talaţiile există, dar lumină — ba ! Constructorii n-au ţinut seama nici de faptul că este vorba de un dis­pensar şi au înlocuit linoleumul de pe podea cu mozaicul care îi accen­tuează răceala, nu s-a avut în ve­dere o canalizare eficientă, nu s-a ţinut seama de instalaţiile sanitare destinate îndeosebi maternităţii. La toate observaţiile noastre pri­mim acelaşi răspuns : aşa prevede proiectul tip. Şi din cauza „proiec­tului tip“, treaba merge aşa cum merge, mai sunt însă şi alte ava­taruri, dispensarul nu are un medic titular, nu are un medic stomato­log, cetăţenii din Snagov continuă să se ducă la dispensarul din Tîn­­căbeşti. Se pune întrebarea : de ce noul dispensar nu se bucură de atenţia cuvenită ? Şi acum altă problemă. Pe teri­toriul comunei Snagov se află o cooperativă de consum. Şi tot aici, am căutat unităţile de prestări­ ser­­vicii. Dar n-am găsit decât două : o frizerie situată foarte departe de centrul civic, în apropierea debar­caderului şi o unitate de sifonerie, închisă pentru „nişte reparaţii“. Ce­lelalte unităţi de prestări servicii — 15 la număr, sunt situate în altă parte, respectiv la... Gruiu şi la Si­liştea. Am vizitat un număr de uni­tăţi de prestări servicii din Gruiu : brutărie, covrigărie, timplărie, ciz­mărie, frizerie, boiangerie, unităţi care, judecind după rezultatele fi­nanciare obţinute atit în anul 1970 cît şi în primele săptămîni ale lunii ianuarie a.c. dau un randament bun. Ne-am pus însă întrebarea de ce aşa puţine unităţi de prestări ser­vicii la Snagov şi de ce aşa multe la Gruiu ? Această problemă tre­buie rezolvată cît mai curînd deoarece nu se poate admite ca o comună ca Snagovul să fie lipsită de cele mai elementare unități de prestări servicii. L. FRIMU SEMNALE — Poftiţi referatul privitor la achiziţionarea a două balamale... — Fă-l pe hîrtie mai mare, ca să încapă semnăturile ! Deten de FRED GHENAUESC'tl PROLETÁRT OfN TOATE ŢÂrTLE, IjNiji-Vi,! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * * » Anul XXIII — Mr. 6739 Marţi 2 martie 1971 4 pagini 30 bani Manifestări culturale consacrate semicentenarului P. C. R. Ecouri de la Crevedia In scopul cunoaşterii şi interpretării ştiinţifice a unor evenimente de sea­mă din istoria P.C.R., a mişcării re­voluţionare şi democratice din Ro­mânia, la iniţiativa Comisiei de pro­pagandă, învăţămînt şi cultură a co­mitetului comunal de partid, a fost organizat un ciclu de expuneri diver­sificat, pentru toate categoriile de oa­meni ai muncii. Zilele trecute intelec­tualii, cadrele cu studii medii şi su­perioare din comună, au audiat două expuneri ţinute de conf. univ. dr. Ni­colae Ceachir. Prima expunere se in­titulează „Rolul P.C.R. in insurecţia naţională de la 23 August 1944.“ Cea de a doua expunere — „Influ­enţa mişcării populare condusă de Tu­dor Vladimirescu în sudul Dunării” — a scos în evidenţă diplomaţia proprie a lui Tudor in contextul evenimente­lor istorice din acea vreme. Explica­ţiile au fost date pe baza cercetării unor preţioase documente aflate în unele arhive din străinătate. In această săptămînă, expunerile vor fi adresate cooperatorilor agricoli. (Ioana Ene, Ioana Oancea, Sinica Dia­­conu, Maria Gligor, Ligia Vişa, Gheor­­ghe Nicolae, Dorina Dumitrache, Ma­rian Petrache şi Aurica Ciubotarul oaspeţii au citit din creaţiile proprii. Şezătoarea a fost urmată de spec­tacolul cu piesa „Anii negri” de Au­rel Baranga susţinut de artiştii a­­matori din comună, a căror evoluţie nu mai constituie de mult o surpriză pentru publicul spectator din locali­tate. E vorba de profesorii Octavian şi Emil Puiu, tinerii Carmen Canache, Elena Enescu, Marin Dedu, Doina Ghinăraru, Ioniţă Alexandru, Marin Oprea, Ion Nicoară, Aurel Stere, ani­matori ai activităţii artistice din co­mună. Florilegiu de poezie la Dridu Duminică dimineaţa, în sala cămi­nului cultural din comuna Dridu, co­legi de generaţie şi de muncă, fraţi şi părinţi ne-am bucurat împreună de frumuseţea cuvintelor. Organizată cu sprijinul Comitetului comunal de par­tid şi al Comitetului judeţean pentru­­ cultură şi artă, şezătoarea literară de­dicată aniversării­­ semicentenarului partidului, a transmis m­­inimile celor prezenţi într-o formulă de certă va­loare artistică, acel mesaj al identifi­cării poeţilor cu ţara şi poporul ai căror fii sunt. Răspunzind cu căldură invitaţiei, au venit membri ai U­­niunii Scriitorilor, poeţii Matei A­­lexandrescu, Mihai Gavril, Constantin Nisipeanu şi Ion Potopin. Nu a lipsit nici Ştefan Tănase, poetul ţăran al cărui „Psalm teluric” a devenit un simbol de creaţie poetică pentru oa­menii din partea locului. După ce au ascultat şi au apreciat creaţiile celei mai tinere generaţii reprezentată de elevii şcolii de 10 ani din localitate LA C. A. P. „8 MARTIE" — CHIRN0GI In toate sectoarele rezultatele pot atinge cota realizărilor din zootehnie Darea de seamă pe care consiliul de conducere al C.A.P. „8 Martie“ Chirnogi a prezentat-o în fața adu­nării generale a membrilor coope­ratori, întrunită zilele trecute, a oca­zionat o amplă analiză a activităţii desfăşurate în ainul 1970. În toate sectoarele,­­nfcV fapt, n-a fost numai o analiză a condiţiilor în care fie­care fermă sau brigadă a muncit in vederea realizării producţiilor planificate, ci şi o sinteză compara­tivă a posibilităţilor şi realizărilor din fiecare sector. S-a conchis ast­fel, că obţinerea unei producţii glo­bale de numai 14.078.141 lei, faţă de 16.867.413 — producţia planifi­cată, nu poate fi pusă exclusiv pe seama dificultăţilor obiective, dato­­rîndu-se, în acelaşi timp, unor de­ficienţe din modul de organizare a lucrărilor. Altfel, nici nu s-ar putea explica, faptul că, brigăzi, de cîmp care au lucrat în aceleaşi condiţii de teren, mecanizare, chimizare, umiditate etc., au obţinut producţii medii la hectar substanţial diferite. Mai mult, în cadrul aceleiaşi ferme, unii cooperatori şi-au realizat pla­nul in proporţie de numai 50 la sută in timp ce alţii, furnând la aceleaşi culturi irigate, au depăşit producţia planificată şi au primit o considerabilă retribuţie suplimen­tară. La fel s-au petrecut lucrurile şi in cadrul brigăzii viticole. Singurul sector în care au fost realizate toate sarcinile de plan a fost ferma zootehnică. Printr-o bună organizare a muncii, prin repartiza­rea animalelor pe loturi şi îngriji­tori, prin urmărirea permanentă a modului în care se respectă progra­mul de grajd, s-a reuşit antrenarea tuturor cooperatorilor care lucrea­ză în acest sector la realizarea pro­ducţiilor planificate, creşterea sim­ţului de răspundere al fiecăruia faţă de contribuţia ce şi-o aduce în activitatea globală a fermei. Ca ur­mare, au fost depăşite efectivele planificate la taurine — inclusiv NADIA CONSTANTINESCU Iată ne la a patra e­­diţie a festivalului bra­şovean ! Atmosfera de voie bună, festivă şi prietenească in acelaşi timp s-a instaurat din nou, in această săp­­tămină a muzicii in­­o­­raşul de la poalele Timpei. Concurenţi — niciodată aşa de mulţi ca in această ediţie, treizeci, vedete, viitoare vedete care aşteaptă semnul de aur al cer­bului, semn de noroc şi consacrare... Astăsea­­ră, cunoscuta uvertură a Festivalului va da semnalul ridicării corti­nei. Instalaţi comod in fotoliile dumneavoastră din faţa televio­arelor, comod, dar nu lip­si de emoţie, veţi face du­blul oficiu de spectatori şi juriu — ca de obicei, ca in fiecare an, încep pronosticurile, pumnii strinşi pentru „ai ■­­ş­­tri“ — in anul acesta, „ale noastre“, căci deja ştiţi probabil că pre­zentăm un concurs trei fete.­.. cucuiete, frumoa­se, talentate, emotive, debutante — încep pre­ferinţele şi simpatiile. Prestigiul festivalului romănesc creşte de la an la an, cea mai bună dovadă fiind chiar nu- i mărul , neaşteptat de mare de concurenţi din această ediţie, ca şi prestigiul vedetelor din festival,­ de primă mă­rime. De ce atit de mulţi concurenţi ? O pildă vie este însuşi u­­nul dintre membrii ju­riului, JACQUES N­US­TIN, care la primă edi­ţie a Festivalului,, cu talentul său debordant, de actor, poet şi cin­­tăreţ ne-a fermec­at pe toţi, a luat „cerbul de aur" şi­ şi-a deschis dru­mul unei veritabile­ ca­riere internaţionale ! „Voi­­vota din toată inima pentru orice ta­lent veritabil pe care sper că „Cerbul de aur“ să-l dea şi de data a­­ceasta la iveală. De Braşov şi de România mă leagă cele mai fru­moase momente din ca­riera mea. După „cerb“ am obţinut Marele pre­miu al discului oferit de Academia Charles Cross, am întreprins turnee de succes, joc a­­cum în celebra comedie americană „Hair" şi mă pregătesc pentru un lung turneu în Canada" — declară Jacques Hus­tin­.. La cariera lui se gândesc probabil toţi concurenţii. Sorţii au decis pentru prima seară evoluţia a cinci cintăreţi străini LIANE DAMBRE, Elve­ţia. MIMI IVANOVA, Bulgaria, DEREK JOHN TILLEY, Ţara Galilor, REGINA THOSS, fi. D. .Germană şi DOVA, Spa­nia. Concurentele noas­tre vor intra abia de miercuri in concurs, in­­tii CATALINA MARI­­NESCU, apoi RUXAN­­DRA GHIAŢĂ şi în ul­tima zi a concursului, CORINA CHIRI­AC­In recital, diseară, o vom reasculta pe DOI­NA BADEA, căreia i-a revenit cinstea de a deschide — dacă vă mai amintiţi — şi pri­ma ediţie. Cu un reper­toriu mai variat şi cu un plus de experienţă internaţională, sperăm ca recitalul Doinei Ba­dea să se ridice la nive­lul posibilităţilor reale ale acestei cântăreţe cu voce amplă, caldă, cu un registru bogat şi cu reală aderenţă la re­pertoriul liric. Dintre invitaţi, vom avea plăcerea — deose­bită, subliniem noi — să-l ascultăm şi să-l vedem pe celebru­ şan­­tonetist francez ALAIN BARLUERE, inginer de etpfe-?ie, fire poetică și visătoare, la care tex­tul joacă un rot deose­bit, un adevărat truba­dur din evul mediu,, „transplantat" de altfel cu un mare succes — la marile scene pari­ziene. Succesul lui Bar­riere este anul de ma­turitate, cu atit mai semnificativ cu cit dis­tinsul intelectual nu s-a ,,speriat“ de dezlănţui­rea ritmică a­ celei mai tinere generaţii, cişti­gîndu-şi Incet- dar sigur publicul, cu glasul său de o deosebită căldură şi cu visul gingaş de iubire pe careţii poartă cu sine cintecele sale Acest vis nu cunoaşte mode şi nu se înve­cheşte niciodată — iată cheia succesului lui Bar­riere, cotat astăzi prin­tre cei mai­­ solicitaţi cintăreţi francezi. Nu ne mai rămâne decit să rostim: „Sus cortina !" MAGDA JIANU (Continuare în pag. a 2-a) ASTĂ SEARĂ SE DESCHIDE Festivalul internaţional de muzică uşoară „Cerbul de aur" CONFERINŢA JUDEŢEANĂ A CONSILIULUI PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT-ILFOV Ieri s-a desfăşurat la Bucureşti Conferinţa Consiliului pentru Edu­caţie Fizică şi Sport al judeţului Ilfov. Au participat : tovarăşul Gheorghe Necula, prim secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Corneliu Băjena­­ru, secretar al Comitetului jude­ţean de partid, tov. Miron Olteanu, secretar al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, tov. Grigore Mihăescu, preşedin­tele Consiliului sindical judeţean, tov. Constantin Stoica, prim secre­tar al Comitetului judeţean Ilfov al U.T.C., precum şi alţi activişti de partid şi de stat. In ataca mem­brilor Consiliului judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport, au mai luat parte ca invitaţi preşedinţi ai asociaţiilor sportive, antrenori, sportivi fruntaşi, profesori de edu­caţie fizică, preşedinţi ai unor fe­deraţii. Darea de seamă prezentată de tov. Romulus Cioacă, preşedintele Consiliului judeţean pentru Educa­ţie Fizică şi Sport, ca de altfel şi dezbaterile la care au luat parte un mare număr de participanţi, au relevat succesele obţinute pe tărâ­mul activităţii de educaţie fizică şi sport în rîndurile tineretului, a tuturor oamenilor muncii din jude­ţul Ilfov, în cei aproape trei ani care au trecut de la precedenta Conferin­ţă, mişcarea sportivă de masă şi de performanţă din judeţul Ilfov a cunoscut o serie de împliniri, con­firmând din nou largile posibilităţi pe care le are de afirmare şi în acest domeniu. De pe plaiurile il­fovene s-au afirmat campioni na­ţionali, şi chiar internaţionali,­ sportivi a căror performanţă îi si­tuează la loc de mare cinste. In cele aproape 500 de asociaţii spor­tive din întreprinderi, din şcoli şi de la sate, s-au desfăşurat nenu­mărate acţiuni sportive la care au fost prezenţi zeci de mii de tineri. „Cupa tineretului de la sate”, cro­surile, competiţiile pe ramuri de muncă, participările la campiona- PETRE CRISTEA (Continuare in pag. a 2-a) ) Preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann, va face o vizită oficială în România La invitaţia preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann, și doamna Heinemann vor face o vi­zită oficială în Republica Socialistă România, în perioadă 17—19 mai 1971. " Policalificarea - o cerinţă expresă a tehnologiei actuale variaţilor din unităţile socialiste de stat. Se spune la acest para­graf că procesul de perfecţionare a pregătirii are ca scop, obţine­rea unei calificări suplimentare pe lingă profesia de bază (policalifi­carea)“. De regulă, însuşirea altei mese­rii are loc mai ales atunci cînd este vorba de profesii înrudite: mecanic-lăcătuş, sudor-mecanic, a­­justor-frezor-rectificator. La noi însă lucrurile s-au petrecut altfel. O situaţie anum­e creată a impus o acţiune care se încadrează în ceea ce numim astăzi policalifi­care. Practica a scos la iveală un a­­numit neajuns. Echipele noastre de electricieni se deplasează de multe ori cu maximă, rapiditate la locul avariilor pe reţea. Atunci, în a­­larmă, se caută rapid electricienii, şoferii. Şi maşinile aleargă spre locul deranjamentului. Ne-am pus întrebarea : nu am putea reduce cumva acest colectiv de interven­ţie ? Oare un electrician destoinic n-ar putea face şi munca şoferu­lui ? Mai ales că omul de la vo­lan, după ce a dus echipa la locul de muncă, „se chinuieşte“ pe la umbra maşinii. Soluţia s-a conturat după puţi­­nă vreme , la nivelul întreprinde­rii, mai bine zis în cadrul secţiei auto, am organizat un curs de ca­lificare a electricienilor ca şoferi profesionişti. Există un articol de lege care ne dă acest drept. Cursurile care au început la 30 noiembrie 1970 sunt urmate de 30 salariaţi. Au fost cuprinşi aici electricieni cu înaltă calificare, cu prioritate şefi de tură, de echipă, maiştri care conduc echipele de la întreţinere şi „ Reparaţii linii elec­trice, cîţiva inginerii de la secţia protecţie, relee, automatizări, spe­cialişti care intervin la avariile marilor sisteme electrice din uni­tăţile industriale. In cadrul cursului se predau 100 ore de cunoaşterea automobilului, 10 ore pentru reguli de circulaţie, 72 ore exploatare şi întreţinere auto, 20 ore protecţia muncii. Pen- DUMITRU SÎRBU maistru, şeful secţiei auto a I.R.E.R. Am subliniat în mod deosebit paragrafl b al articolului 2 din proiectul Legii privind perfecţio­narea pregătirii profesionale a sa- (Continuare In pag. a 2-a)

Next