Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 23, nr. 6791-6815)

1971-05-04 / nr. 6793

Pag. a 2-a La finele expediţiei pioniereşti „PARTID, LUMINA ŢĂRII MELE“ Cînd razele unei dimineţi de a­­prilie alunecau peste zîmbetele de vis ale copiilor şi peste pomii în­floriţi, în tumultul unei noi che­mări a infinitului, pionierii şi şco­larii din oraşele Buftea, Olteniţa şi Urziceni, din comunele Curcani şi Vidra, constituiţi în echipajele „Temerarii“, „Voinicul“, „Speran­ţă“, „Peneş Curcanul“ şi „Argeş“, finaliste ale expediţiei „Partid, lu­mina ţării mele“, au adus cu ei in Capitala ţării, drept omagiu glo­rioasei aniversări a Partidului Co­munist Român, mesajul copiilor Ilfovului, recunoştinţa pentru lu­mina unei copilării fără lipsuri şi griji, o copilărie în stare să preia şi să descopere istoria, să o înţelea­gă, să o preţuiască şi să-i pregă­tească viitorul. Au trecut luni de zile (expediţia a început în octom­brie 1970 şi a cuprins majoritatea unităţilor şi detaşamentelor de pio­nieri), de cînd, cu ochii măriţi de curiozitate, aceşti cutezători s-au aplecat cu veneraţie asupra unor vestigii ale trecutului, au ascultat cu înfrigurare cuvintele ghidului în sălile muzeelor şi caselor memo­riale, au depus jerbe de flori şi au trăit pioase momente de reculegere la mormintele şi monumentele er­oi­­lor comunişti, s-au apropiat cu respect de comuniştii care le-au vorbit despre ce înseamnă Parti­dul Comunist Român pentru ţara noastră, au ţinut să interpreteze creaţii muzicale şi literare inspi­rate din lupta comuniştilor în anii ilegalităţii, evocînd episoade pline de cutezanţă, tăria încleştărilor, împlinirea visului secular de li­bertate, pecetluind sensul viu al istoriei. Ca un joc al fanteziei spe­cifice vîrstei, dar cu subtilitatea profundei influenţe educative asu­pra personalităţii copiilor, expediţia desfăşurată de purtătorii cravatelor roşii din judeţul nostru, sub egida Consiliului judeţean al Organiza­ţiei pionierilor, s-a bucurat de multă popularitate. Microinterviurile luate partici­panţilor la faza judeţeană a expe­diţiei, ca şi desfăşurarea ultimei etape, ne-au oferit posibilitatea re­liefării unor argumente ce ţin de interesul manifest al copiilor faţă de propria lor acţiune . „ Fac parte din echipajul „Spe­ranţa“, al oraşului Urziceni şi sunt povestitor. Creaţia îmi aparţine şi se intitulează „Sfîrşitul nopţii“. Mi-a fost sugerată de o discuţie avută cu bunicul meu, care a cu­noscut lupta comuniştilor în închi­soare, mărturiseşte eleva Adina Marino de la şcoala generală nr. 1 din oraşul amintit. „ Mă numesc Adrian Polschi şi fac parte din echipajul „Argeşul“, al şcolii generale din comuna Vi­dra. Sunt istoric, încă de la începu­tul expediţiei am vizitat muzee şi case memoriale şi am văzut cu acest prilej cît de grea a fost lupta comuniştilor. Am găsit documente autentice şi numeroase privind is­toria Partidului Comunist Român, a mişcării democratice şi revolu­ţionare din ţara noastră. Am aflat lucruri pe care, să fiu sincer, poa­te nu le-aş fi ştiut nici astăzi da­că nu participam la marea expedi­ţie. — Eu am pregătit o povestire des­pre un comunist din comuna noas­tră. Se intitulează „Vecinul meu“, iar autorul este Ion Petru Sorin, colegul meu dintr-a IV-a a ni se adresează un pionier din echipajul „Argeşul“. Temerarii din Buftea au adus cu ei un album. Muzeo­graful echipajului, Ştefan Vladimir, dă explicaţii: aici sunt facsimile şi fotografii, ilustrînd amplul proces de organizare a muncitorilor din România. Priviţi: „Luptele munci­toreşti din noiembrie — decembrie 1918“;* „Înfrîngerea grevei din 13 decembrie 1918“; „Greva generală din 1920“; „8 mai 1921“; „Primii co­munişti“. .. Echipajele „Speranţa“ (Urziceni), „Voinicul“ (Olteniţa)“, „Peneş Curca­nul“ (Curcani), „Temerarii“ (Buf­tea) şi „Argeşul“ (Vidra) au cuce­rit, în ordine, primele locuri în ca­drul expediţiei. „Speranţa“ şi „Voi­nicul“ au obţinut şi o excursie în ţară. G. BAJENARU Deschideri (Urmare din pag. 1) Iată la Dunăre a judeţului, cu stema luptelor aprige, cu­ gloria codrului haiducesc al Vlăsiei şi a pămintului mină de aur, a­­lintat in vini­­ţ­e înconjurat de sate, fiecare cu istoria şi cu pro­iectele sale. Pe firul Dunării, Gostinu, cu oameni mîndri şi voinici. Hărnicia oamenilor, pa­siunea cu care muncesc pentru înfrumuseţarea comunei, devota­mentul patriotic de care au dat dovadă in lupta contra apelor, ale căror valuri îşi uitaseră ci­­teva clipe destinul mătcii, sunt mai mult decit concludente cărţi de vizită. Cifrele, dacă ar fi să le aştern pe hirtie, n-ar putea spune mai mult. Sus, pe dig, li­niştea înşelătoare a fluviului scal­dă timpul in secvenţe ce-ţi pot părea banale, monotone. Dar priveşte cîmpul şi satul! Ogoa­rele sint largi, sunt parcă minu­natele viitoare superstrăzi fără margini ce ne vor conduce din galaxie-n galaxie, dar primele lor dimensiuni sunt în adine, acolo unde numai plugul le poate privi şi săruta in voie. Şi fug şoselele... ...Slobozia, sat ce nu se mai deosebeşte mult de oraşe, Re­­muşul, ce te primeşte patriarhal, cu vechea fintină de unde străi­nii însetaţi sorbeau lacrima pă­mintului din cofele frumoaselor vlăscence, în orice direcţie ai privi şi porni, cărările se des­chid, iar satele sunt numai puncte­ unde visul frumos de cimpie se impleteşte-n poeme. Podul se află undeva peste Dunăre. In dreapta mea, oraşul Giurgiu, încet stelele adorm pe perne de valuri şi odată cu ple­carea lor plăminii gigantici ai Bucureştiului îmi transmit respi­raţia lor regulată, cetatea de filme a Buf­tei mă vinde imagi­nilor, iar scrişnetele oţelului îm­­blinzit in vase la Olteniţa se completează cu cîntecul betonului modelat aici, la Giurgiu, înconjurat de spaţiul deschis, dorit, al milioanelor de vieţi ce privesc un jur mereu întrebă­toare, paşii mei caută fermitatea dulce a pămintului românesc şi iubesc pentru a o mia oară ecoul de pe podul pe care poposesc de cite ori simt nevoia să respir aerul flurului ce-mi cintă, pentru a o mia oară, de la inceput, balada unui cioban şi a unui meşter zidar. v TELEVIZIUNE --------------­MARTI­E MAI 10.00—11.00 Teleşcoală 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu 18.30 Emisiune concurs pentru pio­nieri şi şcolari 19.00 Reflector 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 50 de ani In 50 de evocări 20.25 Moment poetic 20.35 In această ţară, comuniştii (IV) 21.25 Seară de teatru. Telerecital Elvira Godeanu 22.30 Telejurnalul de noapte 22,40 Box. Campionatele naţionale individuale RADIO: MARŢI 4 MAI PROGRAMUL I 14,00 Poem epic de Remus Geor­­gescu. 14,35 Muzică populară. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Recital Cons­tanţa Cimpeanu. 15,20 Piese pentru clavecin. 15,40 Muzică de estradă. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Cîntecul săp­­tămînii. 16,30 Muzică uşoară. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Transmite Antena Tineretului. 17,30 Concert de muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară. 20,05 Zece me­lodii preferate. 20,40 Noi înregistrări cu Lucreţia Ciobanu. 20,55 ştiinţa la zi. 21,00 Bijuterii muzicale. 21,25 Con­semnări de Marcel Breazu. 21,30 Re­vista şlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Cavalcada ritmurilor. 22,55 Mo­ment poetic. 23,00 Cavalcada ritmu­rilor (continuare). 24,00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de știri. 15,05 Fe-un picior de plai — cîntece populare. 14,30 Memoria pămîntului românesc. 15,00 Melodii. 15,20 Muzică populară. 15,30 Radioşcoală. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Orchestra Cornel Popescu. 16,30 Cronica săptămânii muzicale. 16,55 Pe teme de protecţia muncii. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Muzică popu­lară. 17,30 Caleidoscop muzical. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Uverturi. 18,45 Partidului, inima şi versul. 19,00 Bu­letin de ştiri. 19,05 Cîntecul e pretu­tindeni. 17,30 Ediţie radiofonică. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Mic dicţio­nar de operă. 20,30 Programul parti­dului — programul nostru. 20,50 Re­cital Luminiţa Cosmin. 21,00 Buletin de ştiri. 21,05 ,,Poemul patriei" de Laurenţiu Profeta. 2“30 Atenţiune, părinţi ! 21,50 Arii din operete. 22,00 Jazz. 22,30 Evocări literare. 22,50 For­maţia Bebe, Prisada. 23,00 Buletin de ştiri. 23,05 Sunt compozitor — Franz Liszt. 23,45 Suită In trio op. 23 de Mihail Andricu . 0,07 Muzică simfo­nică . 0,55—1,00 Buletin de ştiri.­ ­ TEATRE MARŢI 4 MAI Liliacul, ora 10,30 : Opera Română Soarele Londrei, ora 19,30 : Teatrul de operetă Fanny, ora 20 : Teatrul Naţional sl. L. Caragiale" (sala Comedia) Travesti, ora 20 : Teatrul Naţional al. L. Caragiale" (sala Studio) Dispariţia lui Galy Gay, ora 20 : Teatrul de Comedie Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din bd. Schitu Măgureanu) Puriceie in ureche, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Stu­dio) Sonatul Lunii, ora 19,30 : Teatrul satiric muzical „C. Tănase" (sala din cal. Victoriei) Adio Charlie, ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala din bd. Magheru) Freddy, ora 19,30 : Teatrul Giuleşti Pinocchio, ora 16 : Teatrul Ilon Creangă" Actul de căsătorie, ora 19,30 : Tea­trul evreiesc de stat Şoricelul şi păpuşa, ora 10 : Tea­trul Ţăndărică (sala din cal. Victo­riei) Bandiţii din Kardemomme, ora 17; Teatrul Ţăndărică (sala din str. Aca­demiei) Circul Mare din Moscova, ora 16 şi 19,30 ; Circul Globus CINEMATOGRAFE Serata : Patria (9 ; 11,30 ; 14,00). Fraţii : Patria (19,30). Pe cometă : Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45). Printre colinele verzi­i Central (9,15; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Zestrea domniţei Ralu : Victoria (9 ; 11,13 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45) ; Griviţa (9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Melodia (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16; 18,30 ; 20,45). Mihai Viteazul : Dacia (8—19,15). Pădurea spânzuraţilor : Munca (IS­IS). Domiciliul conjugal ! Capitol (9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21). Haiducii lui Şaptecai : Aurora (9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 21) ; Tomis (10 ; 14,30 ; 19). Moartea filatelistului : Progresul (15,30 ; 18 , 20,15). Rătăcitorul adolescent : Laromet (15,30 ; 17,30 ; 19,30). Butch Cass’dy şl Sundance Kid : București (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30; 21) ; Feroviar (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) ; Gloria (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Z : Lumina (9,30 ; 12,15 ; 15,30 ; 18,15 ; 20,45). B. D. Intră in acţiune : Unirea (15,30 ; 18 ; 30,15) ; Moşilor (15,30 ; 18 ; 20,15). Sunetul muzicii : Festival (9 ;12,30; 16.15 ; 20) ; Favorit (9 ; 12,30 ; 16 ; 19.30) ; Modern (9; 12,30; 16,15 ; 20); Adio, Granada ; Excelsior (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30) ; Flo­­reasca (15,30 ; 18 ; 20.30) ; Mioriţa (9 ; 11,15 ; 15,45 ; 18 ; 20,15). Los Tarantos : înfrăţirea intre po­poare (15,30 ; 17,45 ; 20) ; Ferentari (15,30 ; 17,45 S 20). Preşul puterii: Buzeşti (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Rahova (10 ; 20,15). Secretul din Santa Victoria­­ Bu­cegi (15 ; 17,45 ; 20,30) ; Viitorul (15 ; 17,45 ; 20,30). Renegata s Lira (15,30 ; 18 ; 20,15). Poienile roşii : Drumul Sării (15,30; 17,45 ; 20). Cei trei care au speriat Vestul­ Giuleşti (15,30 ; 18 ; 20,30)) ; Arta (15,30 ; 18 ; 20,15) ; Volga (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); îngerii negri s Pacea (15,30 ; 19). Trimis extraordinar : Cringasl (16 , 18 , 20). Valurile Dunării ! Cringaşl (20). Pan Volodyjovski : Cosmos (15,30 ; 19). Doar un telefon : Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15). Vagabondul ! Vitán (15,30 ; 19). GIURGIU Bucureşti : Bătălie pentru Alger Lumina : Los Carantos. OLTENIŢA Flacăra : Greşeala regelui. S.N.O. : Asul de pică. URZICENI Pacea : Fraţii Karamazov frant. BUFTEA Libertăţii : Anotimpuri« BOLINTIN Luceafărul » Subiect pentru o schiţă STAREA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică­­ în următoarele 24 de ore vremea va fi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vint Blair pînă la potrivit. Minima între 13 şi 15 grade, iar maxima în­tre 25—27 grade. In următoarele 3 zile , vremea va fi in general călduroasă, dar uşo­r instabilă. Cerul va fi schimbător vor cădea ploi sub formă de averse mai ales în a doua parte a internatului. Vînt potrivit. Temperatura ușor va­riabilă. CURIER JURIDIC Stoian Gheorghe, din Olteniţa, arată că la 1 decembrie 1969 a în­casat indemnizaţia de concediu pen­tru acel an, iar în ziua următoare a fost rechemat din concediu de­­ unitate, astfel că pînă în prezent n-a mai putut să-l efectueze iar unitatea refuzînd să ţină seama de cererile scrise și repetate pe care le-a făcut în anul 1970, întreabă cui trebuie să se adreseze pentru a-și dobîndi drepturile care i se cuvin. Răspuns : Potrivit art. 15 din le­gea 26/967 concediul de odihnă care n-a putut fi efectuat în cursul unui an calendaristic pentru motivele prevăzute de lege — cum este și cazul dv. — fiind rechemat din concediu, poate fi efectuat în cursul anului calendaristic următor, îm­preună sau separat de concediul cuvenit pe acel an. Efectuarea în­­tr-un an calendaristic a concedii­lor de odihnă cuvenite pe mai vrdilt de 2 ani consecutiv este in­terzisă. Intrucît unitatea la care lu­craţi v-a împiedicat şi anul 1970 să efectuaţi şi concediul de odihnă pe anul 1969, era necesar ca pînă la sfîrşitul anului să vă adresaţi organelor de jurisdicţie a muncii. Neprocedînd astfel dreptul dv. la concediul de odihnă pe anul 1969 s-a prescris şi nu mai puteţi în­treprinde nici o măsură pentru realizarea lui. Nicolae M. Dumitru din comuna Periş, lucrător retribuit pe bază de cotă procentuală de către co­operativa de consum întreabă : care sunt condiţiile pentru a primi drepturile de alocaţie de stat pen­tru copii ? Răspuns: Lucrătorii pe bază de cotă procentuală care nu realizea­ză un salariu minim lunar de 800 lei conform prevederilor H.C.M. 802/965, pierd dreptul la alocaţia de stat pentru copii în acea lună, indiferent de cauzele care au dus la nerealizarea acestui salariu. Cum dv. aţi realizat în luna fe­bruarie un salariu de numai 615 lei, în acea lună nu beneficiaţi de dreptul de alocaţie. LYCEUM o colecţie enciclopedică pentru elevi Concepută ca un instrument de lucru, practic şi operativ, pentru elevii şi profesorii de liceu, colecţia „Lyceum“ este una dintre cele mai complexe pe care le scoate Editura Albatros din Bucureşti. Prin lucrări beletristice, de infor­mare literară, artistică şi ştiinţifică, ce apar sub egida unor autori şi editori de prestigiu, se împlineşte o nevoie crescîndă de alcătuire a ţi­nut corpus de opere de nivel me­diu, accesibil tineretului studios din clasele IX—XII ale şcolilor noastre. Volumele de literatură ce apar în această colecţie sunt însoţite de întreg aparatul critic necesar înles­nirii cunoaşterii intime a vieţii şi creaţiei autorilor, a ideilor şi împre­jurărilor în care au fost concepute scrierile respective : studiul intro­ductiv, tablou cronologic, bibliogra­fie, note, glosar, aprecieri critice­­ prevăzute — în funcţie de cerinţele tematice — cu reproduceri de artă, fotografii, desene, schiţe. Realizatorii acestei colecţii enci­clopedice şi-au propus să extindă sfera preocupărilor cunoaşterii ştiin­ţifice dincolo de cerinţele stricte ale procesului de Invăţămînt, pentru a constitui un mijloc eficient de stimulare in lărgirea orizontului intelectual al tineretului. O privire asupra sumarului colec­ţiei, a cărei existenţă a început in 1967, ne atestă că in cele 100 de numere, apărute pînă acum, au fost incluse ,intr-o armonioasă suc­cesiune, lucrări de umanistică (is­torie, beletristică, critică şi istorie literară română şi străină) şi lu­crări din domeniul ştiinţelor exacte (matematică, fizică, chimie, ştiinţele naturii, geografie etc.). Prioritate evidentă au volumele destinate studierii şi aprofundării lucrărilor de bază din literatura ro­mână şi universală a tuturor tim­purilor care au apărut, fie în volu­me de autor independente, fie in antologii selective de esenţă, ofe­rind — un tiraje de masă — scrieri de primă necesitate pentru studiul acestui obiect. Astfel, apar opere din toate genurile literare, într-o ordine variată. Spicuim cîteva titluri din literatura română, apărute în ulti­mul timp: Versuri de Şt O. Iosif, Ciocoii vechi şi noi de N. Filimon, întuneric şi lumină de I. Al. Bră­­tescu-Voineşti, Scrieri alese, 2 vol. de A .I. Odobescu, La Medeleni, roman in 3 volume de Ionel Teo­­doreanu, Teatru de Barbu Delavran­­cea, Studii literare, 2. vol., de N. lorga, Școala ardeleană, antologie în 3 volume, Din presa literară românească (1900—1918), Junimea, antologie în 2 volume etc. Din literatura universală au fost editate opere de bază care fac o­­biectul studiului în şcoală: Eneida lui Vergiliu, Eugénie Grandet şi Moş Goriot de Balzac, Proză latină, Clasicismul (2 vol.) şi Realismul (3 vol.) — antologii de mare inte­res ce împlinesc un loc acum gol, excelenta lucrare de sinteză Lite­ratura elină a lui Jean Defradas de la Universitatea din Lille - Franţa etc. Caracterul enciclopedic al colecţiei e dat de cărţile ce abordează do­meniul matematicii, din care cităm o lucrare bine primită de tineretul studios» Unu, doi, trei... infinit, de G. Gamow precum şi interesanta culegere de Probleme celebre dato­rată Floricăi Câmpan. Dintre lucră­rile menite să înlesnească cunoaş­terea tainelor fizicii amintim Vînă­­torii de­ particule de V. Ridnik, iar dintre cele de chimie o carte cu­noscută scrisă de Leonid Petrescu şi intitulată Noua chimie a vieţii. Aria colecţiei se extinde şi asupra biologiei, despre care se ocupă car­tea lui R. Iftimovici: Biografia ce­lulei şi celebra lucrare Vînătorii de microbi a lui Paul de Kruif. In fine, dintre cărţile dedicate cunoaş­terii geografiei cităm pe aceea a­­părută de curind Sub soarele tro­picelor de loan Popovici. Din această succintă trecere in re­vistă se desprinde concluzia impor­tantă că pe măsură ce colecţia a­­vansează, se acoperă tot mai mult aria largă a bibliografiei o­­bligatorii cerută de şcolă, continu­­înd, în acelaşi timp, un profil edi­torial cu valenţe creative multiple ce ne lasă să întrevedem, prin pla­nurile de apariţie, integrarea în circuitul spiritual contemporan a unei colecţii ce preia — pe alte coordonate şi cu alte perspective — tradiţiile inaugurate acum 75 de ani de D. Stăncescu şi C. Müller cu prestigioasa lor „Bibliotecă pentru toţi". Perseverenţa cu care Editura Albatros scoate numerele acestei colecţii — cam 25 pe an — ne în­dreptăţeşte să aşteptăm cu încrede­re viitoarele apariţii, din rindul cărora alegem cîteva titluri: Pagini alese, 2 volume, de Lucian Blaga, cuprinzînd o selecţie de creaţie poe­tică, piesele „Zamolxe" şi „Meşte­rul Manole", precum şi o antologie de texte filozofice, o ediţie critică din Istoria pentru începutul româ­nilor în Dacia a lui Petru Maior; Studii eminesciene, antologie a exe­gezei operei scriitorului nostru na­ţional ,întocmită de Virgiliu Ene şi Ion Nistor; o amplă selecţie din prelegerile universitare ale marelui istoric D. Onciul ce va purta titlul Scrieri istorice ; Infernul lui Dante în traducerea Etei Boeriu, cu pre­faţă şi comentarii de Al. Bălăci; 2 volume de Teatru din William Shakespeare şi încă multe altele, din variate domenii. Pentru nevoile didactice ar mai fi necesare — şi credem că Editura va programa publicarea unor anto­logii din nuvela şi teatrul clasic românesc al secolului al XIX-lea, din poezia simbolistă românească, din criticile lui Călinescu, Vianu, Perpessicius etc. Se asigură astfel un bogat material bibliografic, cir­cumscris unei tematici de factură enciclopedică, ce contribuie la for­marea trăsăturilor specifice şi este­tice ale tinerei noastre generaţii. M. ZAMFIR STEAGUL ROŞU A 4 Intre arcuş şi cuţit Fiindcă nu s-au înţeles asupra banilor pe care urmau să-i pri­mească pentru activitatea lor în calitate de muzicanţi la hora sa­tului, Nicolae Sandu şi Nicu Niţu din satul Bărbuleşti au ajuns la ameninţări reciproce. De aici la in­jurii şi apoi la o încăierare în toa­tă legea, în timpul căreia Nicu Niţu, avînd de ales între arcuş şi aJ cuţit, a preferat ultimul dintre „argumente“, aplicîndu-i colegului său mai multe lovituri în piept. După acest spectacol odios, „artis­tul" din Bărbuleşti n-a mai ajuns la hora satului ci direct la miliţie unde, după întocmirea dosarului, urmează să compară în faţa in­stanţei pentru a răspunde de să­­vîrşirea actului nesăbuit. Trei minori, trei accidente Am relatat nu o dată asupra ris­cului la care unii părinţi îşi expun copiii, lăsindu-i nesupravegheaţi. O fetiţă de 6 ani şi doi băieţi, în vîrstă de 7 şi respectiv 8 ani, au fost în decurs de 24 de ore victime ale indiferenţei propriilor educa­tori. Elena Stingă din Clinceni a fost lăsată să se ducă cu mai mulţi copii pe malul rîului Cioro­­gîrla unde, jucîndu-s-­ a în apă şi s-a înecat. Tot cu viaţa a plătit o imprudenţă Costinel Roată din satul Stilpu, încercind să tra­verseze şoseaua fără a se asigura, a fost surprins de autobuzul nr. 32-B-7734 condus de Marin Iorguzu, care tocmai se angajase intr-o de­păşire. în sfîrşit, un epilog destul de dramatic a cunoscut şi cazul minorului Marin Kurt din Bolin­­tin Vale. Agăţat în spatele unei căruţe, este surprins la o depăşire, de autocamionul nr. 21-IF-338, con­dus de Constantin Oprescu care îl accidentează grav, victima alegîn­­du-se cu un traumatism cranio­cerebral. Este nevoie să mai tra­gem un semnal de alarmă ? Cînd laşi acoperişul... descoperit La domiciliul lui Constantin Pe­tre din comuna Băneasa a izbucnit deunăzi un incendiu. Cît ai clipi, flăcările au mistuit o parte din acoperişul clădirii. Numai inter­venţia promptă a pompierilor vo­luntari din localitate a dus la în­lăturarea unui deznodămînt care putea să fie mai grav. Urmează cer­cetările de rigoare şi — bineînţeles — concluzia asupra factorului fa­­vorizant. Şi, evident, nici o surpri­za : focul a luat naştere de la un coş care, prezenta fisuri. La capătul unui drum lung Seară de april. Omul de la volan a ajuns la capătul puterilor. Mai are o consolare. Drumul lung în­cepe parcă să dea înapoi. Dar toc­mai acum se produce ireparabilul. Cum ? N-a observat. Doar șocul tamponării l-a trezit la realitate. Ora 21,30 pe raza comunei Ale­­xeni. Autotractorul nr. 21-BH-2260, condus de Pavel Todincă, proprie­tatea autobazei Oradea, a intrat în autoturismul nr. l-IF-1955 ce staţiona pentru remedierea unei defecţiuni la motor. O clipă de ne­atenţie şi conducătorul autoturis­mului Mihail Anton şi pasagerul Ion Dumitru sunt răniţi grav. In drum spre spital, conducătorul autoturismului decedează. INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ Pe șantierul Ţesătoriei „Dunăreană“ — Giurgiu O INTERESANTĂ ŞI UTILĂ MANIFESTARE LITERARĂ Sala mică a Clubului Şantierului Naval din oraşul Olteniţa a găzduit zilele trecute întilnirea membrilor cenaclurilor literare din judeţul Ilfov cu scriitorii Ion Potopin, Ste­lian Filip, Horia Barbu Oprişan şi istoricul literar Dumitru Copilu. Ea s-a desfăşurat sub egida Comi­tetului judeţean pentru cultură şi artă in cadrul manifestărilor pri­lejuite de săptămîna „Cultură şi progres social în judeţul Ilfov“. Intervenţiile oaspeţilor, temeinic argumentate şi însoţite de nenumă­rate exemple, au avut darul să aducă lumină în cîteva din cele mai semnificative aspecte ale ac­tivităţii creatorilor de literatură privind îndeosebi legătura indisolu­bilă dintre realitatea social-istorică şi actul de creaţie. In acest fel, scriitorul Ion Poto­pin, subliniind necesitatea ca ope­rele tinerilor care bat la porţile creaţiei să fie pline de patosul pro­priu tinerei generaţii, întregului popor, a evidenţiat înaltele calităţi artistice care au dăruit noi va­lenţe poeziei româneşti, rezultat din implintarea adincă în trăirile sufleteşti complexe ale oamenilor de astăzi, încrezători în tot ceea ce făuresc pentru fericirea lor. Cuvîntul care exprimă adevărul, a­­firma domnia-sa, este „cuvîntul realităţii sociale“ al noului orizont material şi spiritual al omului so­cialismului. Aceleaşi concluzii s-au desprins din caldele îndemnuri ale scriito­rului Horia Barbu Oprişan cu pri­vire la aplicarea migăloasă, atentă şi permanentă, asupra literaturii populare, seva veşnic tânără şi vi­guroasă a talentului creator al po­porului nostru. Autor al primei mo­nografii de specialitate despre „Fol­clorul literar ilfovean“, H. R. Opri­şan a scos in evidenţă sursele ine­puizabile pe care membrii cenaclu­rilor literare din judeţul nostru le pot găsi, pentru crearea unor opere în versuri şi proză, în minunatul tezaur popular. Intervenţia istoricului literar Dumitru Copin­­ şi-a propus şi a reuşit să sublinieze influenţa pe care lectura, studiul operei lucea­fărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, o pot avea asupra creatorilor. Apelindt la resursele, bogate ale limbii noastre( populare, Eminescu a turnat în opera sa adevărate tipare de poezie, simţire şi limbă românească, de emoţie şi sentimente adevărate. Studierea atentă a contribuţiei marelui nostru poet la făurirea limbii române literare este cea mai de seamă îndatorire a celor ce în­cearcă, la rîndul lor, să creeze opere literare. Oglindirea realităţii este cu atît mai valabilă pentru poezia şi lite­ratura satirică, mărturisea scriitorul Stelian Filip, marcând în acest fel îndemnul ca membrii cenaclurilor literare să se aplece şi asupra a­­cestui gen, prin excelenţă social, cu adinei rezonanţe în contempo­raneitate. „Ridendo castigat mores" (Rizind, îndreptăm moravurile), zi­cala latină, este valabilă şi astăzi în lupta pe care o ducem cu unele neajunsuri. Domnia-sa a reliefat îndeosebi rolul pe care asemenea creaţii, in genul satiric, îl pot avea în îmbogăţirea repertoriului brigă­zilor artistice de agitaţie. întilnirea a fost întregită de un frumos şi emoţionant moment poe­tic intitulat sugestiv, „Cvităm viaţa nouă“, in cadrul căruia membri a­i cenaclurilor literare din Giurgiu (Mirela Cazacu, Dan Mucenic) şi Olteniţa (George Şerbulea, Ion Popescu, Paulina Mihăiţă, Daniela Popescu) au citit cîteva din recen­tele lor creaţii dedicate semicen­tenarului partidului A fost o manifestare bogată în învăţăminte care, aşa cum afirma în încheierea ei tov. Nicolae Iosif, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc de partid Olteniţa, demons­trează bogatele resurse de talent creator care înfrumuseţează paleta multicoloră a vieţii luminoase a poporului nostru, condus de înţe­leptul Său partid comunist. Permanentizarea unor asemenea întîlniri, organizarea unor discuţii constructive, deschise, în spiritul, celei mai depline răspunderi, nu vor face decit să dea noi stimuli activităţii de creaţie, fructuoase de altfel, care se desfăşoară astăzi in judeţul Ilfov. Prof. VIOREL COSMA ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREȘTI Str. Oteteleşeanu nr. 2, ANGAJEAZĂ: — mecanici auto — compresorişti — strungari — zugravi — vopsitori. Informaţii suplimentare se pot obţină ide la Gospo­o?«?^51,realizari­ str. Bntonica nr. 39, sector 3, telefon 35.06.50, interior 94. ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA Olteniţa Port. — Strada Portului nr. 26 Adresa telegrafică — Naval Olteniţa Telefon Interurban 4—35 ANGAJEAZĂ URGENT. STRUNGARI CALIFICAŢI ANUNȚ CENTRALA INDUSTRIALĂ DE ANVELOPE ŞI MASE PLASTICE cu sediul la UZINA DE ANVELOPE „DANUBIANA", şos. Olteniţei nr. 181, Popeşti-Leordeni, sector 5, autobuz 44 ANGAJEAZA pentru UZINA DE ANVELOPE „DANUBIANA", următoarele categorii de personal: — Tehnicieni cu răspundere gestionară pentru depozitele de materii prime folosite la fabricarea anvelopelor ; — Lăcătuşi mecanici întreţinere utilaje tehnologice categ. 2—6 ; — Electricieni instalaţii lumină şi forţă categ. 2—6 ; — Electronişti categoria 3—6 ; — Bobinatori categoria 3—6 ; — Matriţeni categoria 2—6; — Strunguri pentru strunguri paralele categ. 2—6 ; — Operatori exploatare cazane categ. 2—5; — Operatori turbine categoria 2—5; _—^ Muncitori (bărbaţi) absolvenţi ai cursului elementar, în vîrstă de 18—40 ani, pentru a fi calificaţi în meseria de ope­ratori chimişti la fabricarea anvelopelor prin cursuri de scurtă durată, cu participarea în producţie. Se primesc candidaţi cu domiciliul stabil în municipiul Bucureşti, comune subordonate sau localităţi apropiate de unde să poată face naveta zilnic de la uzină la locul de domiciliu, precum şi tineri nefamilişti din toate judeţele, care vor fi cazaţi în căminul unităţii, contra cost. Pentru relaţii suplimentare, doritorii se pot adresa zilnic la serviciul personal al centralei, telefon nr. 23.42.80, interior

Next