Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 23, nr. 6791-6815)
1971-05-04 / nr. 6793
Pag. a 2-a La finele expediţiei pioniereşti „PARTID, LUMINA ŢĂRII MELE“ Cînd razele unei dimineţi de aprilie alunecau peste zîmbetele de vis ale copiilor şi peste pomii înfloriţi, în tumultul unei noi chemări a infinitului, pionierii şi şcolarii din oraşele Buftea, Olteniţa şi Urziceni, din comunele Curcani şi Vidra, constituiţi în echipajele „Temerarii“, „Voinicul“, „Speranţă“, „Peneş Curcanul“ şi „Argeş“, finaliste ale expediţiei „Partid, lumina ţării mele“, au adus cu ei in Capitala ţării, drept omagiu glorioasei aniversări a Partidului Comunist Român, mesajul copiilor Ilfovului, recunoştinţa pentru lumina unei copilării fără lipsuri şi griji, o copilărie în stare să preia şi să descopere istoria, să o înţeleagă, să o preţuiască şi să-i pregătească viitorul. Au trecut luni de zile (expediţia a început în octombrie 1970 şi a cuprins majoritatea unităţilor şi detaşamentelor de pionieri), de cînd, cu ochii măriţi de curiozitate, aceşti cutezători s-au aplecat cu veneraţie asupra unor vestigii ale trecutului, au ascultat cu înfrigurare cuvintele ghidului în sălile muzeelor şi caselor memoriale, au depus jerbe de flori şi au trăit pioase momente de reculegere la mormintele şi monumentele eroilor comunişti, s-au apropiat cu respect de comuniştii care le-au vorbit despre ce înseamnă Partidul Comunist Român pentru ţara noastră, au ţinut să interpreteze creaţii muzicale şi literare inspirate din lupta comuniştilor în anii ilegalităţii, evocînd episoade pline de cutezanţă, tăria încleştărilor, împlinirea visului secular de libertate, pecetluind sensul viu al istoriei. Ca un joc al fanteziei specifice vîrstei, dar cu subtilitatea profundei influenţe educative asupra personalităţii copiilor, expediţia desfăşurată de purtătorii cravatelor roşii din judeţul nostru, sub egida Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, s-a bucurat de multă popularitate. Microinterviurile luate participanţilor la faza judeţeană a expediţiei, ca şi desfăşurarea ultimei etape, ne-au oferit posibilitatea reliefării unor argumente ce ţin de interesul manifest al copiilor faţă de propria lor acţiune . „ Fac parte din echipajul „Speranţa“, al oraşului Urziceni şi sunt povestitor. Creaţia îmi aparţine şi se intitulează „Sfîrşitul nopţii“. Mi-a fost sugerată de o discuţie avută cu bunicul meu, care a cunoscut lupta comuniştilor în închisoare, mărturiseşte eleva Adina Marino de la şcoala generală nr. 1 din oraşul amintit. „ Mă numesc Adrian Polschi şi fac parte din echipajul „Argeşul“, al şcolii generale din comuna Vidra. Sunt istoric, încă de la începutul expediţiei am vizitat muzee şi case memoriale şi am văzut cu acest prilej cît de grea a fost lupta comuniştilor. Am găsit documente autentice şi numeroase privind istoria Partidului Comunist Român, a mişcării democratice şi revoluţionare din ţara noastră. Am aflat lucruri pe care, să fiu sincer, poate nu le-aş fi ştiut nici astăzi dacă nu participam la marea expediţie. — Eu am pregătit o povestire despre un comunist din comuna noastră. Se intitulează „Vecinul meu“, iar autorul este Ion Petru Sorin, colegul meu dintr-a IV-a a ni se adresează un pionier din echipajul „Argeşul“. Temerarii din Buftea au adus cu ei un album. Muzeograful echipajului, Ştefan Vladimir, dă explicaţii: aici sunt facsimile şi fotografii, ilustrînd amplul proces de organizare a muncitorilor din România. Priviţi: „Luptele muncitoreşti din noiembrie — decembrie 1918“;* „Înfrîngerea grevei din 13 decembrie 1918“; „Greva generală din 1920“; „8 mai 1921“; „Primii comunişti“. .. Echipajele „Speranţa“ (Urziceni), „Voinicul“ (Olteniţa)“, „Peneş Curcanul“ (Curcani), „Temerarii“ (Buftea) şi „Argeşul“ (Vidra) au cucerit, în ordine, primele locuri în cadrul expediţiei. „Speranţa“ şi „Voinicul“ au obţinut şi o excursie în ţară. G. BAJENARU Deschideri (Urmare din pag. 1) Iată la Dunăre a judeţului, cu stema luptelor aprige, cu gloria codrului haiducesc al Vlăsiei şi a pămintului mină de aur, alintat in viniţe înconjurat de sate, fiecare cu istoria şi cu proiectele sale. Pe firul Dunării, Gostinu, cu oameni mîndri şi voinici. Hărnicia oamenilor, pasiunea cu care muncesc pentru înfrumuseţarea comunei, devotamentul patriotic de care au dat dovadă in lupta contra apelor, ale căror valuri îşi uitaseră citeva clipe destinul mătcii, sunt mai mult decit concludente cărţi de vizită. Cifrele, dacă ar fi să le aştern pe hirtie, n-ar putea spune mai mult. Sus, pe dig, liniştea înşelătoare a fluviului scaldă timpul in secvenţe ce-ţi pot părea banale, monotone. Dar priveşte cîmpul şi satul! Ogoarele sint largi, sunt parcă minunatele viitoare superstrăzi fără margini ce ne vor conduce din galaxie-n galaxie, dar primele lor dimensiuni sunt în adine, acolo unde numai plugul le poate privi şi săruta in voie. Şi fug şoselele... ...Slobozia, sat ce nu se mai deosebeşte mult de oraşe, Remuşul, ce te primeşte patriarhal, cu vechea fintină de unde străinii însetaţi sorbeau lacrima pămintului din cofele frumoaselor vlăscence, în orice direcţie ai privi şi porni, cărările se deschid, iar satele sunt numai puncte unde visul frumos de cimpie se impleteşte-n poeme. Podul se află undeva peste Dunăre. In dreapta mea, oraşul Giurgiu, încet stelele adorm pe perne de valuri şi odată cu plecarea lor plăminii gigantici ai Bucureştiului îmi transmit respiraţia lor regulată, cetatea de filme a Buftei mă vinde imaginilor, iar scrişnetele oţelului îmblinzit in vase la Olteniţa se completează cu cîntecul betonului modelat aici, la Giurgiu, înconjurat de spaţiul deschis, dorit, al milioanelor de vieţi ce privesc un jur mereu întrebătoare, paşii mei caută fermitatea dulce a pămintului românesc şi iubesc pentru a o mia oară ecoul de pe podul pe care poposesc de cite ori simt nevoia să respir aerul flurului ce-mi cintă, pentru a o mia oară, de la inceput, balada unui cioban şi a unui meşter zidar. v TELEVIZIUNE --------------MARTIE MAI 10.00—11.00 Teleşcoală 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu 18.30 Emisiune concurs pentru pionieri şi şcolari 19.00 Reflector 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 50 de ani In 50 de evocări 20.25 Moment poetic 20.35 In această ţară, comuniştii (IV) 21.25 Seară de teatru. Telerecital Elvira Godeanu 22.30 Telejurnalul de noapte 22,40 Box. Campionatele naţionale individuale RADIO: MARŢI 4 MAI PROGRAMUL I 14,00 Poem epic de Remus Georgescu. 14,35 Muzică populară. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Recital Constanţa Cimpeanu. 15,20 Piese pentru clavecin. 15,40 Muzică de estradă. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Cîntecul săptămînii. 16,30 Muzică uşoară. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Transmite Antena Tineretului. 17,30 Concert de muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Noi înregistrări cu Lucreţia Ciobanu. 20,55 ştiinţa la zi. 21,00 Bijuterii muzicale. 21,25 Consemnări de Marcel Breazu. 21,30 Revista şlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Cavalcada ritmurilor. 22,55 Moment poetic. 23,00 Cavalcada ritmurilor (continuare). 24,00 Buletin de știri. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de știri. 15,05 Fe-un picior de plai — cîntece populare. 14,30 Memoria pămîntului românesc. 15,00 Melodii. 15,20 Muzică populară. 15,30 Radioşcoală. 16,00 Radiojurnal. 16,15 Orchestra Cornel Popescu. 16,30 Cronica săptămânii muzicale. 16,55 Pe teme de protecţia muncii. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Muzică populară. 17,30 Caleidoscop muzical. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Uverturi. 18,45 Partidului, inima şi versul. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Cîntecul e pretutindeni. 17,30 Ediţie radiofonică. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Mic dicţionar de operă. 20,30 Programul partidului — programul nostru. 20,50 Recital Luminiţa Cosmin. 21,00 Buletin de ştiri. 21,05 ,,Poemul patriei" de Laurenţiu Profeta. 2“30 Atenţiune, părinţi ! 21,50 Arii din operete. 22,00 Jazz. 22,30 Evocări literare. 22,50 Formaţia Bebe, Prisada. 23,00 Buletin de ştiri. 23,05 Sunt compozitor — Franz Liszt. 23,45 Suită In trio op. 23 de Mihail Andricu . 0,07 Muzică simfonică . 0,55—1,00 Buletin de ştiri. TEATRE MARŢI 4 MAI Liliacul, ora 10,30 : Opera Română Soarele Londrei, ora 19,30 : Teatrul de operetă Fanny, ora 20 : Teatrul Naţional sl. L. Caragiale" (sala Comedia) Travesti, ora 20 : Teatrul Naţional al. L. Caragiale" (sala Studio) Dispariţia lui Galy Gay, ora 20 : Teatrul de Comedie Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din bd. Schitu Măgureanu) Puriceie in ureche, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) Sonatul Lunii, ora 19,30 : Teatrul satiric muzical „C. Tănase" (sala din cal. Victoriei) Adio Charlie, ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala din bd. Magheru) Freddy, ora 19,30 : Teatrul Giuleşti Pinocchio, ora 16 : Teatrul Ilon Creangă" Actul de căsătorie, ora 19,30 : Teatrul evreiesc de stat Şoricelul şi păpuşa, ora 10 : Teatrul Ţăndărică (sala din cal. Victoriei) Bandiţii din Kardemomme, ora 17; Teatrul Ţăndărică (sala din str. Academiei) Circul Mare din Moscova, ora 16 şi 19,30 ; Circul Globus CINEMATOGRAFE Serata : Patria (9 ; 11,30 ; 14,00). Fraţii : Patria (19,30). Pe cometă : Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45). Printre colinele verzii Central (9,15; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Zestrea domniţei Ralu : Victoria (9 ; 11,13 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45) ; Griviţa (9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Melodia (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16; 18,30 ; 20,45). Mihai Viteazul : Dacia (8—19,15). Pădurea spânzuraţilor : Munca (ISIS). Domiciliul conjugal ! Capitol (9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21). Haiducii lui Şaptecai : Aurora (9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 21) ; Tomis (10 ; 14,30 ; 19). Moartea filatelistului : Progresul (15,30 ; 18 , 20,15). Rătăcitorul adolescent : Laromet (15,30 ; 17,30 ; 19,30). Butch Cass’dy şl Sundance Kid : București (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30; 21) ; Feroviar (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) ; Gloria (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Z : Lumina (9,30 ; 12,15 ; 15,30 ; 18,15 ; 20,45). B. D. Intră in acţiune : Unirea (15,30 ; 18 ; 30,15) ; Moşilor (15,30 ; 18 ; 20,15). Sunetul muzicii : Festival (9 ;12,30; 16.15 ; 20) ; Favorit (9 ; 12,30 ; 16 ; 19.30) ; Modern (9; 12,30; 16,15 ; 20); Adio, Granada ; Excelsior (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30) ; Floreasca (15,30 ; 18 ; 20.30) ; Mioriţa (9 ; 11,15 ; 15,45 ; 18 ; 20,15). Los Tarantos : înfrăţirea intre popoare (15,30 ; 17,45 ; 20) ; Ferentari (15,30 ; 17,45 S 20). Preşul puterii: Buzeşti (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Rahova (10 ; 20,15). Secretul din Santa Victoria Bucegi (15 ; 17,45 ; 20,30) ; Viitorul (15 ; 17,45 ; 20,30). Renegata s Lira (15,30 ; 18 ; 20,15). Poienile roşii : Drumul Sării (15,30; 17,45 ; 20). Cei trei care au speriat Vestul Giuleşti (15,30 ; 18 ; 20,30)) ; Arta (15,30 ; 18 ; 20,15) ; Volga (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30); îngerii negri s Pacea (15,30 ; 19). Trimis extraordinar : Cringasl (16 , 18 , 20). Valurile Dunării ! Cringaşl (20). Pan Volodyjovski : Cosmos (15,30 ; 19). Doar un telefon : Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15). Vagabondul ! Vitán (15,30 ; 19). GIURGIU Bucureşti : Bătălie pentru Alger Lumina : Los Carantos. OLTENIŢA Flacăra : Greşeala regelui. S.N.O. : Asul de pică. URZICENI Pacea : Fraţii Karamazov frant. BUFTEA Libertăţii : Anotimpuri« BOLINTIN Luceafărul » Subiect pentru o schiţă STAREA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică în următoarele 24 de ore vremea va fi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vint Blair pînă la potrivit. Minima între 13 şi 15 grade, iar maxima între 25—27 grade. In următoarele 3 zile , vremea va fi in general călduroasă, dar uşor instabilă. Cerul va fi schimbător vor cădea ploi sub formă de averse mai ales în a doua parte a internatului. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă. CURIER JURIDIC Stoian Gheorghe, din Olteniţa, arată că la 1 decembrie 1969 a încasat indemnizaţia de concediu pentru acel an, iar în ziua următoare a fost rechemat din concediu de unitate, astfel că pînă în prezent n-a mai putut să-l efectueze iar unitatea refuzînd să ţină seama de cererile scrise și repetate pe care le-a făcut în anul 1970, întreabă cui trebuie să se adreseze pentru a-și dobîndi drepturile care i se cuvin. Răspuns : Potrivit art. 15 din legea 26/967 concediul de odihnă care n-a putut fi efectuat în cursul unui an calendaristic pentru motivele prevăzute de lege — cum este și cazul dv. — fiind rechemat din concediu, poate fi efectuat în cursul anului calendaristic următor, împreună sau separat de concediul cuvenit pe acel an. Efectuarea într-un an calendaristic a concediilor de odihnă cuvenite pe mai vrdilt de 2 ani consecutiv este interzisă. Intrucît unitatea la care lucraţi v-a împiedicat şi anul 1970 să efectuaţi şi concediul de odihnă pe anul 1969, era necesar ca pînă la sfîrşitul anului să vă adresaţi organelor de jurisdicţie a muncii. Neprocedînd astfel dreptul dv. la concediul de odihnă pe anul 1969 s-a prescris şi nu mai puteţi întreprinde nici o măsură pentru realizarea lui. Nicolae M. Dumitru din comuna Periş, lucrător retribuit pe bază de cotă procentuală de către cooperativa de consum întreabă : care sunt condiţiile pentru a primi drepturile de alocaţie de stat pentru copii ? Răspuns: Lucrătorii pe bază de cotă procentuală care nu realizează un salariu minim lunar de 800 lei conform prevederilor H.C.M. 802/965, pierd dreptul la alocaţia de stat pentru copii în acea lună, indiferent de cauzele care au dus la nerealizarea acestui salariu. Cum dv. aţi realizat în luna februarie un salariu de numai 615 lei, în acea lună nu beneficiaţi de dreptul de alocaţie. LYCEUM o colecţie enciclopedică pentru elevi Concepută ca un instrument de lucru, practic şi operativ, pentru elevii şi profesorii de liceu, colecţia „Lyceum“ este una dintre cele mai complexe pe care le scoate Editura Albatros din Bucureşti. Prin lucrări beletristice, de informare literară, artistică şi ştiinţifică, ce apar sub egida unor autori şi editori de prestigiu, se împlineşte o nevoie crescîndă de alcătuire a ţinut corpus de opere de nivel mediu, accesibil tineretului studios din clasele IX—XII ale şcolilor noastre. Volumele de literatură ce apar în această colecţie sunt însoţite de întreg aparatul critic necesar înlesnirii cunoaşterii intime a vieţii şi creaţiei autorilor, a ideilor şi împrejurărilor în care au fost concepute scrierile respective : studiul introductiv, tablou cronologic, bibliografie, note, glosar, aprecieri critice prevăzute — în funcţie de cerinţele tematice — cu reproduceri de artă, fotografii, desene, schiţe. Realizatorii acestei colecţii enciclopedice şi-au propus să extindă sfera preocupărilor cunoaşterii ştiinţifice dincolo de cerinţele stricte ale procesului de Invăţămînt, pentru a constitui un mijloc eficient de stimulare in lărgirea orizontului intelectual al tineretului. O privire asupra sumarului colecţiei, a cărei existenţă a început in 1967, ne atestă că in cele 100 de numere, apărute pînă acum, au fost incluse ,intr-o armonioasă succesiune, lucrări de umanistică (istorie, beletristică, critică şi istorie literară română şi străină) şi lucrări din domeniul ştiinţelor exacte (matematică, fizică, chimie, ştiinţele naturii, geografie etc.). Prioritate evidentă au volumele destinate studierii şi aprofundării lucrărilor de bază din literatura română şi universală a tuturor timpurilor care au apărut, fie în volume de autor independente, fie in antologii selective de esenţă, oferind — un tiraje de masă — scrieri de primă necesitate pentru studiul acestui obiect. Astfel, apar opere din toate genurile literare, într-o ordine variată. Spicuim cîteva titluri din literatura română, apărute în ultimul timp: Versuri de Şt O. Iosif, Ciocoii vechi şi noi de N. Filimon, întuneric şi lumină de I. Al. Brătescu-Voineşti, Scrieri alese, 2 vol. de A .I. Odobescu, La Medeleni, roman in 3 volume de Ionel Teodoreanu, Teatru de Barbu Delavrancea, Studii literare, 2. vol., de N. lorga, Școala ardeleană, antologie în 3 volume, Din presa literară românească (1900—1918), Junimea, antologie în 2 volume etc. Din literatura universală au fost editate opere de bază care fac obiectul studiului în şcoală: Eneida lui Vergiliu, Eugénie Grandet şi Moş Goriot de Balzac, Proză latină, Clasicismul (2 vol.) şi Realismul (3 vol.) — antologii de mare interes ce împlinesc un loc acum gol, excelenta lucrare de sinteză Literatura elină a lui Jean Defradas de la Universitatea din Lille - Franţa etc. Caracterul enciclopedic al colecţiei e dat de cărţile ce abordează domeniul matematicii, din care cităm o lucrare bine primită de tineretul studios» Unu, doi, trei... infinit, de G. Gamow precum şi interesanta culegere de Probleme celebre datorată Floricăi Câmpan. Dintre lucrările menite să înlesnească cunoaşterea tainelor fizicii amintim Vînătorii de particule de V. Ridnik, iar dintre cele de chimie o carte cunoscută scrisă de Leonid Petrescu şi intitulată Noua chimie a vieţii. Aria colecţiei se extinde şi asupra biologiei, despre care se ocupă cartea lui R. Iftimovici: Biografia celulei şi celebra lucrare Vînătorii de microbi a lui Paul de Kruif. In fine, dintre cărţile dedicate cunoaşterii geografiei cităm pe aceea apărută de curind Sub soarele tropicelor de loan Popovici. Din această succintă trecere in revistă se desprinde concluzia importantă că pe măsură ce colecţia avansează, se acoperă tot mai mult aria largă a bibliografiei obligatorii cerută de şcolă, continuînd, în acelaşi timp, un profil editorial cu valenţe creative multiple ce ne lasă să întrevedem, prin planurile de apariţie, integrarea în circuitul spiritual contemporan a unei colecţii ce preia — pe alte coordonate şi cu alte perspective — tradiţiile inaugurate acum 75 de ani de D. Stăncescu şi C. Müller cu prestigioasa lor „Bibliotecă pentru toţi". Perseverenţa cu care Editura Albatros scoate numerele acestei colecţii — cam 25 pe an — ne îndreptăţeşte să aşteptăm cu încredere viitoarele apariţii, din rindul cărora alegem cîteva titluri: Pagini alese, 2 volume, de Lucian Blaga, cuprinzînd o selecţie de creaţie poetică, piesele „Zamolxe" şi „Meşterul Manole", precum şi o antologie de texte filozofice, o ediţie critică din Istoria pentru începutul românilor în Dacia a lui Petru Maior; Studii eminesciene, antologie a exegezei operei scriitorului nostru naţional ,întocmită de Virgiliu Ene şi Ion Nistor; o amplă selecţie din prelegerile universitare ale marelui istoric D. Onciul ce va purta titlul Scrieri istorice ; Infernul lui Dante în traducerea Etei Boeriu, cu prefaţă şi comentarii de Al. Bălăci; 2 volume de Teatru din William Shakespeare şi încă multe altele, din variate domenii. Pentru nevoile didactice ar mai fi necesare — şi credem că Editura va programa publicarea unor antologii din nuvela şi teatrul clasic românesc al secolului al XIX-lea, din poezia simbolistă românească, din criticile lui Călinescu, Vianu, Perpessicius etc. Se asigură astfel un bogat material bibliografic, circumscris unei tematici de factură enciclopedică, ce contribuie la formarea trăsăturilor specifice şi estetice ale tinerei noastre generaţii. M. ZAMFIR STEAGUL ROŞU A 4 Intre arcuş şi cuţit Fiindcă nu s-au înţeles asupra banilor pe care urmau să-i primească pentru activitatea lor în calitate de muzicanţi la hora satului, Nicolae Sandu şi Nicu Niţu din satul Bărbuleşti au ajuns la ameninţări reciproce. De aici la injurii şi apoi la o încăierare în toată legea, în timpul căreia Nicu Niţu, avînd de ales între arcuş şi aJ cuţit, a preferat ultimul dintre „argumente“, aplicîndu-i colegului său mai multe lovituri în piept. După acest spectacol odios, „artistul" din Bărbuleşti n-a mai ajuns la hora satului ci direct la miliţie unde, după întocmirea dosarului, urmează să compară în faţa instanţei pentru a răspunde de săvîrşirea actului nesăbuit. Trei minori, trei accidente Am relatat nu o dată asupra riscului la care unii părinţi îşi expun copiii, lăsindu-i nesupravegheaţi. O fetiţă de 6 ani şi doi băieţi, în vîrstă de 7 şi respectiv 8 ani, au fost în decurs de 24 de ore victime ale indiferenţei propriilor educatori. Elena Stingă din Clinceni a fost lăsată să se ducă cu mai mulţi copii pe malul rîului Ciorogîrla unde, jucîndu-s- a în apă şi s-a înecat. Tot cu viaţa a plătit o imprudenţă Costinel Roată din satul Stilpu, încercind să traverseze şoseaua fără a se asigura, a fost surprins de autobuzul nr. 32-B-7734 condus de Marin Iorguzu, care tocmai se angajase intr-o depăşire. în sfîrşit, un epilog destul de dramatic a cunoscut şi cazul minorului Marin Kurt din Bolintin Vale. Agăţat în spatele unei căruţe, este surprins la o depăşire, de autocamionul nr. 21-IF-338, condus de Constantin Oprescu care îl accidentează grav, victima alegîndu-se cu un traumatism craniocerebral. Este nevoie să mai tragem un semnal de alarmă ? Cînd laşi acoperişul... descoperit La domiciliul lui Constantin Petre din comuna Băneasa a izbucnit deunăzi un incendiu. Cît ai clipi, flăcările au mistuit o parte din acoperişul clădirii. Numai intervenţia promptă a pompierilor voluntari din localitate a dus la înlăturarea unui deznodămînt care putea să fie mai grav. Urmează cercetările de rigoare şi — bineînţeles — concluzia asupra factorului favorizant. Şi, evident, nici o surpriza : focul a luat naştere de la un coş care, prezenta fisuri. La capătul unui drum lung Seară de april. Omul de la volan a ajuns la capătul puterilor. Mai are o consolare. Drumul lung începe parcă să dea înapoi. Dar tocmai acum se produce ireparabilul. Cum ? N-a observat. Doar șocul tamponării l-a trezit la realitate. Ora 21,30 pe raza comunei Alexeni. Autotractorul nr. 21-BH-2260, condus de Pavel Todincă, proprietatea autobazei Oradea, a intrat în autoturismul nr. l-IF-1955 ce staţiona pentru remedierea unei defecţiuni la motor. O clipă de neatenţie şi conducătorul autoturismului Mihail Anton şi pasagerul Ion Dumitru sunt răniţi grav. In drum spre spital, conducătorul autoturismului decedează. INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ Pe șantierul Ţesătoriei „Dunăreană“ — Giurgiu O INTERESANTĂ ŞI UTILĂ MANIFESTARE LITERARĂ Sala mică a Clubului Şantierului Naval din oraşul Olteniţa a găzduit zilele trecute întilnirea membrilor cenaclurilor literare din judeţul Ilfov cu scriitorii Ion Potopin, Stelian Filip, Horia Barbu Oprişan şi istoricul literar Dumitru Copilu. Ea s-a desfăşurat sub egida Comitetului judeţean pentru cultură şi artă in cadrul manifestărilor prilejuite de săptămîna „Cultură şi progres social în judeţul Ilfov“. Intervenţiile oaspeţilor, temeinic argumentate şi însoţite de nenumărate exemple, au avut darul să aducă lumină în cîteva din cele mai semnificative aspecte ale activităţii creatorilor de literatură privind îndeosebi legătura indisolubilă dintre realitatea social-istorică şi actul de creaţie. In acest fel, scriitorul Ion Potopin, subliniind necesitatea ca operele tinerilor care bat la porţile creaţiei să fie pline de patosul propriu tinerei generaţii, întregului popor, a evidenţiat înaltele calităţi artistice care au dăruit noi valenţe poeziei româneşti, rezultat din implintarea adincă în trăirile sufleteşti complexe ale oamenilor de astăzi, încrezători în tot ceea ce făuresc pentru fericirea lor. Cuvîntul care exprimă adevărul, afirma domnia-sa, este „cuvîntul realităţii sociale“ al noului orizont material şi spiritual al omului socialismului. Aceleaşi concluzii s-au desprins din caldele îndemnuri ale scriitorului Horia Barbu Oprişan cu privire la aplicarea migăloasă, atentă şi permanentă, asupra literaturii populare, seva veşnic tânără şi viguroasă a talentului creator al poporului nostru. Autor al primei monografii de specialitate despre „Folclorul literar ilfovean“, H. R. Oprişan a scos in evidenţă sursele inepuizabile pe care membrii cenaclurilor literare din judeţul nostru le pot găsi, pentru crearea unor opere în versuri şi proză, în minunatul tezaur popular. Intervenţia istoricului literar Dumitru Copin şi-a propus şi a reuşit să sublinieze influenţa pe care lectura, studiul operei luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, o pot avea asupra creatorilor. Apelindt la resursele, bogate ale limbii noastre( populare, Eminescu a turnat în opera sa adevărate tipare de poezie, simţire şi limbă românească, de emoţie şi sentimente adevărate. Studierea atentă a contribuţiei marelui nostru poet la făurirea limbii române literare este cea mai de seamă îndatorire a celor ce încearcă, la rîndul lor, să creeze opere literare. Oglindirea realităţii este cu atît mai valabilă pentru poezia şi literatura satirică, mărturisea scriitorul Stelian Filip, marcând în acest fel îndemnul ca membrii cenaclurilor literare să se aplece şi asupra acestui gen, prin excelenţă social, cu adinei rezonanţe în contemporaneitate. „Ridendo castigat mores" (Rizind, îndreptăm moravurile), zicala latină, este valabilă şi astăzi în lupta pe care o ducem cu unele neajunsuri. Domnia-sa a reliefat îndeosebi rolul pe care asemenea creaţii, in genul satiric, îl pot avea în îmbogăţirea repertoriului brigăzilor artistice de agitaţie. întilnirea a fost întregită de un frumos şi emoţionant moment poetic intitulat sugestiv, „Cvităm viaţa nouă“, in cadrul căruia membri ai cenaclurilor literare din Giurgiu (Mirela Cazacu, Dan Mucenic) şi Olteniţa (George Şerbulea, Ion Popescu, Paulina Mihăiţă, Daniela Popescu) au citit cîteva din recentele lor creaţii dedicate semicentenarului partidului A fost o manifestare bogată în învăţăminte care, aşa cum afirma în încheierea ei tov. Nicolae Iosif, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa, demonstrează bogatele resurse de talent creator care înfrumuseţează paleta multicoloră a vieţii luminoase a poporului nostru, condus de înţeleptul Său partid comunist. Permanentizarea unor asemenea întîlniri, organizarea unor discuţii constructive, deschise, în spiritul, celei mai depline răspunderi, nu vor face decit să dea noi stimuli activităţii de creaţie, fructuoase de altfel, care se desfăşoară astăzi in judeţul Ilfov. Prof. VIOREL COSMA ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREȘTI Str. Oteteleşeanu nr. 2, ANGAJEAZĂ: — mecanici auto — compresorişti — strungari — zugravi — vopsitori. Informaţii suplimentare se pot obţină ide la Gospoo?«?^51,realizari str. Bntonica nr. 39, sector 3, telefon 35.06.50, interior 94. ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA Olteniţa Port. — Strada Portului nr. 26 Adresa telegrafică — Naval Olteniţa Telefon Interurban 4—35 ANGAJEAZĂ URGENT. STRUNGARI CALIFICAŢI ANUNȚ CENTRALA INDUSTRIALĂ DE ANVELOPE ŞI MASE PLASTICE cu sediul la UZINA DE ANVELOPE „DANUBIANA", şos. Olteniţei nr. 181, Popeşti-Leordeni, sector 5, autobuz 44 ANGAJEAZA pentru UZINA DE ANVELOPE „DANUBIANA", următoarele categorii de personal: — Tehnicieni cu răspundere gestionară pentru depozitele de materii prime folosite la fabricarea anvelopelor ; — Lăcătuşi mecanici întreţinere utilaje tehnologice categ. 2—6 ; — Electricieni instalaţii lumină şi forţă categ. 2—6 ; — Electronişti categoria 3—6 ; — Bobinatori categoria 3—6 ; — Matriţeni categoria 2—6; — Strunguri pentru strunguri paralele categ. 2—6 ; — Operatori exploatare cazane categ. 2—5; — Operatori turbine categoria 2—5; _—^ Muncitori (bărbaţi) absolvenţi ai cursului elementar, în vîrstă de 18—40 ani, pentru a fi calificaţi în meseria de operatori chimişti la fabricarea anvelopelor prin cursuri de scurtă durată, cu participarea în producţie. Se primesc candidaţi cu domiciliul stabil în municipiul Bucureşti, comune subordonate sau localităţi apropiate de unde să poată face naveta zilnic de la uzină la locul de domiciliu, precum şi tineri nefamilişti din toate judeţele, care vor fi cazaţi în căminul unităţii, contra cost. Pentru relaţii suplimentare, doritorii se pot adresa zilnic la serviciul personal al centralei, telefon nr. 23.42.80, interior