Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)
1971-07-24 / nr. 6863
pag. a 2 a DIFUZAREA FILMELOR - ACT DE CULTURĂ, ACT DE EDUCAŢIE SOCIALISTĂ Vrem să dezbatem astăzi o problemă de maximă importanţă în munca de educaţie, problema difuzării filmelor. Aici lucrurile se pun cu şi mai multă acuitate, poate, decit cele privind bibliotecile publice — despre care am discutat într-unul din numerele trecute — şi aceasta tocmai datorită faptului că... toată lumea, fără excepţie aproape, merge la cinematograf- Artă de o extraordinară penetraţie, arta filmului a devenit, firesc, un instrument prin care se propagă idei, moduri de viaţă, filozofii chiar. Un instrument puternic şi eficace, folosit ca atare, un instrument de educaţie în primul rînd, într-un stat socialist. ..Filmul este un instrument de educaţie. Trebuie să punem capăt în acest domeniu concepţiilor liberaliste, mic burgheze, anarhice“, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Aceasta este o sarcină de partid, ea trebuie deci îndeplinită fără aproximaţii, pentrucă tocmai aceste aproximaţii, un anume mod îngust de a lua lucrurile nu la semnificaţia lor reală,, ţin de o concepţie liberalistă şianarhică. Că ea a existat, numai încape îndoială. Prezenţa ei nesănătoasă a dus la proiectarea unor pelicule în cel mai bun caz nesemnificative, dacă nu " de-a dreptul nocive, alături de opere valoroase/ de adîncă semnificaţie umană, alături de filme mari, de filme care făceau într-adevăr educaţie etică, şi estetică 'spectatorului. grf"Iată de ce selecţia peliculelor care trebuie/ să ruleze/ pe ecranele noastre este/un act politic de maximă însemnătate. . Aici s-au împămîntenit însă o practică mai mult decit dăunătoare, pe care,ca s-o putem curma, trebuie s-o arătăm cu degetul. „Ce merge la ţară şi nu merge la oraş, ce trimitem în Capitală şi ce trimitem într-un, orăşel sau în comună“. De unde această discriminare, ce idei stau la baza ei, ne este greu să descifrăm. Dacă cei care au făcut din ea practică curentă s-ar fi gîndit că este vorba despre , idei de-a dreptul străine de felul cum este concepută educaţia în statul nostru socialist, probabil că nu era nevoie astăzi să scriem un material critic. Noi nu facem educaţie şi cultură „pe felii“. Compoziţia statului nostru este echilibrată, comunele şi oraşele patriei cunosc un neîncetat aflux de intelectuali, muncitorii şi ţăranii patriei îşi ridică neîncetat nivelul de cunoştinţe, capacitatea de a discerne. Atunci ?, Ani de zile am asistat cum filmele,,de premieră“ ajungeau pe reţea după ce Capitala le uita, ani de zile am asistat cum filme submediocre, vehiculînd ideii străine de concepţia noastră asupra lumii, care cădeau imediat după vizionare la Bucureşti, pe care publicul şi critica le refuza, îşi începeau, pe criterii aşa-zis comerciale, un lung turneu în cinematografele din judeţul Ilfov— şi probabil ,nu numai în judeţul acesta. Judeţ care, totuşi, pune proble- me speciale. Judeţ care gravitează în jurul Capitalei, judeţ care cunoaşte un permanent „schimb“ de cadre : o serie întreagă de cetăţeni ai Capitalei lucrează,în întreprinderile din jurul ei, 'o \,serie întreagă de oameni din judeţ iu crea{*'r“'' ' ' ' •./ Ia ză în întreprinderile Bucureştiului. Influenţe, şi de o parte, şi de cealaltă, însuşi criteriul comercial, ridicat în mod fals la rang de lege, suferă la urma urmei, pentru că filmele care rulează la Bucureşti sunt văzute de mulţi spectatori din judeţ, care, nu au ce vedea la ei acasă! Este limpede că o concepţie mecanică, îngustă, funcţionărească sau de ieftină negustorie poate fi, în acest caz, cu totul nacivă în distribuirea filmelor. Raportul dintre DDF şi Cinematografia Judeţeană este nu odată aşezat pe principii greşite. Programările nu se respectă, Oficiul de difuzare anunţă schimbări de repertoriu după ce acesta este stabilit, după ce oameni care sunt puşi să facă această programare tocmai datorită pregătirii lor profesionale, dar şi politice, s-au străduit să alcătuiască un repertoriu echilibrat. Nu este vorba aici de a ne „pune cenuşă în cap“, greşeli au fost şi de o parte şi de cealaltă, dar de vreme ce ele au fost unele de concepţie trebuie să le analizăm cu toată maturitatea. Grav este că şi acum, după această binevenită analiză, schimbările nu se grăbesc să apară. Anunţam săptămîna trecută un repertoriu mai echilibrat la cinematografele din judeţ, dar aceasta numai prin comparaţie, şi departe de media satisfăcătoare. Explicaţiile — pentru că întotdeauna se găsesc explicaţii — nu lipsesc. Este vorba mai ales de mult, discutata problemă a copiilor. Copiile sunt puţine, nu ajung pentru toată lumea, criteriul comercial nu este fireşte primul dintre cele care stau la baza muncii cu filmul, dar el există şi nu poate fi ignorat. Sunt realităţi care, nici ele, nu pot fi ignorate. Totuşi, de ce sunt escamotate cu soluţii de compromis atît de nefericite ? Dacă filmele bune achiziţionate nu pot ajunge cu aceeaşi repeziciune peste tot, sunt preferabile reluările prestigioase decit filmele proaste. Dar ce ne facem cînd şi... reluările sint ori prea recente, ori concurate de televiziune, ori nu-şi justifică reprogramarea ? Aici forul care tutelează ar trebui să ţină seama mult mai mult decit o face in prezent de cel tutelat. „Adevărul este că cuvîntul nostru aproape că nu contează, de vreme ce sîntem puşi să alegem dintr-un stoc de filme — „astea sînt şi altele nu-s“ — şi chiar această alegere, nu odată foarte dificilă, nu este respectată“ — ne spune tovarăşul Dumitru Macovei, directorul întreprinderii Cinematografice judeţene Ilfov. Relaţia dintre aceasta şi Oficiul de difuzare trebuie ferm reglementată, pentru că fisurile intervenite pe parcurs afectează întreaga muncă de concepere a unui repertoriu. La baza întregii activităţi nu poate sta decît principiul fundamental al educaţiei socialiste prin cultură- Oamenii, fie că trăiesc şi muncesc în Bucureşti, fie la Giurgiu, Bolintin sau Buftea, aşteaptă filme bune, filme care să le lărgească şi să le lumineze orizontul spiritual, filme educative. Această educaţie, cu valenţe atît de complexe, suportă doar criteriul valoric. Valoare în ABC-ul oricărei estetici, inclusiv în estetica filmului , înseamnă formă şi conţinut, nici unul din elemente nu poate fi neglijat. Pentru noi, valoarea este politică de stat, ne mîndrim cu aceasta, şi în fiecare dintre sectoarele în care muncim, cu atît mai mult într-un sector ideologic, ea este un imperativ. SMARANDA JELESCU TELEVIZIUNE SIMBATA 24 IULIE 16.15 Deschiderea emisiunii. Emi-siune în limba germană. .. 18.00 Bună seara, fete. Bună seara, băieţi ! 19.10 Publicitate. 19.15 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul da seară. Sport. 20.00 Săptămîna internaţională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Muzică, populară. 21.15 „Urmărirea“ — Primul film serial realizat de Televiziunea română. Episodul I. Cursa de șoareci Scenariul Eugen Barbu, N. Mihail. Regia Radu Gabrea. Cu George Constantin, Toma Caragiu, Ștefan Mihăilescul Brăila, Cristian Maurer, Marga Barbu, Vasilica Tastaman, Ovidiu Schumacher, Rudy Rosenfeld, Csech Szabó, Elster Paul. 22.05 Momente coniice 22.30 Selecţiuni din concursul na- - tional de creaţie şi, interpretare de muzică uşoară romanească — Ma- •. maia 1971. 23.15 Telejurnalul ide noapte. Sport. .. ? SlMBATI. 24 IULIE PROCIRAMULI 15,00 Buletinde ştiri ; 16,00 Radiojurnal; Buletin meteo-rutier ; 17,00 ştiinţă, tehnicâ, fantezie ; 17,30 Cinice de dragoste şi jocuri ; 18,00 Orele scrii ; 20,00 Tableta de seară ; 16.05 Cintere şi jocuri populare ; 23,30 Concursul naţional de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească, „Mamaia 1971“. Aspecte din ziua a doua ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară — continuare ; 24,00 Buletin de guriî 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 De toate pentru toţi ; 15,05 Melodii de Paul Urmuzescu ; 15,20 Din muzica popoarelor ; 15,30 Cenaclul artelor ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorutier ; 16,15 Muzică simfonică ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Concert de muzică populară ; 17,30 Noi înregistrări literare cu... Ion Manta ; 17,50 Muzică uşoară ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Operă ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,03 Melodii de estradă ; 19,30 Revista revistelor culturale de Ion Budescu ; 19,40 Jocuri populare ; 19,50 Noapte bună, copii ;20,00 Poemul vocal-simfonic „Pe plaiuri moldovene“ de Viorel Doboş ; 22,00 Romanţe ; 22,30 Emisiune literară ; 22,50 Melodii de Gherase Dendrino ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Dans pentru toate viralele ; 24,00 Muzică simfonică ; 0,55— 1,00 Buletin de ştiri. DUMINICA 85 IULIE PROGRAMUL ; 6,00 Buletin de ştiri ; 6,05 Concertul dimineţii ; 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport ; 7,45 Avanpremieră cotidiană ; 8,00 Sumarul presei ; 8,08 De la munte la mare ; 9,00 Ora satului ; 10,00 Radiomagazinul femeilor ; 10,30 Solişti de muzică uşoara ; 11,00 Buletin de ştiri ; 1105 Intilnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 De toate pentru toţi ; 13,00 Radiojurnal. Sport; 13,15 Recital Margareta Fîslaru ; 13,30 Muzică populară. PROGRAMUL II 6,00 Matineu duminical ; 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport; 8,00 Teatru radiofonic pentru copil ; 9,00 Melodii; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Vă place opera 7 ; 10,00 Avanpremieră cotidiană ; 10,15 Cintecele noastre ; 10,30 A 7-a artă ; 11,00 Lucrări de Johann Sebastian Bach ; 12,30 Piese vocale şi Instrumentale de compozitori români ; 13.00 Varietăţi muzicale. TEATRE SIMBATA 24 IULIE Vox... Boema, ora 20 : Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“. CINEMATOGRAFE Săptămîna nebunilor : Patria (9; 11.30 ; 14 ; 16.30 ; 19; 11.15) ; Bucureşti (9; 11.15; 13.30; 16.30; 18.45; 21) ; Favorit (9.15; 11.30; 13.45; 18.15 20 30). Floarea soarelui : Scala (6.45; 11.15; 1. 45; 18.15; 18.45; 21.15). Serata : Cringaşi (16. 18; 20). Facerea lumii : înfrăţirea intre popoare (15.30; 17.45; 20). BU. Intră In acţiune : Drumul Sării (15.30; 17.45; 20). Darclăe : Arta (15.30; 18). Un stiris In plină vară : Progresul (15.30 ; 18. 20;15). Haiducii Iul Şaptecal, Zestrea domniţei Ralu : Cosmos (15.30; 19). Serbările galante : Pacea (15.45; 18. 20). Secretul planetei maimuţelor : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 21); Festival (9; îi.is; 13.30; 16; 18.30; 21). Fantomele se grăbesc Lira (15.30; 18); Romeo şi Julietas Central (9.30; 12.45; 16.15; 19.30); Cortul roşu s Excelsior (9; 12.30; 16; 19.30); Mioriţa (9; 12.30; 16; 19.30); Flamura (9; 12.30; 16; 19.30). S-a intimplat in recunoastere : Dacia (8.30—20.30 In continuare). Program de documentare : Timpuri noi (9.15—20.30 in continuare) Treci pragul : Laromet (15.30; 17.30; 19.30). Esop : Giuleşti (15.30; 17.45; 20). Ceaikovski s Floreasca (16; 19.30). Sunetul muzicii : Griviţa (9; 12;15; 16; 19.30) ; Vitan (15 30). Roata vieţi ! Bucegi (13.30 ; 18). Greşeala fatală : Modern (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.45); Melodia (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45). Fiii marii ursoaice : Aurora (9 ; 11.15; 13.30; 15.45; 18). Din nou despre dragoste : Popular (15.30; 18; 20 15). O floare şi doi grădinari Victoria (9; 12.30; 16; 19.30) , Buzeşti (9; 12 30; 17. 20); Viitorul (10: 15.45: 19) ; Moșilor (13.15: 16.45: 20.151. Primul negru : Lumina (9-20 30 In continuare). Inttlnire cu o necunoscută : Tomis (9; 11.15: 13.30; 16: 18 15); Feroviar (9 15: 11.30: 13 45: 16: ÎS 15; 20 10) ; Gloria (9; 11.15: 13.30: 16; 18.15; 20 10) Vara de altădată s Unirea (16; 18.15). Un italian In America : Rahova (15.30; 18; 20.15). Hibematus s Munca (18; 18; 20). Capcana t Volga (9.30; 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30). Elefantul Slowly ; Ferentari (15.40; 17.45; 20). GRADINI-CINEMATOGRAFE Darclée s Arta (20.15). S-a Intlmplat In recunoaştere : Buzeşti (20.30). Fantomele se grăbesc : Lira (20.15). Secretul planetei maimuţelor : Festival (20.15); Modern (20.15). Roata vieţii : Bucegi (20.30). Secretul din Santa Vittoria : Parcul Herăstrău (20.30). Vara de altădată : Unirea (20.30). Sunetul muzicii Vitan (20). Intilnire cu o necunoscută : Tomis (20.30). Fiii marii ursoaice : Aurora (20.15). STEAGUL ROŞU COEFICIENTUL DE FOLOSIRE A UTILAJELOR LA COTE CIT MAI ÎNALTE (Urmare din pag. 1) spaţiilor disponibile din filaturile A şi B (circa 1 460 m.p.), se poate obţine în plus o cantitate de 600 tone fire pe an, valoarea producţiei marfă crescînd astfel cu aproximativ 26 milioane lei. Se cere însă ca forul tutelar să sprijine comitetul de direcţie pentru alocarea fondurilor de investiţii necesare achiziţionării maşinilor ce ar urma să fie instalate în spaţiile disponibile. La Şantierul Naval Giurgiu, indicele de folosire a utilajelor este sub 50 la sută, cu mult mai mic decît media pe judeţ. O asemenea situaţie nu poate fi acceptată sub nici o formă, deoarece ea este în totală contradicţie cu indicaţiile date de conducerea partidului, potrivit cărora în fiecare unitate trebuie să fie mobilizate toate rezervele interne în vederea asigurării unei eficienţe ridicate a activităţii de producţie. Există tendinţa de a se motiva asemenea situaţii prin invocarea specificului producţiei navale. Dar nu de justificări este nevoie. Adevărul este că la Şantierul Naval Giurgiu preocuparea pentru folosirea intensivă a utilajelor nu poate fi considerată mulţumitoare, în această întreprindere funcţionează un compartiment de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Din păcate, acest compartiment nu a abordat pînă acum cu exigenţa cuvenită problema folosirii utilajelor. De altfel, în ceea ce priveşte organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, activitate care în mod norrrfel trebuie să ducă şi la creşterea gradului de utilizare a maşinilor, trebuie să remarcăm că această acţiune a slăbit în intensitate în mai multe întreprinderi din judeţ. Un exemplu în acest sens îl constituie şi Fabrica de cărămizi Urziceni, unde de asemenea indicele de folosire a maşinilor nu este satisfăcător şi unde de organizarea ştiinţifică a producţiei se ocupă un lucrător de la serviciul de salarizare, care nu are pregătirea corespunzătoare pentru astfel de probleme. In prima perioadă a anului, comitetele de direcţie din întreprinderile citate mai sus, şi din altele, nu au analizat niciodată modul cum se desfăşoară acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi cu atît mai puţin dacă această acţiune îmbrăţişează o problemă atît de importantă cum este aceea a folosirii intensive a utilajelor. Iată de ce apropiatele adunări generale ale salariaţilor, pe lingă celelalte probleme majore din viaţa întreprinderilor, trebuie s-o analizeze cu deplină răspundere şi pe aceea a folosirii maşinilor, utilajelor și instalațiilor. CENTRALA DE TRANSPORTURI / JU AUTO1- SIDR.U.G BUCUREŞTI ~ Şos. Nicolae Titulescu nr. 171 ANGAJEAZA DE URGENTA : Proiectanţi, strungari, frezori, vopsitori, lăcătuşi, mecanici şi electricieni întreţinere utilaje şi ceasornicar, cu domiciliul în Bucureşti şi comunele aflate la o distanță de pînă la 50 km și primitori-distribuitori. Credite pe termen lung pentru membrii C. A. P. O hotărire a Consiliului de Miniştri Pentru stimularea membrilor cooperativelor agricole de producţie şi a producătorilor cu gospodărie individuală, în vederea cumpărării de animale de producţie, stupi şi colonii de albine, Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară a fost autorizată printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri să acorde credite pe termen lung. Creditele se vor acorda, la cerere, producătorilor care au condiţii pentru adăpostirea şi furajarea animalelor, în cadrul următoarelor limite : — pentru membrii cooperatori, pînă la realizarea numărului de bovine de producţie şi ovine prevăzut de statutul cooperativelor agricole de producţie, 50 stupi şi colonii de albine ; — pentru producătorii cu gospodărie individuală, pînă la cinci bovine de producţie, 100 ovine şi 50 stupi şi colonii de albine. Hotărîrea prevede, de asemenea, că producătorii cu gospodărie individuală pot beneficia de credite pe termen lung şi pentru pocurarea de material săditor în vederea creării de plantaţii pomicole pe suprafeţe de la 0,30 pînă la 3 hectare. Creditele se vor acorda pînă la cel mult 70 la sută din valoarea animalelor, stupilor, coloniilor de albine și a materialului săditor cumpărat, dacă producătorii contractează cu organizațiile socialiste produse și produşi din valorificarea cărora să se asigure rambursarea creditelor primite. Creditele se vor acorda membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor cu gospodărie individuală, pe termen de pînă la 5 ani, cu o dobîndă de 3 la sută pe an. Beneficiarii creditelor vor garanta întreaga valoare primită. (Agerpres). A apărut LUPTA DE CLASĂ Nr. 7 Livrarea cerealelor contractate cu statul nu decurge încă normal drept. Unitatea pe care o conduce, dispunînd de mijloace de uscare şi condiţionare, preia grîu şi din alte unităţi în afara celor afluite prin contracte. La aceste cantităţi se adaugă aşa zisele mutaţii de depozit, adică recolta cu umiditate ridicată ce se preia de la baze de recepţie din alte judeţe, care nu dispun de condiţii de uscare. La data de 22 iulie cantităţile de grîu cu umiditate ridicată preluate erau suficiente pentru solicitarea mijloacelor de uscare ale silozului pentru o perioadă de cel puţin 20 de zile, iar intrările continuă. Pe de altă parte, spaţiul de depozitare disponibil la aceeaşi dată, asigură preluările pentru cel mult o săptămînă, şi numai dacă ritmul zilnic continuă să fie inferior celui prevăzut în grafic, în faţa acestei situaţii se impun măsuri urgente. Şeful bazei sugera ideea asigurării unor şlepuridepozit, cel puţin pentru o perioadă de 10-15 zile. Altfel spaţiul destinat unităţilor repartizate aici va fi ocupat în mai puţin de o săptămînă cu producţia expediată de alte judeţe. Tot pentru prevenirea blocării bazei giurgiuvene se impune urgentarea transferării griului uscat şi condiţionat la alte depozite. în prezent, există o cantitate de aproape 4000 de tone de grîu bun de expediat, cantitate care ar putea să cedeze spaţiul ocupat în prezent producţiei în curs de preluare. Interlocutorul ne-a sesizat şi o tendinţă care ar trebui să intre în atenţia conducerii întreprinderii pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice. „ Am discutat cu personalul vaselor ce transportă griul din alte judeţe la noi şi am aflat că bazele respective încarcă recolta direct în şlepuri, indiferent de procentul de umiditate. Personal cred că procedează astfel spre a-şi „economisi“ propriile spaţii de depozitare pe seama noastră. Or, unitatea noastră are în plus faţă de bazele respective doar avantajul mijloacelor de uscare. Greutăţile cărora trebuie să le facă faţă baza sunt accentuate şi de atitudinea unora dintre unităţile ce predau aici recolta. Fermele I.A.S. Giurgiu şi I.A.S. Prundu au asigurat transportul producţiei în vrac. Fermele giurgiuvene utilizează remorci basculante, descărcatul acestora nedepăşind cîteva minute. Cele de la Prundu nu au asemenea remorci şi descarcă prin lopătare. Trimit însă un număr mic de descărcători, fapt pentru care operaţiunile se desfăşoară greoi, punctele de descărcare sunt ocupate timp îndelungat, producînd dereglări în procesul preluărilor. Sunt şi unităţi care au adus în bază grîu încins. C.A.P. Slobozia şi Mihai Bravu au trimis grîu cu miros de mucegai, deşi experienţa păgubitoare a anului trecut trebuia să le dea de gîndit. C.A.P. Mihai Bravu, spre exemplu, a avut anul trecut pierderi destul de serioase datorită depozitării necorespunzătoare a griului recoltat. (Urmare din pag. I) cadrează în prevederile graficului nici măcar în această perioadă în care au disponibile suficiente mijloace de transport şi braţe de muncă. Mai mult, C.A.P. Drăghiceanu, Malu şi Găujani mai au de predat şi unele cantităţi de orz, deşi recoltarea acestuia s-a terminat de cîteva săptămîni. Riscul blocării impune masuri urgente Tov. Costică Văideanu, şeful celei de a doua baze din Giurgiu, ne-a pus in temă cu cîteva chestiuni ce merită atenţia forurilor în IMPORTANT I.A.S.-uri C.A.P.-uri Industria Laptelui Bucureşti, B-dul Armata Poporului nr. 19, sector 7, livrează fără repartiţie orice cantităţi de zer, zară. Livrarea se face în permanenţă — ziua şi noaptea. STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică : In următoarele 24 de ore, vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil. Vintul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura va oscila între 12 șl 14 grade, iar maxima Intre 25 șl 27 grade. In următoarele trei zile, vremea va continua să se încălzească și va fi in general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt în general slab. Temperamra in creștere ușoară. • ASEARA, la Constanţa, s-a desfăşurat întîlnirea de gimnastică dintre selecţionatele feminine ale României şi S.U.A. Victoria a revenit gimnastelor românce cu 187,35—184,05 puncte. La Individual compus, pe primul loc s-a clasat reprezentanta noastră Elena Ceampelea. • RALIUL AUTOMOBILISTIC Internaţional al Poloniei a fost cîştigat la aceasta ediţie de cunoscutul pilot Sobieslaw Zasada (Polonia), care a condus un „B.M.W“. Locul doi a fost ocupat de cehoslovacul Hubacek, iar pe locul trei s-a clasat Jonsson (Sugalla). La cursă au participat 102 echipaje, care s-au întrecut pe un traseu în lungime de 2 210 km. • DUPĂ DISPUTAREA a 9 partide din cadrul meciului semifinală pentru titlul mondial la șah, dintre marii maeștri sovietici Tigran Petrosian și Viktor Korcinoi, scorul este favorabil cu 5—4 puncte lui Petrosian. In partida a 9-a. Petrosian (cu piesele albe) a obţinut victoria la mutarea a 42-a. • TURNEUL INTERNAŢIONAL de tenis de la Louisville (Kentucky) a continuat cu disputarea partidelor din turul trei performerul zilei a fost tînărul jucător australian John Alexander care l-a eliminat cu 7—5, 7—5 pe compatriotul său Ken Rosewall, unul dintre favoriții concursului. Iugoslavul Nikola Piller l-a învins cu 6—1, 7—5 pe australianul Bob Carmichael. Favoritul nr. 1, campionul australian John Newcombe l-a întrecut cu 6—2, 6—2 pe Fred Stolle (Australia). • CONTINUINDU-ȘI TURNEUL în Canada, echipa poloneză de fotbal Wisla Cracovia a întîlnit la Toronto formaţia locală „Metros“ pe care a învins-o cu scorul de 2—0 (0—0). Din cele şapte meciuri susţinute pînă în prezent în acest turneu, fotbaliştii polonezi au cîştigat patru şi au terminat la egalitate trei. • DUPĂ CUM S-A MAI ANUNŢAT, în mai multe oraşe europene au început întrecerile preliminarii ale competiţiei internaţionale de tenis pentru tineret dotată cu ,,Cupa Galea“. La Marianske Lazne (Cehoslovacia) echipele României şi Suediei se află la egalitate: lo 1. In proba de dublu, perechea Johansson I — Johansson II conduce cu 6—8, 6—2, 6—3 în fața cuplului Marcu — Hârădău, jocul intrerupîndu-se din cauza întunericului. Echipa Cehoslovaciei și-a asigurat calificarea, deoarece conduce cu 3—0 în meciul cu R.D. Germană. • IN TURUL TREI al concursului Internaţional de tenis de la Kitzbuchel (Austria). Jucătorul român Ion Țiriac l-a învins cu 8-4, 6-0, 6-4 pe australianul Geoff Masters. Alte rezultate : Graebner —Gisbert 7—6, 1—6, 7—6, 3—6, 6—2 , Oranjes — Mulligan 1-6, 7-5, 6—2, 6—4 : Dlbley—Kuhnlte 6—2, 6—4, 6—4. • CUNOSCUTA ECHIPA braziliană de fotbal F.C. Santos, în frunte cu celebrul Pele, va întrlni la 1 august la New York într-un meci demonstrativ formaţia columbiana „Deportivo de Cali“. Meciul constituie revanşa jocului disputat anul acesta în februarie, cînd fotbaliştii columbieni au obţinut o surprinzătoare victorie cu scorul de 3—2. La 4 august echipa Santos va evolua la Chicago. • IN URMA UNEI ŞEDINŢE care a avut loc la München, Comitetul de organizare al Jocurilor Olimpice de vară a stabilit ca meciurile turneului olimpic de fotbal să se desfăşoare în 5 oraşe, întîlnirile vor fi găzduite de stadioanele principale din Nürnberg, Passau, Augsburg, Ingolstadt şi München (Finala). D IN ZIUA A 5-A a turneului internaţional de volei (junioare) dotat cu „Cupa Prietenia“, care se desfăşoară la Romna, echipa României a întîlnit selecţionata U.R.S.S. în faţa căreia a pierdut cu scorul de 0—3 (7—15, 10—15, 9—15). Intr-un alt joc, reprezentativa Cubei a întrecut cu 3—0 (15—5, 15—4, 15—13) formația R.P.D. Coreene. In clasament conduce echipa U.R.S.S. cu 10 puncte (din 5 partide), urmată de Cehoslovacia — 8 puncte (4 partide), România — 8 puncte (5 partide). R.D. Germană, Bulgaria — 7 puncte etc. Pronosticul nostru LA CONCURSUL DIN 25 IULIE 1971 1. A.S.A. Sibiu—C.S.M. Sibiu X, 2 2. Gaz metan—Metalurgistul 1 3. Minerul M.N.—C.S.M. Reşiţa 1, X, 2 4. C.F.R. Cesebeş—Min. Anina 1 5. Minerul Teliuc—Corvinul 2 6. Gloria B.M.—Minerul B.M. 1, 2 7. Vict. Carol—Olimpia S.M. 1, 2 8. Arieşul—Metalul Aiud 1 9. Industriei—Soda Ocna Mureș 1 10. Electronica—Metalul Trg. 1,2 11. Petrolul Tîrg.—Prahova 1 12. Prog. Năsăud—Gloria Bistriţa 2 13. C.I.L. Gherla—Dermata 1 LISTA DE PREȚURI PENTRU LEGUME Preturile stabilite prin decizia nr. 509 din 23 iulie 1971 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Ilfov, precum și preturile de cumpărare (contract), stabilite prin H.C.M. nr. 508/1969, valabile în perioada curentă. Intrarea în vigoare a preturilor : — Cumpărarea la 26 iulie 1971, ora 0 . — Vînzarea la 27 iulie 1971, ora 0. Preturi cumpărare Preturi vînzare Produsele U/M (contract) (plafon) Călit. Călit. Călit. Călit. Călit. Călit. extra I II extra II — Ardei lung kg. — 1,75 1,30 — 2,60 2,0!) — Ardei Kapia kg. 2,50 2,00 1,50 3,60 2,90 2.20 — Roşii kg. 1,40 1,10 0,80 2,10 1,65 1,25 GRUPUL DE ŞANTIERE MONTAJ CAZANE AL UZINEI VULCAN str. Sergent Grigore Borş, nr. 2, sectorul 6, telefon 23 82 20 ANGAJEAZĂ, pentru lucrările ce se execută atît în ţară cît şi în străinătate, sudori electrici şi cu gaze, lăcătuşi montatori, cazangii, tinichigii, zidari şa motori, izolatori termici, automacaragii şi tractorişti rutierişti. Pentru Bucureşti, magaziner profile şi primitori distribuitori. In provincie se asigura cazare, masă contra cost, program de 10 ore. ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREȘTI str. Oteteleşeanu nr. 2 ANGAJEAZĂ URGENT: — Magazioneri. "2 Paznici Informaţii suplimentare se pot obţine : I.C.A.B. ■— Serviciul personal, str. Oteteleşeanu nr. 2, telefon 13,28,10, interior 144. Pentru posturile ele paznici, I.C.A.B. « Biroul Pază, str. Oteteleșeanu nr. 2, telefon 13.28.10 , interior 167. ÎNTREPRINDERE DE STAT URZICENI, JUDEŢUL ILFOV Primeşte înscrieri la concursul de admitere pentru cursurile de GRADUL II şi POSTLICEAL — învăţămînt de zi cu durata de 10 luni şi 8 luni pentru anul 1971 —1972, absolvenţi de şcoli profesionale şi liceu de cultură generală pentru meseriile de : —■ sculer S.D.V. — operator formare. înscrierile se fac pînă la data de 2 august a.c. la sediul întreprinderii, pe baza următoarelor acte : — certificat de absolvire, diplomă sau adeverință; — certificat medical.