Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)
1971-07-31 / nr. 6869
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini 30 bani Simbătă 31 iulie 1971 Anul XXIII - Nr. 6869 ■ 0 1 Perfecţionarea pregătirii profesionale sarcină permanentă de mare răspundere Prin strădanii însufleţite, depuse sub conducerea partidului, poporul nostru a obţinut succese remarcabile în toate domeniile de activitate. Sunt cunoscute realizările de seamă înregistrate în economia naţională. Astăzi, întîlnim pretutindeni numeroase fabrici noi, moderne, dotate cu maşini şi utilaje din ce în ce mai complexe, mai perfecţionate. Se pune, în mod firesc, problema folosirii şi valorificării superioare a acestor maşini şi utilaje. Conducerea partidului a atras atenţia că aceasta e o necesitate obiectivă, care trebuie să fie luată în consideraţie în toate unităţile, pentru a se asigura o eficienţă sporită a întregii activităţi economice. Aşa cum se arată în preambulul Legii privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, dezvoltarea forţelor de producţie în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, înzestrarea ramurilor economiei noastre naţionale cu utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, extinderea automatizării producţiei şi creşterea complexităţii proceselor economice, impun ridicarea nivelului de pregătire profesională a muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere şi a celorlalţi specialişti. Cum prinde viaţă această Lege, cum este aplicată ea în întreprinderile industriale din judeţul Ilfov ? Este o întrebare actuală ca şi problema în sine. La indicaţia Biroului Comitetului judeţean de partid, un colectiv îndrumat de comisia economică a efectuat o analiză multilaterală a felului cum se preocupă organizaţiile de partid şi comitetele de direcţie din întreprinderile industriale, de construcţii, transporturi şi din alte sectoare economice, de pregătirea cadrelor necesare realizării sarcinilor de producţie izvorîte din planul cincinal 1971— 1975. Printre altele, au fost urmărite şi aspectele concrete legate de aplicarea Legii privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste. Un prim pas pozitiv s-a făcut prin popularizarea conţinutului Legii. în unităţi s-a organizat prelucrarea acestei Legi cu colectivele de oameni ai muncii. Pe de altă parte, în majoritatea întreprinderilor s-au constituit colective formate din reprezentanţi ai comitetelor de direcţie, organizaţiilor de partid şi sindicatului, care au analizat şi stabilit măsurile şi formele de perfecţionare profesională a tuturor salariaţilor, întreprinderile din industria uşoară au primit şi indicaţii suplimentare pentru aplicarea Legii, cu recomandarea formelor şi a metodologiei de desfăşurare a cursurilor pe diferite specialităţi. Unele măsuri s-au concretizat deja în mai multe unităţi. Astfel, la Trustul judeţean de construcţii şi la şantierele navale din Giurgiu şi Olteniţa, cursurile existente de ridicare a calificării au fost incluse în formele de perfecţionare a salariaţilor şi profilate în spiritul Legii. De asemenea, s-au făcut propuneri de cadre cu pregătire superioară pentru cursuri organizate la Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii sau la CEPECA. Alte cadre care au efectuat specializarea la CEPECA au primit sarcina să conducă cursuri de perfecţionare la nivelul unităţilor. Pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pe ansamblul judeţului, s-au prevăzut 108 cursuri de calificare cu 8 001 cursanţi, 149 cursuri de perfecţionare cu 12 000 participanţi, precum şi trimiterea la specializare a 750 salariaţi. Se poate spune, deci, că în majoritatea unităţilor industriale din judeţ se acordă atenţie aplicării Legii cu privire la perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor. Dar nu-i mai puţin adevărat că în unele întreprinderi preocuparea comitetelor de direcţie şi a organizaţilor de partid s-a menţinut la un nivel destul de scăzut. La fabricile de conserve, fabricile de nutreţuri combinate, Schela Cartojani, Fabrica de cărămizi Urziceni, I.I.L. Urziceni, Domneşti şi Afumaţi întocmirea programelor pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor a fost tărăgănată. S-a invocat motivul că ministerele şi centralele industriale nu au trimis indicaţiile referitoare la stabilirea formelor de perfecţionare, durata acestora şi frecvenţa reciclării pe categorii de personal (muncitori, maiştri, tehnicieni, funcţionari, personal de specialitate şi cadre de conducere). Desigur, avind în vedere obligaţiile legale ce revin forurilor tutelare, acestea au contribuit la tărăgănarea stabilirii măsurilor necesare, prin întîrzierea trimiterii indicaţiilor respective. Dar conducerile întreprinderilor citate mai sus trebuie să aştepte mereu instrucţiuni de sus ? Ele nu pot să dea dovadă de mai multă iniţiativă ? în articolul 16 din Lege se arată că în fiecare unitate socialistă trebuie să se constituie colective de specialişti care să acorde sprijin conducerii în elaborarea planului anual şi de perspectivă pentru perfecţionarea pregătirii T. DAMIAN (Continuare in pag. a 3-a) Nu este nevoie să fii mare specialist pentru a înţelege că şi în construcţii lucrările trebuie să fie organizate într-o anumită succesiune logică, economicoasă. Nici un gospodar nu s-ar apuca să-şi zugrăvească casa, apoi să spargă pereţii pentru refacerea instalaţiei electrice sau să demoleze sobele pentru a le înlocui cu altele noi. Muşteriii secţiei Urziceni a I.C.P.C.I. ,,experimentează“ la Armăşeşti un asemenea sistem de organizare şi execuţie a lucrărilor contractate. Pare de necrezut şi totuşi, la şcoala generală din localitate au procedat după o „logică“ cel puţin stranie. In loc să se ocupe, mai hitit, de consolidarea şi repararea acoperişului, au început cu zugrăvelile interioare. După prima ploaie, apa s-a prelins pe pereţi şi se-nţelege ce s-a ales din munca lor făcută anapoda. In loc să tragă învăţămintele cuvenite din această păţanie, constructorii continuă să persevereze in organizarea lucrărilor la voia întîmplării. Mai precis, şi-au pus in girul ca după zugrăveli să repare instalaţia electrică şi sobele din sălile de clasă. Vor urma, probabil, alte zugrăveli şi... alţi bani irosiţi, pentru că materialele nu pică din cer, fără să mai vorbim de muncă. Intr-un fel asemănător au procedat şi la construcţia adăpostului autostaţiei I.T.A. din faţa spitalului. Mai mult, panourile de sticlă de pe acoperiş le-au fixat provizoriu, fiind dislocate de viii şi făcute ţăndări. Evident, această tehnologie“ a risipei a fost experimentată de constructori, din proprie iniţiativă, finalizîndu-se, cu note de plată de sticl de încărcate. După cite ne spunea tov. Dinu Stoicescu, secretarul comitetului comunal de partid, autorităţile locale, in calitate de beneficiar al lucrărilor, şi-au exprimat in mai multe rinduri nemulţumirea in legătură cu sistemul de lucru al executanţilor. Conducerea secţiei se face că n-aude, nu vede. In orice caz, reprezentanţii beneficiarilor nu şi-au spus ultimul cu vicit, care, sub forma semnăturii pe documentele finale, va avea o semnificaţie logică: cine risipeşte, plăteşte! T. G. ÎNSEMNĂRI „ Tehnologia"risipei ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA. Se monteaza capacele bocaporți la puntea unei motonave lansată la apă Să asigurăm invăţămin partid un conţinut mai educativ, mai multă combativitate Bogăţia de idei cuprinsă în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului din domeniul ideologic şi al activităţii politice şi cultural-educative de masă reprezintă un program de o excepţională însemnătate pentru comuniştii care conduc diferite forme ale învăţământului de partid. Discuţia purtată cu un grup de propagandişti de la Şantierul Naval Olteniţa a prilejuit un schimb de opinii atît asupra unor neajunsuri cit — mai ales — asupra orientării de viitor a învăţămîntului de partid. culete — este pentru noi un sistem de e jaloane ale activităţii. Analizînd în spiritul exigenţei partinice munca desfăşurată pînă acum, îmi dau seama ca de prea puţine ori am răspuns întrutotul cerinţelor ce se pun. Unele teme au avut fie un caracter general, abstract, fie tehnicist, ceea ce nu a ajutat oamenii să pătrundă esenţa lor, să desprindă norme de conduită pentru propria activitate. De pildă, nu o dată am discutat problemele preţului de cost, productivităţii, calitatea produselor, disciplina muncii, au fost folosite exemple, dar nu au avut ecoul dorit. — Va trebui să acordăm o atenţie mai mare metodologiei, afirmă Gheorghe Paraschiv. Trebuie să ne ocupăm mai mult de fixarea cunoştinţelor, a problemelor ce le dezbatem să le expunem. In anul trecut am folosit cu succes metoda repetării unor idei, a unor concluzii, pînă cînd am fost sigur că au fost bine însușite. Eu opinez pentru metoda de a nu lăsa nici o expunere fără un schimb de idei asupra ei. Altfel, ea devine aridă, chiar dacă s-a folosit material documentar. In legătură cu tematicile, se impune alcătuirea (pentru toate cercurile), a unor programe cu teme eşalonate pe o durată de doi ani, la capătul cărora cursanţii să-şi fi însuşit noţiunile de bază absolut necesare în activitatea lor. Astfel s-ar pune capăt situaţiei deloc plăcute cînd oamenii care studiază ani de-a rîndul la aceeaşi formă de învăţămînt nu cunosc încă noţiuni elementare. Am în vedere atît cercurile cu profil economic cit şi cele de studiere a — Măsurile elaborate ca şi expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — ne spunea Marin An-Statutului partidului. Referitor la aceasta din urmă opiniez ca în primul an să se studieze problemele M. MARIAN (Continuare in pag. a * ®) Rampa de control de la țesătoria „Dunăreană" din Giurgiu Secția de fabricație a fabricii de conserve „Valea roşie" Completarea stocului de furaje condiţionează veniturile fermelor zootehnice Faptul a fost confirmat nu odată în decursul anilor. Asigurarea unei balanţe furajere echilibrate cantitativ şi calitativ este determinată de folosirea cu pricepere a caracterului sezonier al diverselor culturi furajere, a potenţialului productiv al ogoarelor ocupate cu aceste culturi. Recolta de fîn de lucernă depinde de producţia obţinută la 2—3 coase, eşalonate pe o perioadă de cîteva luni. Calitatea silozului este condiţionată de faza de vegetaţie în care se recoltează porumbul. Deci asigurarea necesarului de furaje nu este şi nu poate fi o activitate de campanie, rezumată la o etapă. In prezent, cele mai mari cantităţi de fîn le au în depozit acele unităţi în care s-a manifestat încă din primăvară o grijă maximă pentru reducerea consumului de masă verde pe seama altor resurse furajere. La această dată C.A.P. MOVILIŢA are în stoc 270 de tone fîn de lucerna şi borceag şi 200 tone de siloz din aceleaşi culturi. Iată rezultatul unor preocupări statornice, al căror început se situează în perioada premergătoare cositului. Primăvara, vara şi chiar toamna este preferabil să se consume ierburile, mohorul, buruienile, resturile de la culturile furajere, care, dacă nu se folosesc în hrana animalelor ca masă verde, se irosesc pe cîmp. Pe seama acestor resurse au economisit cooperatorii din Moviliţa recolta de lucernă şi borceag. Dar, după cum ne spunea tov. Mihai Hovaghinian, preşedintele cooperativei, acumulările de pînă acum nu constituie limite. Lucerna ce va rezulta de la următoarele două coase va fi în întregime oprită pentru iarnă, folosindu-se pentru furajare, în perioada respectivă, numai porumbul semănat în cultură succesivă. Tot de pe ogoarele cultivate după premergătoare timpurii se asigură şi silozul. în unele cooperative agricole de producţie au şi început pregătirile pentru însilozarea recoltei de suculente a anului. La C.A.P. JILAVELE se amenajează silozuri de suprafaţă, cu „ziduri“ de baloţi de paie pentru o cantitate superioară celei prevăzute în planul de producţie , peste 1.600 tone. De altfel, acţiunea de completare a depozitului de furaje pentru iarnă se desfăşoară pe mai multe planuri. Echipe, de cosaşi şi secerători au fost organizate pentru recoltarea plantelor acvatice şi finului natural din zonele necultivabile, a căror producţie este evaluată la peste 100 tone. Din resurse naturale, consiliul de conducere a hotărît să asigure pentru ferma zootehnică o parte din necesarul de fîn pentru iarnă, precum şi nevoile membrilor cooperatori care participă la recoltare, în funcţie de aportul fiecăruia. Practic, cel puţin 50 tone de fîn natural se cîştigă fără cheltuieli, retribuţia oamenilor făcîndu-se cu acest produs. Adăugind, această cantitate la stocul existent — aproape 600 tone de lucernă şi borceag — precum şi la recolta ce va mai fi obţinută din lucernieră, se poate aprecia că unitatea respectivă va încheia viitorul an, ca şi pe cei precedenţi ,cu rezerve neepuizate, cu unele cantităţi de fîn vîndut altor cooperative, care ar trebui să „cumpere“ de la Jilavele şi... învăţăminte de bun gospodar. Au multe de învăţat de la vecini cele două cooperative de producţie din comuna ARMÂŞEŞTI, îndeosebi cea din satul Malul Roşu. Aici se semnalează o tendinţă dăunătoare activităţii fermei zootehnice. Preşedintele C.A.P. nu se preocupă de problemele fermei pe motiv ca există şef de fermă, în atribuţiile căruia intră răspunderea organizării producţiei, gospodăririi mijloacelor din dotare. Deci, tov. Gheorghe Stan socoteşte ferma zootehnică drept „tarlaua“ specialistului plătit de stat. La rîndul său, medicul veterinar Mircea Pirnog îşi recunoaşte doar obligaţiile de specialist. După opinia sa, consiliul de conducere are datoria să-i asigure ceea ce are nevoie, iar el să acorde asistenţă tehnică, să conducă colectivul fermei.. Cu alte cuvinte, doi oameni îşi „pasează“ reciproc nişte obligaţii ce decurg din funcţiile încredinţate, în timp ce rezervele de fîn sunt de GH. ŢĂPÂRDEA (Continuare în pag. a 3-a) Industria de utilaj petrolier , se prezintă... Ţara noastră se bucură ele un inait prestigiu in construcţia de utilaj petrolier, ocupind locul trei în producţia mon- diala şi locul doi în volumul exportului. In prezent, această subramură produce o gamă completă de instalaţii de foraj şi prospecţiuni geologice pentru adincimi pînă la 7 000 metri ,care sunt cunoscute şi apreciate în 19 ţări din patru continente. Medaliile de aur şi aprecierile unanime obţinute la diferite tîrguri internaţionale, precum şi performanţele realizate cu instalaţiile noastre de foraj în diferite ţări ale lumii, permit să se poată vorbi în prezent, cu toată certitudinea, de o şcoală românească de utilaj petrolier, caracterizată prin produse cu competitivitate ridicată, materialized un efort de gindire tehnică originală a inginerilor şi tehnicienilor români, obţinut fără nici o asimilare de licenţă. Aşa se explică faptul că în prezent 70 la sută din utilajul petrolier produs în industria noastră de specialitate este destinat exportului. Ţinînd seama de conjunctura favorabilă pe piaţa externă, în actualul cincinal, paralel cu sporirea producţiei, şi modernizarea instalaţiilor existente, vor fi asimilate 350 de noi produse, cu 33 la sută mai multe decit în cincinalul anterior. Intre altele, vor fi introduse in fabricaţie Instalaţia de foraj cu acţiune diesel-electrică pentru adîncimi de 6 000 metri, precum şi agregatele de cimentare şi fisurare hidraulică de 1 050 atmosfere. Pe linia realizării acestor sarcini, industriei constructoare de maşini de specialitate, i s-au alocat în cincinalul 1971—1.975 importante fonduri de investiţii, atît pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, în vederea fabricaţiei utilajului petrolier, cit şi pentru utilaje de înaltă tehnicitate, care să satisfacă necesităţile în continuă creştere ale economiei naţionale şi cererile la export. (Agerpres) NEVOILE UNEI PRODUCŢII EFICIENTE CER. Ritmuri corespunzătoare de lucru In toate schimburile Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, obiectiv programatic al partidului în etapa actuala, impune cu necesitate creşterea cantitativă a producţiei de la o lună la alta, fără a neglija însă latura calitativă. Realizarea acestei cerinţe depinde de modul cum fiecare unitate îşi desfăşoară activitatea productivă. Plecînd de la acest deziderat, ne-am oprit la întreprinderea de ambalaje şi piese de schimb Buftea, unitate care, datorită succeselor obţinute, se înscrie în efortul general de a consolida tot ce a investit, de a folosi cît mai bine capacităţile de producţie existente. O primă mărturie în acest sens, însuşi bilanţul încheiat la sfîrşitul primului semestru din acest an, cînd s-au înregistrat însemnate sporuri de producţie. Aşa de pildă, la indicatorul producţiei globale, al producţiei marfă vîndută şi încasată există un plus de circa 2 000 000 lei ; la productivitatea muncii pe salariat sporul înregistrat este de peste 3000 lei, pentru ca la beneficii să fie de 3 400 000 lei. Semnificativ în acest sens este şi faptul că în fiecare lună se obţine mai mult faţă de perioada de timp anterioară. Exemplificăm, apelînd tot la cifre : în luna iunie de pildă, la producţia marfă s-a consemnat o depăşire valorică de 339 000 lei, iar la producţia globală de 147 000 lei în raport cu nivelul realizat în luna mai. O primă explicaţie a acestor succese ne-o dă preocuparea permanentă ce există din partea conducerii fabricii pentru ca fiecare schimb să lucreze la întregul potenţial de care dispune. De la bun început trebuie să precizăm că la această unitate există unele greutăţi, dat fiind că cele trei schimburi nu sunt complete. Drept urmare, coeficientul activităţii acestora în principalele secţii, la finele lunilor mai şi iunie, se prezintă astfel : secţia fabricaţie — 1,8 ; secţia litovernisare — 2,2; secţia piese de schimb — 1,7. Pe lângă nivelul scăzut exprimat de aceste cifre (dacă avem în vedere că maxima cotă este exprimată de cifra3) se constată şi o diferenţă valorică între activitatea schimburilor din secţiile de bază ale întreprinderii. Această situaţie rezultă din mai multe cauze, dintre care amintim : unele utilaje aflate încă în perioada de garanţie, prin contract, nu trebuie solicitate la maximum, astfel că sunt folosite doar pe parcursul TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Celebrul Han al lui Manuc şi-a redeschis porţile Vineri şi-a redeschis porţile celebrul Han al lui Manuc, care, după ample lucrări de restaurare, şi-a recăpătat înfăţişarea de odinioară. Reconstituind cu exactitate hanul ridicat în 1808, pe scheletul unor clădiri ale vechii Curţi domneşti, construcţia actuală adăposteşte un hotel, un restaurant, grădină de vară, cramă, bar de zi, o patiserie-simigerie, un magazin de bijuteri şi un altul de artizanat. La festivitatea inaugurării acestui complex comercial-turistic au participat Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Nicolae Bozdog, ministrul comerțului interior şi alte persoane oficiale. Prognoza meteorologică In săptămina care a trecut, timpul s-a încălzit de la o zi la alta, căpătînd în ultimele zile cu adevărat caracteristicele lunii cuptor. Luni şi mărfi temperaturile au fost încă mult scăzute faţă de valorile obişnuite în plină vară, insă In continuare mercurul termometrelor a urcat apreciabil, s-au atins, de exemplu, în ziua de 38 iulie temperaturi maxime de 36 grade la rule,ea, Jurilofca și Adamclisi. Temperaturile minime au fost de asemenea deosebit de ridicate. Remarcăm în acest sens temperatura minimă de 25 grade înregistrată la Jurilofca şi Videle, in noaptea de 28 iulie. In prima parte a săptâminii, in afara unor ploi semnalate luni. Îndeosebi în zonele de deal şi de munte, unde s-au însumat pină la 39 l/m.p. in 24 de ore, se mai pot aminti doar unele cantităţi nesemnificative înregistrate cu totul izolat. Incepind de joi vremea a devenit instabilă în zona muntoasă, iar inspre sfîrşitul săptâmnii instabilitatea s-a accentuat foarte mult in munţii Banatului. PENTRU PERIOADA 2-7 AUGUST, in primele zile, vremea va fi uşor instabilă, mai ales in zonele de deal şi de munte, apoi se va ameliora. Cerul va fi variabil, cu inoourări mai pronunţate după amiezele cînd pe alocuri vor cădea ploi de scurtă durată. Vîntul va prezenta unele intensificări. Temperatura va marca o uşoară scădere la început, apoi va creşte , minimele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade, iar maximele între 20 şi 30 grade. IN JUDEŢUL ILFOV, ÎN PERIOADA 2—7 AUGUST, vremea va fi în general călduroasă şi uşor instabilă, după amiezele. Ploile vor avea caracter local. Temperatura va marca o scădere uşoară la inceput, apoi va creşte, vintul va prezenta intensificări de scurtă durată.