Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-31 / nr. 6869

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini 30 bani Simbătă 31 iulie 1971 Anul XXIII - Nr. 6869 ■ 0 1 Perfecţionarea pregătirii profesionale sarcină permanentă­ de mare răspundere Prin strădanii însufleţite, de­puse sub conducerea partidului, poporul nostru a obţinut succese remarcabile în toate domeniile de activitate. Sunt cunoscute realizările de seamă înregistrate în economia naţională. Astăzi, întîlnim pretutindeni numeroa­se fabrici noi, moderne, dotate cu maşini şi utilaje din ce în ce mai complexe, mai perfecţio­nate. Se pune, în mod firesc, problema folosirii şi valorificării superioare a acestor maşini şi utilaje. Conducerea partidului a atras atenţia că aceasta e o necesitate obiectivă, care tre­buie să fie luată în consideraţie în toate unităţile, pentru a se asigura o eficienţă sporită a în­tregii activităţi economice. Aşa cum se arată în preambulul Legii privind perfecţionarea pregă­tirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, dezvoltarea for­ţelor de producţie în condiţiile re­voluţiei tehnico-ştiinţifice contempo­rane, înzestrarea ramurilor econo­miei noastre naţionale cu utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, ex­tinderea automatizării producţiei şi creşterea complexităţii proceselor economice, impun ridicarea nivelu­lui de pregătire profesională a muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, cadrelor de conducere şi a celorlalţi specialişti. Cum prinde viaţă această Lege, cum este aplicată ea în întreprinde­rile industriale din judeţul Ilfov ? Este o întrebare actuală ca şi pro­blema în sine. La indicaţia Biroului Comitetului judeţean de partid, un colectiv îndrumat de comisia econo­mică a efectuat o analiză multila­terală a felului cum se preocupă organizaţiile de partid şi comite­tele de direcţie din întreprinderile industriale, de construcţii, transpor­turi şi din alte sectoare economice, de pregătirea cadrelor necesare realizării sarcinilor de producţie izvorîte din planul cincinal 1971— 1975. Printre altele, au fost urmărite şi aspectele concrete legate de aplica­rea Legii privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste. Un prim pas pozitiv s-a făcut prin popularizarea conţinutului Legii. în unităţi s-a organizat prelucrarea acestei Legi cu colectivele de oameni ai muncii. Pe de altă parte, în majoritatea în­treprinderilor s-au constituit colective formate din reprezentanţi ai comite­telor de direcţie, organizaţiilor de partid şi sindicatului, care au ana­lizat şi stabilit măsurile şi formele de perfecţionare profesională a tu­turor salariaţilor, întreprinderile din industria uşoară au primit şi indi­caţii suplimentare pentru aplicarea Legii, cu recomandarea formelor şi a metodologiei de desfăşurare a cursurilor pe diferite specialităţi. Unele măsuri s-au concretizat deja în mai multe unităţi. Astfel, la Trus­tul judeţean de construcţii şi la şan­tierele navale din Giurgiu şi­ Olte­niţa, cursurile existente de ridicare a calificării au fost incluse în for­mele de perfecţionare a salariaţilor şi profilate în spiritul Legii. De ase­menea, s-au făcut propuneri de cadre cu pregătire superioară pen­tru cursuri organizate la Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii sau la CEPECA. Alte cadre care au efec­tuat specializarea la CEPECA au primit sarcina să conducă cursuri de perfecţionare la nivelul unităţi­lor. Pentru pregătirea şi perfecţio­narea cadrelor pe ansamblul jude­ţului, s-au prevăzut 108 cursuri de calificare cu 8 001­ cursanţi, 149 cursuri de perfecţionare cu 12 000 participanţi, precum şi trimiterea la specializare a 750 salariaţi. Se poate spune, deci, că în ma­joritatea unităţilor industriale­ din judeţ se acordă atenţie aplicării Legii cu privire la perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor. Dar nu-i mai puţin adevărat că în unele întreprinderi preocuparea comitetelor de direcţie şi a orga­nizaţilor de partid s-a menţinut la un nivel destul de scăzut. La fa­bricile de conserve, fabricile de nutreţuri combinate, Schela Carto­­jani, Fabrica de cărămizi Urziceni, I.I.L. Urziceni, Domneşti şi Afumaţi întocmirea programelor pentru pre­gătirea şi perfecţionarea cadrelor a fost tărăgănată. S-a invocat mo­tivul că ministerele şi centralele in­dustriale nu au trimis indicaţiile referitoare la stabilirea formelor de perfecţionare, durata acestora şi frecvenţa reciclării pe categorii de personal (muncitori, maiştri, tehni­cieni, funcţionari, personal de spe­cialitate şi cadre de conducere). Desigur, avind în vedere obligaţiile legale ce revin forurilor tutelare, acestea au contribuit la tărăgănarea stabilirii măsurilor necesare, prin întîrzierea trimiterii indicaţiilor res­pective. Dar conducerile întreprin­derilor citate mai sus trebuie să aş­tepte mereu instrucţiuni de sus ? Ele nu pot să dea dovadă de mai multă iniţiativă ? în articolul 16 din Lege se arată că în fiecare unitate socialistă trebuie să se constituie colective de specialişti care să acor­de sprijin conducerii în elaborarea planului anual şi de perspectivă pentru perfecţionarea pregătirii T. DAMIAN (Continuare in pag. a 3-a) Nu este nevoie să fii mare specialist pentru a înţelege că şi în construcţii lu­crările trebuie să fie organizate într-o a­­numită succesiune logică, economicoasă. Nici un gospodar nu s-ar apuca să-şi zu­grăvească casa, apoi să spargă pereţii pentru refacerea in­stalaţiei electrice sau să demoleze so­bele pentru a le în­locui cu altele noi. Muşteriii secţiei Urziceni a I.C.P.C.I. ,,experimentează“ la Armăşeşti un aseme­nea sistem de orga­nizare şi execuţie a lucrărilor contracta­te. Pare de necre­zut şi totuşi, la şcoala generală din localitate au pro­cedat după o „­lo­gică“ cel puţin stranie. In loc să se ocu­pe, mai hitit, de consolidarea şi re­pararea acoperişului, au început cu zu­grăvelile interioare. După prima ploaie, apa s-a prelins pe pereţi şi se-nţelege ce s-a ales din mun­ca lor făcută ana­poda. In loc să tragă în­văţămintele cuveni­te din această păţa­nie, constructorii continuă să perse­vereze in organiza­rea lucrărilor la voia întîmplării. Mai precis, şi-au pus in­ girul ca după zugrăveli să repare instalaţia electrică şi sobele din sălile de clasă. Vor urma, probabil, alte zu­grăveli şi... alţi bani irosiţi, pentru că­ materialele nu pică din cer, fără să mai vorbim de muncă. Intr-un fel asemă­nător au procedat şi la construcţia adă­postului aut­ostaţiei I.T.A. din faţa spi­talului. Mai mult, panourile de sticlă de pe acoperiş le-au fixat provizoriu, fiind dislocate de viii şi făcute ţăn­dări. Evident, această tehnologie“ a risi­pei a fost experi­mentată de con­structori, din pro­prie iniţiativă, fina­­lizîndu-se, cu note de plată de sticl de încărcate. După cite ne spunea tov. Dinu Stoicescu, secretarul comitetului comunal de partid, autorită­ţile locale, in cali­tate de beneficiar al lucrărilor, şi-au ex­primat in mai multe rinduri nemulţumi­rea in legătură cu sistemul de lucru al executanţilor. Con­ducerea secţiei se face că n-aude, nu vede. In orice caz, re­prezentanţii benefi­ciarilor nu şi-au spus ultimul cu vicit, care, sub forma semnăturii pe docu­mentele finale, va avea o semnificaţie logică: cine risipeş­te, plăteşte! T. G. ÎNSEMNĂRI „ Tehnologia"risipei ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA. Se monteaza capacele bocaporți la puntea unei motonave lansată la apă Să asigurăm in­văţămin partid un conţinut mai educativ, mai multă combativitate Bogăţia de idei cuprinsă în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului din domeniul ideologic şi al acti­vităţii politice şi cultural-educative de masă reprezintă un program de o excepţională însemnătate pentru comuniştii care conduc diferite forme ale învăţământului de partid. Discuţia purtată cu un grup de propa­gandişti de la Şantierul Naval Olteniţa a prilejuit un schimb de opinii atît asupra unor neajunsuri cit — mai ales — asupra orientării de viitor a învăţămîntului de partid. culete — este pentru noi un sis­tem de e jaloane ale activităţii. A­­nalizînd în spiritul exigenţei par­tinice munca desfăşurată pînă acum, îmi dau seama ca de prea puţine ori am răspuns întruto­tul cerinţelor ce se pun. Unele te­me au avut fie un caracter gene­ral, abstract, fie tehnicist, ceea ce nu a ajutat oamenii să pătrundă esenţa lor, să desprindă norme de conduită pentru propria activitate. De pildă, nu o dată am discutat problemele preţului de cost, pro­ductivităţii, calitatea produselor, disciplina muncii, au­ fost folosite exemple, dar nu au avut ecoul dorit. — Va trebui să acordăm o aten­ţie mai mare metodologiei, afir­mă Gheorghe Parasch­iv. Trebuie să ne ocupăm mai mult de fixarea cunoştinţelor, a problemelor ce le dezbatem să­ le expunem. In a­­nul trecut am folosit cu succes metoda repetării unor idei, a unor concluzii, pînă cînd am fost sigur că au fost bine însușite. Eu opinez pentru metoda de a nu lăsa nici o expunere fără un schimb de idei asupra ei. Altfel, ea devine a­­ridă, chiar dacă s-a folosit mate­rial documentar. In legătură cu tematicile, se­ impune alcătuirea (pentru toate cercurile), a unor programe cu te­me eşalonate pe o durată de doi ani, la capătul cărora cursanţii să-şi fi însuşit noţiunile de bază absolut necesare în activitatea lor. Astfel s-ar pune capăt situaţiei deloc plăcute cînd oamenii care studiază ani de-a rîndul la ace­eaşi formă de învăţămînt nu cu­nosc încă noţiuni elementare. Am în vedere atît cercurile cu profil economic cit şi cele de studiere a — Măsurile elaborate ca şi ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — ne spunea Marin An-Statutului partidului. Referitor la aceasta din urmă opiniez ca în pri­mul an să se studieze problemele M. MARIAN (Continuare in pag. a * ®) Rampa de control de la țesătoria „Dunăreană" din Giurgiu Secția de fabricație a fabricii de conserve „Valea roşie" Completarea stocului de furaje condiţionează veniturile fermelor zootehnice Faptul a fost confirmat nu odată în decursul anilor. Asigurarea unei balanţe furajere echilibrate canti­tativ şi calitativ este determinată de folosirea cu pricepere a carac­terului sezonier al diverselor cul­turi furajere, a potenţialului pro­ductiv al ogoarelor ocupate cu aces­te culturi. Recolta de fîn de lu­­cernă depinde de producţia obţi­nută la 2—3 coase, eşalonate pe o perioadă de cîteva luni. Calitatea silozului este condiţionată de faza de vegetaţie în care se recoltează porumbul. Deci asigurarea necesa­rului de furaje nu este şi nu poate fi o activitate de campanie, rezu­mată la o etapă. In prezent, cele mai mari cantităţi de fîn le au în depozit acele unităţi în care s-a manifestat încă din primăvară o grijă maximă pentru reducerea consumului de masă verde pe sea­ma altor resurse furajere. La această dată C.A.P. MOVI­­LIŢA are în stoc 270 de tone fîn de lucerna şi borceag şi 200 tone de siloz din aceleaşi culturi. Iată re­zultatul unor preocupări statornice, al căror început se situează în pe­rioada premergătoare cositului. Primăvara, vara şi chiar toamna este preferabil să se consume ier­burile, mohorul, buruienile, restu­rile de la culturile furajere, care, dacă nu se folosesc în hrana ani­malelor ca masă verde, se irosesc pe cîmp. Pe seama acestor resurse au economisit cooperatorii din Mo­­viliţa recolta de lucernă şi borceag. Dar, după cum ne spunea tov. Mi­­hai Hovaghinian, preşedintele coo­perativei, acumulările de pînă acum nu constituie limite. Lucerna ce va rezulta de la următoarele două coa­se va fi în întregime oprită pentru iarnă, folosindu-se pentru furaja­re, în perioada respectivă, numai porumbul semănat în cultură suc­cesivă. Tot de pe ogoarele cultiva­te după premergătoare timpurii se asigură şi silozul. în unele cooperative agricole de producţie au şi început pregătirile pentru însilozarea­ recoltei de sucu­lente a anului. La C.A.P. JILAVE­LE se amenajează silozuri de su­prafaţă, cu „ziduri“ de baloţi de paie pentru o cantitate superioară celei prevăzute în planul de pro­ducţie , peste 1.600 tone. De altfel, acţiunea de completare a depozitu­lui de furaje pentru iarnă se des­făşoară pe mai multe planuri. Echi­pe, de cosaşi şi secerători au fost organizate pentru recoltarea plante­lor acvatice şi finului natural din zonele necultivabile, a căror pro­ducţie este evaluată la peste 100 tone. Din resurse naturale, consiliul de conducere a hotărît să asigure pentru ferma zootehnică o parte din necesarul de fîn pentru iarnă, precum şi nevoile membrilor coope­ratori care participă la recoltare, în funcţie de aportul fiecăruia. Practic, cel puţin 50 tone de fîn natural se cîştigă fără cheltuieli, retribuţia oamenilor făcîndu-se cu acest produs. Adăugind, această cantitate la stocul existent — aproape 600 tone de lucernă şi bor­ceag — precum şi la recolta ce va mai fi obţinută din lucernieră, se poate aprecia că unitatea respectivă va încheia viitorul an, ca şi pe cei precedenţi ,cu rezerve neepuizate, cu unele cantităţi de fîn vîndut altor cooperative, care ar trebui­ să „cumpere“ de la Jilavele şi... învă­ţăminte de bun gospodar. Au multe de învăţat de la vecini cele două cooperative de producţie din comuna ARMÂŞEŞTI, îndeo­sebi cea din satul Malul Roşu. Aici se semnalează o tendinţă dăunătoa­re activităţii fermei zootehnice. Preşedintele C.A.P. nu se preocupă de problemele fermei pe motiv ca există şef de fermă, în atribuţiile căruia intră răspunderea organiză­rii producţiei, gospodăririi mijloa­celor din dotare. Deci, tov. Gheor­­ghe Stan socoteşte ferma zootehni­că drept „tarlaua“ specialistului plătit de stat. La rîndul său, medicul veterinar Mircea Pirnog îşi recunoaşte doar obligaţiile de specialist. După opi­nia sa, consiliul de conducere are datoria să-i asigure ceea ce are ne­voie, iar el să acorde asistenţă teh­nică, să conducă colectivul fermei.. Cu alte cuvinte, doi oameni îşi „pasează“ reciproc nişte obligaţii ce decurg din funcţiile încredinţate, în timp ce rezervele de fîn sunt de­ GH. ŢĂPÂRDEA (Continuare în pag. a 3-a) Industria de utilaj petrolier , se prezintă... Ţara noastră se bucu­ră ele un inait prestigiu in construcţia de utilaj petrolier, ocupind locul trei în producţia mon-­­ diala şi locul doi în volumul exportului. In prezent, această sub­­ramură produce o gamă completă de instalaţii de foraj şi prospecţiuni geologice pentru adin­­cimi pînă la 7 000 me­tri ,care sunt cunoscute şi apreciate în 19 ţări din patru continente. Medaliile de aur şi a­­precierile unanime ob­ţinute la diferite tîrguri internaţionale, precum şi performanţele reali­zate cu instalaţiile noa­stre de foraj în diferite ţări ale lumii, permit să se poată vorbi în pre­zent, cu toată certitudi­nea, de o şcoală româ­nească de utilaj petro­lier, caracterizată prin produse cu competitivi­tate ridicată, materiali­zed un efort de gindire tehnică originală a in­ginerilor şi tehnicienilor români, obţinut fără nici o asimilare de li­cenţă. Aşa se explică faptul că în prezent 70 la sută din utilajul pe­trolier produs în indus­tria noastră de specia­litate este destinat ex­portului. Ţinînd seama de con­junctura favorabilă pe piaţa externă, în actua­lul cincinal, paralel cu sporirea producţiei, şi modernizarea instalaţii­lor existente, vor fi asimilate 350 de noi produse, cu 33 la sută mai multe decit în cin­cinalul anterior. Intre altele, vor fi introduse in fabricaţie Instalaţia de foraj cu acţiune diesel-electrică pentru adîncimi de 6 000 metri, precum şi agregatele de cimentare şi fisurare hi­draulică de 1 050 atmo­sfere. Pe linia realizării a­­cestor sarcini, industriei constructoare de maşini de specialitate, i s-au alocat în cincinalul 1971—1.975 importante fonduri de investiţii, atît pentru dezvolta­rea capacităţilor de producţie, în vede­rea fabricaţiei utilajului petrolier, cit şi pentru utilaje de înaltă tehni­citate, care să satisfacă necesităţile în continuă creştere ale economiei naţionale şi cererile la export. (Agerpres) NEVOILE UNEI PRODUCŢII EFICIENTE CER. Ritmuri corespunzătoare de lucru In toate schimburile Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, obiectiv programatic al partidu­lui în etapa actuala, impune cu necesitate creşterea cantitativă a producţiei de la o lună la alta, fără a neglija însă latura cali­tativă. Realizarea acestei cerinţe depinde de modul cum fiecare unitate îşi desfăşoară activitatea productivă. Plecînd de la acest deziderat, ne-am oprit la întreprinderea de ambalaje şi piese de schimb Buftea, unitate care, datorită succeselor obţinute, se înscrie în efortul general de a consolida tot ce a investit, de a folosi cît mai bine capacităţile de producţie existente. O primă mărturie în acest sens, însuşi bilanţul încheiat la sfîrşitul primului semestru din acest an, cînd s-au înregistrat însemnate spo­ruri de producţie. Aşa de pildă, la indicatorul producţiei globale, al producţiei marfă vîndută şi înca­sată există un plus de circa 2 000 000 lei ; la productivitatea muncii pe salariat sporul înregistrat este de peste 3000 lei, pentru ca la bene­ficii să fie de 3 400 000 lei. Semni­ficativ în acest sens este şi faptul că în fiecare lună se obţine mai mult faţă de perioada de timp ante­rioară. Exemplificăm, apelînd tot la cifre : în luna iunie de pildă, la producţia marfă s-a consemnat o depăşire valorică de 339 000 lei, iar la producţia globală de 147 000 lei în raport cu nivelul realizat în luna mai. O primă explicaţie a acestor suc­cese ne-o dă preocuparea perma­­nentă ce există din partea condu­cerii fabricii pentru ca fiecare schimb să lucreze la întregul poten­ţial de care dispune. De la bun început trebuie să precizăm că la această unitate există unele greu­tăţi, dat fiind că cele trei schimburi nu sunt complete. Drept urmare, coeficientul activităţii acestora în principalele secţii, la finele lunilor mai şi iunie, se prezintă astfel : sec­ţia fabricaţie — 1,8 ; secţia litover­nisare — 2,2; secţia piese de schimb — 1,7. Pe lângă nivelul scăzut exprimat de aceste cifre (dacă avem în vedere că maxima cotă este exprimată de cifra­­3) se constată şi o diferenţă valorică între activitatea schimburilor din secţiile de bază ale întreprinderii. Această situaţie rezultă din mai multe cauze, dintre care amintim : unele utilaje aflate încă în perioada de garanţie, prin contract, nu trebuie solicitate la maximum, astfel că sunt folosite doar pe parcursul TR. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Celebrul Han al lui Manuc şi-a redeschis porţile Vineri şi-a redeschis porţile celebrul Han al lui Manuc, care, după ample lucrări de restaurare, şi-a recăpătat înfăţişarea de odi­nioară. Reconstituind cu exacti­tate hanul ridicat în 1808, pe scheletul unor clădiri ale vechii Curţi domneşti, construcţia actu­ală adăposteşte un hotel, un res­taurant, grădină de vară, cramă, bar de zi, o patiserie-simigerie, un magazin de bijuteri şi un altul de artizanat. La festivitatea inaugurării a­­cestui complex comercial-turistic au participat Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucu­rești al P.C.R., primarul general al Capitalei, Nicolae Bozdog, mi­nistrul comerțului interior şi alte persoane oficiale. Prognoza meteorologică In săptămina care a trecut, timpul s-a încălzit de la o zi la alta, căpătînd în ultimele zile cu adevărat caracteristicele lunii cuptor. Luni şi mărfi temperaturile au fost încă mult scăzute faţă de valo­rile obişnuite în plină vară, insă In continuare mercurul termometrelor a urcat apreciabil, s-au atins, de exemplu, în ziua de 38 iulie tem­peraturi maxime de 36 grade la rule,ea, Jurilofca și Adamclisi. Temperaturile minime au fost de asemenea deosebit de ridicate. Re­marcăm în acest sens temperatura minimă de 25 grade înregistrată la Jurilofca şi Videle, in noaptea de 28 iulie. In prima parte a săptâminii, in afara unor ploi semnalate luni. Îndeosebi în zonele de deal şi de munte, unde s-au însumat pină la 39 l/m.p. in 24 de ore, se mai pot aminti doar unele cantităţi nesemnificative înregistrate cu to­tul izolat. Incepind de joi vremea a devenit instabilă în zona mun­toasă, iar inspre sfîrşitul săptâmnii instabilitatea s-a accentuat foarte mult in munţii Banatului. PENTRU PERIOADA 2-7 AU­GUST, in primele zile, vremea va fi uşor instabilă, mai ales in zo­nele de deal şi de munte, apoi se va ameliora. Cerul va fi variabil, cu inoourări mai pronunţate după amiezele cînd pe alocuri vor cădea ploi de scurtă durată. Vîntul va prezenta unele intensificări. Tempe­ratura va marca o uşoară scădere la început, apoi va creşte , mini­mele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade, iar maximele între 20 şi 30 grade. IN JUDEŢUL ILFOV, ÎN PERI­OADA 2—7 AUGUST, vremea va fi în general călduroasă şi uşor instabilă, după amiezele. Ploile vor avea caracter local. Temperatura va marca o scădere uşoară la inceput, apoi va creşte, vintul va prezenta intensificări de scurtă durată.

Next