Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-27 / nr. 6944
Faga 2-a DEBUT LA STUDIOUL ARTISTULUI AMATOR O singură brigadă artistică a răspuns „prezent!" Duminică, 24 octombrie, Studioul artistului amator de pe lingă Casa judeţeană a creaţiei populare — Ilfov, şi-a reluat activitatea de toamnă, dedicind prima şedinţă brigăzilor artistice de agitaţie. Participarea numeroasă a instructorilor de brigăzi la această întrunire a studioului ni s-a părut un început de bun augur, numai că programul în sine a avut de suferit din cauza absenţei formaţiilor invitate care trebuiau să ofere participanţilor o bază concretă de discuţie. Din patru brigăzi artistice invitate, care activează în sistemul sindicatelor din judeţ, nu s-a prezentat nici una... Dintre cele trei formaţii in gen, reprezentând căminele culturale, s-a prezentat una singură — cea a căminului cultural din comuna Bulbucata. — I-am anunţat de mult, din timp, ne spunea tov. Stelian Georgescu, instructor cu probleme artistice la Consiliul judeţean al sindicatelor. Am făcut şi cîteva repetiţii cu formaţiile care erau invitate. Motivări se găsesc oricînd... Dar dacă era un concurs sînt sigur că echipele în discuţie n-ar fi absentat. Au fost invitate brigăzile artistice de la Fabrica de vară din Buftea, de la I.T.A.-Bucureşti. Trustul de construcţii al judeţului şi de la I.A.S.-30 Decembrie. De la I.A.S., e adevărat, au venit citiră băieţi dar fetele... lipseau şi programul nu se putea lipsi de ele. Aceste absenţe au determinat modificarea programului propus iniţial şi chiar dacă unele puncte adăugite pe loc s-au dovedit utile, discuţiile purtate cu instructorii din judeţ au scos în evidenţă necesitatea unei mai riguroase organizări a acestor întîlniri, pe viitor. Apreciem ca bine venite expunerile tovarăşilor Viorel Cosma — activist al secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid Ilfov — şi Stelian Filip, profesor la clasa de regie-brigăzi a Şcolii populare de artă din Giurgiu. Vorbitorii au subliniat necesitatea unui mai bune organizări a activităţii artistice pe acest gen, a prezenţei permanente a brigăzilor în viaţa întreprinderilor şi comunelor, caracterul agitatoric al brigăzii, importanţa conţinutului ideatic-educativ al textelor, operativitatea intervenţiilor brigăzii în viaţa comunei, oraşului. De asemenea, au fost sugerate participanţilor cîteva forme concrete şi accesibile în orice loc, de alcătuire a textului brigăzii, demonstrind, in acest fel că realizarea acestuia nu este o „operaţie" rezervată doar scriitorilor, specialiştilor. Programul oferit în continuare de brigada artistică de agitaţie de la căminul cultural din Bulbucata a generat discuţii ample, interesante, numai că, aşa cum spunea înv. Vasile Grigorescu, directorul şcolii din Iepureşti, vechi instructor de brigadă, „mi se pare dificil să critic această merituoasă formaţie, cu aât mai mult cu cît ea a fost singura brigadă care a răspuns invitaţiei la studioul artistului amator... Pe viitor ar trebui să vizionăm cîteva formaţii, pentru ca să putem discuta fără sentimentul vinovăţiei, pe o bază concretă mult mai mare, cu formaţii variate atît în privinţa problemelor abordate, cît şi a regiei, mişcării scenice, interpretării*. Foarte la obiect şi plină de conţinut a fost participarea la discuţii a prof. Anghel Papacioc din comuna Armăşeşti. — Se vorbeşte foarte mult despre caracterul artistic al brigăzii. Dar ce înseamnă aceasta ? Ce se înţelege prin „artistic“ în brigadă ? Termenul, insuficient conturat, poate speria, poate tărăgăna crearea textului de către amatori. Se critică adesea versurile unor texte... Dar brigada nu foloseşte versuri, ci, cel mai, adesea, versificaţii, „spuneri“, cu, sau fără rimă. Cred că la capitolul „artistic“, în brigadă, trebuie vorbit despre spontaneitatea interpreţilor, despre improvizaţie, pe teme date, despre cultivarea talentului nativ. Cred că este, de asemenea, necesar, să se încurajeze crearea textelor pentru un anumit loc, pe anumite probleme. Brigada de la Bulbucata a criticat în programul ei aspecte din mai toate sectoarele de muncă din comună. Nu era oare mai eficient dacă textul se referea o dată la munca în C.A.P., altădată la problemele căminului cultură, altădată la altele... ? Apoi, am observat şi astăzi o mai veche limitare a obiectivelor satirizate de brigadă, la aspecte oarecum tocite, nu dintre cele mai arzătoare: amenajarea lacului de peşte, beţia... Avem şi noi brigadă artistică la Armăşeşti Vorbesc adesea cu tovarăşul secretar al comitetului comunal de partid despre problemele deficitare cele mai importante din comună, pe care brigada este datoare să le satirizeze. Remarc însă, la brigada de la Bulbucata, un lucru extrem de meritoriu: cei opt bărbaţi şi cele două femei-interpreţi sunt oameni foarte serioşi, maturi, sunt cadre didactice... Un punct de vedere interesant în discuţia şedinţei, ni s-a părut şi rel exprimat de tov. Cornel Codiţă, textier şi instructor al brigăzilor artistice de agitaţie de la Fabrica de vară şi Casa de cultură din Buftea. „ Am văzut brigada de la Bulbucata cu doi ani în urmă, pe scena unui concurs. Recunosc astăzi interpreţii de atunci, oameni serioşi şi pasionaţi de ceea ce spun şi cîntă pe scenă. Aceasta înseamnă că formaţia deţine acea calitate excepţională pe care o dorim tuturor brigăzilor — permanenta în activitate. Programul a fost lăudat dar şi criticat acim. Eu cred că este foarte dificil să-ţi dai seama de eficienţa unui astfel de program, dacă nu-1 asculţi, dacă nu-1 vezi acolo, in mijlocul oamenilor pentru care a fost creat. Multitudinea aspectelor criticate este un lucru bun, chiar dacă brigada s-a limitat la comentarii, fără abordarea speciilor diverse literare : fabulă, parodie, scenetă, monolog, cuplet etc. E adevărat, brigada ar fi cîştigat mult un conţinut dar şi din punct de vedere artistic, dacă textul ar fi fost alimentat cu date dintre cele majore... Dar e o problemă strîngerea acestor date... Ştiu din proprie experienţă , cînd mă duc la sindicat să solicit material concret pentru alcătuirea textului, aud aproape mereu : „Iar aspecte ?“ Şi in continuare ni se dau aceleaşi „necazuri“ cu omul de serviciu, cu şoferul, cu beţivul de la secţia cutare, în timp ce probleme cu adevărat majore în viaţa întreprinderii sau localităţii rămîn cumva „tabu“... în altă ordine de idei, cred că ar trebui desfiinţate concursurile între brigăzile de agitaţie, care înghit cheltuieli mari de fonduri şi energie , să lăsăm în locul lor întîlnirile bitrimestriale în cadrul studioului artistului amator care ar putea deveni o adevărată tribună permanentă a brigăzilor. Şi, fireşte, spectacolele la sediul fiecăreia. Din cuvintul instructorilor şi directorilor de cămine culturale de la Gălbinaşi, Periş, Niculeşti, Chirnogi, de la I.C.M.-Bucureşti, s-au desprins, de asemenea, propuneri demne de luat în seamă în activitatea viitoare de îndrumare a brigăzilor artistice de agitaţie din judeţul Ilfov. în ceea ce ne priveşte, felicităm colectivul brigăzii artistice din Bulbucata pentru prezenţa sa continuă în viaţa comunei, dovedită şi prin răspunsul prompt la invitaţia studioului artistului amator. Dar considerăm necesar ca în şedinţele viitoare, sectorul de resort de la Casa creaţiei populare să organizeze mai riguros programul destinat instructorilor, oferind spre discutare şi alte formaţii-model, pentru a nu se mai recurge la improvizaţii inadecvate de tipul acelor „dialoguri“ între metodistul Casei de creaţie şi unul dintre instructorii aflaţi în sală... Ideea sprijinirii în studio a cadrelor şcolarizate prin cursurile periodice ale Şcolii populare de artă din Giurgiu, chiar ideea acelor dialoguri ad-hoc ar putea fi deosebit de eficiente, cu condiţia valorificării lor în sensul cel mai inait al obiectivului propus : brigada artistică de agitaţie — formă a muncii politice de masă, pentru care textul, problemele satirizate reprezintă condiţia principală de realizare a educaţiei maselor. DORINA BADESCU BREVIAR JURIDIC Noua reglementare privind stabilirea domiciliului în oraşele mari Prin noul decret privind stabilirea domiciliului în oraşele declarate oraşe mari, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a avut in vedere asigurarea unei juste corelări Intre capacitatea de cuprindere a fondului locativ existent şi a celui aflat in construcţie, precum şi afluxul de cadre către instituţiile şi organizaţiile economice situate in aceste oraşe. In acest scop, Consiliul de Miniştri va stabili anual, pe baza propunerilor ministerelor şi a celorlalte organe centrale, cu avizul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, numărul de persoane ce pot fi transferate sau angajate din alte localităţi în oraşele care potrivit legii sunt declarate oraşe mari, cadre necesare pentru aparatul central, pentru cel al unităţilor în subordine şi pentru comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, cum şi pentru unităţile lor în subordine. De asemenea, miniştrii, ceilalţi conducători ai organelor centrale, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al marticipiului Bucureşti, au fost abilitaţi ca, în limita numărului de persoane stabilie prin să dea aprobări nominale pentru persoanele care vor fi angajate sau transferate, pe durată nedeterminată, în oraşele mari, cu condiţia să le asigure lor şi familiilor lor locuinţe corespunzătoare. Conducătorii organizaţiilor socialiste la care se angajează sau se transferă angajaţii în cauză trebuie să le elibere dovezi necesare pentru efectuarea menţiunilor de stabilire a domiciliului. In plus, legea prevede că pot să-şi stabilească domiciliul în oraşe mari, fără aprobări nominale , angajaţii prin concurs, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii şi invers, minorii care se mută la persoanele obligate să le acorde întreţinere, la tutore ori la persoane sau familii la care au fost daţi în plasament familial sau cărora le-au fost încredinţaţi spre creştere, educare şi întreţinere, potrivit legii, precum şi persoanele puse sub interdicţie care se mută la reprezentanţii lor legali. De asemenea, absolvenţii institutelor de învăţămînt superior îşi pot stabili domiciliul în oraşele care, potrivit legii sunt declarate oraşe mari, în baza repartiţiei comisiei guvernamentale. Persoanele care au locuinţă proprietate personală în oraşele mari şi care, ulterior dobîndirii proprietăţii, şi-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni la vechiul domiciliu după încetarea raporturilor de muncă, dacă cu asigurată cazarea în locuinţă proprie. Acelaşi drept îl au ofiţerii, maiştrii şi subofiţerii, în termen de un an de la data trecerii in rezervă pentru motive ce nu le sunt imputabile, dacă au domiciliul în oraşe mari şi au plecat în alte localităţi în interesul serviciului. V. POPESCU mssmss. MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18,90 Deschiderea emisiunii. Mieii meşteri mari — transmisiune de la Expoziţia „Tineretul şcolar şi munca' deschisa la Palatul Pionierilor. 18,23 Tragerea Pronoexpres. 18,30 Handbal feminin : România — U.R.S.S. (trofeul Carpaţi) — transmisiune directă de la Cluj. In pauză. Ora 18,33 : 1001 de seri. 19.80 Telejurnalul de seara. 20.00 Ancheta T.V. O întrebare despre tinerețe. 30.50 Telecinemateca. Film artistic * „Porte des Lilas“ cu: Dany Cărei, Pierre Brasseur, Georges Brassens. Henri Vidai. Regla : Renp Clair. 22.33 Teleglob : Teheran, 32,45 Telejurnalul de noapte: 22,53 Fotbal : Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european) — înregistrare de la Praga. RADIO MIERCURI 87 OCTOMBRIE PROGRAMUL I H.p* Compozitorul săpiSnismi — Camille Saint-Saëns : 14,30 Balade pi jocuri populare : 13,00 Buletin de ştiri ; 13,03 Tidle de legende româneşti ; 13,30 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,13 Melodii de Gelu Solomonescu ; 16,33 Piese corale de D. D. Botez; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate; 20,50 Crntă Cornelia Bălu şi Alexandru Grozuţă; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 Bijuterii muzicale; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport : 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară (continuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Muzică populară ; 14,30 Cartea ştiinţifică *; 14,40 Recital de violoncel Serafim Antropov ; 13,00 Melodii de Petre Andreescu şi Ionel Femic ; 15,30 Radioşcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,30 Pe teme medicale ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,00 Cântece şî jocuri populare ; 17,30 Piese interpretate la harpă ; 17,60 Valsuri ; 18,00 Publicitate radio; 18,20 Muzica românească ; 19,00 Buletin de știri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Antologie poetică ; 19,30 Noapte bună, copil ; 20,00 Muzică populară de virtuozitate ; 20,15 Teatru radiofonic ; 21,51 Muzică uşoară ; 22,00 piese instrumentale de Enrique Granados ; 22,30 Universitatea radio; 22.43 Serenade in ritmuri moderne ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Concert simfonic ; 23.30 Muzică de estradă ; 23.50 Selectiuni din operetele „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu şi „Tirgul de fete" de Filaret Barbu ; 0,10 Concert susţinut de Orchestra Naţională a Operei din Monte Carlo; 0,53—1,00 Buletin de ştiri. JOI 28 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Odă limbii române ; 10,00 Buletin de ştiri; 10.05 Muzică populară din Moldova ; 10,30 Clubul călătorilor; 11,00 Buletin de ştiri ; 11.05 Formaţia Freddy Balta ; 11,15 Din ţările socialiste ; 11,30 Din inimă-d crităm, partid iubit — cintece şi versuri ; 11,50 Cotele apelor Dunării ! 12,00 Muzică uşoară de Paul Urmuzescu ; 12,10 Recital de opera Leontyne Price ; 12,30 Intilnire cu melodia populară şi Interpretul preferau; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană; 13,25 Criierii pretutindeni. PROGRAMUL II! 6,00—8,05 Program muzica de dimineaţă ; 8,03 Tot Înainte ; 8,20 Preludiu simfonic ; 9,00 Prelucrări corale de George Demeteanu ; 9,15 Opereta „Cetăţeanul sentimental“ de Arien (selecţiuni) ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Muzică populară a Filarmonicii din Cluj ; 10,00 Arii din opere ; 10,30 Cintece pentru toate vîrstele ; 11,00 Popas folcloric ; 11,30 Muzică uşoară; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Discuri Electrecord — muzică uşoară ; 12,30 Fragmente din opereta „Cîntec gitan“ de Maurice Yvam ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE •MIERCURI 27 OCTOMBRIE Soarele Londrei, ora 19,30 ; Teatrul de Operetă: Adio Charlie, ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Nottara" (sala Magheru), iubire pentru Iubire, ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu). Nicnic, ora 20 : Teatrul de Comercie. Omul care a văzut moartea, ora 19.30 : Teatrul Giulești. Floarea de cactus, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu". O poveste cu cintec, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (sala Victoria). Cartea cu Apolodor, ora 15 : Teatrul „Țăndărică" (sala Academiei). Cinci săptămlni In balcon, ora 9.30: Teatrul „Ion Creangă". CINEMATOGRAFE N-am cintat niciodată pentru tata : Capitol (9.30; 11.45 ; 14 ; 16.30); Favorit (9.15 ; 9.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15; 20.30) ; Melodia (9.15; 11.15; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Modern ( 11.13 ; 13.30 ; 16 ; 18.13 ; 20.30). Voi sări din nou peste băltoace : Central (0.13 11.30 ; 13.43 ; 16 ; 18.15; 20.30) . Fraţi! Karamazov : Doina (19). Lampa lui Aladin : Doina (11.30; 13.45 ; 16). Motodrama : Flacăra (13.30 ; 18 ; 20.16). Povestirile lui Holtmann : Unirea (15.30; 18 ; 20.30). Fraţii: Cringaşi (15.30; 18; 20.13); Cromwell : Viitorul (15.19) ; Arta (16 ; 19.30). Asediul : Cosmos (13.30 ; 18; 20.13). Aşteptarea : Vitan (15.30 ; 17.45 ; 20.13). Marele premiu : Patria (9.30 ; 13; 16.30 ; 20). Timpul berzelor : Drumul Sării (15.30 ; 17.43 ; 20). Floarea de cactus : Scala (9; 11.15; 13.30; 16.13; 18.45; 21.15); Festival , (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21). Romanticii: Moșilor (13.30 ; 17.45; 20). Ritmuri spaniole : Luceafărul (9 ; 11.15 ; 13.30 ; ÎS ; 18.30 ; 21); Feroviar (9 ; 11.13 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.43). Simon Bolivar : Victoria (8.30 ; 10.43; 13; 15.30 ; 18 ; 20 30). Parada circului : Timpuri Noi (9.15; 11 ; 12.45 ; 14.16 ; 16.15). Program de documentare In premieră : Timpuri Noi (18.30 ; 20.13). Steaua de tinichea : București (8.43; 10.45 ; 12.43 ; 14.45 ; 16.45 ; 18 . 21) , Excelsior (9; 13 ; 13;30; 16; 18.30; 20.43); Gloria (9 : 11.13 ; 13.30 : 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Tomis (9; 11.13 ; 13.30: 16 ; 18.15 ; 20.30) Săptămâna nebunilor : Buzesti (15.45; 18 . 20.151. Aeroportul : Grivita (8.30 ; n.15; 14.15 ; 17 . 20) ; Miorița (9 ; 12.13 ; 15.45; 19.13) ; Flamura (9 ; 12.30 ; 16; 19.30) . Brigada Diverse in alertă : Pacea (15.45; 18 . 20). Omul orchestră : Lumina (9—21). Termen : înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17.43 ; 20). După vupe : Bucegi (13.45; 18; 20.15), Giuleşti (13.30 ; 18 ; 20.15). Boxerul : Lira (13.30 ; 18 ; 20.13). Tick, Tick, Tick: Munca (18; 18 . 20). Haiducii lui Şaptecai : Laromet (15.30 ; 17.30 ; 20.30). Hello, Dolly ! : Floreasca (15.30 ; 19) , Aurora (9 . 13 ; 16; 19.30). Şansa : Rahova (15.30 ; 18 ; 20.15). Greşeala fatală : Ferentari (13.30; 17.45 ; 20). O floare şi doi grădinari : Volga (9 ; 12.13 ; 15.43 ; 19.15). Cele şapte logodnice ale caporalului zbruev ! Progresul (15.30; 18 . 20) . GIURGIU Bucureşti ; Floarea soarelui. Lumina : Aşteptarea. OLTENIŢA Flacăra : Lekis. S N.O. : Cazul C.L. URZICENI Pacea : 34—25 nu se Înapoiază. BUFTEA Libertăţii ; Moartea filatelistului. BOLINTIN Luceafărul . Ambuscada. STAREA TIMPULUI institutul meteorologic comunica • In următoarele 24 de ore, vreme in curs de racire ușoară. Cerul va fi temporar noros. Vint moderat din sectorul nord-estic. Temperatura minuna va fi cuprinsă intre 3 si 3 grade. Iar maxima Imre 13 si 15 grade. In următoarele trei zile, vreme in general frumoasă dar rece noaptea şi dimineaţa. Cer variabil, sint slab pinâ la potrivit. Temperatura in scădere uşoară apoi in creştere. STEAGUL ROŞU ...Azi, am vindut păsări. Nu cu bucata, ci la cîntar. Ce mi-am zis: ia să încerc să ciupesc ceva. Le-ar fi udat să atirne mai greu, aşa cum mai fac cu varza, dar cine a văzut găini plouate ? Poate dacă erau curci... Cum insă nu am vrut să pierd ocazia, am scos plumbul de la greutăţile tereziei. Nu-i greu de imaginat că astfel am reuşit să „îngraş“ toate orătăniile. Bineînţeles că sporul obţinut a contribuit la înmulţirea „economiilor“ mele. Ceea ce mă surprinde este faptul că prinsă „un fapt“, cum se zice, mi s-a făcut o muştrulutală ,,clasa întiia“. Şi nu înţeleg de ce. Parcă s-ar fi intimplat mare lucru. Ce ţi-e şi cu oamenii ăştia... ..Nu ştiu ce să mai cred. Am intrat intr-o zodie neagră. M-am certat, dar nu glumă, cu şeful meţei. Şi de ce ? Am şi eu obligaţiile mele. Aşa că am pus deoparte nişte cartofi pentru cunoştinţe. Unde mai pui ca, servindu-i, vorba ceea, împuşc doi iepuri: o dată mai ciupesc ceva, doar le dau marfă de expoziţie, apoi îmi întăresc relaţiile. Ei bine, şeful n-a vrut să ţină ■ seama de toate astea şi mi-a făcut observaţie in plin public. Nici eu nu m-am lăsat şi i-am zis să mă ţină minte cu a trăi“... ...Iarăşi ghinion. Se ţin toţi de capul meu. Auzi, să respect lista de preţuri! Păi dacă m-aş lua după ea... Şi, la urma urmei, n-am făcut mare lucru. Am rotunjit preţul. Ce să ne mai trecurcăm cu mărunţişul ? Dai un leu, iei o legătură de pătrunjel Dai doi lei, iei şi una de morcovi Cu cine să te înţelegi insă ? Pe cumpărători ii mai lămuresc eu, dar cu ăştia de la Inspectoratul comercial, parc-aş vorbi cu pereţii... Unde mai pui că s-au supărat şi pentru nişte legume şi zarzavaturi. Cică n-aveau forme legale. Adică nu se poate găti decit cu acte!... —Mă uit la procesul-verbal întocmit şi nu-mi vine a crede Am fost amendată cu 850 lei. Vrind, nevrînd, trebuie să-i dau Dacă mă gindesc insă, nu-i prea mare pagubă. Am eu grijă să-i recuperez că doar n-or fi intrat zilele-n sac !... ..Insftrşit, cum zice poetul: e soare şi pe uliţa mea. Simt că-mi creşte inima. Iar la duşmani, adică la cei de la Inspectoratul comercial, se usucă. Au cerut ei conducerii magazinului să rţt i se desfacă contractul de muncă, dar iată că nu se poate . Şefii mei, nu ăia din piaţă sau mai ştiu eu de unde, nu vor. Păi, dacă mă gindesc bine, unde mai găsesc ei aşa salariată Intrerupem aici prezentarea înscmrsărilor gestionarei Aurica Datcu. Faptele relatate au „greutate“ , sunt edificatoare. Poate că de data aceasta, conducerea Magazinului Intercooperatist Olteniţa va găsi de cuviinţă să adopte măsurile cuvenite. Mai precis, să renunţe la atitudinea de îngăduinţă întrucît în cazul de faţă, toleranţa manifestată pînă acum încalcă cele mai elementare prevederi legale. Pe de altă parte, considerăm că n-ar fi exclus ca o cercetare mai amănunţită din partea organelor de resort a situaţiei materiale a „autoarei“ să ducă la cunoaşterea şi altor „taine“ aflate în teşchereaua gestionarei Aurica IDatcu, teşcherea ce se pare că nu-i prea uşoară. TRAIAN POPESCU FOILETON Ciupitură cu ciupitură se face teşchereaua grea (DIN ÎNSEMNĂRILE GESTIONAREI AURICA DATCU, SALA RIATĂ A MAGAZINULUI INTERCOOPERATIST OLTENIȚA) PREMIERĂ LA TEATRUL „DINOTTARA" „Omul care..." de Horia Lovinescu O dramă de contraspionaj autentic (în regia lui George Rafael) cu profunde implicaţii sociale, cu interesante dar contrastante psihologii individuale si colective, cu multe conflicte de tip poliţist in prim-planuri Si în detaliu, fără împuşcături şi cadavre, structurată de autor cu o logică sui-generis, menită să asmmpere în final curiozitatea setoasă, a spectatorului, lăsat să descopere şi să judece el însuşi adevărata misiune a inginerului comunist Matei Albu (Ion Dichiseanu). Tinăr, capabil, voluntar, spontan, inteligent, apreciat de directorul general Paciurea (Val Săndulescu), drept „copilul minune” al institutului. Matei Albu conduce în străinătate o delegaţie de specialişti, cu scopul de a reuşi să verifice o licenţă lipsită de randament. O bandă de spioni, printre care descoperim pe Eliza, femeia frumoasă (Marga Barbu), cu un rol determinant în deznodămîntul acţiunii. Şeful (Constantin Brezeanu), Fredy Polaxis (Mircea Anghelascu), recurgind la droguri şi diferite metode de şantaj, bazate pe un modern aparataj tehnic, reuşeşte să-l racoleze pe Albu cu intenţia de a afla o serie de date din activitatea institutului C.S.T.R. Acceptarea compromisului are drept urmare facilitarea audienţei lui Albu la directorul întreprinderii străine, spre a putea verifica licenţa intr-un laborator. Astfel, „Omul care...” suferă dar învinge, mai bine zis supravieţuieşte unor momente de înaltă tensiune dramatică, se întoarce in ţară cu datoria împlinită. Spionii nu renunţă la planurile lor şi acţiunea se complică pe frontul nevăzut. Integru, perseverent, tenace, Matei işi cunoaşte bine misiunea şi nu renunţă la a dejuca planurile spionilor care ţin cu tot dinadinsul să afle unele amănunte din activitatea institutului, reuşind să descopere în cele din urmă întreaga reţea de spionaj. întâlnirile lui Matei cu persoanele suspecte de tipul lui Fredy Polyxis sau Elizei, femeie frumoasă, au un scop bine definit, dar motivul comportării suspicioase a tânărului inginer nu au cum să şi-l explice, fireşte, invidioşii săi colegi dintre care amintim pe guralivul Pădureţ, director tehnic, C.S.T.R. (bine realizat de Petrică Popa). Asistăm la un moment dat la o scădere a pulsului spectacular, cînd adunarea generală de partid hotărăşte sancţionarea lui Matei cu vot de blam cu avertisment. Un plus de detaliu scenic ne face astfel să cunoaştem tipuri timide, nereprezentative pentru titlul de comunist. Chiar Crainic, secretarul organizaţiei de partid (în interpretarea lui George Buznea) este unul dintre aceştia. În planurile secundare ale conflictului se desfăşoară criza căsniciei lui Matei. Sanda Albu (Anda Caropol) ne apare ca o soţie devotată şi neliniştită de purtarea soţului. Finalul dramei, aduce în prim plan înaltul personaj interpretat de excelentul actor George Constantin, care lămureşte adevărata misiune a lui Matei Albu. Construcţia piesei ca atare, precum şi tratarea ei artistică, determină pelerinajul in spaţiul scenic a 35 de personaje, mai mult sau mai puţin bine conturate. Ion Dichiseanu Interpretează cu brio un personaj de adîncă subtilitate. Mucalit. Mihai Herovianu (Parapontu — inginer (C.S.T.R.) creează momente psihologice de necesară relaxare, la timpul potrivit. Distinsă ca de obicei, Marga Barbu. In rolul Elizei, femeie frumoasă, perseverează In a ne convinge cât ştie să interpreteze acest rol de pisică ce-şi ascunde ghiarele. Anda Caropol aduce cu dezinvoltură în spectrul scenic o culoare diafană, relevind cu bună ştiinţă puritatea morală a Sandei. Dincolo de unele scăderi care ţin de tehnica regizorală, dacă ne gindim cel puţin la ţinuta adunării de partid, ori la costumaţia inadecvată a doamnelor de la recepţie, şi, de ce nu, chiar la schimbarea tablourilor într-o ambianţă sonoră lugubră, cazul de conştiinţă al lui Matei Albu, din inspirata piesă semnată de Horia Lovinescu, merită să fie văzut în toată amplitudinea desfăşurării sale scenice, graţie realizării artistice a unui talentat colectiv de actori. G. BAJENARU Moment din spectacolul cu Ion Dichiseanu şi Anda Caropol Muzeul literaturii române La 71 octombrie cînd marele cărturar care a fost Perpessicius ar fi trebuit să împlinească opt decenii de viaţă, Muzeul literaturii române, al cărui părinte spiritual a fost, s-a inaugurat intr-un cadru festiv. Momentul capătă semnificaţia unei sărbători a culturii româneşti, căci instituţia de înalt prestigiu exemplifică documentar drumul literaturii române de la origini şi până în prezent, intr-o amplă şi substanţială expunere tematică ce reţine, îndeosebi, marile momente literare naţionale pe care le-au ilustrat personalităţi ale culturii noastre. De la manuscrisele slavoneşti ale veacului al XV-lea, la corifeii Şcolii ardelene, ai paşoptismului, Junimii, Sămănătorului, perioadei interbelice şi pină la realizările literare ale anilor noştri, vizitatorul contemplă un panoramic multisecular de inteligenţă cultă românească în materia scrisului artistic. O înlănţuire organică de etape, generate de realităţi istorice oscilatorii, face din muzeul de curind inaugurat încă un patrimoniu cultural ce explică generic un flux permanent de creaţie perpetuind un timp responsabilitate faţă de naţiune, faţă de limbă, de fiinţa sensibilă a poporului, de tot ce s-a petrecut în jurul arcului carpatic, vatră de înţelepciune, nesecat izvor de geniu. Tuturor creatorilor de artă, tuturor celor care iau contact nemijlocit la realitatea istorică sau contemporană a ţării, noul lăcaş de cultură le oferă suficiente dovezi că avem o literatură de tradiţie cu piscuri de invidiat. Şerban Cioculescu, Dimitrie Păcurariu şi Al. Oprea au marcat atmosfera sărbătorească a debutului prin vibrante alocuţiuni evocînd personalitatea autorului monumentalei ediţii Eminescu, oprindu-se îndeosebi asupra profitului său moral, exemplară existenţă ştiinţifică, devotată pină la sacrificiu nobilei munci de cer-cetare. IONUŢ NICULESCU UZINA SEMĂNĂTOAREA BUCUREŞTI, Spl. Independentei nr. 319, sector 7, telefon 13.68.10/232 angajează de urgenta: lăcătuşi pentru prese, frezori, macaragii autorizaţi, zidari calificaţi şi muncitori necalificaţi. Se angajează din Bucureşti şi din provincia care au condiţii de navetă sau cu viză de flotant. întreprinderea de contractări şi preindustrializare a materiilor prime pentru industria uşoară - D. C. A. ILFOV str. Sf. Apostoli nr. 68 sect. 6 telefon 15.15.63 ANGAJEAZĂ URGENT: şef depozit clină, piei şi textile, cu îndeplinirea condiţiilor legale conform H.C.M. 914/1968 pentru Centrul de contractări şi achiziții (CCA) Oltenița. ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREȘTI str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZA URGENT : — mecanici auto — pompagii — fochişti — şoferi — electricieni întreţinere — muncitori necalificaţi — dactilografe Informaţii suplimentare se pot obţine: ICAB — Gospodăria Canalizări — str. Fîntînica nr. 39 sector 3 telefon 35.06.50 interior 94 — tramvai 14. FABRICA DE CĂRĂMIZI URZICENI, JUDEȚUL ILFOV Angajează urgent 2 (doi) strungari categoria V—VI. Salarizarea conform HCM Nr. 914/1968.