Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-27 / nr. 6944

Fag­­a 2-a DEBUT LA STUDIOUL ARTISTULUI AMATOR O singură brigadă artistică a răspuns „prezent!" Duminică, 24 octombrie, Studioul artistului amator de pe lingă Casa judeţeană a creaţiei populare — Ilfov, şi-a reluat activitatea de toamnă, dedicind prima şedinţă brigăzilor artistice de agitaţie. Par­ticiparea numeroasă a instructori­lor de brigăzi la această întrunire a studioului ni s-a părut un înce­put de bun augur, numai că pro­gramul în sine a avut de suferit din cauza absenţei formaţiilor in­vitate care trebuiau să ofere par­ticipanţilor o bază concretă de dis­cuţie. Din patru brigăzi artistice invitate, care activează în sistemul sindicatelor d­in judeţ, nu s-a pre­zentat nici una... Dintre cele trei formaţii in gen, reprezentând cămi­nele culturale, s-a prezentat una singură — cea a căminului cultural din comuna Bulbucata. — I-am anunţat de mult, din timp, ne spunea tov. Stelian Geor­­gescu, instructor cu probleme artis­tice la Consiliul judeţean al sindi­catelor. Am făcut şi cîteva repetiţii cu formaţiile care erau invitate. Motivări se găsesc oricînd... Dar dacă era un concurs sînt sigur că echipele în discuţie n-ar fi absen­tat. Au fost invitate brigăzile ar­tistice de la Fabrica de vară din Buftea, de la I.T.A.-Bucureşti. Trustul de construcţii al judeţului şi de la I.A.S.-30 Decembrie. De la I.A.S., e adevărat, au venit citi­ră băieţi dar fetele... lipseau şi programul nu se putea lipsi de ele. Aceste absenţe au determinat modificarea programului propus iniţial şi chiar dacă unele puncte adăugite pe loc s-au dovedit utile, discuţiile purtate cu instructorii din judeţ au scos în evidenţă ne­cesitatea unei mai riguroase orga­nizări a acestor întîlniri, pe viitor. Apreciem ca bine venite expune­rile tovarăşilor Viorel Cosma — activist al secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid Ilfov — şi Stelian Filip, profesor la clasa de regie-brigăzi a Şcolii populare de artă din Giurgiu. Vor­bitorii au subliniat necesitatea unui mai bune organizări a activităţii artistice pe acest gen, a prezenţei permanente a brigăzilor în viaţa întreprinderilor şi comunelor, ca­racterul agitatoric al brigăzii, im­portanţa conţinutului ideatic-edu­cativ al textelor, operativitatea in­tervenţiilor brigăzii în viaţa comu­nei, oraşului. De asemenea, au fost sugerate participanţilor cîteva forme con­crete şi accesibile în orice loc, de alcătuire a textului brigăzii, de­­monstrind, in acest fel că realiza­rea acestuia nu este o „operaţie" rezervată doar scriitorilor, specia­liştilor. Programul oferit în continuare de brigada artistică de agitaţie de la căminul cultural din Bulbucata a generat discuţii ample, intere­sante, numai că, aşa cum spunea înv. Vasile Grigorescu, directorul şcolii din Iepureşti, vechi instruc­tor de brigadă, „mi se pare dificil să critic această merituoasă for­maţie, cu aât mai mult cu cît ea a fost singura brigadă care a răs­puns invitaţiei la studioul artistu­lui amator... Pe viitor ar trebui să vizionăm cîteva formaţii, pentru ca să putem discuta fără sentimentul vinovăţiei, pe o bază concretă mult mai mare, cu formaţii variate atît în privinţa problemelor abordate, cît şi a regiei, mişcării scenice, interpretării*. Foarte la obiect şi plină de con­ţinut a fost participarea la discuţii a prof. Anghel Papacioc din comu­na Armăşeşti. — Se vorbeşte foarte mult des­­pre caracterul artistic al brigăzii. Dar ce înseamnă aceasta ? Ce se înţelege prin „artistic“ în brigadă ? Termenul, insuficient conturat, poa­te speria, poate tărăgăna crea­rea textului de către ama­tori. Se critică adesea versu­rile unor texte... Dar brigada nu foloseşte versuri, ci, cel mai, a­­desea, versificaţii, „spuneri“, cu, sau fără rimă. Cred că la capitolul „artistic“, în brigadă, trebuie vor­bit despre spontaneitatea interpre­ţilor, despre improvizaţie, pe teme date, despre cultivarea talentului nativ. Cred că este, de asemenea, necesar, să se încurajeze crearea textelor pentru un anumit loc, pe anumite probleme. Brigada de la Bulbucata a criticat în programul ei aspecte din mai toate sectoa­rele de muncă din comună. Nu era oare mai eficient dacă textul se referea o dată la munca în C.A.P., altădată la problemele căminului cultură­, altădată la altele... ? Apoi, am observat şi astăzi o mai veche limitare a obiectivelor satirizate de brigadă, la aspecte oarecum tocite, nu dintre cele mai arzătoare: a­­menajarea lacului de peşte, beţia... Avem şi noi brigadă artistică la Armăşeşti Vorbesc adesea cu tova­răşul secretar al comitetului comu­nal de partid despre problemele deficitare cele mai importante din comună, pe care brigada este da­toare să le satirizeze. Remarc însă, la brigada de la Bulbucata, un lucru extrem­ de meritoriu: cei opt bărbaţi şi cele două femei-in­­terpreţi sunt oameni foarte serioşi, maturi, sunt cadre didactice... Un punct de vedere interesant în discuţia şedinţei, ni s-a părut şi rel exprimat de tov. Cornel Codiţă, textier şi instructor al brigăzilor artistice de agitaţie de la Fabrica de vară şi Casa de cultură din Buftea. „ Am văzut brigada de la Bul­bucata cu doi ani în urmă, pe sce­na unui concurs. Recunosc astăzi interpreţii de atunci, oameni se­rioşi şi pasionaţi de ceea ce spun şi cîntă pe scenă. Aceasta înseam­nă că formaţia deţine acea calitate excepţională pe care o dorim tutu­ror brigăzilor — permanenta în activitate. Programul a fost lăudat dar şi criticat acim. Eu cred că este foarte dificil să-ţi dai seama de efi­cienţa unui astfel de program, dacă nu-1 asculţi, dacă nu-1 vezi acolo, in mijlocul oamenilor pentru care a fost creat. Multitudinea aspecte­lor criticate este un lucru bun, chiar dacă brigada s-a limitat la comentarii, fără abordarea speciilor diverse literare : fabulă, parodie, scenetă, monolog, cuplet etc. E a­­devărat, brigada ar fi cîştigat mult un conţinut dar şi din punct de ve­dere artistic, dacă textul ar fi fost alimentat cu date dintre cele majo­re... Dar e o prob­lemă strîngerea acestor date... Ştiu din proprie ex­perienţă , cînd mă duc la sindicat să solicit material concret pentru alcătuirea textului, aud aproape mereu : „Iar aspecte ?“ Şi in con­tinuare ni se dau aceleaşi „neca­zuri“­­ cu omul de serviciu, cu şo­ferul, cu beţivul de la secţia cuta­re, în timp ce probleme cu adevă­rat majore în viaţa întreprinderii sau localităţii rămîn cumva „tabu“... în altă ordine de idei, cred că ar trebui desfiinţate concursurile între brigăzile de agitaţie, care înghit cheltuieli mari de fonduri şi ener­gie , să lăsăm în locul lor întîlni­­rile bitrimestriale în cadrul stu­dioului artistului amator care ar putea deveni o adevărată tribună permanentă a brigăzilor. Şi, fireşte, spectacolele la sediul fiecăreia. Din cuvintul instructorilor şi directorilor de cămine culturale de la Gălbinaşi, Periş, Niculeşti, Chir­­nogi, de la I.C.M.-Bucureşti, s-au desprins, de asemenea, propuneri demne de luat în seamă în acti­vitatea viitoare de îndrumare a brigăzilor artistice de agitaţie­ din judeţul Ilfov. în ceea ce ne priveşte, felicităm colectivul brigăzii artistice din Bul­bucata pentru prezenţa sa conti­nuă în viaţa comunei, dovedită şi prin răspunsul prompt la invitaţia studioului artistului amator. Dar considerăm necesar ca în şedinţele viitoare, sectorul de resort de la Casa creaţiei populare să organize­ze mai riguros programul destinat instructorilor, oferind spre discu­tare şi alte formaţii-model, pentru a nu se mai recurge la improvizaţii inadecvate de tipul acelor „dia­loguri“ între metodistul Casei de creaţie şi unul dintre instructorii aflaţi în sală... Ideea sprijinirii în studio a cadrelor şcolarizate prin cursurile periodice ale Şcolii popu­lare de artă din Giurgiu, chiar ideea acelor dialoguri ad-hoc ar putea fi deosebit de eficiente, cu condiţia valorificării lor în sensul cel mai inait al obiectivului pro­pus : brigada artistică de agitaţie — formă a muncii politice de ma­să, pentru care textul, problemele satirizate reprezintă condiţia prin­cipală de realizare a educaţiei ma­selor. DORINA BADESCU BREVIAR JURIDIC Noua reglementare privind stabilirea domiciliului în oraşele mari Prin noul decret privind stabi­lirea domiciliului în oraşele decla­rate oraşe mari, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a avut in vedere asigurarea unei juste corelări Intre capacitatea de cuprindere a fondului locativ exis­tent şi a celui aflat in construcţie,­­ precum şi afluxul de cadre către instituţiile şi organizaţiile econo­mice situate in aceste oraşe. In acest scop, Consiliul de Miniştri va stabili anual, pe baza propune­rilor ministerelor şi a celorlalte organe centrale, cu avizul comite­telor executive ale consiliilor popu­lare judeţene, numărul de persoa­ne ce pot fi transferate sau an­gajate din alte localităţi în oraşele care potrivit legii sunt declarate oraşe mari, cadre necesare pentru aparatul central, pentru cel al uni­tăţilor în subordine şi pentru co­mitetele executive ale consiliilor populare judeţene, cum şi pentru unităţile lor în subordine. De ase­menea, miniştrii, ceilalţi conducă­tori ai organelor centrale, precum şi preşedinţii comitetelor executive­­ ale consiliilor populare judeţene şi al marticipiului Bucureşti, au fost abilitaţi ca, în limita numărului de persoane stabilie prin să dea aprobări nominale pentru per­soanele care vor fi angajate sau transferate, pe durată nedetermi­nată, în oraşele mari, cu condiţia să le asigure lor şi familiilor lor locuinţe corespunzătoare. Conducă­torii organizaţiilor socialiste la care se angajează sau se transferă an­gajaţii în cauză trebuie să le eli­­bere dovezi necesare pentru efec­tuarea menţiunilor de stabilire a domiciliului. In plus, legea prevede că pot să-şi stabilească domiciliul în oraşe mari, fără aprobări nominale , an­gajaţii prin concurs, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii şi invers, minorii care se mută la persoanele obli­gate să le acorde întreţinere, la tutore ori la persoane sau familii la care au fost daţi în plasament familial sau cărora le-au fost în­credinţaţi spre creştere, educare şi întreţinere, potrivit legii, pre­cum şi persoanele puse sub inter­dicţie care se mută la reprezen­tanţii lor legali. De asemenea, absolvenţii insti­tutelor de învăţămînt superior îşi pot stabili domiciliul în oraşele care, potrivit legii sunt declarate oraşe mari, în baza repartiţiei co­misiei guvernamentale. Persoanele care au locuinţă pro­prietate personală în oraşele mari şi care, ulterior dobîndirii proprie­tăţii, şi-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schim­bării locului de muncă, pot reveni la vechiul domiciliu după înceta­rea raporturilor de muncă, dacă cu asigurată cazarea în locuinţă proprie. Acelaşi drept îl au ofi­ţerii, maiştrii şi subofiţerii, în ter­men de un an de la data trecerii in rezervă pentru motive ce nu le sunt imputabile, dacă au domiciliul în oraşe mari şi au plecat în alte localităţi în interesul serviciului. V. POPESCU mssmss. MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18,90 Deschiderea emisiunii. Mieii meşteri mari — transmisiune de la Expoziţia „Tineretul şcolar şi munca­' deschisa la Palatul Pionierilor. 18,23 Tragerea Pronoexpres. 18,30 Handbal feminin : România — U.R.S.S. (trofeul Carpaţi) — trans­misiune directă de la Cluj. In pauză. Ora 18,33 : 1001 de seri. 19.80 Telejurnalul de seara. 20.00 Ancheta T.V. O întrebare des­pre tinerețe. 30.50 Telecinemateca. Film artistic * „Porte des Lilas“ cu: Dany Cărei, Pierre Brasseur, Georges Brassens. Henri Vidai. Regla : Renp Clair. 22.33 Teleglob : Teheran, 32,45 Telejurnalul de noapte: 22,53 Fotbal : Cehoslovacia — Țara Galilor (Campionatul european) — înregistrare de la Praga. RADIO MIERCURI 87 OCTOMBRIE PROGRAMUL I H.p* Compozitorul săpiSnismi — Camille Saint-Saëns : 14,30 Balade pi jocuri populare : 13,00 Buletin de ştiri ; 13,03 T­idle de legende româ­neşti ; 13,30 Pagini vocale şi orches­trale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,13 Melodii de Gelu Solomonescu ; 16,33 Piese corale de D. D. Botez; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena tineretului ; 17,30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melo­dii preferate; 20,50 Crntă Cornelia Bălu şi Alexandru Grozuţă; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagăre­lor ; 21,30 Bijuterii muzicale; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport : 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de sea­ră (continuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de ştiri ; 14,05 Muzică populară ; 14,30 Cartea ştiinţifică *; 14,40 Recital de violoncel Serafim Antropov ; 13,00 Melodii de Petre An­­dreescu şi Ionel Femic ; 15,30 Radio­­şcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier ; 16,30 Pe teme medicale ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,00 Cântece şî jocuri populare ; 17,30 Piese inter­pretate la harpă ; 17,60 Valsuri ; 18,00 Publicitate radio; 18,20 Muzica româ­nească ; 19,00 Buletin de știri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Antologie poetică ; 19,30 Noapte bună, copil ; 20,00 Muzică populară de virtuozita­te ; 20,15 Teatru radiofonic ; 21,51 Muzică uşoară ; 22,00 piese instru­mentale de Enrique Granados ; 22,30 Universitatea radio; 22.43 Serenade in ritmuri moderne ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.05 Concert simfonic ; 23.30 Muzică de estradă ; 23.50 Selectiuni din operetele „Crai nou“ de Ciprian Porumbescu şi „Tirgul de fete" de Filaret Barbu ; 0,10 Concert susţinut de Orchestra Naţională a Operei din Monte Carlo; 0,53—1,00 Buletin de ştiri. JOI 28 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Odă limbii române ; 10,00 Buletin de ştiri; 10.05 Muzică populară din Moldova ; 10,30 Clubul călătorilor; 11,00 Buletin de ştiri ; 11.05 Formaţia Freddy Bal­ta ; 11,15 Din ţările socialiste ; 11,30 Din inimă-d­ crităm, partid iubit — cintece şi versuri ; 11,50 Cotele ape­lor Dunării ! 12,00 Muzică uşoară de Paul Urmuzescu ; 12,10 Recital de o­­pera Leontyne Price ; 12,30 Intilnire cu melodia populară şi Interpretul preferau; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană; 13,25 Criie­­rii­­ pretutindeni. PROGRAMUL II! 6,00—8,05 Program muzica­ de dimi­neaţă ; 8,03 Tot Înainte ; 8,20 Prelu­diu simfonic ; 9,00 Prelucrări corale de George Dem­eteanu ; 9,15 Opereta­­ „Cetăţeanul sentimental“ de Arien (selecţiuni) ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Muzică populară a Filarmonicii din Cluj ; 10,00 Arii din opere ; 10,30 Cintece pentru toate vîrstele ; 11,00 Popas folcloric ; 11,30 Muzică uşoară; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Discuri Electrecord — muzică uşoară ; 12,30 Fragmente din opereta „Cîntec gitan“ de Maurice Yvam ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi mu­zicale. TEATRE •MIERCURI 27 OCTOMBRIE Soarele Londrei, ora 19,30 ; Teatrul de Operetă: Adio Charlie, ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Nottara­" (sala Magheru), iubire pentru Iubire, ora 20 ; Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu). Nicnic, ora 20 : Teatrul de Comer­cie. Omul care a văzut moartea, ora 19.30 : Teatrul Giulești. Floarea de cactus, ora 19.30 : Tea­trul „Ion Vasilescu". O poveste cu cintec, ora 17 : Tea­trul „Ţăndărică“ (sala Victoria). Cartea cu Apolodor, ora 15 : Tea­trul „Țăndărică" (sala Academiei). Cinci săptămlni In balcon, ora 9.30: Teatrul „Ion Creangă". CINEMATOGRAFE N-am cintat niciodată pentru tata : Capitol (9.30; 11.45 ; 14 ; 16.30); Favorit (9.15 ; 9.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15; 20.30) ; Melodia (9.15; 11.15; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Modern (­ 11.13 ; 13.30 ; 16 ; 18.13 ; 20.30). Voi sări din nou peste băltoace : Central (0.13 11.30 ; 13.43 ; 16 ; 18.15; 20.30) . Fraţi! Karamazov : Doina (19). Lampa lui Aladin : Doina (11.30; 13.45 ; 16). Motodrama : Flacăra (13.30 ; 18 ; 20.16). Povestirile lui Holtmann : Unirea (15.30; 18 ; 20.30). Fraţii: Cringaşi (15.30; 18; 20.13); Cromwell : Viitorul (15.19) ; Arta (16 ; 19.30). Asediul : Cosmos (13.30 ; 18; 20.13). Aşteptarea : Vitan (15.30 ; 17.45 ; 20.13). Marele premiu : Patria (9.30 ; 13; 16.30 ; 20). Timpul berzelor : Drumul Sării (15.30 ; 17.43 ; 20). Floarea de cactus : Scala (9; 11.15; 13.30; 16.13; 18.45; 21.15); Festival , (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21). Romanticii: Moșilor (13.30 ; 17.45; 20). Ritmuri spaniole : Luceafărul (9 ; 11.15 ; 13.30 ; ÎS ; 18.30 ; 21); Feroviar (9 ; 11.13 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.43). Simon Bolivar : Victoria (8.30 ; 10.43; 13; 15.30 ; 18 ; 20 30). Parada circului : Timpuri Noi (9.15; 11 ; 12.45 ; 14.16 ; 16.15). Program de documentare In pre­mieră : Timpuri Noi (18.30 ; 20.13). Steaua de tinichea : București (8.43; 10.45 ; 12.43 ; 14.45 ; 16.45 ; 18 . 21) , Excelsior (9;­­ 13 ; 13;30; 16; 18.30; 20.43); Gloria (9 : 11.13 ; 13.30 : 16 ; 18.15 ; 20.30) ; Tomis (9; 11.13 ; 13.30: 16 ; 18.15 ; 20.30) Săptămâna nebunilor : Buzesti (15.45; 18 . 20.151. Aeroportul : Grivita (8.30 ; n.15; 14.15 ; 17 . 20) ; Miorița (9 ; 12.13 ; 15.45; 19.13) ; Flamura (9 ; 12.30 ; 16; 19.30) . Brigada Diverse in alertă : Pacea (15.45; 18 . 20). Omul orchestră : Lumina (9—21). Termen : înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17.43 ; 20). După vu­pe : Bucegi (13.45; 18; 20.15), Giuleşti (13.30 ; 18 ; 20.15). Boxerul : Lira (13.30 ; 18 ; 20.13). Tick, Tick, Tick: Munca (18; 18 . 20). Haiducii lui Şaptecai : Laromet (15.30 ; 17.30 ; 20.30). Hello, Dolly ! : Floreasca (15.30 ; 19) , Aurora (9 . 13 ; 16; 19.30). Şansa : Rahova (15.30 ; 18 ; 20.15). Greşeala fatală : Ferentari (13.30; 17.45 ; 20). O floare şi doi grădinari : Volga (9 ; 12.13 ; 15.43 ; 19.15). Cele şapte logodnice ale caporalu­lui zbruev ! Progresul (15.30; 18 . 20) . GIURGIU Bucureşti ; Floarea soarelui. Lumina : Aşteptarea. OLTENIŢA Flacăra : Lekis. S N.O. : Cazul C.L. URZICENI Pacea : 34—25 nu se Înapoiază. BUFTEA Libertăţii ; Moartea filatelistului. BOLINTIN Luceafărul . Ambuscada. STAREA TIMPULUI institutul meteorologic comunica • In următoarele 24 de ore, vreme in curs de racire ușoară. Cerul va fi temporar noros. Vint moderat din sectorul nord-estic. Temperatura mi­nuna va fi cuprinsă intre 3 si 3 gra­de. Iar maxima Imre 13 si 15 grade. In următoarele trei zile, vreme in general frumoasă dar rece noaptea şi dimineaţa. Cer variabil, sint slab pinâ la potrivit. Temperatura in scă­dere uşoară apoi in creştere. STEAGUL ROŞU ...Azi, am vindut păsări. Nu cu bucata, ci la cîntar. Ce mi-am zis: ia să încerc să ciu­pesc ceva. Le-ar fi udat să a­­tirne mai greu, aşa cum mai fac cu varza, dar cine a văzut gă­ini plouate ? Poate dacă erau curci... Cum insă nu am vrut să pierd ocazia, am scos plumbul de la greutăţile tereziei. Nu-i greu de imaginat că astfel am reuşit să „îngraş“ toate orătă­niile. Bineînţeles că sporul ob­ţinut a contribuit la înmulţirea „economiilor“ mele. Ceea ce mă surprinde este faptul că prinsă „un fapt“, cum se zice, mi s-a făcut o muştru­­lutală ,,clasa întiia“. Şi nu înţe­leg de ce. Parcă s-ar fi intim­­plat mare lucru. Ce ţi-e şi cu oamenii ăştia... ..Nu ştiu ce să mai cred. Am intrat intr-o zodie neagră. M-am certat, dar nu glumă, cu şeful m­eţei. Şi de ce ? Am şi eu o­­bligaţiile mele. Aşa că am pus deoparte nişte cartofi pentru cunoştinţe. Unde mai pui ca, servindu-i, vorba ceea, împuşc doi iepuri: o dată mai ciupesc ceva, doar le dau marfă de ex­poziţie, apoi îmi întăresc rela­ţiile. Ei bine, şeful n-a vrut să ţină ■ seama de toate astea şi mi-a făcut observaţie in plin public. Nici eu nu m-am lăsat şi i-am zis să mă ţină minte cu­ a trăi“... ...Iarăşi ghinion. Se ţin toţi de capul meu. Auzi, să respect lista de preţuri! Păi dacă m-aş lua după ea... Şi, la urma urmei, n-am făcut mare lucru. Am ro­tunjit preţul. Ce să ne mai tre­curcăm cu mărunţişul ? Dai un leu, iei o legătură de pătrunjel Dai doi lei, iei şi una de mor­covi Cu cine să te înţelegi insă ? Pe cumpărători ii mai lă­muresc eu, dar cu ăştia de la Inspectoratul comercial, parc-aş vorbi cu pereţii... Unde mai pui că s-au supărat şi pentru nişte legume şi zarzavaturi. Cică n-aveau forme legale. Adică nu se poate găti decit cu acte!... —Mă uit la procesul-verbal întocmit şi nu-mi vine a crede Am fost amendată cu 850 lei. Vrind, nevrînd, trebuie să-i dau Dacă mă gindesc insă, nu-i prea mare pagubă. Am eu grijă să-i recuperez că doar n-or fi intrat zilele-n sac !... ..Insftrşit, cum zice poetul: e soare şi pe uliţa mea. Simt că-mi creşte inima. Iar la duş­mani, adică la cei de la Inspec­toratul comercial, se usucă. Au cerut ei conducerii magazinului să rţt i se desfacă contractul de muncă, dar iată că nu se poate . Şefii mei, nu ăia din piaţă sau mai ştiu eu de unde, nu vor. Păi, dacă mă gindesc bine, unde mai găsesc ei aşa salariată Intrerupem aici prezentarea înscmrsărilor gestionarei Aurica Datcu. Faptele relatate au „greu­tate“ , sunt edificatoare. Poate că de data aceasta, conducerea Magazinului Intercooperatist Ol­teniţa va găsi de cuviinţă să adopte măsurile cuvenite. Mai precis, să renunţe la atitudinea de îngăduinţă întrucît în cazul de faţă, toleranţa manifestată pînă acum încalcă cele mai e­­lementare prevederi legale. Pe de altă parte, considerăm că n-ar fi exclus ca o cercetare mai a­­mănunţită din partea organelor de resort a situaţiei materiale a „autoarei“ să ducă la cunoaşte­rea şi altor „taine“ aflate în teş­chereaua gestionarei Aurica IDatcu, teşcherea ce se pare că nu-i prea uşoară. TRAIAN POPESCU FOILETON Ciupitură cu ciupitură se face teşchereaua grea (DIN ÎNSEMNĂRILE GESTIONAREI AURICA DATCU, SALA­­ RIATĂ A MAGAZINULUI INTERCOOPERATIST OLTENIȚA) PREMIERĂ LA TEATRUL „D­I­NOTTARA" „Omul care..." de Hor­ia Lovinescu O dramă de contraspionaj autentic (în regia lui George Rafael) cu pro­funde implicaţii sociale, cu interesan­te dar contrastante psihologii indi­viduale si colective, cu multe con­flicte de tip poliţist in prim-planuri Si în detaliu, fără împuşcături şi ca­davre, structurată de autor cu o lo­gică sui-generis, menită să as­­mm­­pere în final curiozitatea setoasă, a spec­tatorului, lăsat să descopere şi să judece el însuşi adevărata misiune a inginerului comunist Matei Albu (Ion Dichiseanu). Tinăr, capabil, vo­luntar, spontan, inteligent, apreciat de directorul general Paciurea (Val Săndulescu), drept „copilul minu­ne” al institutului. Matei Albu con­duce în străinătate o delegaţie de specialişti, cu scopul de a reuşi să verifice o licenţă lipsită de randa­ment. O bandă de spioni, printre care descoperim pe Eliza, femeia fru­moasă (Marga Barbu), cu un rol de­terminant în deznodămîntul acţiunii. Şeful (Constantin Brezeanu), Fredy Polaxis (Mircea Anghelascu), re­­curgind la droguri şi diferite metode de şantaj, bazate pe un modern a­­parataj tehnic, reuşeşte să-l racoleze pe Albu cu intenţia de a afla o se­rie de date din activitatea institutului C.S.T.R. Acceptarea compromisului are drept urmare facilitarea­ audienţei lui Albu la directorul întreprinderii străine, spre a putea verifica licenţa intr-un laborator. Astfel, „Omul care...” suferă dar învinge, mai bine zis su­pravieţuieşte unor momente de înaltă tensiune dramatică, se întoarce in ţară cu datoria împlinită. Spionii nu renunţă la planurile lor şi acţiunea se complică pe frontul nevăzut. Inte­gru, perseverent, tenace, Matei işi cunoaşte bine misiunea şi nu renunţă la a dejuca planurile spionilor care ţin cu tot dinadinsul să afle unele amănunte din activitatea institutului, reuşind să descopere în cele din ur­mă întreaga reţea de spionaj. în­tâlnirile lui Matei cu persoanele sus­pecte de tipul lui Fredy Polyxis sau Elizei, femeie frumoasă, au un scop bine definit, dar motivul comportării suspicioase a tânărului inginer nu au cum să şi-l explice, fireşte, invidi­oşii săi colegi dintre care amintim pe guralivul Pădureţ, director tehnic, C.S.T.R. (bine realizat de Petrică Popa). Asistăm la un moment dat la o scădere a pulsului spectacular, cînd adunarea generală de partid hotărăşte sancţionarea lui Matei cu vot de blam cu avertisment. Un plus de detaliu scenic ne face astfel să cunoaştem tipuri timide, nereprezentative pentru titlul de comunist. Chiar Crainic, se­cretarul organizaţiei de partid (în interpretarea lui George Buznea) este unul dintre aceştia. În planurile secundare ale con­flictului se desfăşoară criza căsniciei lui Matei. Sanda Albu (Anda Caro­­pol) ne apare ca o soţie devotată şi neliniştită de purtarea soţului. Finalul dramei, aduce în prim plan înaltul personaj interpretat de ex­celentul actor George Constantin, care lămureşte adevărata misiune a lui Matei Albu. Construcţia piesei ca ata­re, precum şi tratarea ei artistică, determină pelerinajul in spaţiul sce­nic a 35 de personaje, mai mult sau mai puţin bine conturate. Ion Di­chiseanu Interpretează cu brio un personaj de adîncă subtilitate. Mu­calit. Mihai Herovianu (Parapontu — inginer (C.S.T.R.) creează momente psihologice de necesară relaxare, la timpul potrivit. Distinsă ca de obi­cei, Marga Barbu. In rolul Elizei, femeie frumoasă, perseverează In a ne convinge câ­t ştie să interpreteze acest rol de pisică ce-şi ascunde ghia­­rele. Anda Caropol aduce cu dezin­voltură în spectrul scenic o culoare diafană, relevind cu bună ştiinţă pu­ritatea morală a Sandei. Dincolo de unele scăderi care ţin de tehnica regizorală, dacă ne gin­­dim cel puţin la ţinuta adunării de partid, ori la costumaţia inadecvată a doamnelor de la recepţie, şi, de ce nu, chiar la schimbarea tablourilor într-o ambianţă sonoră lugubră, cazul de conştiinţă al lui Matei Albu, din inspirata piesă semnată de Horia Lo­vinescu, merită să fie văzut în toată amplitudinea desfăşurării sale sce­nice, graţie realizării artistice a unui talentat colectiv de actori. G. BAJENARU Moment din spectacolul cu Ion Dichiseanu şi Anda Caropol Muzeul literaturii române La 71 octombrie cînd marele cărtu­rar care a fost Per­­pessicius ar fi tre­buit să împlinească opt decenii de viaţă, Muzeul literaturii române, al cărui pă­rinte spiritual a fost, s-a inaugurat intr-un cadru festiv. Momentul capătă semnificaţia unei sărbători a culturii româneşti, căci ins­tituţia de înalt pres­tigiu exemplifică do­cumentar drumul li­teraturii române de la origini şi până în prezent, intr-o am­plă şi substanţială expunere tematică ce reţine, îndeosebi, marile momente li­terare naţionale pe care le-au ilustrat personalităţi ale cul­turii noastre. De la manuscrisele slavo­­neşti ale veacului al XV-lea, la corifeii Şcolii ardelene, ai paşoptismului, Juni­mii, Sămănătorului, perioadei interbelice şi pină la realizările literare ale anilor noştri, vizitatorul contemplă un pano­ramic­ multisecular de inteligenţă cultă românească în ma­teria scrisului ar­tistic. O înlănţuire organică de etape, generate de realităţi istorice oscilatorii, face din muzeul de curind inaugurat în­că un patrimoniu cultural ce explică generic un flux per­­manent de creaţie perpetuind un timp responsabilitate faţă de naţiune, faţă de limbă, de fiinţa sen­sibilă a poporului, de tot ce s-a petre­cut în jurul arcului carpatic, vatră de înţelepciune, nese­cat izvor de geniu. Tuturor creatorilor de artă, tuturor ce­lor care iau contact nemijlocit la reali­tatea istorică sau contemporană a ţă­rii, noul lăcaş de cultură le oferă su­ficiente dovezi că a­­vem o literatură de tradiţie cu piscuri de invidiat. Şerban Cioculescu, Dimitrie Păcurariu şi Al. O­­prea au marcat at­mosfera sărbătoreas­că a debutului prin vibrante alocuţiuni evocînd personalita­tea autorului monu­mentalei ediţii Emi­­nescu, oprindu-se în­deosebi asupra pro­­­­fitului său moral, exemplară existenţă ştiinţifică, devotată pină la sacrificiu no­bilei munci de cer-­­­cetare. IONUŢ NICULESCU UZINA SEMĂNĂTOAREA BUCUREŞTI, Spl. Independentei nr. 319, sector 7, telefon 13.68.10/232 angajează de urgenta:­­ lăcătuşi pentru prese, frezori, macaragii autorizaţi, zidari calificaţi şi muncitori necalificaţi. Se angajează din Bucureşti şi din provincia care au condiţii de navetă sau cu viză de flotant. întreprinderea de contractări şi preindustrializare a materiilor prime pentru industria uşoară - D. C. A. ILFOV str. Sf. Apostoli nr. 68 sect. 6 telefon 15.15.63 ANGAJEAZĂ URGENT: şef depozit c­­lină, piei şi textile, cu îndeplinirea condi­ţiilor legale conform H.C.M. 914/1968 pentru Centrul de contractări şi achiziții (CCA) Oltenița. ÎNTREPRINDEREA CANAL APĂ BUCUREȘTI str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZA URGENT : — mecanici auto — pompagii — fochişti — şoferi — electricieni întreţinere — muncitori necalificaţi — dactilografe Informaţii suplimentare se pot obţine: ICAB — Gos­podăria Canalizări — str. Fîntînica nr. 39 sector 3 telefon 35.06.50 interior 94 — tramvai 14. FABRICA DE CĂRĂMIZI URZICENI, JUDEȚUL ILFOV Angajează urgent 2 (doi) strungari categoria V—VI. Sa­larizarea conform HCM Nr. 914/1968.

Next