Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-28 / nr. 6945

­ SPORIREA CONŢINUTULUI EDUCATIV AL ADUNĂRILOR DE PARTID GENERALE înlăturarea formalismului în pregătirea şi desfăşurarea ior în concepţia partidului nostru, fiecare adunare generală, indife­rent de subiectul în discuţie, tre­buie să exercite o puternică in­fluenţă, să aibă un ecou adine în conştiinţa comuniştilor, să contri­buie efectiv la formarea lor ca mi­litanţi revoluţionari. Pentru aceas­ta se impune discernămînt în ale­gerea ordinei de zi ca şi în pregă­tirea materialelor supuse dezbateri­lor. Confruntarea concluziilor des­prinse din indicaţiile conducerii partidului privind sporirea conţinu­tului educativ al adunărilor gene­rale cu modul în care organizaţia de bază nr. 2 de la întreprinderea pentru colectarea şi fermentarea tu­tunului Urziceni (secretar Elena Alecu) a militat în această direc­ţie, ne impune o constatare : adu­nările generale din lunile august şi septembrie care au avut loc după dezbaterea programului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii politico-idologice au păstrat, în parte, un caracter formal, avînd o valoare educativă scăzută. Ce ne-a condus la această concluzie , în adunarea generală din luna august s-a dezbătut modul cum au fost efectuate unele lucrări de re­­mont la sala de comandă şi came­rele de fermentare. Informarea pre­zentată a atras atenţia asupra de­păşirii termenului stabilit pentru efectuarea lucrărilor, asupra unor neajunsuri în organizarea muncii, în folosirea timpului de lucru etc. De asemenea, s-au­ criticat lipsurile privind calitatea lucrărilor. Discu­ţiile purtate de comuniştii Ion Că­­linescu, Constantin Păunescu, Victor Lupea şi alţii au criticat alte nea­junsuri privind reviziile şi repara­ţiile. Nimic deosebit la prima ve­dere. Numai că din cei circa 80 membri de partid prezenţi la adu­nare niciunul nu a participat efec­tiv la aceste lucrări. Practic, adu­narea generală a discutat o pro­blemă cu care nu are nici o contin­genţă directă, deoarece lucrarea a fost efectuată de muncitori ce apar­ţin altui sector, de comunişti ce fac parte din alte organizaţii de bază. Inutilitatea unei asemenea discuţii în organizaţia de bază nr. 2 e con­firmată şi de faptul că aceeaşi pro­blemă a fost examinată într-o şe­dinţă a comitetului de partid, cu care prilej s-au stabilit şi măsurile cuvenite. VIAŢA DE PARTID Adunarea generală din luna sep­tembrie a dezbătut o altă proble­mă : contribuţia unei grupe de sin­dicat la realizarea sarcinilor de producţie. O temă interesantă, din care s-ar fi putut desprinde con­cluzii utile atît pentru comunişti, cît şi pentru biroul grupei, privind intensificarea activităţii educative în rîndul muncitorilor. Cu o singu­ră condiţie : materialul prezentat să fi fost întocmit astfel incit să constituie o bază pentru discuţii rodnice. Din păcate referatul a pre­zentat superficial cîteva aspecte din care reieşea că planul de producţie e defalcat pe zile şi echipe, că s-au aplicat cele mai bune diagrame de fermentare etc. Formalismul mani­festat se constată şi din modul in care s-au făcut unele aprecieri po­zitive asupra oamenilor. Mai mulţî comunişti au fost evidenţiaţi pentru că... au venit punctual la lucru (! ?) Fără a comenta transformarea unui lucru firesc într-un „merit“ ne fa­cem o datorie plăcută în a menţio­na că cei în cauză — Ion X. Gheor­­ghe, Mihail Stan, Alexandru Căli­­nescu, Tudor Ardeleanu — s-au so­cotit moralmente obligaţi să vină la ora 2 dimineaţa în mai multe rîn­­duri, fără ca nimeni să le fi cerut, pentru a asigura desfăşurarea nor­mală a producţiei. Din păcate însă referatul nu a spus nimic despre această faptă, izvorîtă dintr-un înalt spirit de răspundere. Discu­ţiile purtate nu au depăşit caracte­rul unei consfătuiri de producţie Despre stilul de muncă al biroului grupei, despre faptul că numeroa­se probleme ridicate în şedinţele sindicale nu au fost soluţionate, despre contribuţia comuniştilor la activitatea de sindicat sau în legă­tură cu activitatea de educare nu s-a vorbit mai nimic. Răspunderea pentru asemenea manifestări de formalism nu revine numai biroului. Din această orga­nizaţie de bază fac parte secretarul comitetului de partid al întreprin­derii, Ioaniche Dincă, precum şi alţi comunişti cu munci de răspundere. De activitatea comitetului de partid se ocupă, după cum am fost infor­maţi, un membru al biroului Comi­tetului orăşenesc de partid, tov. Marin Frangulea. Din cele consta­tate, reiese însă că prezenţa aces­tora nu se face deloc simţită. Se impune din partea comitetului de partid din fabrică, al comitetului orăşenesc să manifeste mai multă răspundere în aplicarea indicaţiei, comitetului judeţean de partid pri­vind participarea cadrelor cu munci de răspundere la adunările genera­le, contribuind efectiv la pregătirea şi desfăşurarea lor. Dacă s-ar fi respectat întocmai această indicaţie, asemenea manifestări de formalism ar fi fost prevenite din timp. MANEA MARIN impune DINAMISMUL caracteristică a vieţii noastre social-culturale economice şi : (Urmare din pag l­ a) că se are în vedere nu numai o dezvoltare cantitativă, ci şi cali­tativă. lată cum se reflectă în Ol­teniţa această direcţie. ŞANTIERUL NAVAL, unitate a industriei con­structoare de maşini, ramură de ba­ză a industriei, primeşte în actua­lul cincinal investiţii importante, pen­tru construirea a încă două nave şi a unei cale de lansare, precum şi pentru dotarea cu utilaje moder­ne. Drept urmare, LA SFIRŞITUL CINCINALULUI PRODUCŢIA GLO­BALA A ŞANTIERULUI SE VA DU­BLA FATA DE ANUL 1970. Prin fo­losirea mai judicioasă a spaţiilor deja construite şi prin dotarea cu noi utilaje perfecţionate, producţia industrială a FILATURII OLTENIŢA va ajunge în 1975 la 400 milioane lei. Pe aceeaşi cale va spori sub­stanţial şi producţia Fabricii de con­serve „Valea roşie". O amploare remarcabilă va lua COMBINATUL DE PORCINE DE LA ULMENI unde prin alocarea unor investiţii, SE VOR CONSTRUI ÎN ACEST CINCINAL ÎNCĂ 35 DE HALE NOI. In sfîrşit, se va diversifica producţia indus­­triei locale şi a celorlalte unităţi economice de interes local, valoarea producţiei acestora urmînd să creas­că de peste 2 ori. — Ritmurile accelerate de dezvol­tare a economiei oraşului vor im­pulsiona, desigur, progresul celor­lalte domenii de activitate, in lu­mina prevederilor cincinalului, ce ne puteţi spune în această privinţă? — DIM INVESTIŢIILE PREVĂZUTE, PENTRU ORAŞUL OLTENIŢA, o bună parte sunt destinate satisfacerii unor cerinţe social-culturale. Dez­voltarea industrială creează cadrul prielnic şi necesar pentru profunde transformări în viaţa social-culturală a oraşului. Aş vrea să vă spun că, dacă­ în 1948 Olteniţa avea 14111 locuitori, în 1975 populaţia oraşului va ajunge la aproape 30.000 lo­cuitori, cifră care pînă în 1980 se va dubla. Se înţelege că această creştere determinată de dezvoltarea economică, ridică cerinţe noi de na­tură socială, culturală, edilitar-gos­­podărească. Prevederile cincinalului răspund şi unor astfel de cerinţe. Se asigură de pildă construirea în a­nt­imi I­I continuare de locuinţe. PÎNA ÎN 1975 SE VOR CONSTRUI 1065 APARTA­MENTE DIN FONDURILE STATULUI, precum şi un număr însemnat de locuinţe proprietate personală. SE CONSTRUIEŞTE O ŞCOALA GENE­RALA, SE VA RIDICĂ O POLICLINI­CA MODERNA. în vederea sporirii gradului de civilizaţie a oraşului, se vor efectua importante lucrări de ca­nalizare, de extindere a reţelei de apă potabilă, de asfaltare a străzi­lor. Se va construi UN NOU COM­PLEX COMERCIAL, iar la blocurile noi de pe artera principală se vor asigura­­ spaţii comerciale modern amenajate.. Va creşte în ritm susţi­nut volumul de mărfuri pentru popu­laţie. Astfel, dacă în 1965 acest vo­lum era de 98 MILIOANE LEI, în primul an al actualului cincinal este de 150 MILIOANE LEI, iar în 1975 va ajunge la 210 MILIOANE LEI.­­ Datele prezentate oferă o imagine concludentă. Olteniţa va deveni un oraş dezvoltat armonios, dotat cu noi întreprinderi şi insti­tuţii, cu noi construcţii de interes social şi cultural. Ne aflăm în tri­mestrul patru din primul an al ac­tualului cincinal. Ce s-a făcut pînă în prezent ? — Aş vrea să remarc că oamenii muncii din oraşul nostru îşi dove­desc cu prisosinţă ataşamentul lor faţă de politica înţeleaptă a parti­dului, hotârîrea de a înfăptui exem­plar sarcinile mobilizatoare stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Prin eforturi însufleţite, sub conduce­rea organizaţiilor de partid, ei au asigurat punerea în funcţiune a o­­biectivelor prevăzute în acest an. Fabricile de pâine şi produse lac­tate vor fi date în exploatare, aşa cum am mai spus, în trimestrul în care ne aflăm. La Combinatul de la Ulmeni au fost deja date în folosinţă 5 hale. Se va termina în curînd construcţia şcolii generale. La liceul nr. 1 a fost realizată instalaţia de încălzire cen­trală. Ceea ce s-a făcut pînă acum ne dă certitudinea că cei peste 10.000 de muncitori cîţi numără în prezent oraşul, sutele de cadre de specialitate, toţi locuitorii localităţii noastre vor îndeplini şi în viitor toa­te obiectivele cincinalului. Munca politico-ideologică orientată în di­recţiile indicate de conducerea par­tidului, realităţile generate de dez­voltarea materială a societăţii noas­tre, au un ecou profund în conştiin­ţa oamenilor, conştiinţă care se dez­voltă şi sub influenţa acestor fac­tori, la nivelul cerinţelor de astăzi şi de viitor. Şi în conştiinţa lor, do­minantă este convingerea că prin înfăptuirea exemplară a sarcinilor din noul cincinal, contribuie la în­florirea patriei socialiste, la ridica­rea continuă a propriului lor nivel de bunăstare. IN FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ - O BAZĂ FURAJERĂ PUTERNICĂ, BINE DEZVOLTATĂ (Urmare din pag­­­a) ,nt completate cu grosiere în a­­m­estec cu melasă sau saramurate. — Deci, consumul de concen­trate pe un litru de lapte, după un calcul exact, este de 152 gra­me. Ce influenţă are acest lucru asupra eficienţei economice a pro­ducţiei ? — Vorbind despre eficienţa eco­nomică, nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că noi ne producem­­singuri întreaga cantitate de fu­raje necesară fermei. în aceste condiţii, fiecare lucrător din colec­tivul nostru este interesat să producă furaje cît mai mult, de cali­tate cît mai bună şi la un preţ de cost cît mai scăzut. Aşadar, atît consumul redus de concentrate cît şi costurile mai mici la care am realizat furajele de volum au făcut ca beneficiul pe hectolitrul de lapte să crească faţă de plan cu 8,80 lei. — O ultimă întrebare. Vă rugăm să ne spuneţi ce cantităţi de fi­broase, suculente şi alte furaje de volum aţi asigurat pentru perioa­da de stabulaţie ? — Cele 470 ha. de teren desti­nate bazei furajere au fost în aşa fel folosite incit, pe lingă consu­mul cotidian, ne-au permis să de­pozităm deja în incinta fermei, la locul destinat bazei furajere, 780 tone fîn de lucernă, 4500 tone si­loz de cea mai bună calitate, faţă de 4.000 tone prevăzute prin plan, 780 tone sfeclă furajeră în loc de 300 tone cît ne-am prevăzut iniţial şi aproape 1000 tone grosiere. Vrem să precizăm că prin punerea la punct a tuturor instalaţiilor de prelucrare a furajelor avem posibi­litatea să administrăm în tainuri numai furaje preparate. Din can­titatea de fîn de lucerna, 500 tone le vom­ administra sub formă de făină în amestec cu sfeclă fura­jeră şi melasă. In acest mod ne gîndim să menţinem şi în timpul iernii, cu consumuri reduse de concentrare, producţia de lapte la­­nivelul de 9,5 litri de la întregul efectiv de vaci furajate, care la fi­nele anului va ajunge la 550 ca­pete. STEAGUL ROŞU La presa hidraulică de la Fabrica de vară din Buftea se ambalează produsele SPORT Avem motive de neliniște cu echipa reprezentativă DUPĂ UN JOC MEDIOCRU 1-1 CU BULGARIA Ideea unui meci în nocturnă a smuls în aceste zile de toamnă tîr­­zie, destule zimbete ironice la adresa organizatorilor. De fapt cred că a fost cea mai bună glumă sau mai bine spus cel mai interesant supli­ciu pentru cei care nu se mai satură de fotbal şi încă de fotbal slab. Am tremurat din toată fiinţa, pentru a vedea, în principal, echipa noastră reprezentativă care peste puţin timp va susţine un joc decisiv cu Ceho­slovacia în Cupa Europei. Am tre­­murat de­geaba cum s-ar spune. E­­chipa nu ne-a dat prilejul să ne în­călzim. După tremurat, ne-am mai și necăjit pentru modul lamentabil în care s-a comportat echipa noastră reprezentativă. Nu am mai avut timpul necesar să mergem la cabine și să-l întrebăm pe controversatul antrenor Angela Niculescu dacă intr-o astfel de ma­nieră şi cu o astfel de echipă vrea să-i batem la Bucureşti pe ceho­slovaci. Este greu de crezut. Echipa Bulgariei care de fapt nu este olim­pică ci prima sa garnitură ce se pre­găteşte pentru confruntarea cu for­maţia Franţei ne-a servit o usturătoa­re lecţie, ne-a obligat, marcînd un gol în min. 10 prin Bonev, să pri­vim Stupefiaţi marile carenţe din echipa noastră. Jocul ofensiv, în vi­teză, cu alte cuvinte modern, practi­cat de oaspeţi, ocaziile mari ratate i-a surprins pe jucătorii noştri rămînînd mereu pe loc, mişeîndu-se greoi, iar în fazele de contraatac nu mai avea cine să atace pentru că apărătorii, mijlocaşii şi atacanţii erau în apro­pierea portarului nostru. Aproape la fiecare joc al echipei Dinamo şi mai ales la cele ale “re­prezentativei este vizibil spiritul o­­fensiv al lui Dinu, dorinţa sa de gol şi mai ales marea sa capacitate de efort de la mijlocul terenului. Dar antrenorul rămîne la ideea sa că Dinu trebuie să stea ca un leu în cuşcă pe linia de fundaş, în timp ce la poarta adversă nu are cine să tragă. In acest campionat Radu Fischer victorios in meciul cu Petrosian Meciul de sah dintre marii maeştri Robert Fischer (S.U.A.) şi Tigran Petrosian (U.R.S.S.) s-a încheiat în sala teatrului „San Martin” din Buenos Aires odată cu partida a 9-a cîştigată de marele maestru american la mutarea a 46-a. Scorul final al întîlnirii este de 6.5—2,5 puncte in favoarea lui Robert Fis­cher. în urma acestei victorii, Fischer obţine dreptul de a-l întîlni in pri­măvara anului viitor pe actualul de­ţinător al titlului mondial, marele maestru sovietic Boris Spasski. Con­fruntarea celor doi şahişti va avea­­ loc într-o localitate ce urmează a­­ fi desemnată de Federaţia interna­ţională de şah. Nunweiller manifestă o vizibilă ieşire din formă şi la echipa naţională este de neclintit în timp ce alţi jucători în formă stau pe tuşă. Aproape că nu ştim după ce cri­terii este făcută echipa naţională. Din lotul anunţat Neagu nu făcea parte, excluzîndu-se singur, după cum declara antrenorul reprezentativei. Şi iată că aseară l-am­ văzut pe Neagu intrînd la repriză în chip de salvator. Lucescu a fost sub orice critică, dar locul lui în echipă este parcă asigurat pe viaţă, rămine ne­clintit în ideile antrenorului. Cred că nu avem dreptul să tratăm cu superficialitate partida de la 11 noiembrie. Prestigiul echipei reprezen­tative ne obligă să luăm măsurile cele mai eficiente pentru a asigura la data amintită echipa in măsură să ne ofere satisfacţie. Dacă vom juca astfel cu Cehoslovacia, cu cite 6 şi 8 jucători în apărare, aşa, numai de a lua măsuri de siguranţă in apărare, visul calificării noastre va fi departe. Vom juca pe teren propriu. Va tre­bui să învingem şi încă la un scor confortabil. Cine va marca goluri? In meciul de aseară golul care ne-a salvat de la o înfrîngere jenantă i-a marcat Dumitru dintr-o splendidă acţiune personală. Dar pînă atunci a jucat exagerat de defensiv, potrivnic obiceiului lui. Să amintim formaţia care a jucat: Răducanu (Ghiţă) — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu — Dumitru, Nunweiller — Dembrovschi, Domide (Neagu), Năst­ase, Lucescu. Dacă era vorba de un joc de pregătire nu era cazul să fie încercaţi şi alţi jucă­tori ? Şi o echipă pe care o supunem comentariului iubitorilor de fotbal : Răducanu — Pop, Boc, Lupescu, De­leanu — Dinu, Dumitru — Domide, Dobrin, Neagu, Năstase. Aşteptăm pă­rerile dumneavoastră stimaţi cititori pe care le vom împărtăşi şi antre­norului Angelo Niculescu. PETRE CRISTEA Cehoslovacia - Ţara Galilor 1-0 (0-0) Aproape 32 000 de spectatori au urmărit ieri la Praga meciul de fot­bal, în care echipa Cehoslovaciei pri­mea replica Ţării Galilor, în cea de-a doua „manşă“ a campionatului european. Fotbaliştii cehoslovaci au repurtat o dificilă victorie cu scorul de 1—0 (0—0). Unicul punct a fost realizat de Kuna în minutul 60. Arbitrul spaniol Mariano Medina Iglesias a condus următoarele for­maţii : Cehoslovacia : Viktor, Dobias. Zloeha, Hrivnak, Taborky. Poliak. Kuna, Vesely, Stratil, Jokl, Kabat Ţara Galilor : Millington. Rodri­gues, Thomas, Phillips, Burton, Dur­ban, Yorath, Hennessey, Hill, James, Evans. Pe şantierele de construcţii-NDIŢII OPTIME DE LUCRU ÎN TIMPUL IERNII! (Urmare din pag. l­a s­tarea lucrărilor interioare. La blocurile de locuinţe, toate lucră­rile pe care urmează să le ter­minăm în cursul acestui an sunt asigurate cu instalaţii de încălzire corespunzătoare stadiului de exe­cuţie. Au fost luate totodată mă­suri şi pentru degajarea terenu­rilor, a aleilor de acces şi a ra­cordurilor. în ceea ce priveşte noile lucrări, ne-am angajat încă din luna sep­tembrie a.c. să atacăm astfel fron­turile de lucru încît la finele anu­lui 1971, la majoritatea blocurilor să fie ridicate 1a 2 nivele. Am vrea să precizăm că în ceea ce priveşte lucrările provizorii, spe­cifice sezonului de iarnă, ne-am axat pe maximum de economici­tate. în principiu, s-a preconizat închiderea spaţiilor respective în soluţii definitive, s-a prevăzut şi executarea unui volum cît mai mare de betoane în staţii care de asemenea să fie închise şi la care apa să fie încălzită. încă un lucru important: nu se permite încăl­zirea spaţiilor decît acolo unde a fost executată de acum soluţia de­finitivă şi numai în mod excep­ţional la lucrările cu termene apro­piate de predare şi cu spaţii mici. Deocamdată mai avem probleme cu centralele termice noi. Este vorba de unele lucrări la Brăneşti, T.E.M. Afumaţi, Olteniţa, unde trebuie să facem eforturi pentru a le putea, termina şi preda la timp. La­ aceste lucrări au lipsit în cursul acestui­­ an o serie de materiale care au frînat lucrările, dar care în cele din urmă au fost rezolvate în bună parte. — Ce prevede planul de mă­suri, recent întocmit, în legătură cu problemele discutate 7 ' .'S / . — Dat fiind faptul că va fi ne­cesar un efort sporit din partea colectivului nostru pentru a putea face faţă tuturor sarcinilor atît pentru terminarea lucrărilor din anul 1971 cît şi pentru crearea premiselor pentru anul 1972, con­ducerea Trustului de construcţii — Ilfov, împreună cu întregul colec­tiv, se află în permanenţă pe te­ren, în vederea organizării, îndru­mării şi controlului tuturor lu­crărilor pe timp de iarnă. Se rea­lizează lucrările pentru închiderea staţiilor de betoane şi asigurarea lor cu apă caldă, se face verifi­carea spaţiilor de cazare. în ace­laşi timp se urmăreşte execuţia lucrărilor spaţiilor de cazare şi organizarea cantinelor. Are loc în prezent şi aprovizionarea cu ma­teriale specifice lucrărilor de iarnă pe şantiere. Fără îndoială că activitatea noastră este mult mai complexă. Dar sezonul rece nu ne va prinde descoperiţi. Vom reuşi să găsim modalităţile pentru a asigura șan­tierelor noastre în sezonul frigu­ros o activitate ritmică. La şcoala din Stejarul CRESC CONSTRUCTORI DE NĂDEJDE (Urmare din pag. l­ a) multe ori exprimîndu-şi dorinţa de a fi ei înşişi nişte constructori. Am hotă­­rît să se organizeze un cerc tehnic. Am solicitat în acest sens sprijinul Con­siliului judeţean al Organizaţiei pio­nierilor. Astfel am primit materiale suficiente pentru înfiinţarea cercurilor de radio şi electrotehnică. Am con­dus eu însumi acest cerc. Nerăbda­rea firească a copiilor m-a făcut să-i pun să construiască singuri de la început un aparat de radio, oferin­­du-le materialul necesar. Evident, nu puteau reuşi dintr-o dată, l-am făcut astfel să înţeleagă că gustul practi­cii nu poate fi simţit fără anumite cunoştinţe teoretice, chiar şi în ca­zul cind­ dispui de tot ceea ce îţi trebuie. Aşa am început să le ex­plic ce sunt etajele de oscilaţie, ce e o antenă, ce e circuitul oscilant în­chis şi deschis, în ce constă ansam­blul de piese al unui aparat de ra­dio cu tranzistori, fenomenele care se întîmplă în circuitul oscilant etc. Cînd am trecut la executarea apara­telor am început să lucrăm şi cu noţiuni economice. Astfel nu le-a mai fost greu elevilor să priceapă ce este preţul de cost, productivitatea mun­cii etc. Finalizarea activităţii prin realiza­rea de aparate utile cu care am or­ganizat chiar şi o expoziţie în şcoală a avut, după cum v-am spus, o mare influenţă asupra orientării şcolare şi profesionale a elevilor. Cercul de radio şi electrotehnică ne-a permis să ne adaptăm mai uşor schimbări­lor calitative intervenite în acest an în procesul de învăţămînt. Am înfiin­ţat, cu sprijinul şcolii profesionale de mecanici agricoli din Călugăreni un atelier de lăcătuşerie şi de mecanică agricolă. Astfel s-a creat posibilita­tea ca instruirea practică productivă să o realizăm pe mai multe planuri : electrotehnică, radiotehnică, lăcătuşe­rie, mecanică agricolă, menaj-gospo­­dărie, lucrări agricole pe lotul şcolar. Intenţionăm să producem obiecte care să fie valorificate. Vor fi execu­tate printre altele abajururi din cli­şee vechi, trestie etc. Aşadar, acti­vitatea tehnico-productivă va avea două secţii : industrială şi agrară. Colega mea, profesoara Elena Co­­tenescu, care răspunde de activităţi­le agricole productive, se bucură în aceste zile de rezultatele bune obţi­nute de elevi la culesul recoltelor. Primim un sprijin material substanţial din partea cooperativei agricole de producţie. — Ce înţelegere aţi găsit în rîn­dul părinţilor ? — Ei au fost şi rămîn colaboratorii noştri de nădejde. Aş vrea să amin­tesc de preşedintele comitetului de părinţi, tov. Ion Cristea, un bun ac­tivist pe tărîmul propagandei peda­gogice. La solicitarea noastră, a mobilizat foarte mulţi părinţi care ne-au ajutat în­ amenajarea noului atelier şcolar. Şi la noi, la Stejarul, sunt oameni harnici, iar copiii vin la şcoală dintr-o atmosferă sănătoasă de muncă. Nouă nu ne rămîne decît să-i facem să înţeleagă evoluţia so­cietăţii noastre, necesitatea integrării lor în diferitele domenii ale vieţii e­­conomice şi sociale din ţara noastră. Şi nu-i de loc uşor, fiindcă aceasta nu se poate realiza doar prin ex­puneri teoretice, ci practic, determi­­nîndu-i să simtă ei înşişi, de la în­ceput, marile satisfacţii umane ale acestui proces de făurire a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate. ATLETISMUL DIN JUDEŢUL ILFOV Sîmbătă şi duminică s-a disputat la Giurgiu etapa a patra a cam­pionatului divizionar B de atletism. Şi-au mă­surat forţele atleţi din judeţele Ilfov, Suceava şi Galaţi. Să consemnam mai întli rezultatele înre­gistrate în întilnirile bi­laterale : Judeţul Ilfov — Judeţul Galaţi n— 58 ; Jud. Suceava — Jud. Ilfov ill — 62 ; Jud. Suceava — Jud. Galaţi 104—58. In această serie, din noua echipe, judeţul Ilfov s-a clasat pe lo­cul opt, poziţie care înseamnă, acum la sfîr­­şit de sezon, un bun prilej de reflecţii, de masuri pentru ca atle­tismul din judeţul Ilfov sa maioneze un an drum decît cel din a­cest an. Dacă urmărim com­ponenţa echipei noas­tre de atletism, putem observa că ea este for­mată din sportivi din oraşul Giurgiu (60 la sută), din localităţile Dragomireşti, Fundulea şi de­ la liceul pedago­gic din Bucureşti. Oare în alte localităţi ale ju­deţului nostru nu se mai practică atletismul? Dacă ne amintim că nu cu mulţi ani in ur­mă exista şi la Călu­găreni un centru ce se anunţa de perspectivă. Ce se întimplă oare că activitatea profesorilor de acolo şi în special a tov. Vladimir Cre­­venciuc, a trecut un a­­nonimat ? Care sunt cauzele ? Care este situaţia spor­tivilor de la Fierbinţi (prof. George Popa), că aceştia se evidenţia­ză prin inconstanţă. U­­neori realizează hare­murile cerute de com­petiţie, alte­ori nu. Care este cauza ? Realitatea este că a­­thletismul este într-un fel, o adevărată cenu­­şereasă în asociaţiile sportive din judeţ 3, mai ales în licee. Ba Buftea avem condiţii deosebite pentru rele­varea unor atleţi cu calităţi. Aici este profe­sorul Aurel Voinel. La Bolintin sunt deasemeni copil foarte b­uni In mijlocul cărora putem depista atleţi de valoa­re. Chiar nu poate să nu dovedească aceasta tov. prof. Victor Ivan . Atletismul este spor­tul care solicită cel mai puţin condiţii speciale, în special demi-fondul şi aruncările. Este ne­cesar numai mai multa Pasiune, mai multa tra­gere de Inimă din par­tea profesorilor de edu­caţie fizică şi in spe­cial a acelora cu spe­cializare atletism. Redacţia ziarului nos­tru Intenţionează sa i­­nitieze o discuţie pe a­­ceastă temă o ridicam nivelului atletismului In Judeţul Ilfov, vom face apel la profesorii de specialitate, la direc­torii liceelor din judeţ, la specialiştii din Con­siliul Judeţean pentru educaţie fizică şi sport. Trebue să facem ceva pentru a repune aceas­tă frumoasă disciplină în drepturile sale. Ori­cum, locul opt ocupat din noua echipe parc­­eipante nu este un mo­tiv de linişte el de frel­­mentări, de a găsi so­luţiile cele mai adec­vate. Așteptam. Indiscreţii Din însemnările arbitrilor la jocurile din campionatul judeţean de fotbal Am consultat cîteva din foile ar­­biitrilor care au condus partide în etapa de duminică a campionatului judeţean de fotbal. Conducătorii jocurilor au obligaţia să consemneze în foaia de concurs anumite aspecte din timpul jocului, să noteze atitu­dinea publicului, starea terenului. Unii cavaleri ai fluierului, atenţi la ceea ce se petrece în jurul lor, no­tează cu obiectivitate tot ceea ce este străin eticii sportive, spiritului normal de întrecere. Iată ce notează arbitrul care a condus jocul din comuna BREZOA­­IELE : „Plasele porţilor sunt rupte, terenul denivelat, instalaţiile lipsă (aici nu ştim dacă este cumva vor­ba de instalaţiile de nocturnă), iar atitudinea publicului necorespunză­toare“. Ni se pare faptul cel mai grav. Cunoşteam că la Brezoaiele exista nu cu mulţi ani în urmă o mai mare grijă pentru baza spor­tivă şi pentru cele aferente ei. Mai ştim că şi publicul era destul de sportiv. Să-i fi supărat pe spectatori faptul că echipa lor a fost învinsă pe propriul teren ? Dacă este aşa nu au voie să se supere decît pe proprii jucători care au jucat slab şi nicidecum pe oaspeţi ori pe ar­bitri. Oare conducerea asociaţiei sportive nu are nimic de spus ? Şi nici comisia judeţeană de fotbal ? La COSOBA a condus arbitrul Vasile Cismaru care consemnează că atitudinea publicului a fost ne­sportivă pe tot parcursul jocului. Echipa gazdă a tras de timp, arbi­trul prelungind jocul cu 2 minute. Publicul pătrunzînd pe teren, ar­bitrii de linie n-au mai putut să-şi desfăşoare activitatea, şi au fost chiar insultaţi. Care este activita­tea educativă în rîndurile spectato­rilor pe care o desfăşoară asociaţia sportivă, organizaţiile U.T.C. ? Sunt şi arbitri care, fie din como­ditate, fie împovăraţi de „atenţiile“ gazdelor nu mai fac însemnări în foile de arbitraj. Pentru unii, com­pletarea rubricilor respective este numai o simplă formalitate. Oare nu ar fi normal ca aceşti conducă­tori de jocuri să fie atenţi la forma jucătorilor, la semnalarea unora din­tre talentele autentice, la atitudini care nu cadrează cu terenul de sport . Ar îngreuna oare acestea munca de cîteva minute a arbitru­lui 7 Credem că în felul acesta ar­bitrul poate să-şi aducă un aport real la dezvoltarea mişcării fotba­listice din judeţ, să contribuie la e­­liminarea manifestărilor nesportive de pe terenurile noastre de fotbal. P. S. Un bogat sortiment de confecții de iarnă au sosit la magazinul univer­sal din Mihăilești. La dv. in comună se mai face sport ? „ Am ridicat telefonul şi am întrebat pe cel ce se afla la celălalt capăt al firului . Spuneţi-mi la dumnea­voastră la Comana a fost vreo activitate sportivă duminică ? — A fost lume multă la stadion, a jucat echipa de fotbal cu cei din Gîrbovi. — Nu mă refeream la fot­bal. Tinerii din comună au făcut sport, aţi avut întreceri locale sau cu tineri din alte comune ? UT asta nu- Dacă avem echipa de fotbal în campiona­tul judeţean nu este suficient? Şi conversaţia noastră s-a încheiat pentru că pe această temă putea să dureze foarte mult. Am cerut o altă legă­tură­ cu Consiliul popular din comuna Curcani. Speram să ni se spună că au fost orga­nizate In comună citeva me­­. de oină. Este o mare tradiţie. — Dar sezonul de oină­ s-a terminat. Am avut nmi’te succese în acest an. Acum bă­ieţii se odihnesc. . . Păi aveţi în comună foarte multe echipe de copii. Şi ei se odihnesc ? — Asta nu mai ştiu. Ar trebui să-l întrebaţi pe tov prof. Gruianu. El este şi ma­estru al sportului la cină. Poate că ar putea să răspun­dă la mai multe întrebări. Sa mai cerem telefonistei şi alte legături ? Deranjăm lumea degeaba. Cunoaştem comune unde tinerii de multă vreme nu au mai fost che­­mat la terenul de sport La Budeşti, la Băneasa, la Go­­- P Dacă nu se joacă fotbal in competiţiile oficiale, terenul de sport este pustiu, este aşteptată iarna cu nos­talgie. La Urziceni de pildă, du­minică nu a fost nici o în­trecere sportivă adresată ti­nerilor. Sunt foarte mulţi elevi care ar fi putut petrece ore plăcute pe terenul de sport. Pentru ce nu se intere­­sează nimeni de aceasta ? Or­ganizaţia orăşenească a U.T.C., consiliul orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport cu ce se ocupă în astfel de zile and nu sunt spectatori la echipa divizionară de fotbal ? Credem că ar fi nimerit ca cei care se ocupă de organi­zarea activităţii sportive de masă să poarte un dialog despre organizarea unor com­petiţii sportive la care să atragă mase largi de tineri din comunele noastre, mai ales că în această perioadă timpul se menţine frumos. Dar numai despre activitatea sportivă în aer liber va tre­bui să fie problema. Aştep­tăm un ecou din birourile Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, de la Comitetul judeţean U.T.C. cît şi de la Consiliul sindical ju­deţean.

Next