Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-28 / nr. 6945
SPORIREA CONŢINUTULUI EDUCATIV AL ADUNĂRILOR DE PARTID GENERALE înlăturarea formalismului în pregătirea şi desfăşurarea ior în concepţia partidului nostru, fiecare adunare generală, indiferent de subiectul în discuţie, trebuie să exercite o puternică influenţă, să aibă un ecou adine în conştiinţa comuniştilor, să contribuie efectiv la formarea lor ca militanţi revoluţionari. Pentru aceasta se impune discernămînt în alegerea ordinei de zi ca şi în pregătirea materialelor supuse dezbaterilor. Confruntarea concluziilor desprinse din indicaţiile conducerii partidului privind sporirea conţinutului educativ al adunărilor generale cu modul în care organizaţia de bază nr. 2 de la întreprinderea pentru colectarea şi fermentarea tutunului Urziceni (secretar Elena Alecu) a militat în această direcţie, ne impune o constatare : adunările generale din lunile august şi septembrie care au avut loc după dezbaterea programului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii politico-idologice au păstrat, în parte, un caracter formal, avînd o valoare educativă scăzută. Ce ne-a condus la această concluzie , în adunarea generală din luna august s-a dezbătut modul cum au fost efectuate unele lucrări de remont la sala de comandă şi camerele de fermentare. Informarea prezentată a atras atenţia asupra depăşirii termenului stabilit pentru efectuarea lucrărilor, asupra unor neajunsuri în organizarea muncii, în folosirea timpului de lucru etc. De asemenea, s-au criticat lipsurile privind calitatea lucrărilor. Discuţiile purtate de comuniştii Ion Călinescu, Constantin Păunescu, Victor Lupea şi alţii au criticat alte neajunsuri privind reviziile şi reparaţiile. Nimic deosebit la prima vedere. Numai că din cei circa 80 membri de partid prezenţi la adunare niciunul nu a participat efectiv la aceste lucrări. Practic, adunarea generală a discutat o problemă cu care nu are nici o contingenţă directă, deoarece lucrarea a fost efectuată de muncitori ce aparţin altui sector, de comunişti ce fac parte din alte organizaţii de bază. Inutilitatea unei asemenea discuţii în organizaţia de bază nr. 2 e confirmată şi de faptul că aceeaşi problemă a fost examinată într-o şedinţă a comitetului de partid, cu care prilej s-au stabilit şi măsurile cuvenite. VIAŢA DE PARTID Adunarea generală din luna septembrie a dezbătut o altă problemă : contribuţia unei grupe de sindicat la realizarea sarcinilor de producţie. O temă interesantă, din care s-ar fi putut desprinde concluzii utile atît pentru comunişti, cît şi pentru biroul grupei, privind intensificarea activităţii educative în rîndul muncitorilor. Cu o singură condiţie : materialul prezentat să fi fost întocmit astfel incit să constituie o bază pentru discuţii rodnice. Din păcate referatul a prezentat superficial cîteva aspecte din care reieşea că planul de producţie e defalcat pe zile şi echipe, că s-au aplicat cele mai bune diagrame de fermentare etc. Formalismul manifestat se constată şi din modul in care s-au făcut unele aprecieri pozitive asupra oamenilor. Mai mulţî comunişti au fost evidenţiaţi pentru că... au venit punctual la lucru (! ?) Fără a comenta transformarea unui lucru firesc într-un „merit“ ne facem o datorie plăcută în a menţiona că cei în cauză — Ion X. Gheorghe, Mihail Stan, Alexandru Călinescu, Tudor Ardeleanu — s-au socotit moralmente obligaţi să vină la ora 2 dimineaţa în mai multe rînduri, fără ca nimeni să le fi cerut, pentru a asigura desfăşurarea normală a producţiei. Din păcate însă referatul nu a spus nimic despre această faptă, izvorîtă dintr-un înalt spirit de răspundere. Discuţiile purtate nu au depăşit caracterul unei consfătuiri de producţie Despre stilul de muncă al biroului grupei, despre faptul că numeroase probleme ridicate în şedinţele sindicale nu au fost soluţionate, despre contribuţia comuniştilor la activitatea de sindicat sau în legătură cu activitatea de educare nu s-a vorbit mai nimic. Răspunderea pentru asemenea manifestări de formalism nu revine numai biroului. Din această organizaţie de bază fac parte secretarul comitetului de partid al întreprinderii, Ioaniche Dincă, precum şi alţi comunişti cu munci de răspundere. De activitatea comitetului de partid se ocupă, după cum am fost informaţi, un membru al biroului Comitetului orăşenesc de partid, tov. Marin Frangulea. Din cele constatate, reiese însă că prezenţa acestora nu se face deloc simţită. Se impune din partea comitetului de partid din fabrică, al comitetului orăşenesc să manifeste mai multă răspundere în aplicarea indicaţiei, comitetului judeţean de partid privind participarea cadrelor cu munci de răspundere la adunările generale, contribuind efectiv la pregătirea şi desfăşurarea lor. Dacă s-ar fi respectat întocmai această indicaţie, asemenea manifestări de formalism ar fi fost prevenite din timp. MANEA MARIN impune DINAMISMUL caracteristică a vieţii noastre social-culturale economice şi : (Urmare din pag l a) că se are în vedere nu numai o dezvoltare cantitativă, ci şi calitativă. lată cum se reflectă în Olteniţa această direcţie. ŞANTIERUL NAVAL, unitate a industriei constructoare de maşini, ramură de bază a industriei, primeşte în actualul cincinal investiţii importante, pentru construirea a încă două nave şi a unei cale de lansare, precum şi pentru dotarea cu utilaje moderne. Drept urmare, LA SFIRŞITUL CINCINALULUI PRODUCŢIA GLOBALA A ŞANTIERULUI SE VA DUBLA FATA DE ANUL 1970. Prin folosirea mai judicioasă a spaţiilor deja construite şi prin dotarea cu noi utilaje perfecţionate, producţia industrială a FILATURII OLTENIŢA va ajunge în 1975 la 400 milioane lei. Pe aceeaşi cale va spori substanţial şi producţia Fabricii de conserve „Valea roşie". O amploare remarcabilă va lua COMBINATUL DE PORCINE DE LA ULMENI unde prin alocarea unor investiţii, SE VOR CONSTRUI ÎN ACEST CINCINAL ÎNCĂ 35 DE HALE NOI. In sfîrşit, se va diversifica producţia industriei locale şi a celorlalte unităţi economice de interes local, valoarea producţiei acestora urmînd să crească de peste 2 ori. — Ritmurile accelerate de dezvoltare a economiei oraşului vor impulsiona, desigur, progresul celorlalte domenii de activitate, in lumina prevederilor cincinalului, ce ne puteţi spune în această privinţă? — DIM INVESTIŢIILE PREVĂZUTE, PENTRU ORAŞUL OLTENIŢA, o bună parte sunt destinate satisfacerii unor cerinţe social-culturale. Dezvoltarea industrială creează cadrul prielnic şi necesar pentru profunde transformări în viaţa social-culturală a oraşului. Aş vrea să vă spun că, dacă în 1948 Olteniţa avea 14111 locuitori, în 1975 populaţia oraşului va ajunge la aproape 30.000 locuitori, cifră care pînă în 1980 se va dubla. Se înţelege că această creştere determinată de dezvoltarea economică, ridică cerinţe noi de natură socială, culturală, edilitar-gospodărească. Prevederile cincinalului răspund şi unor astfel de cerinţe. Se asigură de pildă construirea în antimi II continuare de locuinţe. PÎNA ÎN 1975 SE VOR CONSTRUI 1065 APARTAMENTE DIN FONDURILE STATULUI, precum şi un număr însemnat de locuinţe proprietate personală. SE CONSTRUIEŞTE O ŞCOALA GENERALA, SE VA RIDICĂ O POLICLINICA MODERNA. în vederea sporirii gradului de civilizaţie a oraşului, se vor efectua importante lucrări de canalizare, de extindere a reţelei de apă potabilă, de asfaltare a străzilor. Se va construi UN NOU COMPLEX COMERCIAL, iar la blocurile noi de pe artera principală se vor asigura spaţii comerciale modern amenajate.. Va creşte în ritm susţinut volumul de mărfuri pentru populaţie. Astfel, dacă în 1965 acest volum era de 98 MILIOANE LEI, în primul an al actualului cincinal este de 150 MILIOANE LEI, iar în 1975 va ajunge la 210 MILIOANE LEI. Datele prezentate oferă o imagine concludentă. Olteniţa va deveni un oraş dezvoltat armonios, dotat cu noi întreprinderi şi instituţii, cu noi construcţii de interes social şi cultural. Ne aflăm în trimestrul patru din primul an al actualului cincinal. Ce s-a făcut pînă în prezent ? — Aş vrea să remarc că oamenii muncii din oraşul nostru îşi dovedesc cu prisosinţă ataşamentul lor faţă de politica înţeleaptă a partidului, hotârîrea de a înfăptui exemplar sarcinile mobilizatoare stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Prin eforturi însufleţite, sub conducerea organizaţiilor de partid, ei au asigurat punerea în funcţiune a obiectivelor prevăzute în acest an. Fabricile de pâine şi produse lactate vor fi date în exploatare, aşa cum am mai spus, în trimestrul în care ne aflăm. La Combinatul de la Ulmeni au fost deja date în folosinţă 5 hale. Se va termina în curînd construcţia şcolii generale. La liceul nr. 1 a fost realizată instalaţia de încălzire centrală. Ceea ce s-a făcut pînă acum ne dă certitudinea că cei peste 10.000 de muncitori cîţi numără în prezent oraşul, sutele de cadre de specialitate, toţi locuitorii localităţii noastre vor îndeplini şi în viitor toate obiectivele cincinalului. Munca politico-ideologică orientată în direcţiile indicate de conducerea partidului, realităţile generate de dezvoltarea materială a societăţii noastre, au un ecou profund în conştiinţa oamenilor, conştiinţă care se dezvoltă şi sub influenţa acestor factori, la nivelul cerinţelor de astăzi şi de viitor. Şi în conştiinţa lor, dominantă este convingerea că prin înfăptuirea exemplară a sarcinilor din noul cincinal, contribuie la înflorirea patriei socialiste, la ridicarea continuă a propriului lor nivel de bunăstare. IN FIECARE FERMĂ ZOOTEHNICĂ - O BAZĂ FURAJERĂ PUTERNICĂ, BINE DEZVOLTATĂ (Urmare din paga) ,nt completate cu grosiere în amestec cu melasă sau saramurate. — Deci, consumul de concentrate pe un litru de lapte, după un calcul exact, este de 152 grame. Ce influenţă are acest lucru asupra eficienţei economice a producţiei ? — Vorbind despre eficienţa economică, nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că noi ne producemsinguri întreaga cantitate de furaje necesară fermei. în aceste condiţii, fiecare lucrător din colectivul nostru este interesat să producă furaje cît mai mult, de calitate cît mai bună şi la un preţ de cost cît mai scăzut. Aşadar, atît consumul redus de concentrate cît şi costurile mai mici la care am realizat furajele de volum au făcut ca beneficiul pe hectolitrul de lapte să crească faţă de plan cu 8,80 lei. — O ultimă întrebare. Vă rugăm să ne spuneţi ce cantităţi de fibroase, suculente şi alte furaje de volum aţi asigurat pentru perioada de stabulaţie ? — Cele 470 ha. de teren destinate bazei furajere au fost în aşa fel folosite incit, pe lingă consumul cotidian, ne-au permis să depozităm deja în incinta fermei, la locul destinat bazei furajere, 780 tone fîn de lucernă, 4500 tone siloz de cea mai bună calitate, faţă de 4.000 tone prevăzute prin plan, 780 tone sfeclă furajeră în loc de 300 tone cît ne-am prevăzut iniţial şi aproape 1000 tone grosiere. Vrem să precizăm că prin punerea la punct a tuturor instalaţiilor de prelucrare a furajelor avem posibilitatea să administrăm în tainuri numai furaje preparate. Din cantitatea de fîn de lucerna, 500 tone le vom administra sub formă de făină în amestec cu sfeclă furajeră şi melasă. In acest mod ne gîndim să menţinem şi în timpul iernii, cu consumuri reduse de concentrare, producţia de lapte lanivelul de 9,5 litri de la întregul efectiv de vaci furajate, care la finele anului va ajunge la 550 capete. STEAGUL ROŞU La presa hidraulică de la Fabrica de vară din Buftea se ambalează produsele SPORT Avem motive de neliniște cu echipa reprezentativă DUPĂ UN JOC MEDIOCRU 1-1 CU BULGARIA Ideea unui meci în nocturnă a smuls în aceste zile de toamnă tîrzie, destule zimbete ironice la adresa organizatorilor. De fapt cred că a fost cea mai bună glumă sau mai bine spus cel mai interesant supliciu pentru cei care nu se mai satură de fotbal şi încă de fotbal slab. Am tremurat din toată fiinţa, pentru a vedea, în principal, echipa noastră reprezentativă care peste puţin timp va susţine un joc decisiv cu Cehoslovacia în Cupa Europei. Am tremurat degeaba cum s-ar spune. Echipa nu ne-a dat prilejul să ne încălzim. După tremurat, ne-am mai și necăjit pentru modul lamentabil în care s-a comportat echipa noastră reprezentativă. Nu am mai avut timpul necesar să mergem la cabine și să-l întrebăm pe controversatul antrenor Angela Niculescu dacă intr-o astfel de manieră şi cu o astfel de echipă vrea să-i batem la Bucureşti pe cehoslovaci. Este greu de crezut. Echipa Bulgariei care de fapt nu este olimpică ci prima sa garnitură ce se pregăteşte pentru confruntarea cu formaţia Franţei ne-a servit o usturătoare lecţie, ne-a obligat, marcînd un gol în min. 10 prin Bonev, să privim Stupefiaţi marile carenţe din echipa noastră. Jocul ofensiv, în viteză, cu alte cuvinte modern, practicat de oaspeţi, ocaziile mari ratate i-a surprins pe jucătorii noştri rămînînd mereu pe loc, mişeîndu-se greoi, iar în fazele de contraatac nu mai avea cine să atace pentru că apărătorii, mijlocaşii şi atacanţii erau în apropierea portarului nostru. Aproape la fiecare joc al echipei Dinamo şi mai ales la cele ale “reprezentativei este vizibil spiritul ofensiv al lui Dinu, dorinţa sa de gol şi mai ales marea sa capacitate de efort de la mijlocul terenului. Dar antrenorul rămîne la ideea sa că Dinu trebuie să stea ca un leu în cuşcă pe linia de fundaş, în timp ce la poarta adversă nu are cine să tragă. In acest campionat Radu Fischer victorios in meciul cu Petrosian Meciul de sah dintre marii maeştri Robert Fischer (S.U.A.) şi Tigran Petrosian (U.R.S.S.) s-a încheiat în sala teatrului „San Martin” din Buenos Aires odată cu partida a 9-a cîştigată de marele maestru american la mutarea a 46-a. Scorul final al întîlnirii este de 6.5—2,5 puncte in favoarea lui Robert Fischer. în urma acestei victorii, Fischer obţine dreptul de a-l întîlni in primăvara anului viitor pe actualul deţinător al titlului mondial, marele maestru sovietic Boris Spasski. Confruntarea celor doi şahişti va avea loc într-o localitate ce urmează a fi desemnată de Federaţia internaţională de şah. Nunweiller manifestă o vizibilă ieşire din formă şi la echipa naţională este de neclintit în timp ce alţi jucători în formă stau pe tuşă. Aproape că nu ştim după ce criterii este făcută echipa naţională. Din lotul anunţat Neagu nu făcea parte, excluzîndu-se singur, după cum declara antrenorul reprezentativei. Şi iată că aseară l-am văzut pe Neagu intrînd la repriză în chip de salvator. Lucescu a fost sub orice critică, dar locul lui în echipă este parcă asigurat pe viaţă, rămine neclintit în ideile antrenorului. Cred că nu avem dreptul să tratăm cu superficialitate partida de la 11 noiembrie. Prestigiul echipei reprezentative ne obligă să luăm măsurile cele mai eficiente pentru a asigura la data amintită echipa in măsură să ne ofere satisfacţie. Dacă vom juca astfel cu Cehoslovacia, cu cite 6 şi 8 jucători în apărare, aşa, numai de a lua măsuri de siguranţă in apărare, visul calificării noastre va fi departe. Vom juca pe teren propriu. Va trebui să învingem şi încă la un scor confortabil. Cine va marca goluri? In meciul de aseară golul care ne-a salvat de la o înfrîngere jenantă i-a marcat Dumitru dintr-o splendidă acţiune personală. Dar pînă atunci a jucat exagerat de defensiv, potrivnic obiceiului lui. Să amintim formaţia care a jucat: Răducanu (Ghiţă) — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu — Dumitru, Nunweiller — Dembrovschi, Domide (Neagu), Năstase, Lucescu. Dacă era vorba de un joc de pregătire nu era cazul să fie încercaţi şi alţi jucători ? Şi o echipă pe care o supunem comentariului iubitorilor de fotbal : Răducanu — Pop, Boc, Lupescu, Deleanu — Dinu, Dumitru — Domide, Dobrin, Neagu, Năstase. Aşteptăm părerile dumneavoastră stimaţi cititori pe care le vom împărtăşi şi antrenorului Angelo Niculescu. PETRE CRISTEA Cehoslovacia - Ţara Galilor 1-0 (0-0) Aproape 32 000 de spectatori au urmărit ieri la Praga meciul de fotbal, în care echipa Cehoslovaciei primea replica Ţării Galilor, în cea de-a doua „manşă“ a campionatului european. Fotbaliştii cehoslovaci au repurtat o dificilă victorie cu scorul de 1—0 (0—0). Unicul punct a fost realizat de Kuna în minutul 60. Arbitrul spaniol Mariano Medina Iglesias a condus următoarele formaţii : Cehoslovacia : Viktor, Dobias. Zloeha, Hrivnak, Taborky. Poliak. Kuna, Vesely, Stratil, Jokl, Kabat Ţara Galilor : Millington. Rodrigues, Thomas, Phillips, Burton, Durban, Yorath, Hennessey, Hill, James, Evans. Pe şantierele de construcţii-NDIŢII OPTIME DE LUCRU ÎN TIMPUL IERNII! (Urmare din pag. la starea lucrărilor interioare. La blocurile de locuinţe, toate lucrările pe care urmează să le terminăm în cursul acestui an sunt asigurate cu instalaţii de încălzire corespunzătoare stadiului de execuţie. Au fost luate totodată măsuri şi pentru degajarea terenurilor, a aleilor de acces şi a racordurilor. în ceea ce priveşte noile lucrări, ne-am angajat încă din luna septembrie a.c. să atacăm astfel fronturile de lucru încît la finele anului 1971, la majoritatea blocurilor să fie ridicate 1a 2 nivele. Am vrea să precizăm că în ceea ce priveşte lucrările provizorii, specifice sezonului de iarnă, ne-am axat pe maximum de economicitate. în principiu, s-a preconizat închiderea spaţiilor respective în soluţii definitive, s-a prevăzut şi executarea unui volum cît mai mare de betoane în staţii care de asemenea să fie închise şi la care apa să fie încălzită. încă un lucru important: nu se permite încălzirea spaţiilor decît acolo unde a fost executată de acum soluţia definitivă şi numai în mod excepţional la lucrările cu termene apropiate de predare şi cu spaţii mici. Deocamdată mai avem probleme cu centralele termice noi. Este vorba de unele lucrări la Brăneşti, T.E.M. Afumaţi, Olteniţa, unde trebuie să facem eforturi pentru a le putea, termina şi preda la timp. La aceste lucrări au lipsit în cursul acestui an o serie de materiale care au frînat lucrările, dar care în cele din urmă au fost rezolvate în bună parte. — Ce prevede planul de măsuri, recent întocmit, în legătură cu problemele discutate 7 ' .'S / . — Dat fiind faptul că va fi necesar un efort sporit din partea colectivului nostru pentru a putea face faţă tuturor sarcinilor atît pentru terminarea lucrărilor din anul 1971 cît şi pentru crearea premiselor pentru anul 1972, conducerea Trustului de construcţii — Ilfov, împreună cu întregul colectiv, se află în permanenţă pe teren, în vederea organizării, îndrumării şi controlului tuturor lucrărilor pe timp de iarnă. Se realizează lucrările pentru închiderea staţiilor de betoane şi asigurarea lor cu apă caldă, se face verificarea spaţiilor de cazare. în acelaşi timp se urmăreşte execuţia lucrărilor spaţiilor de cazare şi organizarea cantinelor. Are loc în prezent şi aprovizionarea cu materiale specifice lucrărilor de iarnă pe şantiere. Fără îndoială că activitatea noastră este mult mai complexă. Dar sezonul rece nu ne va prinde descoperiţi. Vom reuşi să găsim modalităţile pentru a asigura șantierelor noastre în sezonul friguros o activitate ritmică. La şcoala din Stejarul CRESC CONSTRUCTORI DE NĂDEJDE (Urmare din pag. l a) multe ori exprimîndu-şi dorinţa de a fi ei înşişi nişte constructori. Am hotărît să se organizeze un cerc tehnic. Am solicitat în acest sens sprijinul Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor. Astfel am primit materiale suficiente pentru înfiinţarea cercurilor de radio şi electrotehnică. Am condus eu însumi acest cerc. Nerăbdarea firească a copiilor m-a făcut să-i pun să construiască singuri de la început un aparat de radio, oferindu-le materialul necesar. Evident, nu puteau reuşi dintr-o dată, l-am făcut astfel să înţeleagă că gustul practicii nu poate fi simţit fără anumite cunoştinţe teoretice, chiar şi în cazul cind dispui de tot ceea ce îţi trebuie. Aşa am început să le explic ce sunt etajele de oscilaţie, ce e o antenă, ce e circuitul oscilant închis şi deschis, în ce constă ansamblul de piese al unui aparat de radio cu tranzistori, fenomenele care se întîmplă în circuitul oscilant etc. Cînd am trecut la executarea aparatelor am început să lucrăm şi cu noţiuni economice. Astfel nu le-a mai fost greu elevilor să priceapă ce este preţul de cost, productivitatea muncii etc. Finalizarea activităţii prin realizarea de aparate utile cu care am organizat chiar şi o expoziţie în şcoală a avut, după cum v-am spus, o mare influenţă asupra orientării şcolare şi profesionale a elevilor. Cercul de radio şi electrotehnică ne-a permis să ne adaptăm mai uşor schimbărilor calitative intervenite în acest an în procesul de învăţămînt. Am înfiinţat, cu sprijinul şcolii profesionale de mecanici agricoli din Călugăreni un atelier de lăcătuşerie şi de mecanică agricolă. Astfel s-a creat posibilitatea ca instruirea practică productivă să o realizăm pe mai multe planuri : electrotehnică, radiotehnică, lăcătuşerie, mecanică agricolă, menaj-gospodărie, lucrări agricole pe lotul şcolar. Intenţionăm să producem obiecte care să fie valorificate. Vor fi executate printre altele abajururi din clişee vechi, trestie etc. Aşadar, activitatea tehnico-productivă va avea două secţii : industrială şi agrară. Colega mea, profesoara Elena Cotenescu, care răspunde de activităţile agricole productive, se bucură în aceste zile de rezultatele bune obţinute de elevi la culesul recoltelor. Primim un sprijin material substanţial din partea cooperativei agricole de producţie. — Ce înţelegere aţi găsit în rîndul părinţilor ? — Ei au fost şi rămîn colaboratorii noştri de nădejde. Aş vrea să amintesc de preşedintele comitetului de părinţi, tov. Ion Cristea, un bun activist pe tărîmul propagandei pedagogice. La solicitarea noastră, a mobilizat foarte mulţi părinţi care ne-au ajutat în amenajarea noului atelier şcolar. Şi la noi, la Stejarul, sunt oameni harnici, iar copiii vin la şcoală dintr-o atmosferă sănătoasă de muncă. Nouă nu ne rămîne decît să-i facem să înţeleagă evoluţia societăţii noastre, necesitatea integrării lor în diferitele domenii ale vieţii economice şi sociale din ţara noastră. Şi nu-i de loc uşor, fiindcă aceasta nu se poate realiza doar prin expuneri teoretice, ci practic, determinîndu-i să simtă ei înşişi, de la început, marile satisfacţii umane ale acestui proces de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. ATLETISMUL DIN JUDEŢUL ILFOV Sîmbătă şi duminică s-a disputat la Giurgiu etapa a patra a campionatului divizionar B de atletism. Şi-au măsurat forţele atleţi din judeţele Ilfov, Suceava şi Galaţi. Să consemnam mai întli rezultatele înregistrate în întilnirile bilaterale : Judeţul Ilfov — Judeţul Galaţi n— 58 ; Jud. Suceava — Jud. Ilfov ill — 62 ; Jud. Suceava — Jud. Galaţi 104—58. In această serie, din noua echipe, judeţul Ilfov s-a clasat pe locul opt, poziţie care înseamnă, acum la sfîrşit de sezon, un bun prilej de reflecţii, de masuri pentru ca atletismul din judeţul Ilfov sa maioneze un an drum decît cel din acest an. Dacă urmărim componenţa echipei noastre de atletism, putem observa că ea este formată din sportivi din oraşul Giurgiu (60 la sută), din localităţile Dragomireşti, Fundulea şi de la liceul pedagogic din Bucureşti. Oare în alte localităţi ale judeţului nostru nu se mai practică atletismul? Dacă ne amintim că nu cu mulţi ani in urmă exista şi la Călugăreni un centru ce se anunţa de perspectivă. Ce se întimplă oare că activitatea profesorilor de acolo şi în special a tov. Vladimir Crevenciuc, a trecut un anonimat ? Care sunt cauzele ? Care este situaţia sportivilor de la Fierbinţi (prof. George Popa), că aceştia se evidenţiază prin inconstanţă. Uneori realizează haremurile cerute de competiţie, alteori nu. Care este cauza ? Realitatea este că athletismul este într-un fel, o adevărată cenuşereasă în asociaţiile sportive din judeţ 3, mai ales în licee. Ba Buftea avem condiţii deosebite pentru relevarea unor atleţi cu calităţi. Aici este profesorul Aurel Voinel. La Bolintin sunt deasemeni copil foarte buni In mijlocul cărora putem depista atleţi de valoare. Chiar nu poate să nu dovedească aceasta tov. prof. Victor Ivan . Atletismul este sportul care solicită cel mai puţin condiţii speciale, în special demi-fondul şi aruncările. Este necesar numai mai multa Pasiune, mai multa tragere de Inimă din partea profesorilor de educaţie fizică şi in special a acelora cu specializare atletism. Redacţia ziarului nostru Intenţionează sa initieze o discuţie pe această temă o ridicam nivelului atletismului In Judeţul Ilfov, vom face apel la profesorii de specialitate, la directorii liceelor din judeţ, la specialiştii din Consiliul Judeţean pentru educaţie fizică şi sport. Trebue să facem ceva pentru a repune această frumoasă disciplină în drepturile sale. Oricum, locul opt ocupat din noua echipe parceipante nu este un motiv de linişte el de frelmentări, de a găsi soluţiile cele mai adecvate. Așteptam. Indiscreţii Din însemnările arbitrilor la jocurile din campionatul judeţean de fotbal Am consultat cîteva din foile arbiitrilor care au condus partide în etapa de duminică a campionatului judeţean de fotbal. Conducătorii jocurilor au obligaţia să consemneze în foaia de concurs anumite aspecte din timpul jocului, să noteze atitudinea publicului, starea terenului. Unii cavaleri ai fluierului, atenţi la ceea ce se petrece în jurul lor, notează cu obiectivitate tot ceea ce este străin eticii sportive, spiritului normal de întrecere. Iată ce notează arbitrul care a condus jocul din comuna BREZOAIELE : „Plasele porţilor sunt rupte, terenul denivelat, instalaţiile lipsă (aici nu ştim dacă este cumva vorba de instalaţiile de nocturnă), iar atitudinea publicului necorespunzătoare“. Ni se pare faptul cel mai grav. Cunoşteam că la Brezoaiele exista nu cu mulţi ani în urmă o mai mare grijă pentru baza sportivă şi pentru cele aferente ei. Mai ştim că şi publicul era destul de sportiv. Să-i fi supărat pe spectatori faptul că echipa lor a fost învinsă pe propriul teren ? Dacă este aşa nu au voie să se supere decît pe proprii jucători care au jucat slab şi nicidecum pe oaspeţi ori pe arbitri. Oare conducerea asociaţiei sportive nu are nimic de spus ? Şi nici comisia judeţeană de fotbal ? La COSOBA a condus arbitrul Vasile Cismaru care consemnează că atitudinea publicului a fost nesportivă pe tot parcursul jocului. Echipa gazdă a tras de timp, arbitrul prelungind jocul cu 2 minute. Publicul pătrunzînd pe teren, arbitrii de linie n-au mai putut să-şi desfăşoare activitatea, şi au fost chiar insultaţi. Care este activitatea educativă în rîndurile spectatorilor pe care o desfăşoară asociaţia sportivă, organizaţiile U.T.C. ? Sunt şi arbitri care, fie din comoditate, fie împovăraţi de „atenţiile“ gazdelor nu mai fac însemnări în foile de arbitraj. Pentru unii, completarea rubricilor respective este numai o simplă formalitate. Oare nu ar fi normal ca aceşti conducători de jocuri să fie atenţi la forma jucătorilor, la semnalarea unora dintre talentele autentice, la atitudini care nu cadrează cu terenul de sport . Ar îngreuna oare acestea munca de cîteva minute a arbitrului 7 Credem că în felul acesta arbitrul poate să-şi aducă un aport real la dezvoltarea mişcării fotbalistice din judeţ, să contribuie la eliminarea manifestărilor nesportive de pe terenurile noastre de fotbal. P. S. Un bogat sortiment de confecții de iarnă au sosit la magazinul universal din Mihăilești. La dv. in comună se mai face sport ? „ Am ridicat telefonul şi am întrebat pe cel ce se afla la celălalt capăt al firului . Spuneţi-mi la dumneavoastră la Comana a fost vreo activitate sportivă duminică ? — A fost lume multă la stadion, a jucat echipa de fotbal cu cei din Gîrbovi. — Nu mă refeream la fotbal. Tinerii din comună au făcut sport, aţi avut întreceri locale sau cu tineri din alte comune ? UT asta nu- Dacă avem echipa de fotbal în campionatul judeţean nu este suficient? Şi conversaţia noastră s-a încheiat pentru că pe această temă putea să dureze foarte mult. Am cerut o altă legătură cu Consiliul popular din comuna Curcani. Speram să ni se spună că au fost organizate In comună citeva me. de oină. Este o mare tradiţie. — Dar sezonul de oină s-a terminat. Am avut nmi’te succese în acest an. Acum băieţii se odihnesc. . . Păi aveţi în comună foarte multe echipe de copii. Şi ei se odihnesc ? — Asta nu mai ştiu. Ar trebui să-l întrebaţi pe tov prof. Gruianu. El este şi maestru al sportului la cină. Poate că ar putea să răspundă la mai multe întrebări. Sa mai cerem telefonistei şi alte legături ? Deranjăm lumea degeaba. Cunoaştem comune unde tinerii de multă vreme nu au mai fost chemat la terenul de sport La Budeşti, la Băneasa, la Go- P Dacă nu se joacă fotbal in competiţiile oficiale, terenul de sport este pustiu, este aşteptată iarna cu nostalgie. La Urziceni de pildă, duminică nu a fost nici o întrecere sportivă adresată tinerilor. Sunt foarte mulţi elevi care ar fi putut petrece ore plăcute pe terenul de sport. Pentru ce nu se interesează nimeni de aceasta ? Organizaţia orăşenească a U.T.C., consiliul orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport cu ce se ocupă în astfel de zile and nu sunt spectatori la echipa divizionară de fotbal ? Credem că ar fi nimerit ca cei care se ocupă de organizarea activităţii sportive de masă să poarte un dialog despre organizarea unor competiţii sportive la care să atragă mase largi de tineri din comunele noastre, mai ales că în această perioadă timpul se menţine frumos. Dar numai despre activitatea sportivă în aer liber va trebui să fie problema. Aşteptăm un ecou din birourile Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, de la Comitetul judeţean U.T.C. cît şi de la Consiliul sindical judeţean.