Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-27 / nr. 6971

FILATURA BALOTEŞTI. Prind contur viitoarele hale ale unei fabrici ce va fi dotată cu cele mai moderne utilaje ÎN EDITURA POLITICA A APARUT : PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN 3 — 5 noiembrie 1971 Volumul cuprinde: Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la Programul Partidului Co­munist Român pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaş­terii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşe­zarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, cuvintările participanţilor, cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la încheierea lucră­rilor plenarei, Hotărirea plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român. PROLETARI D­IN TOATE TARILE, IfNk­i-V 4/ ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN ILFOV AL P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6971 Simbătă 27 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani CU URBANISTICA IN AUDIENŢĂ LA... PRIMĂRIE • CUM SE TRADUC ZÎMBETELE STRĂZII ÎN LIMBAJUL OLTENITENILOR • INVESTIŢIILE URBANIZĂRII SI POTENTELE S­t­ii HĂRNICIEI • CÎND TE PAŞTE NOROCUL VREDNICIEI, CÎŞTIGI... 4 MILIOANE LEI! cazul s-a rezolvat direct. Evident sînt şi situaţii care nu se pot soluţiona astfel. Dar ceea ce ne-a impresionat in mod deosebit este modul cum înseşi ofurile oraşului se bucură în rezolvarea lor de largă audienţă la omenia gospodarului. Este de altfel şi motivul pentru care am pătruns în cabinetul tovarăşului NICOLAE IOSUIM, preşedintele Comitetului Exe­cutiv al Consiliului popular orăşe­nesc, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa. — Tovarăşe primar, vedem că oraşul adresează multe zîmbete ce­tăţenilor... ■— Sînt zîmbetele hărniciei lor. ■— Centrul, gata, împrejurimile se armonizează parcă într-o esplanadă. — Prozaic vorbind, esplanada de care amintiţi se traduce în limbajul olteniferilor prin 9.127 m.p. de asfalt pe trotuare şi 6.000 m.p. pe partea carosabilă. Numai în anul acesta... — Dacă adăugăm şi elementul or­namental, putem spune că unele străzi au devenit mult mai darnice în zîmbete. Am vrea să ni le pre­zentaţi. — Bulevardul exterior din cartie­rul gării. Apoi străzile Eminescu, Al. Sahia, Cuza Vodă, Mihai Bravu. In total sînt 14... — Și cît v-au costat „zîmbetele" acestea ? 7,2 mîjibăne lei.­­ — Zău, că face ! Poate și Olteni­ța o să candideze pentru mult rîv­­nitul titlu al Ilenei Cosînzene. — Păi şi candidează... nu între­cerea între oraşe. — Vă amintiţi ? Lumea multă de la stomatologie... necazurile... sala mică de aşteptare . — Stomatologia oraşului a scăpat de carii. Are acum un local nou. — Aţi făcut şi alte investiţii pen­tru sănătatea publică ? — Un milion lei reprezentînd lu­crările de modernizare a spitalului unificat. Vă rog să reţineţi : repa­rarea centralei termice, platforme pentru stafia salvării, un depozit fri­gorific şi o sală de aşteptare pen- MIHAIL GOSPODIN (Continuare în pag. a 3-a) Cabinetul unui­ primar. Un birou ospitalier obişnuit pentru acest oraş şi totuşi... Nu era zi de audienţe cînd un cetăţean venise să-şi spună oful. A fost primit, ascultat, ajutat. Un număr de telefon a fost format şi SA ÎNCHEIEM PRIMUL AN AL ACTUALULUI CINCINAL CU REZULTATE CÂT MAI BUNE ÎN PRODUCŢIE O necesitate obiectivă: unitatea dintre măsurile adoptate şi materializarea lor CUM SE ÎNDEPLINESC ŞI CE EFICIENŢĂ AU HOTĂRIRILE ADUNĂRILOR GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII DINCOLO DE ASPECTELE ECONOMICE, SĂ LE VEDEM ŞI PE CELE CARE VIZEAZĂ CONŞTIINŢA OAMENILOR De la Fabrica de cărămizi din Urziceni au început să ne sosească veşti îmbucurătoare. In sfîrşit, după o perioadă prelungită de ta­tonări, de neajunsuri,­­ de eforturi pentru găsirea şi aplicarea unor soluţii eficiente, producţia se a­­propie de parametrii proiectaţi. Desigur, avînd în vedere fap­tul că aceasta trebuia să se intîmple de mult, nu considerăm că este un succes ci o tendinţă de intrare pe făgaşul normal. Dorind să cunoaştem mai în a­­­mănunt factorii care contribuie la îndreptarea lucrurilor, am făcut o scurtă investigaţie în rîndurile co­lectivului întreprinderii şi trebuie să recunoaştem că, în afară de aspectele pur economice, am întîl­­nit altele de natură etică şi so­cială cu sensuri profunde. . în primul rînd am remarcat vo­inţa majorităţii­­covîrşitoare a mun­citorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor de a particip­a într-o măsură cit mai mare la depăşirea impa­sului. Voinţa nu este însă suficien­tă. Ea ar fi rămas intr-un stadiu — să-i zicem — platonic dacă nu ar fi avut un teren prielnic de materializare. Un astfel de teren i-a oferit adunarea generală a oa­menilor muncii, acel cadru ins­ti­­tuţionalizat în care cei ce muncesc, în dubla lor calitate de producă­tori şi proprietari, iau parte ne­mijlocit la conducerea activităţii economice a întreprinderii. Nu este vorba numai de esenţa democra­tică a adunării generale, ci şi de rolul ei educativ. Simţind că au posibilitatea să-şi spună p­ărerea despre problemele cheie şi că sunt în mod expres chemaţi să participe direct la conducerea activităţii consacrate rezolvării lor, oamenii şi-au înţeles mai bine responsabi­lităţile, reflectînd cu mai multă e­­xigenţă şi maturitate asupra lo­cului p­e care îl ocupă fiecare în fabrică, asupra p­ropriei munci. Este un proces firesc de psihologie socială care se afirmă ca o trăsă­tură specifică în viaţa unităţilor noastre socialiste. — în adunarea generală din fe­bruarie, spunea muncitorul Marin Nicolae, am propus să se îmbună­tăţească dozajele de materie pri­mă, deoarece reţeta proiectată nu era corespunzătoare, dăunind ca­lităţii cărămizilor. Am trăit o mare satisfacţie nu numai pentru că pro­punerea mea a fost inclusă ca mă­sură in hotărirea adoptată de a­­dunarea generală, ci şi pentru că ea a fost tradusă în viaţă. Vedeţi, în faţa unor asemenea lucruri, trăiesc sentimentul utilităţii la un nivel mai înalt. îmi dau seama că nu sunt doar un producător de că­rămizi, ci şi un muncitor care este chemat să ia parte la rezolvarea problemelor majore ale întreprin­derii, că cuvintul lui este ascul­tat, că experienţa lui se valorifică multilateral. Sentimentul plenar al participării Cuvintele tovarăşului Marin Ni­colae conţin un adevăr atît de evident incit se subliniază de la sine. El se racordează la marile adevăruri rostite în cadrul recen­ D. TURTUREANU _________________________ (Continuare în pag. a 3-a) — Dar d-ta, ca responsabil, ce-ai spus cînd ai aflat că și-a cumpărat mașină ? — Am spus : ce-o să facă cu mașina, că nici nu știe să conducă ! ? Desen de FRED, ghenauescu S.N.O. — în secția a ll-a prelucrări mecanice se lucrează la axul elicei unei motonave DESECĂRILE. O ACŢIUNE PATRIOTICĂ DE MARE IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ MINUNAT ÎN SCRIPTE... DAR PE TEREN. NIMENI . Sistemul de desecări Ilfovăţ, zona Bolintin — Malu Spart, are nevoie de braţe de muncă. De ce primarii nu acţionează ? “ La Bolintin Vale s-au acumulat experienţă organizatorică şi rezultate bune. Dar totul este departe de automulţumire. ® „Dacă ştiam că veniţi să fotografiaţi, scoteam cîţiva oameni pe şantier". © Instituţiile din comună — fruntea la acţiune . C.A.P. ... la coadă , Crevedia Mare şi Ogrezeni au angaja­mente neonorate. Două bălţi cunoscute de zeci de ani cu numele de Lacul Tătarului şi Lacul Gras, lăţite pe păm­înturi ce se apropie de hotarele comune­lor Bolintin Vale, Crevedia Mare şi Ogrezeni, au fost luate cu asalt pe un şantier întins, unde şi-au dat mina locuitorii tuturor acestor sate, pentru a le forţa să curgă prin canale dirijate spre Iifovăţ şi să lase oamenilor, curate de ape şi mituri, peste 300 de hectare teren... Acest vast cîmp de lucru poartă numele de „ŞANTIERUL DE DESECĂRI BOLINTIN VALE­A MALU SPART“. Gospodăreşte, cu ajutorul specialiştilor s-a întocmit proiectul de lucrări, s-a împăr­ţit volumul de săpături pe comunele ce vor beneficia de exploatarea pământurilor scoase de sub ape şi s-a pornit la treabă. La primăria comunei Bolintin Vale, unde se află proiectul gene­ral şi este repartizat volumul cel mai mare de lucrări, am aflat zi­lele trecute stadiul îndeplinirii graficului de săpături la canalul principal și la cele colectoare. Pri­marul comunei, tov. Rădoi Mihail, ne-a dovedit din capul locului că problema desecărilor din zonă este un obiectiv care a solicitat consiliului popular comunal multă pricepere organizatorică şi mai ales muncă in rîndul cetăţenilor, pentru a le explica,ce se cîştigă prin redarea celor 315 hectare circuitului agricol. După ce a or­ganizat adunări populare pe sate şi a ascultat părerile şi propunerile oamenilor, primăria a împărţit totalul de 25 611 m.c. de săpături pe familii, pe întreprinderile şi instituţiile aflate pe raza satelor sale, a dat o decizie a comitetului executiv, prin care a hotărît cum va decurge acţiunea, scopul ei fi­nal, precum şi îndatoririle ce re­vin, atît locuitorilor cît şi sala­riaţilor. Deputaţii, conducătorii de unităţi, specialistul în lucrări de desecări, profesori de la liceu au format un colectiv larg de agita­tori care, fie prin intermediul ga­zetei de perete intitulată „Şan­tierul“, fie şi prin viu grai, de la om la om, sau la staţia de radio­­ficare au explicat de fiecare dată cît s-a lucrat, ce suprafeţe s-au eliberat de apă, cît înseamnă a­ceasta calculat în producţii de porumb şi grîu. Că cele explicate au mers la inima oamenilor, o do­vedeşte şi faptul că la Bolintin ia un bufet, restaurant, cramă. Dar ar putea fi şi la un amic acasă. ’ — Ce facem ? Luăm unul mic ? — Unul, că sínt la volan. — Crezi că nu-mi dau seama ce-nseamnă să şofezi ? — N-am zis asta. In fond, un în­tăritor, nu strică la drum... Urmează apei secvenţa a doua.­ Vale sunt astăzi zeci de familii care şi-au îndeplinit şi depăşit planul de săpături repartizat. De­putatul Stoica Tănase ne spunea că urmîndu-i exemplul şi alte zeci­ de familii din circumscripţia sa electorală şi-au achitat obligaţiile patriotice faţă de această lucrare. „Am înţeles că este vorba de o acţiune care duce la mărirea su­prafeţelor agricole( baza produc­ţiei prin care averea obştească va creşte necontenit şi o dată cu ea nivelul de trai al ţăranilor co­operatori. Eu aşa am înţeles că trebuie să faci muncă politică de masă , intîi să explici oamenilor despre ce este vorba şi apoi să vii alături de ei, să le confirmi prin exemplul personal că trebuie muncit cu mai mult suflet. Şi aşa am făcut“. Locţiitorul secretarului comite­tului comunal de partid, tov. An­gh­el Niculescu, ne-a vorbit despre exemplul personal oferit în aceas­tă acţiune şi de salariaţii unită- M. STEFANESCU (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Sâ fie luat volanul din mina elementelor iresponsabile ! — Ce facem, plecăm ? — Plecăm ? Să mai luăm unul... — Păi, ziceai... — Numai cîte unul, frate. Secvența a treia este echivalentă cu scena din fotografie (vezi pagi­na a 2-a). Din mașină a rămas doar.. . jumătate ! Partea din față a dispărut complet. Nu mai sint nici ocupanţii. In schimb... — Alo, Serviciul circulaţiei ? Ve­niţi urgent. Vă comunicăm că pe şoseaua... în dreptul kilometrului... un autoturism a părăsit firul şose­lei şi a intrat intr-un pom., pe cîmp. Un fapt divers. Unul ca atitea altele, tot mai numeroase de cînd „voia bună“ a început să facă ra­vagii în rîndul celor de la volan. Apetitul după un păhărel nu poa­te insă să evite tributul dat de acei care cad victime propriei im­prudenţe. O spunem deschis. Este cazul să depăşim faza recomandă­rilor şi să trecem cu hotărîre la sancţionarea radicală , elementelor iresponsabile să li se ia volanul din mină pentru a evita consecin­ţele grave ale accidentelor de cir­culaţie comise în stare de ebrietate sau sub influenţa băuturilor alco­olice. . pofida măsurilor severe luate împotriva unor astfel de elemente, al intensei campanii de prezentare a consecinţelor pe care le are con­sumul de alcool, pe teritoriul jude­ţului nostru continuă să fie găsite cu ocazia sondajelor multe persoa­ne care eludează în mod grosolan dispoziţiunile legii. Cu ce risc ? îl ştim cu toţii. Din concluziile unor specialişti rezultă că la un conţinut de peste 1 la mie Lt. colonel I. KLEIN M. GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) Se consultă ultimele noutăţi sosite la librăria „Alexandru Sahia" din Olteniţa Nici un sat, oricît de depărtat ar fi de centrul comunei, să nu fie lăsat in afara activităţii cultural-educative Primeam de curînd la redacţie o scrisoare în care ni se semnala fap­tul că în satul Cartojani, comuna Roata, activitatea cultural-artistică este nulă. Ni se cerea să interpelăm directorul de cămin cultural în le­gătură cu modul,, cum coordonează în general această activitate pe în­treaga rază a comunei, nu numai în căminul cultural din centru. Dar problema comportă o discu­ţie mai amplă căci noi înşine, în deplasările noastre pe teren, am a­­vut ocazia să constatăm că nu în puţine locuri, căminul cultural din centrul de comună este singurul în care se desfăşoară activitatea, sa­tele afiliate fiind nu o dată vitre­gite. De aceea am invitat să partici­pe la această discuţie un număr de directori de cămine culturale din comune cu mai multe sate sau care au în raza de activitate „sate cu probleme“. Baza materială - condiţie preliminară a activităţii — Voi începe eu — ne spune to­varăşa Trinca Ştefania, directoarea căminului cultural din ROATA, de vreme ce pe raza comunei noastre este satul Cartojani de unde aţi pri­mit scrisoarea. Din capul locului trebuie să precizez că semnatarii se referă probabil la serile distractive — şi au dreptate. Este greu să or­ganizezi aşa ceva, în lipsa — aproa­pe totală — a bazei materiale. N-a­vem nici o sală la Cartojani, mă re­fer la o sală corespunzătoare, ci una improvizată într-o casă particulară. Astfel, chiar dacă tinerii din Carto­jani participă la acţiunile cultural­­educative din căminul de la Roata — care se află de fapt numai la trei kilometri — este firesc să-şi dorească acolo o bază pentru acti­vitate. N-am avut pînă acum condi­ţii să le-o oferim. Acum însă se i­­veşte o posibilitate pe care o s-o folosim cum se cuvine. Vom putea lua pentru căminul cultural o sală a C.A.P.-ului care se poate amenaja corespunzător, cu minime cheltuieli. Atunci, într-adevăr, se va putea vor­bi de o activitate cultur­ală organi­zată. — Cred că această problemă a „bazei materiale“ trebuie considera- Anchetă realizată de SMARANDA JELESCU (Continuare în pag. a 7-a) OPINII ALE UNOR DIRECTORI DE CĂMINE CULTURALE Un dar pentru copiii din Buciumeni Copiilor din satul Buciumeni, comuna Budeşti, le-a fost oferit in această toamnă un dar pre­ţios : o şcoală nouă cu patru clase şi laborator, cu mobilier modern. La festivitatea inaugura­lă locuitorii satului, elevii care vor beneficia de condiţii optime au mulţumit din inimă partidului şi statului pentru grija ce o poar­tă pregătirii şi educării tinerei generaţii. La ridicarea noului local un sprijin important l-au adus orga­nele locale, cetăţenii, tineretul care prin acţiuni de muncă pa­triotică au grăbit darea în folo­sinţă a edificiului. Tînărul obiec­tiv didactic în frunte cu directo­rul Ilie Ştefan s-a angajat să muncească cu pasiune pentru a da patriei cadre bine pregătite şi educate în spiritul politicii parti­dului nostru.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék