Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-27 / nr. 6971
V. Nici un sat, oricît de depărtat ar fi de centrul comunei, să nu fie lăsat în afara activităţii cultural-educative (Urmare din pag. 1) ! ----------------------------Că în general cu mai multă atenţie de cit a fost pînă acum — intervine directorul căminului cultural din ULMI, Petre Zamfir. Şi aici trebuie să recunoaştem că noi, directorii de cămin cultural, prin funcţia politică pe care o avem — locţiitori de secretari — n-am făcut destul. Acolo unde nu există posibilitatea desfăşurării unei bune activităţi, în lipsa unei săli corespunzătoare, trebuie ca la toate consfătuirile comitetului comunal de partid, sesiunile consiliului popular, să insistăm pentru găsirea unei soluţii. Iată, la noi la Ulmi, sînt opt sate pe raza comunei. Şi totuşi, avem pentru toate aceste opt sate doar două săli de cămin, — săli bineînţeles necorespunzătoare. Oricîte greutăţi am întîmpina, trebuie să recunosc că situaţia este inadmisibilă şi că noi, conducătorii, gospodarii comunei sîntem principalii vinovaţi. Cu chibzuială şi cu mai multă bunăvoinţă, poate reuşim să schimbăm această situaţie, cu toate că trebuie s-o spun aici, în planurile noastre de viitor nu figurează problema bazei materiale a căminului, ci alte construcţii considerate mai presante. — Noi, ne spune tovarăşul Alexandru Dumitru, la PERIŞ, am avut mereu în atenţie obligativitatea bazei materiale după ce am efectuat reparaţii capitale la Periş, ne pregătim să reamenajăm sala de la Buriaş, cît mai curînd cu putinţă, şi cu sprijinul tuturor organelor locale — cu toate interesate în desfăşurarea unei activităţi culturale cît mai bogate. — Mai există o posibilitate, intervine tovarăşa Păuna Pascu, directoarea căminului cultural din GOGOŞARI , prin înţelegere şi bunăvoinţă, acolo unde nu există săli special amenajate se pot folosi condiţiile existente, sălile de clasă — şi activitatea nu suferă. La noi la Gogoşari, nu în toate satele avem săli speciale — ceea ce ar fi ideal — şi totuşi activitate avem peste tot. — Şi totuşi, această condiţie ideală cum o numiţi, se poate realiza în timp. (Emil Boca, directorul căminului cultural din STANEŞTI). Eu socotesc că prezenţa sau absenţa bazei materiale este tot rezultatul muncii noastre. Acolo unde există sprijin şi colaborare din partea tuturor instituţiilor politice sau sociale importante ale comunei, se poate. Iată, nouă ni s-au alocat de curînd 450 000 lei pentru o sală de festivităţi la Ghizdaru. Avem o bună bază materială la Stăneşti, dar noi, la urma urmei, ne-am alcătuit-o, am gospodărit-o! Aşa şi nu altfel trebuie pusă problema bazei materiale ! Ce iniţiative, ce metode folosiţi in munca dv. din fiecare sat? — La această întrebare mă înscriu primul la cuvînt — ne spune tot tovarăşul Emil Bucă, pentru că chiar de curînd am avut o iniţativă care a fost considerată valoroasă — şi a fost extinsă în tot judeţul înfiinţarea unui cabinet pentru ştiinţele sociale şi răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice, care, deşi este amenajat la centru — este cercetat de toată lumea din comună, lucru firesc, înfiinţarea lui dovedindu-se extrem de necesară. Aceasta, ca noutate de „ultimă oră“. In rest, cred că atunci cînd v-aţi referit la iniţiative, aţi vrut de fapt să specificăm stilul de muncă , noi ne axăm pe realităţile comunei, căutăm ca în fiecare sat să iniţiem acele acţiuni care să intereseze, să fie legate de viaţa satului, a cooperativei agricole de producţie, a tineretului comunei. Cu acesta din urmă organizăm discuţii pe teme de etică curentă sau de problematică majoră, încercăm să-i insuflam dragostea şi respectul faţă de muncă, demnitatea, comportarea corectă în societate, idealurile noastre socialiste. Activitate de club, filiale ale bibliotecii, avem în fiecare sat. Planul de muncă îl redactăm la centrul comunei, ca şi unele materiale de propagandă pe care le susţinem apoi în fiecare sat. — La noi la GOGOŞARI, unde avem patru sate pe raza comunei, m-am bazat pe puterea şi specificitatea fiecărui sat în desfăşurarea activităţii. Aici trebuie spus că un rol important îl au directorii de cămin voluntari , dacă aceştia au sau nu tragere de inimă pentru treabă. Trebuie să menţionez că sînt mulţumită de activitatea tuturor celor patru directori, ca şi a bibliotecarilor voluntari. Şi noi alcătuim un plan de muncă pentru întreaga comună, astfel îndrumarea şi controlul pot fi mai bine efectuate. Aş adăuga că o metodă bună de lucru este aceea de a nu lăsa în afara activităţii artistice de amatori nici un sat. Formaţiile noastre din comuna Gogoşari sunt cunoscute în tot judeţul — şi este o metodă în plus de a aduce tineretul la căminul cultural. Avem de altfel în comună două brigăzi artistice de agitaţie şi vom face patru ! — Cred că într-adevăr trebuie să se ţină seama de specificul fiecărui sat în activitate, adaugă Alexandru Dumitru. Este ceea ce încercăm să facem la Periş cu satul Buriaş, pe care căutăm să-l activizăm la nivelul centrului. Directoarea voluntară de acolo, Elena Badea, îmi dă tot sprijinul. Astfel, am organizat pe lîngă cursul de etnografie şi folclor din cadrul universităţii populare, un muzeu sătesc, existînd premise şi condiţii. Fireşte, ne-am sprijinit pe intelectualii satului, pe cadrele didactice, fără de care activitatea nu s-ar putea duce în bune condiţiuni, în general. Avem şi o echipă sportivă în Buriaş şi, din punct de vedere al activităţii artistice, vrem să reînfiinţăm echipa de dansuri odinioară vestită. —Tot la capitolul iniţiative, ar fi bine să treceţi experienţa noastră, de la ULMI, ne spune tovarăşul Petre Zamfir. Este vorba despre sprijinul intelectualilor; am făcut un sondaj în rîndul acestora, cu subiectul ce teme ar dori să prezinte în faţa ţăranilor cooperatori. Rezultatele au fost foarte bune. S-a dovedit că oamenii cunosc mediul în care trăiesc, nevoile şi curiozităţile locuitorilor, ideile lor au fost în egală măsură utile şi interesante, foarte greu, nu avem deloc condiţii. Trebuie să găsim acele metode de lucru care să înlăture ideea de activitate formală întrucît şi pentru aceste sate avem datoria să facem mult mai mult! A un joc de concluzii ...vom relua ultima frază a directorului de cămin de la Periş în munca cu satele trebuie să găsim acele metode de lucru care să înlăture activitatea formală. In această discuţie am ascultat opinii, sugestii, metode de lucru. Numai cîteva , judeţul este mare şi o serie întreagă de comune pot avea probleme diferenţiate. Ele trebuiesc, însă rezolvate cu seriozitate, indiferent de natura lor: sîntem datori faţă de întreaga populaţie sătească cu o activitate culturaleducativă la fel de intensă, egală. Nu ne face nimeni rabat pentru satele care nu sînt centre comunale ! Plecînd de la baza materială care este o premisă — şi iată, a eleve- nit o problemă de fond ! — la care, trebuie să contribuie toate forurile de conducere ale comunei, şi pînă la munca de conţinut care trebuie să fie susţinută, permanentă şi neformală. Organizaţia de partid comunală are sarcini de mare răspundere în acest sens — şi să nu uităm că directorul de cămin este membru în biroul comitetului comunal de partid, este locţiitor de secretar. Cuvîntul lui trebuie exprimat cu mai multă autoritate. Acolo unde sprijinul şi cuvîntul partidului este mereu prezent — ca la Stăneşti, ca la gogoşari, în cadrul anchetei noastre — şi rezultatele sunt pe măsură. Spiritul înnoitor al Plenarei C.C. al P.C.R., din această toamnă obligă pe toţi activiştii de partid — în cazul nostru, directorii de cămin cultural — să-şi reconsidere cu toată seriozitatea activitatea. Nu avem dreptul să lăsăm nici un sat, fie el mare sau mic, depărtat sau apropiat de centrul comunal în afara acţiunii de educaţie şi educare multilaterală, socialistă, a oamenilor. Pag, 2-0 s Fără îndoială că, din cînd in cînd, renovarea gospodăriei în care locuim este recomandabilă. Cu atît mai mult ea este necesară în cazul unor instituţii. Cum ar fi de exemplu localul consiliului popular din comuna Moara Vlăsiei. Cu o paranteză însă: nu este vorba doar de o simplă renovare, ci de o adăugire de două camere în vederea extinderii clădirii consiliului popular. Toate ar fi bune dacă lucrările respective care au început în septembrie a.c. ar merge aşa cum trebuie. Cum NOTĂ Cu paşi de melc., din păcate, însă, ne aflăm la sfirşitul lunii noiembrie, iar această construcţie înaintează într-un ritm deosebit de lent, există certitudinea că obligaţiunile contractuale (sfîrşitul lunii decembrie a.c.) să nu poată fi respectate. Desigur, la această obiecţiune vom primi răspunsuri, de la factori, în drept, ceea ce de fapt ne bucură cu anticipaţie. Adevărul este însă că, deocamdată, prima ninsoare şi-a făcut apariţia iar în ziua cînd ne-am aflat la primăria din comuna Moara Vlăsiei a 50 cu puţinii lucrători flaţi acolo nu prea omorau treaba. Iată că vine iarna, iar primăria respectivă este dispersată prin comună, redusă doar la un singur birou unde se află o funcţionară care rezolvă unele probleme. Ce ne poate spune conducerea I.C.P.C.I. — care girează această lucrare — în legătură cu modul cum se rezolvă obligaţiunile contractuale asumate faţă de organele locale din comuna Moara Vlăsiei ? L. F. IT. A. BUCUREȘTI, AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în Str. Spătaru Preda nr. 5, Sectorul 5, ANGAJEAZĂ — soferi pentru autobuze avînd o practica în conducere de minimum 3 ani și posesori ai permisului de conducere categoria „D" ; — fochisti ; — vulcanizcriori; — strungari — categoria 4—6 ; — mecanici auto — categoria 4—6 ; — taxatori. TELEVIZIUNE SIMBATA 27 NOIEMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană 18.00 Bună seara fete, bună seara băieţi ! 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.00 Săptămîna internaţională 20.15 Tele-enciclopedia 21.00 Film serial : Invadatorii (II) 21.50 Teledivertisment. Dicţionar muzical distractiv : Litera „G“ 22.50 Telejurnalul de noapte 23.05 Un cîntec de demult. Seară de romanţe. SIMBATA 27 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Buletin de ştiri ; 16,00 Radio jurnal : 17,00 Ştiinţă, tehnică, fantezie ; n.30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Ştiinţa la zi ; 20,45 La hanul melodiilor ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 Expres melodii ; 22,55 Moment poetic : 23,00 Expres melodii (continuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.05 De toate pentru toţi (reluare) ; 15.05 Studii celebre interpretate de pianistul Claudio Arrau ; 15,15 Orchestra de muzică populară din comuna Vînju ; 15.30 Radio-şcoală ; 16,00 Radiojurnal ; 16,15 Mari violonişti — Arthur Grumiaux ; 16,42 Arii din operete ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii ; 17,30 Lecturi la cererea iubitorilor de literatură ; 17,50 Muzică uşoară ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Opera pentru toţi ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Revista revistelor culturale ; 19,40 Jocuri populare ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Concert Johann Sebastian Bach *; 22,00 Romanţe ; 22,30 Muzică de dans; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Muzică de dans ; 24.00 Pagini din muzica de balet ; 0.55-1 1.00 Buletin de ştiri. DUMINICA 28 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Concertul dimineţii; 7.00 Radiojurnal; 7.45 Avanpremieră cotidiană ; 8.00 Sumarul presei ; 308 Ilustrate muzicale; 9.00 Ora satului ; 10.00 Radiomagazinul femeilor ; 10.30 Parada cîntecului ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 11.50 Cotele apelor Dunării; 12.00 De toate pentru toţi; 13.00 Radiojurnal. Sport ; 13.15 Unda veselă; 13.45 Sport şî muzică. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical ; 7.00 Radiojurnal ; 8.00 Teatrul radiofonic pentru copii : „Laleaua neagră“ de Al. Dumas; 9.00 Muzică uşoară de compozitori iugoslavi ; 9 30 Buletin de știri; 9.35 Vă place opera ? 10.00 Avanpremieră cotidiană ; 10.15 Muzică populară albaneză; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara ; 13.20 Varietăţi muzicale. * TIATU ImmmL SIMBATA 27 NOIEMBRIE Camera fie alături, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) Cine eşti tu 7, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) Mini-Jazz cu Maxi-haz, ora 19,30 : Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu". Plutaşul de pe Bistriţa, ora 19,30 : Teatrul de Operetă Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din Schitu Magureanu) Povestiri din pădurea vieneză, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) Interesul general, ora 20 : Teatrul de Comedie. Şi eu am fost in Arcadia, ora 19.30: Teatrul „C. Nottara“ (sala Magheru) Viziuni flamande, ora 20 : Teatrul „C. Nottara“ (sala Studio). Comedie cu olteni, ora 19.30: Teatrul Ciuleşti (sala Palatului) Pe placul tuturor, ora 19,30: Teatrul Evreesc de Stat Bimbirică, ora 19,30: Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy) Vox Boema, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala din calea Victoriei) Şeful sectorului suflete, ora 20 : Studioul de teatru „Casandra“ Legendă şi dor, ora 19,30 : Rapsodia Română. Nu te Întoarce ! Contra! (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) Saltul : Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16; 18,30; 21,00) Mihail Strogoff: Bucureşti (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 21) ; Favorit (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Feroviar (8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). Un amanet ciudat; Doina (11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Progam pentru copii : Doina (10) Oliver: Patria (9,30; 11; 16,30; 20) ; Capitol (10 ; 13,30 ; 16,45 ; 20) ; Modern (9,30 ; 12,30 : 16,30 ; 19,30). Piaţa Roşie: Buzeşti (16—19,15) Aria celor o mie de zile : Scala (9,30 ; 13 ; 16,30 ; 20) ; Festival (8,30; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30). Povestirile piticului Bimbo; Timpuri Noi (9—17) Program de documentare : Timpuri Noi (18,45—20,15) Castanele sunt bune : Gloria (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 16;15 ; 20,30) ; Victoria (9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 20,45); Tomis (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.45) Mihai Viteazul s Mosilor (15—19) Marele premiu : Lumina (9.30— 19.30) ; Excelsior (9.30 ; 13 ; 16.30 ; 20) ; Melodia (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30). Vinovatul este in casă : Ciulești (15.30 ; 18 ; 20,15) Floarea de cactus : Grivita (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15 ; 18.15 ; 20.30) ; Volga (9 : 11.15 : 13,30 : 16 ; 18.15 ; 20,30) ; Aşteptarea : Pacea (15.45 ; 18 . 20) Steaua de tinichea : Bucegi (15,45 ; 18 : 20.15) Brigada diverse în alertă : Unirea (15.30 ; 18 ; 20.15) B. D intră în acţiune ; Brigada diverse în alertă : Munca (15.15 19) Aeroportul : Drumul Sării (16 ; 19.30) , Popular (16 : 19) Scoate-ţi pălăria cinci săruţi 5 Arta (15.30 ; 18 : 20.30) Tick, Tick, Tick , Crîngaşi (15:30 ; 18 : 20.15) Vis de dragostei Mioriţa (10 : 16; 19.30) N-am cîntat niciodată pentru tata : Floreasca (15 30 ; 18 : 20.30) Soarele alb al pustiului • înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17,45 ; 20) x Hello, Dolly ! : Viitorul (16, 19) ; Rahova (15.30 ; 19) Voi sări din nou peste băltoace ? Cosmos (15.30 ; 18 ; 20,15) Ritmuri spaniole : Aurora (9 ; 11.15; 13.30 ; 15 45 ; 18 ; 20.15) ; Flamura (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) Facerea lumii : Flacăra (15,30 ; 18 , 20,15) Sunetul muzicii : Progresul (15,15 ; 19) Timpul berzelor : Vitan (15,30; 17,45 ; 20) Ce facem cu satele îndepărtate de centrul comunal ? — Este o întrebare la care mă simt direct vizat. (Alecu Zamfira, comuna SĂRULEȘTI). La noi este o astfel de problemă, ridicată de sătucul Solacolu, complet izolat, la nouă kilometri de centrul comunal. Nimeni nu s-a preocupat pînă acum de el, activitatea culturală este practic nulă. Nu avem acolo nici o bază materială, tinerii pleacă din sat. Deşi avem două aparate de proiecţie la comună, la Solacolu nu am prezentat nici un film, din cauza grelelor condiţii de deplasare. îmi dau seama , acum, participînd la discuţie, că am luat lucrurile prea uşor şi că faptul că nu ne-am ocupat de acest sat este grav. Pe 4 noiembrie am avut de altfel o consfătuire cu intelectualii cărora le-am trasat sarcini precise. Să vedem rezultatele. Oricum, va trebui ca în centrul preocupărilor noastre să stea şi acest sat, atît de vitregit de munca culturală ! — Este situaţia satului Bălteni de la noi din comună, adaugă directorul de la Periş, Alexandru Dumitru. Ne-am ocupat de Buriaş, dar de Bălteni deloc, mulţumindu-ne cu staţia de radioficare şi cîteva acţiuni sporadice. Este însă STEAGUL ROŞU VITRINA LITERARĂ George Panu — AMINTIRI DE LA JUNIMEA DIN IAŞI (B.P.T., 2 vol.) Alături de Iacob Negruzzi din ale sale „Amintiri din Junimea", George Paniu a redactat la virsta senectuţii memoriile junimiste în primul rînd dintr-un scrupul de justiţie literară. Personajul unor răsunătoare campanii politice din ultima jumătate a veacului trecut, junimist pînă la urmă infidel din raţiuni principiale, George Panu găseşte, în abstragere din patima faptului trăit, imparţialitatea maioresciană a reconstituirii celui mai celebru cenaclu literar românesc în faza de glorie supremă, ieşeană. Figură de primă mărime a gazetăriei noastre, George Panu îşi încununează autoritatea condeiului prin restituirile fidele în psihologia şi cadrul lor. Maiorescu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, — să nu cităm decit celebrităţile — sunt priviţi fiecare prin forţa de particularizare a puternicului talent, incit nu de puţine ori, de la redactarea lor, faimoasele memorii au servit ca sursă de primă mină materiei multor monografii. Plasticitatea evocării, simţul măsurii în anecdotic, sforţarea de a cuprinde exact elementele de specific la atît de specifica „Junime“, figuraţia numeroasă intr-o uimitoare distribuţie dreaptă a rolurilor, dau lecturii un farmec aparte născut deopotrivă din calităţi lterare şi din emoţia intimizării unor mari destine. Vito Pandolfi — ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL (4 vol.) Istoria unui domeniu spiritual „de la origini şi pînă în prezent" ca să folosim o sintagmă celebră, atunci cînd se datorează unui singur efort, capătă în plus semnificaţia unui pionierat. Profesorul italian Vito Pandolfi s-a considerat pionier intîi prin vastitatea cercetării apei (nota pregnantă) prin lectura inedită a faptelor. Autorul se întemeiază pe cauzalităţi şi pe determinări istorico-sociale privind fenomenul dramatic dintr-o bogată perspectivă care sporeşte rostul teatrului în multiseculara sa existenţă. Manifestare zămislită pe o treaptă anume a inteligenţei, reflectînd cu fidelitate şi tărie de document evoluţiile ulterioare, teatrul, în gîndirea lui Vito Pandolfi, rezolvă o aspiraţie umană — autodepăşirea prin frenetică şi continuă căutare. Cauza şi experimentul, două principii dinamice de artă, aduc in literatura istoriei spectacolului, întradevăr, noi interpretări. O iniţiere sintetică şi inedită deci, umbrită totuşi la lectură românească, de inconsistenţa capitolului rezervat evoluţiei teatrului nostru, simplificat la cîteva prezenţe şi expediat in generalităţi. Colecţia „Arcade“ a Editurii Minerva este antologia de buzunar cu aleasa ambiţie de editare ilustrativă a clasicilor noştri. Titluri de rezonanţă — UNIVERSUL POEZIEI (G. Călinescu), FEFELEAGA (Ion Agîrbiceanu), O FĂCLIE DE PAŞTI (I. L. Caragiale), PROŞTII (Liviu Rebreanu), POEZII (T. Arghezi), anunţă o fericită existenţă a seriei editoriale. Apărută la editura cu profil de valorificare a tezaurului literar românesc, colecţia „Arcade“ este semnalul ediţiilor naţionale exhaustive şi critice aflate în lucru. Desigur, aceasta este semnificaţia pe care i-o dăm noi, de mesager vestind atît de doritele volume Eminescu, Caragiale, Arghezi, Călinescu, Blaga etc, în ediţii ştiinţifice fundamentale, îndeplinind la proporţii naţionale rosturi cărturăreşti şi politice. Omagiind nouă decenii de la naşterea poetului George Bacovia despre care Macedonski scria „din plumb făcut-ai aur“, în colecţie apar, în tiraj de masă, versurile de maiestuoasă simplitate tragică, de lucidă meditaţie asupra condiţiei umane în univers de excepţie, dintr-o dureros de lungă existenţă zbuciumată. Un omagiu şi o certitudine că înalta responsabilitate a redactorilor de edituri poate găsi fericite forme de propagare a valorilor naţionale. Radu Tomoiagă — ION ELIADE RADULESCU. IDEOLOGIA SOCIAL — POLITICA SI FILOZOFICA. Mergind pe urmele lui D. Popovici din fundamentala „Ideologie a lui Eliade Rădulescu", profesorul Radu Tomoiagă actualizează o problemă a cercetărilor de istoriografie literară modernă — enciclopedismul cultural eliadesc, a doua contribuţie românească, ca forţă sintetică la scara universală, după Cantemir. Sprijinit pe o bibliografie luxuriantă, studiul reface pe temei filozofic o pasionantă şi în acelaşi timp dramatică aventură intelectuală, definitiva europenizare în intenţie şi substanţă a orientării noastre culturale din zorii veacului XIX, prin puternica personalitate a autorului „Echilibrului între antiteze“. Remarcabila cercetare elucidează cazul Eliade prin risipirea anecdoticului, prin analiza operei, prin refacerea surselor de informaţii cu rădăcini în toate epocile istorice de înflorire spirituală. Rigoarea ştiinţifică a profesorului Tomoiagă pasiunea pentru eroul cercetării sale, restituie integral un Eliade fabulos, apostol al cărţii, o inteligenţă de geniu explicind autoritatea de o jumătate de secol a „părintelui literaturii române“ şi posteritatea nu mai puţin pioasă. IONUŢ NICULESCU Să fie luat volanul din mîna elementelor iresponsabile! (Urmare din pag. l-a) de alcool în singe, probabilitatea săvîrșirii unui accident este de 10 ori mai mare decit în cazul unui conducător auto care nu a consumat alcool. La o alcoolemie de peste 1,5 la mie, probabilitatea comiterii accidentelor este de peste 50 de ori mai mare. Influenţa dăunătoare a alcoolului se manifestă în primul rînd prin slăbirea atenţiei, diminuarea reflexelor, prin apariţia unui neîndreptăţit sentiment de siguranţă, prin tentaţia de a risca. Este doar un lucru bine ştiut. Cînd există un procent de alcool în sînge, durata de reacţie a conducătorului auto creşte considerabil în raport cu scăderea atenţiei din care cauză conducerea autovehiculului devine nesigură. Şi totuşi... Dv nu ştiţi ce reprezintă la mie alcool în singe 17 noiembrie ! Zi de sfîrşit de toamnă.. Pe şoseaua Prundu — Greaca îşi face apariţia cursa de călători. Sondaj inopinat pentru conducătorul autobuzului nr. 32-B- 7803. Şi surpriză... •— Ce părere aveţi de felul în care asiguraţi securitatea pasagerilor ? — Păi, să vedeţi... Nicolae Băluţă de pe autobuzul nr. 32-B-7303 al Autobazei 3 călători încearcă o manevră de acoperire. Nu-i reuşeşte. Şi fiindcă a uitat că virajul periculos începe pe şoseaua gîtului, este sancţionat cu 500 lei amendă. Nu este singurul în această situaţie. Conducătorul auto Dumitru Stănică, tot de la aceeaşi autobază, a fost găsit conducînd autobuzul nr. 31-B-6865, tot sub influenţa băuturilor alcoolice, cînd i s-a întocmit proces verbal de contravenţie în sumă de 2.000 de lei. Sub influenţa băuturilor alcoolice au fost depistaţi la volan şi şoferii Marin Mocanu de la IJECOOP Olteniţa şi Alexandru Dragnea de la Institutul viticol. Greaca (are balta... peşte!) care de asemenea au fost amendaţi cu 500 şi respectiv 2.000 de lei. Numai In cursul lunii octombrie s-au reţinut pe termene de 12 luni peste 70 de permise de conducere ale unor şoferi cărora li s-au aplicat şi amendă contravenţională. Să amintim cîţiva : Ion Dincă din comuna Băneasa, şofer profesionist ; Marin Gindilă din Gurbăneşti, de asemenea conducător auto ; Ion Matei, tractorist rutierist la Centrul cinematografic Buftea. Toţi aceşti conducători auto ca şi alţii vor trage pentru o lună sau două, cum se spune, pe dreapta! Ei n-au plătit amenda, au plătit cu... vieţi Şoseaua Bucureşti—Giurgiu... kilometrul 50... un autoturism se arată asemenea unui bolid. La volanul lui, Ion Jugănaru, în aceeaşi formă pe care ţi-o dă „voia bună“. Datorită stării de ebrietate şi vitezei excesive pierde controlul şi vehiculul, lovindu-se de 5 borne de beton de pe marginea şoselei, se răstoarnă. Desnodămînt tragic. Un pasager, Marin Iancu, este rănit grav şi decedează la puţin timp după internarea în spitalul Giurgiu. O altă mostră nu mai puţin edificatoare. Conducătorul auto Gheorghe Nedelcu circulă cu autoduba nr. 32-B-7546 pe şoseaua Dragomireşti Valea Clejani. Este în vervă şi nu îşi dă seama cînd loveşte autocamionul staţionat pe partea dreaptă a şoselei. Alt epilog al imprudenţei soldat de data aceasta cu moartea unei persoane şi rănirea gravă a altor două. Iată ce consecinţe grave poate avea conducerea maşinii sub influenţa băuturilor alcoolice sau în stare de ebrietate. Cu toate acestea, o serie de conducători auto nu au înţeles şi încă nu înţeleg gravitatea actului pe care-l săvîrşesc conducînd într-o atare ipostază care periclitează nu numai viaţa lor ci şi pe a altor cetăţeni. De aceea, considerăm, ca în afara intervenţiei organelor de miliţie, toţi conducătorii auto să ia poziţie fermă faţă de asemenea fenomene, depistînd pe cei care săvîrşesc actele incriminate de lege, semnalîndu-se conducerilor întreprinderilor unde lucrează contravenienţii sau primului agent de circulaţie. Aceasta ar fi o primă datorie impusă de apărarea bunurilor materiale şi a vieţii cetăţenilor. Un autoturism a părăsit firul şoselei și a intrat într-un pom... O floare şi doi grădinari: Lira (15,30 ; 19) Cermen : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20) Articolul 420 : La romét (15,30 ; 18,30). GIURGIU Bucureşti : Alarmă in munţi Lumina : Tick, Tick, Tick OLTENIŢA Flacăra ; 100 de dolari pentru şerif S.N.O. : Cortul roşu URZICENI Pacea : Dă-i înainte cowboy BUFTEA Libertăţii : Facerea lumii BOIINTIN Luceafărul : Preţul puterii STAMA TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică , în următoarele 24 de ore vreme in încălzire uşoară. Cel mai mult noros, favorabil precipitaţiilor slabe. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 1 și 3 grade iar maximele vor oscila între 5 grade și 8 grade. In următoarele 3 zile, vreme In general închisă, cu precipitaţii temporare. Vînt potrivit. Temperatura uşor variabilă. UZINA VULCAN BUCUREŞTI Str. Samoil Vulcan nr. 10—12, sectorul 6 ANGAJEAZĂ: — strungari — frezori — caruselişti — rabotori — mortezori — borwerghişti — cazangii — terari — turnători — formatori — topitori — crăifuitori — forjori — tratamentişti — macaragii pod rulant — lăcătuşi constr. metalice șî mecanice — sudori electrici și autogeni . De asemenea, mai angajează muncitori necalificați pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în următoarele meserii: — strungari, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — sudori, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — turnători 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — tîmplari 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — pentru ucenicie la locul de muncă în meseriile de cazangii şi formatori-turnatori se primesc tineri absolvenţi a 8 clase elementare în vîrstă pînă la 18 ani. Angajările se fac din localităţile situate pînă la distanţa de 50 km., condiţionat să facă naveta zilnic. Relaţii suplimentare se pot obţine la Uzina Vulcan, Serviciul Personal, telefon 31.00.43.