Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-27 / nr. 6971

V. Nici un sat, oricît de depărtat ar fi de centrul comunei, să nu fie lăsat în afara activităţii cultural-educative (Urmare din pag. 1) ! ----------------------------­Că în general cu mai multă atenţie de cit a fost pînă acum — intervine directorul căminului cultural din ULMI, Petre Zamfir. Şi aici trebuie să recunoaştem că noi, directorii de cămin cultural, prin funcţia politică pe care o avem — locţiitori de se­cretari — n-am făcut destul. Acolo unde nu există posibilitatea desfă­şurării unei bune activităţi, în lipsa unei săli corespunzătoare, trebuie ca la toate consfătuirile comitetului comunal de partid, sesiunile consi­liului popular, să insistăm pentru găsirea unei soluţii. Iată, la noi la Ulmi, sînt opt sate pe raza comu­nei. Şi totuşi, avem pentru toate aceste opt sate doar două săli de cămin, — săli bineînţeles necores­punzătoare. Oricîte greutăţi am în­­tîmpina, trebuie să recunosc că si­tuaţia este inadmisibilă şi că noi, conducătorii, gospodarii comunei sîntem principalii vinovaţi. Cu chib­zuială şi cu mai multă bunăvoinţă, poate reuşim să schimbăm această situaţie, cu toate că trebuie s-o spun aici, în planurile noastre de viitor nu figurează problema bazei materiale a căminului, ci alte con­strucţii considerate mai presante. — Noi, ne spune tovarăşul Ale­xandru Dumitru, la PERIŞ, am a­­vut mereu în atenţie obligativitatea bazei materiale­­ după ce am efec­tuat reparaţii capitale la Periş, ne pregătim să reamenajăm sala de la Buriaş, cît mai curînd cu putinţă, şi cu sprijinul tuturor organelor lo­cale — cu toate interesate în desfă­şurarea unei activităţi culturale cît mai bogate. — Mai există o posibilitate, inter­vine tovarăşa Păuna Pascu, direc­toarea căminului cultural din GO­­GOŞARI , prin înţelegere şi bună­voinţă, acolo unde nu există săli special amenajate se pot folosi con­diţiile existente, sălile de clasă — şi activitatea nu suferă. La noi la Gogoşari, nu în toate satele avem săli speciale — ceea ce ar fi ideal — şi totuşi activitate avem peste tot. — Şi totuşi, această condiţie idea­lă cum o numiţi, se poate realiza în timp. (Emil Boca, directorul căminu­lui cultural din STANEŞTI). Eu so­cotesc că prezenţa sau absenţa ba­zei materiale este tot rezultatul muncii noastre. Acolo unde există sprijin şi colaborare din partea tu­turor instituţiilor politice sau sociale importante ale comunei, se poate. Iată, nouă ni s-au alocat de cu­rînd 450 000 lei pentru o sală de festivităţi la Ghizdaru. Avem o bu­nă bază materială la Stăneşti, dar noi, la urma urmei, ne-am alcătui­t-o, am­ gospodărit-o! Aşa şi nu alt­fel trebuie pusă problema bazei ma­teriale ! Ce iniţiative, ce metode folosiţi in munca dv. din fiecare sat? — La această întrebare mă în­scriu primul la cuvînt — ne spune tot tovarăşul Emil Bucă, pentru că chiar de curînd am avut o iniţativă care a fost considerată valoroasă — şi a fost extinsă în tot judeţul­­ înfiinţarea unui cabinet pentru şti­inţele sociale şi răspîndirea cunoş­tinţelor ştiinţifice, care, deşi este amenajat la centru — este cercetat de toată lumea din comună, lucru firesc, înfiinţarea lui dovedindu-se extrem de necesară. Aceasta, ca noutate de „ultimă oră“. In rest, cred că atunci cînd v-aţi referit la iniţiative, aţi vrut de fapt să spe­cificăm stilul de muncă , noi ne axăm pe realităţile comunei, căutăm ca în fiecare sat să iniţiem acele ac­ţiuni care să intereseze, să fie legate de viaţa satului, a cooperativei a­­gricole de producţie, a tineretului comunei. Cu acesta din urmă orga­nizăm discuţii pe teme de etică cu­rentă sau de problematică majoră, încercăm să-i insuflam dragostea şi respectul faţă de muncă, demnita­tea, comportarea corectă în societa­te, idealurile noastre socialiste. Ac­tivitate de club, filiale ale bibliote­cii, avem în fiecare sat. Planul de muncă îl redactăm la centrul co­munei, ca şi unele materiale de propagandă pe care le susţinem a­­poi în fiecare sat. — La noi la GOGOŞARI, unde a­­vem patru sate pe raza comunei, m-am bazat pe puterea şi specifici­tatea fiecărui sat în desfăşurarea activităţii. Aici trebuie spus că un rol important îl au directorii de că­min voluntari , dacă aceştia au sau nu tragere de inimă pentru treabă. Trebuie să menţionez că sînt mulţumită de activitatea tutu­ror celor patru directori, ca şi a bibliotecarilor voluntari. Şi noi al­cătuim un plan de muncă pentru întreaga comună, astfel îndruma­rea şi controlul pot fi mai bine e­­fectuate. Aş adăuga că o metodă bună de lucru este aceea de a nu lăsa în afara activităţii artistice de amatori nici un sat. Formaţiile noas­tre din comuna Gogoşari sunt cunos­cute în tot judeţul — şi este o me­todă în plus de a aduce tineretul la căminul cultural. Avem de altfel în comună două brigăzi artistice de a­­gitaţie şi vom face patru ! — Cred că într-adevăr trebuie să se ţină seama de specificul fie­cărui sat în activitate, adaugă Alexandru Dumitru. Este ceea ce încercăm să facem la Periş cu satul Buriaş, pe care căutăm să-l activizăm la nivelul centrului. Di­rectoarea voluntară de acolo, Elena Badea, îmi dă tot sprijinul. Astfel, am organizat pe lîngă cursul de etnografie şi folclor din cadrul universităţii populare, un muzeu sătesc, existînd premise şi condiţii. Fireşte, ne-am sprijinit pe intelectualii satului, pe cadrele didactice, fără de care activitatea nu s-ar putea duce în bune condi­­ţiuni, în general. Avem şi o echipă sportivă în Buriaş şi, din punct de vedere al activităţii artistice, vrem să reînfiinţăm echipa de dansuri odinioară vestită. —­­Tot la capitolul iniţiative, ar fi bine să treceţi experienţa noa­stră, de la ULMI, ne spune tova­răşul Petre Zamfir. Este vorba de­spre sprijinul intelectualilor; am făcut un sondaj în rîndul acestora, cu subiectul­­ ce tem­e ar dori să prezinte în faţa ţăranilor coopera­tori. Rezultatele au fost foarte bune. S-a dovedit că oamenii cunosc mediul în care trăiesc, nevoile şi curiozităţile locuitorilor, ideile lor au fost în egală măsură utile şi interesante, foarte greu, nu avem deloc condi­ţii. Trebuie să găsim acele metode de lucru care să înlăture ideea de activitate formală întrucît şi pentru aceste sate avem datoria să facem mult mai mult! A un joc de concluzii ...vom relua ultima frază a di­rectorului de cămin de la Periş­­ în munca cu satele trebuie să gă­sim acele metode de lucru care să înlăture activitatea form­ală. In această discuţie am ascultat opi­nii, sugestii, metode de lucru. Nu­mai cîteva , judeţul este mare şi o serie întreagă de comune pot avea probleme diferenţiate. Ele trebu­iesc, însă rezolvate cu seriozitate, indiferent de natura lor: sîntem datori faţă de întreaga populaţie sătească cu o activitate cultural­­educativă la fel de intensă, egală. Nu ne fac­e nimeni rabat pentru satele care nu sînt centre comunale ! Plecînd de la baza materială care este o premisă — şi iată, a eleve-­ nit o problemă de fond ! — la care, trebuie să contribuie toate forurile de conducere ale comunei, şi pînă la munca de conţinut care trebuie să fie susţinută, permanentă şi neformală. Organizaţia de partid comunală are sarcini de mare răs­pundere în acest sens — şi să nu uităm că­ directorul de cămin este membru în biroul comitetului co­munal de partid, este locţiitor de secretar. Cuvîntul lui trebuie expri­mat cu mai multă autoritate. Acolo unde sprijinul şi cuvîntul partidu­lui este mereu prezent — ca la Stăneşti, ca la gogoşari, în cadrul anchetei noastre — şi rezultatele sunt pe măsură. Spiritul înnoitor al Plenarei C.C. al P.C.R., din această toamnă obligă pe toţi activiştii de partid — în cazul nostru, directorii de cămin cultural — să-şi reconsi­dere cu toată seriozitatea activita­tea. Nu avem dreptul să lăsăm nici un sat, fie el mare sau mic, de­părtat sau apropiat de centrul co­munal în afara acţiunii de educaţie şi educare multilaterală, socialistă, a oamenilor. Pag, 2-0 s Fără îndoială că, din cînd in cînd, renovarea gospodă­riei în care locuim este recomandabilă. Cu atît mai mult ea este necesară în ca­zul unor instituţii. Cum ar fi de exem­plu localul consiliu­lui popular din co­muna Moara Vlăsi­­ei. Cu o paranteză însă: nu este vorba doar de o simplă renovare, ci de o adăugire de două camere în vederea extinderii clădirii consiliului popular. Toate ar fi bune dacă lucrările res­pective care au în­ceput în septembrie a.c. ar merge aşa cum trebuie. Cum NOTĂ Cu paşi de melc., din păcate, însă, ne aflăm la sfirşitul lunii noiembrie, iar această construcţie înaintează într-un ritm deosebit de lent, există certitu­dinea că obligaţiuni­le contractuale (sfîr­­şitul lunii decembrie a.c.) să nu poată fi respectate. Desigur, la această obiecţiu­­ne vom primi răs­punsuri, de la facto­ri, în drept, ceea ce de fapt ne bucură cu anticipaţie. Ade­vărul este însă că, deocamdată, prima ninsoare şi-a făcut apariţia iar în ziua cînd ne-am aflat la primăria din comu­na Moara Vlăsiei a­ 50 cu puţinii lucrători flaţi acolo nu prea omorau treaba. Iată că vine iar­na, iar primăria res­pectivă este disper­sată prin comună, redusă doar la un singur birou unde se află o funcţiona­ră care rezolvă une­le probleme. Ce ne poate spune condu­cerea I.C.P.C.I. — care girează această lucrare — în legă­tură cu modul cum se rezolvă obligaţi­unile contractuale asumate faţă de or­ganele locale din comuna Moara Vlă­siei ? L. F. IT. A. BUCUREȘTI, AUTOBAZA 3 CĂLĂTORI cu sediul în Str. Spătaru Preda nr. 5, Sectorul 5, ANGAJEAZĂ — soferi pentru autobuze avînd o practica în conducere de minimum 3 ani și posesori ai permisului de condu­cere categoria „D" ; — fochisti ; — vulcanizcriori; — strungari — categoria 4—6 ; — mecanici auto — categoria 4—­6 ; — taxatori. TELEVIZIUNE SIMBATA 27 NOIEMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiu­ne în limba germană 18.00 Bună seara fete, bună seara băieţi ! 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.00 Săptămîna internaţională 20.15 Tele-enciclopedia 21.00 Film serial : Invadatorii (II) 21.50 Teledivertisment. Dicţionar mu­zical distractiv : Litera „G“ 22.50 Telejurnalul de noapte 23.05 Un cîntec de demult. Seară de romanţe. SIMBATA 27 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15.00 Buletin de ştiri ; 16,00 Radio­ jurnal : 17,00 Ştiinţă, tehnică, fante­zie ; n.30 Concert de muzică popu­lară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii prefera­te ; 20,40 Ştiinţa la zi ; 20,45 La hanul melodiilor ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 Expres melo­dii ; 22,55 Moment poetic : 23,00 Expres melodii (continuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.05 De toate pentru toţi (reluare) ; 15.05 Studii ce­lebre interpretate de pianistul Clau­dio Arrau ; 15,15 Orchestra de muzică populară din comuna Vînju ; 15.30 Radio-şcoală ; 16,00 Radiojurnal ; 16,15 Mari violonişti — Arthur Grumiaux ; 16,42 Arii din operete ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Orchestra de muzică populară a Radi­otele­vizi­unii ; 17,30 Lecturi la ce­rerea iubitorilor de literatură ; 17,50 Muzică uşoară ; 18,00 Publicitate ra­dio ; 18,20 Opera pentru toţi ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de es­tradă ; 19,30 Revista revistelor cultu­rale ; 19,40 Jocuri populare ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Concert Johann Sebastian Bach *; 22,00 Ro­manţe ; 22,30 Muzică de dans; 23,00 Buletin de ştiri ;­­ 23,05 Muzică de dans ; 24.00 Pagini din muzica de ba­let ; 0.55-1 1.00 Buletin de ştiri. DUMINICA 28 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Buletin de ştiri ; 6.05 Concertul dimineţii; 7.00 Radiojurnal; 7­.45 A­­vanpremieră cotidiană ; 8.00 Sumarul presei ; 3­08 Ilustrate muzicale; 9.00 Ora satului ; 10.00 Radiomagazinul femeilor ; 10.30 Parada cîntecului ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 11.50 Cotele apelor Dunării; 12.00 De toate pentru toţi; 13.00 Ra­diojurnal. Sport ; 13.15 Unda veselă; 13.45 Sport şî muzică. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical ; 7.00 Radio­jurnal ; 8.00 Teatrul radiofonic pentru copii : „Laleaua neagră“ de Al. Du­mas; 9.00 Muzică uşoară de compozi­tori iugoslavi ; 9 30 Buletin de știri; 9.35 Vă place opera ? 10.00 Avanpre­mieră cotidiană ; 10.15 Muzică popu­lară albaneză; 10.30 A 7-a artă ; 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Fi­larmonicii „Banatul“ din Timişoara ; 13.20 Varietăţi muzicale. * TIATU ImmmL SIMBATA 27 NOIEMBRIE Camera fie alături, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Co­media) Cine eşti tu 7, ora 20 : Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) Mini-Jazz cu Maxi-haz, ora 19,30 : Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu". Plutaşul de pe Bistriţa, ora 19,30 : Teatrul de Operetă Play Strindberg, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din Schitu Magureanu) Povestiri din pădurea vieneză, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­dra“ (sala Studio) Interesul general, ora 20 : Teatrul de Comedie. Şi eu am fost in Arcadia, ora 19.30: Teatrul „C. Nottara“ (sala Magheru) Viziuni flamande, ora 20 : Teatrul „C. Nottara“ (sala Studio). Comedie cu olteni, ora 19.30: Tea­trul Ciuleşti (sala Palatului) Pe placul tuturor, ora 19,30: Tea­trul Evreesc de Stat Bimbirică, ora 19,30: Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy) Vox Boema, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala din calea Victoriei) Şeful sectorului suflete, ora 20 : Studioul de teatru „Casandra“ Legendă şi dor, ora 19,30 : Rapsodia Română. Nu te Întoarce ! Contra! (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15) Saltul : Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16; 18,30; 21,00) Mihail Strogoff: Bucureşti (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 21) ; Favorit (9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Feroviar (8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). Un amanet ciudat; Doina (11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Progam pentru copii : Doina (10) Oliver: Patria (9,30; 11; 16,30; 20) ; Capitol (10 ; 13,30 ; 16,45 ; 20) ; Mo­dern (9,30 ; 12,30 : 16,30 ; 19,30). Piaţa Roşie: Buzeşti (16—19,15) Aria celor o mie de zile : Scala (9,30 ; 13 ; 16,30 ; 20) ; Festival (8,30; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30). Povestirile piticului Bimbo; Tim­puri Noi (9—17) Program de documentare : Timpuri Noi (18,45—20,15) Castanele sunt bune : Gloria (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 16;15 ; 20,30) ; Vic­toria (9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 20,45); Tomis (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.45) Mihai Viteazul s Mosilor (15—19) Marele premiu : Lumina (9.30— 19.30) ; Excelsior (9.30 ; 13 ; 16.30 ; 20) ; Melodia (9 ; 12.30 ; 16 ; 19.30). Vinovatul este in casă : Ciulești (15.30 ; 18 ; 20,15) Floarea de cactus : Grivita (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15 ; 18.15 ; 20.30) ; Volga (9 : 11.15 : 13,30 : 16 ; 18.15 ; 20,30) ; Aşteptarea : Pacea (15.45 ; 18 . 20) Steaua de tinichea : Bucegi (15,45 ; 18 : 20.15) Brigada diverse în alertă : Unirea (15.30 ; 18 ; 20.15) B. D intră în acţiune ; Brigada di­verse în alertă : Munca (15.15 19) Aeroportul : Drumul Sării (16 ; 19.30) , Popular (16 : 19) Scoate-ţi pălăria cinci săruţi 5 Arta (15.30 ; 18 : 20.30) Tick, Tick, Tick , Crîngaşi (15:30 ; 18 : 20.15) Vis de dragostei Mioriţa (10 : 16; 19.30) N-am cîntat niciodată pentru tata : Floreasca (15 30 ; 18 : 20.30) Soarele alb al pustiului • înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17,45 ; 20) x Hello, Dolly ! : Viitorul (16, 19) ; Rahova (15.30 ; 19) Voi sări din nou peste băltoace ? Cosmos (15.30 ; 18 ; 20,15) Ritmuri spaniole : Aurora (9 ; 11.15; 13.30 ; 15 45 ; 18 ; 20.15) ; Flamura (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) Facerea lumii : Flacăra (15,30 ; 18 , 20,15) Sunetul muzicii : Progresul (15,15 ; 19) Timpul berzelor : Vitan (15,30; 17,45 ; 20) Ce facem cu satele îndepărtate de centrul comunal ? — Este o întrebare la care mă simt direct vizat. (Alecu Zamfira, comuna SĂRULEȘTI). La noi este o astfel de problemă, ridicată de sătucul Solacolu, complet izolat, la nouă kilometri de centrul comunal. Nimeni nu s-a preocupat pînă a­­cum de el, activitatea culturală este practic nulă. Nu avem acolo nici o bază materială, tinerii pleacă din sat. Deşi avem două aparate de proiecţie la comună, la Solacolu nu am prezentat nici un film, din cauza grelelor condiţii de depla­sare. îmi dau seama , acum, par­­ticipînd la discuţie, că am luat lu­crurile prea uşor şi că faptul că nu ne-am ocupat de acest sat este grav. Pe 4 noiembrie am avut de altfel o consfătuire cu intelec­tualii cărora le-am trasat sarcini precise. Să vedem rezultatele. Ori­cum, va trebui ca în centrul pre­ocupărilor noastre să stea şi acest sat, atît de vitregit de munca cul­turală ! — Este situaţia satului Bălteni de la noi din comună, adaugă di­rectorul de la Periş, Alexandru Dumitru. Ne-am ocupat de Buriaş, dar de Bălteni deloc, mulţumin­­du-ne cu staţia de radioficare şi cîteva acţiuni sporadice. Este însă STEAGUL ROŞU VITRINA LITERARĂ George Panu — AMINTIRI DE LA JUNIMEA DIN IAŞI (B.P.T., 2 vol.) Alături de Iacob Negruzzi din ale sale „Amin­tiri din Junimea", George Paniu a redactat la virsta senectuţii memoriile junimiste în primul rînd dintr-un scrupul de justi­ţie literară. Personajul unor ră­sunătoare campanii politice din ultima jumătate a veacului tre­cut, junimist pînă la urmă infi­del din raţiuni principiale, Geor­ge Panu găseşte, în abstragere din patima faptului trăit, impar­ţialitatea maioresciană a recons­tituirii celui mai celebru cena­clu literar românesc în faza de glorie supremă, ieşeană. Figură de primă mărime a gazetăriei noastre, George Panu îşi încu­nunează autoritatea condeiului prin restituirile fidele în psiho­logia şi cadrul lor. Maiorescu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, — să nu cităm decit ce­lebrităţile — sunt priviţi fiecare prin forţa de particularizare a puternicului talent, incit nu de puţine ori, de la redactarea lor, faimoasele memorii au servit ca sursă de primă mină materiei multor monografii. Plasticitatea evocării, simţul măsurii în anec­dotic, sforţarea de a cuprinde e­­xact elementele de specific la atît de specifica „Junime“, figu­raţia numeroasă intr-o uimi­toare distribuţie dreaptă a ro­lurilor, dau lecturii un farmec aparte născut deopotrivă din ca­lităţi lter­are şi din emoţia in­­timizării unor mari destine. Vito Pandolfi — ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL (4 vol.) Istoria unui domeniu spi­ritual „de la origini şi pînă în prezent" ca să folosim o sin­tagmă celebră, atunci cînd se da­torează unui singur efort, capă­tă în plus semnificaţia unui pio­nierat. Profesorul italian Vito Pandolfi s-a considerat pionier intîi prin vastitatea cercetării apei (nota pregnantă) prin lec­tura inedită a faptelor. Autorul se întemeiază pe cauzalităţi şi pe determinări istorico-sociale privind fenomenul dramatic din­­tr-o bogată perspectivă care spo­reşte rostul teatrului în multi­seculara sa existenţă. Manifes­tare zămislită pe o treaptă anu­me a inteligenţei, reflectînd cu fidelitate şi tărie de document evoluţiile ulterioare, teatrul, în gîndirea lui Vito Pandolfi, re­zolvă o aspiraţie umană — autodepăşirea prin frenetică şi continuă căutare. Cauza şi ex­perimentul, două principii di­namice de artă, aduc in litera­tura istoriei spectacolului, într­­adevăr, noi interpretări. O ini­ţiere sintetică şi inedită deci, umbrită totuşi la lectură româ­nească, de inconsistenţa capitolu­lui rezervat evoluţiei teatrului nostru, simplificat la cîteva pre­zenţe şi expediat in generali­tăţi. Colecţia „Arcade“ a Editurii Minerva este antologia de buzu­nar cu aleasa ambiţie de editare ilustrativă a clasicilor noştri. Tit­luri de rezonanţă — UNIVER­SUL POEZIEI (G. Călinescu), FEFELEAGA (Ion Agîrbiceanu), O FĂCLIE DE PAŞTI (I. L. Ca­ragiale), PROŞTII (Liviu Re­­breanu), POEZII (T. Arghezi), a­­nunţă o fericită existenţă a se­riei editoriale. Apărută la edi­tura cu profil de valorificare a tezaurului literar românesc, co­lecţia „Arcade“ este semnalul ediţiilor naţionale exhaustive şi critice aflate în lucru. Desigur, aceasta este semnificaţia pe care i-o dăm noi, de mesager vestind atît de doritele volume Emi­nescu, Caragiale, Arghezi, Căli­nescu, Blaga etc, în ediţii ştiin­ţifice fundamentale, îndeplinind la proporţii naţionale rosturi cărturăreşti şi politice. Omagiind nouă decenii de la naşterea poe­tului George Bacovia despre care Macedonski scria „din plumb făcut-ai aur“, în colecţie apar, în tiraj de masă, versurile de maiestuoasă simplitate tragică, de lucidă meditaţie asupra con­diţiei umane în univers de ex­cepţie, dintr-o dureros de lungă existenţă zbuciumată. Un oma­giu şi o certitudine că înalta responsabilitate a redactorilor de edituri poate găsi fericite forme de propagare a valorilor naţionale. Radu Tomoiagă — ION ELIA­­DE RADULESCU. IDEOLOGIA SOCIAL — POLITICA SI FILO­ZOFICA. Mergind pe urmele lui D. Popovici din fundamentala „Ideologie a lui Eliade Rădu­­lescu", profesorul Radu To­moiagă actualizează o problemă a cercetărilor de istoriografie li­terară modernă — enciclopedis­mul cultural eliadesc, a doua contribuţie românească, ca forţă sintetică la scara universală, după Cantemir. Sprijinit pe o bibliografie luxuriantă, studiul reface pe temei filozofic o pa­sionantă şi în acelaşi timp dra­matică aventură intelectuală, de­finitiva europenizare în inten­ţie şi substanţă a orientării noas­tre culturale din zorii veacului XIX, prin puternica personali­tate a autorului „Echilibrului în­tre antiteze“. Remarcabila cerce­tare elucidează cazul Eliade prin risipirea anecdoticului, prin a­­naliza operei, prin refacerea surselor de informaţii cu rădă­cini în toate epocile istorice de înflorire spirituală. Rigoarea ştiin­ţifică a profesorului Tomoiagă pasiunea pentru eroul cercetă­rii sale, restituie integral un Eliade fabulos, apostol al cărţii, o inteligenţă de geniu explicind autoritatea de o jumătate de secol a „părintelui literatu­rii române“ şi posteritatea nu mai puţin pioasă. IONUŢ NICULESCU Să fie luat volanul din mîna elementelor iresponsabile! (Urmare din pag. l-a) de alcool în singe, probabilitatea săvîrșirii unui accident este de 10 ori mai mare decit în cazul unui conducător auto care nu a consu­mat alcool. La o alcoolemie de peste 1,5 la mie, probabilitatea co­miterii accidentelor este de peste 50 de ori mai mare. Influenţa dăunătoare a alcoolului se manifestă în primul rînd prin slăbirea atenţiei, diminuarea refle­xelor, prin apariţia unui neîndreptă­ţit sentiment de siguranţă, prin ten­taţia de a risca. Este doar un lucru bine ştiut. Cînd există un procent de alcool în sînge, durata de reac­ţie a conducătorului auto creşte considerabil în raport cu scăderea atenţiei din care cauză conducerea autovehiculului devine nesigură. Şi totuşi... Dv­ nu ştiţi ce reprezintă­­ la mie alcool în singe 17 noiembrie ! Zi de sfîrşit de toamnă.. Pe şoseaua Prundu — Greaca îşi face apariţia cursa de călători. Sondaj inopinat pentru conducătorul autobuzului nr. 32-B- 7803. Şi surpriză... •— Ce părere aveţi de felul în care asiguraţi securitatea pasage­rilor ? — Păi, să vedeţi... Nicolae Băluţă de pe autobuzul nr. 32-B-7303 al Autobazei 3 călă­tori încearcă o manevră de acope­rire. Nu-i reuşeşte. Şi fiindcă a uitat că virajul periculos începe pe şoseaua gîtului, este sancţionat cu 500 lei amendă. Nu este singurul în această si­tuaţie. Conducătorul auto Dumitru Stănică, tot de la aceeaşi autobază, a fost găsit conducînd autobuzul nr. 31-B-6865, tot sub influenţa băuturilor alcoolice, cînd i s-a în­tocmit proces verbal de contraven­ţie în sumă de 2.000 de lei. Sub influenţa băuturilor alcoolice au fost­ depistaţi la volan şi şoferii Marin Mocanu de la IJECOOP Ol­teniţa şi Alexandru Dragnea de la Institutul viticol. Greaca (are bal­ta... peşte!) care de asemenea au fost amendaţi cu 500 şi respectiv 2.000 de lei. Numai In cursul lunii octombrie s-au reţinut pe termene de 1­2 luni peste 70 de permise de con­ducere ale unor şoferi cărora li s-au aplicat şi amendă contraven­ţională. Să amintim cîţiva : Ion Din­­că din comuna Băneasa, şofer pro­fesionist ; Marin Gindilă din Gur­­băneşti, de asemenea conducător auto ; Ion Matei, tractorist rutierist la Centrul cinematografic Buftea. Toţi aceşti conducători auto ca şi alţii vor trage pentru o lună sau două, cum se spune, pe dreapta! Ei n-au plătit amenda, au plătit cu... vieţi Şoseaua Bucureşti—Giurgiu... ki­lometrul 50... un autoturism se a­­rată asemenea unui bolid. La vola­nul lui, Ion Jugănaru, în aceeaşi formă pe care ţi-o dă „voia bună“. Datorită stării de ebrietate şi vi­tezei excesive pierde controlul şi vehiculul, lovindu-se de 5 borne de beton de pe marginea şoselei, se răstoarnă. Desnodămînt tragic. Un pasager, Marin Iancu, este ră­nit grav şi decedează la puţin timp după internarea în spitalul Giurgiu. O altă mostră nu mai puţin edificatoare. Conducătorul auto Gheorghe Nedelcu circulă cu au­toduba nr. 32-B-7546 pe şoseaua Dragomireşti Valea Clejani. Este în vervă şi nu îşi dă seama cînd loveşte autocamionul staţionat pe partea dreaptă a şoselei. Alt epi­log al imprudenţei soldat de data aceasta cu moartea unei persoa­ne şi rănirea gravă a altor două. Iată ce consecinţe grave poate avea conducerea maşinii sub in­fluenţa băuturilor alcoolice sau în stare de ebrietate. Cu toate aces­tea, o serie de conducători auto nu au înţeles şi încă nu înţeleg gra­vitatea actului pe care-l săvîrşesc conducînd într-o atare ipostază care periclitează nu numai viaţa lor ci şi pe a altor cetăţeni. De aceea, considerăm, ca în a­­fara intervenţiei organelor de mi­liţie, toţi conducătorii auto să ia poziţie fermă faţă de asemenea fenomene, depistînd pe cei care săvîrşesc actele incriminate de le­ge, semnalîndu-se conducerilor în­treprinderilor unde lucrează con­travenienţii sau primului agent de circulaţie. Aceasta ar fi o primă datorie impusă de apărarea bunurilor ma­teriale şi a vieţii cetăţenilor. Un autoturism a părăsit firul şoselei și a intrat într-un pom... O floare şi doi grădinari: Lira (15,30 ; 19) Cermen : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20) Articolul 420 : La romét (15,30 ; 18,30). GIURGIU Bucureşti : Alarmă in munţi Lumina : Tick, Tick, Tick OLTENIŢA Flacăra ; 100 de dolari pentru şerif S.N.O. : Cortul roşu URZICENI Pacea : Dă-i înainte cowboy BUFTEA Libertăţii : Facerea lumii BOIINTIN Luceafărul : Preţul puterii ST­AMA TIMPULUI Institutul Meteorologic comunică , în următoarele 24 de ore vreme in încălzire uşoară. Cel mai mult no­­ros, favorabil precipitaţiilor slabe. Vînt slab pînă la potrivit. Tempera­turile minime vor fi cuprinse intre 1 și 3 grade iar maximele vor oscila între 5 grade și 8 grade. In următoarele 3 zile, vreme In ge­neral închisă, cu precipitaţii tempo­rare. Vînt potrivit. Temperatura uşor variabilă. UZINA VULCAN BUCUREŞTI Str. Samoil Vulcan nr. 10—12, sectorul 6 ANGAJEAZĂ: — strungari — frezori — caruselişti — rabotori — mortezori — borwerghişti — cazangii — terari — turnători — formatori — topitori — crăifuitori — forjori — tratamentişti — macaragii pod rulant — lăcătuşi constr. metalice șî mecanice — sudori electrici și autogeni . De asemenea, mai angajează muncitori necalificați pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în urmă­toarele meserii: — strungari, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — sudori, studii 7—8 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — turnători 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — tîmplari 4 cl. elem. cu stagiul militar satisfăcut — pentru ucenicie la locul de muncă în meseriile de cazangii şi formatori-turnatori se primesc tineri absolvenţi a 8 clase elementare în vîrstă pînă la 18 ani. Angajările se fac din localităţile situate pînă la distanţa de 50 km., condiţionat să facă naveta zilnic.­­ Relaţii suplimentare se pot obţine la Uzina Vulcan, Serviciul Personal, telefon 31.00.43.

Next