Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-27 / nr. 6971

| De la un meridian la altul | Conferinţa pentru securitatea europeană—calea spre o pace trainică pe continent -VARŞOVIA' 26 (Agerpres). — In cadrul unei emisiuni a televiziunii poloneze, consacrată relaţiilor R. P. Polone cu ţările scandinave, miniştrii de externe ai Suediei — Krister Wickman, Danemarcei — K. B. Andersen, Finlandei — Olavi Matilla, Norvegiei — Torvald Stet­tenberg şi adjunctul ministrului afacerilor externe al R. P. Polone, Jozef Czirek, au relevat bunele relaţii existente între ţările respec­tive şi Polonia, care contribuie la consolidarea unei atmosfere de pace şi colaborare pe continentul european. Referindu-se, cu acelaşi prilej, la problemele­­securităţii în Europa, ministrul de externe al Suediei a subliniat că destinderea pe conti­nent poate surveni numai ca re­zultat al colaborării dintre toate ţările şi a amintit, în context, ne­cesitatea convocării conferinţei ge­­neral-europene pentru securitate. Ministrul de externe al Finlandei a afirmat că ţara sa consideră că o conferinţă europeană pentru pro­blemele securităţii, la care să parti­cipe toate ţările interesate, va constitui calea spre o pace trainică pe continent. Semnarea protocolului privind schimburile de mărfuri şi plăţile pe anul 1972 intre România şi R.P- Chineză PEKMN 26 — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Vicepremierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Sien-nien, a primit vineri pe ministrul comer­ţului exterior al României, Cornel Burtică. Au fost prezenţi Pai Sian­­kuo, ministrul comerţului exterior al R. P. Chineze, şi alte persoane oficiale chineze. A participat, de asemenea, ambasadorul României la Pekin, Aurel Duma. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, în cadrul căreia au fost abordate pro­bleme privind dezvoltarea în conti­nuare a relaţiilor economice şi a schimburilor comerciale dintre cele două ţări. In urma tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă priete­nească şi de înţelegere reciprocă, la Pekin a fost semnat protocolul privind schimburile de mărfuri şi plăţile pe anul 1972 între România şi R. P. Chineză. La ceremonia semnării a partici­pat vicepremierul Li Sien-nien. Din partea română protocolul a fost semnat de Cornel Burtică, mi­nistrul comerţului exterior, iar din partea chineză de Pai Sian-kuo, ministrul comerţului exterior. Au fost, de asemenea, prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Co­merţului Exterior, ai Ministerului Afacerilor Externe şi alte persoane oficiale. La ceremonie a fost de faţă ambasadorul român, Aurel Duma. Potrivit protocolului, România va exporta in R. P. Chineză pro­duse siderurgice, produse chimice şi petroliere, utilaj petrolier, auto­camioane şi tractoare, nave, maşini­­unelte şi alte produse ale indus­triei constructoare de maşini. R. P. Chineză va livra României meta­le neferoase, cocs, produse side­rurgice, chimice, produse agroali­­mentare, textile şi alte bunuri de consum. Volumul livrărilor reci­proce, convenite prin protocol, mar­chează o creştere faţă de anul pre­cedent. Vineri seara, Pai Sian-kuo, minis­trul comerţului exterior al R. P. Chineze a oferit o masă în cinstea delegaţiei comerciale române. Au participat vicepremierul Li Sien­­nien şi alte persoane oficiale chi­neze. A fost prezent ambasadorul român la Pekin, Aurel Duma. Pai Sian-kuo şi Cornel Burtică au rostit toasturi. După declanşarea noii agresiuni saigoneze împotriva Cambodgiei CAMBODGIA 26 (Agerpres). — In legătură cu invadarea Cambod­giei, la 22 noiembrie, de către noi unităţi saigoneze cu sprijinul S.U.A., agenţia de informaţii a Guvernului Regal de Unitate Na­ţională al Cambodgiei publică un comentariu în care se spune : Uitînd eşecul agresiunii masive şi deschise comise de peste 100 000 militari saiganezi şi americani, în mai şi iunie 1970, la sfîrşitul că­reia mai mult de 30 000 dintre ace­ştia au fost scoşi din luptă, igno­­rînd înfrîngerea din zona Snoul, din martie 1971 şi alte eşecuri, S.U.A. şi sateliţii lor saigonezi şi-au intensificat intervenţia. Ei doresc să sprijine forţele regimului Lon Noi din Pnom Penh-ul încercuit, precum şi pe cele prinse în cleş­tele forţelor de rezistenţă pe şo­seaua nr. 6 şi să reducă puternica presiune a forţelor de rezistenţă asupra zonei din jurul capitalei, unde unităţi întregi ale armatei lornaliste au fost scoase din luptă, „linia de apărare“ fiind puternic ameninţată. Noile acte de agresi­une, scrie agenţia, au demascat adevărata natură trădătoare şi sub­ordonarea totală a regimului de la Pnom Penh faţă de S.U.A. şi re­gimul de la Saigon. „Poporul cambodgian şi forţele sale armate de eliberare naţională sunt hotărîte să zdrobească in în­tregime această nouă operaţiune agresivă americano-saigoneză“, scrie în încheiere agenţia de infor­maţii a Guvernului Regal de Uni­tate Naţională al Cambodgiei. $ SAIGON 26 (Agerpres). — Co­mandamentul armatei saigoneze a dezvăluit în mod oficial noua sa campanie agresivă peste frontiera cambodgiană, afirmind că opera­ţiunea, denumită codificat „Tom­ Thang“, implică mai multe divi­*­zii. Potrivit unui comunicat ofi­cial, la actuala operaţiune iau parte unităţi aeropurtate, de in­fanterie, blindate. Surse militare saigoneze, citate de agenţia Reu­ter, au precizat că la această ac­ţiune participă circa 45 000 mili­tari saigonezi. JAPONIA Opinii în favoarea normalizării relaţiilor cu R­­P- Chineză TOKIO 26 (Agerpres). — Pre­şedintele Comitetului executiv al Partidului liberal-democrat, de gu­vernământ, din Japonia, Yasuhiro Nakasone, a cerut guvernului ni­pon să încheie „un tratat de pace cu China bazat pe recunoaşterea guvernului de la Pekin ca singu­rul guvern legitim al Chinei şi a Taiwanului ca parte a ei“ — transmite agenţia Kyodo. Nakasone a adăugat că va depune toate e­­forturile pentru votarea unei re­zoluţii privind normalizarea rela­ţiilor diplomatice japono-chineze in cursul actualei sesiuni a Dietei. Frontul Patriotic din Laos denunţă escaladarea agresiunii imperialiste XIENG QUANG 26 (Agerpres). Purtătorul de cuvînt al C.C. al Frontului Patriotic din Laos a di­fuzat o declaraţie care denunţă escaladarea agresiunii imperialiste în Laos. In declaraţie se arată că Administraţia S.U.A intenţio­nează să realizeze, cu ajutorul tru­pelor regimurilor de la Saigon şi Vientiane, o nouă operaţiune mili­tară de mari proporţii în Laos. Frontul Patriotic, din , Laos con­damnă aceste acţiuni şi cere înce­tarea atacurilor la adresa inde­pendenţei şi suveranităţii ţării, respectarea acordurilor de la Ge­neva din 1962 în problema Laosu­­lui şi, în primul rînd, încetarea bombardamentelor asupra terito­riului laoţian. Alegeri generale în R.S. Cehoslovacă PRAGA 26 — Corespondentul A­­gerpres, Constantin Prisăcaru, transmite! Vineri, la ora 14, pe în­tregul teritoriu al Republicii So­cialiste Cehoslovace şi-au început activitatea centrele de vot. Cei a­­proape 10 milioane de cetăţeni în­scrişi pe listele electorale sunt che­maţi să desemneze, prin vot, repre­zentanţii lor în Adunarea Federală, Consiliul Naţional Ceh şi Consiliul Naţional Slovac, ca şi in comitetele naţionale regionale, raionale, oră­şeneşti şi comunale. Pentru prima oară vor fi desemnaţi deputaţi în Camera Naţiunilor a Adunării Federale a R.S.C. şi în Consiliul Naţional Ceh, organe rezultate din federalizarea statului cehoslovac, în total, urmează să fie aleşi 200 000 de deputaţi. Partidele poli­tice ale ţării, organizaţiile de masă, obşteşti şi profesionale îşi prezintă în comun candidaţii în ca­drul Frontului Naţional. Alegerile au fost precedate de o largă­ dezbatere publică a progra­mului electoral cu care se prezintă la actualele alegeri Frontul Naţional Scrutinul se încheie sîmbătă, la ora 14. NEW YORK 26 — Cores­pondentul Agerpres, Con­stantin Alexandroaie, trans­mite : Prof. dr. ing. V. Har­­naj, de la Institutul de Pe­trol şi Gaze din Bucureşti, preşedinte al Comitetului internaţional de fluide po­­lifazate, a prezentat, in ca­drul sesiunii de toamnă a Academiei de ştiinţe new­­yorkeze, o comunicare ştiin­ţifică „asupra mişcării flui­delor polifazate in curenţi neuniformi dirijaţi‘”. Comu­nicarea I s-a bucurat de o deosebită apreciere în rin­­durile oamenilor de ştiinţă americani şi străini prezenţi la lucrări. Expunerea a fost însoţită de diapozitive pri­vitoare la procedeele tehni­ce folosite de hidrotehni­cienii români. Prof. dr. Gerald Shak, preşedintele Departamentu­lui de tehnică şi oceanogra­fie al S.U.A., a subliniat realizările remarcabile ale oamenilor de ştiinţă români în domeniul hidrotehnicii . La 29 noiembrie se împlinesc 27 de ani de la eliberarea Albaniei de sub jugul fascist. Sub conducerea Partidului Muncii din Albania, poporul albanez a obţinut, în anii de după eliberare, importante re­alizări în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, in ridicarea nive­lului de trai. Poporul român se bucură din toată inima de aceste vic­torii şi urează poporului albanez noi succese pe calea edificării so­cietăţii socialiste, a înfloririi Republicii Populare Albania. Itinerar Situat la poalele muntelui Da­­jiti, într-un decor deosebit de atractiv, oraşul Tirana, capitala R.P. Albania, a cunoscut o dez­voltare impetuoasă în anii so­cialismului, populaţia sa depăşind acum cifra de 170000 locuitori, faţă de numai 25.000 cit avea în anul 1938. Ca centru politic şi cultural-ştiinţific al ţării, aici se află marea majoritate a institu­telor de cercetare ştiinţifică, Uni­versitatea de Stat (cu 7 facul­tăţi şi 28 de specialităţi, deschisă încă din anul 1957), elegantul Pa­lat al Culturii unde se află Biblio­teca Naţională, cu peste 800.000 de volume, Teatrul de Operă şi Balet, cu o sală de 1 000 de locuri, Muzeul Luptei de Elibera­re Naţională, iar la marginea oraşului se află platourile, stu­dioului de filme „Albania nouă". Tirana este un oraş al grădi­nilor, împodobit cu o bogată şi luxuriantă floră mediteraneeană, care îi creează o ambianţă deose­bită, apropiată de cea a staţiu­nilor montane de pe litoralul Mă­rii Ionice, în spatele clădirii cen­trale a Universităţii se întinde un frumos parc natural, în mijlocul căruia, prin muncă voluntară,­a fost amenajat un mare lac ar­tificial, locul preferat al tineretu­lui. O linie ferată, de circa 50 km., face legătura capitalei cu cea mai frumoasă plajă de pe litoralul albanez, cea de la Dur­res. Dar în portul­ de la Adriati­­că se mai poate ajunge şi prin intermediul a două şosele asfal­tate, una prin Ndroq şi alta prin Shjak, tăind munţii sau şerpuind prin văi roditoare cu viţă de vie, smochini, lămîi şi portocali. Durrësul, unul din marile oraşe ale antichităţii, trăieşte din plin transformările înnoitoare specifi­ce Albaniei de azi. De la micu­ţele fabricuţe de alcool, tutun şi unele produse alimentare, la ma­rea uzină de televizoare sau fa­brica de prelucrare a maselor plastice, a cărei marcă „Plastika- Durrës" este apreciată­­și în străi­nătate. In ultimii ani, industria albane­ză a cunoscut un însemnat salt cantitativ și calitativ la scara în­tregii târi. Producția industrială a fost în anul 1970, cu 83 la sută mai mare ca cea a anului 1965, iar sarcinile actualului cincinal (1971—1975) prevăd ca în anul 1975, ea să crească cu circa 60 — 65 la sută faţă de anul 1970. O mare dezvoltare a cunoscut şi agricultura. Frumoasa cîmpie a Muzegiei a devenit aproape un grînar. Aici, la Krutje, în anul 1946 s-a înfiinţat prima coopera­tivă agricolă de producţie. Azi transformarea socialistă completă a agriculturii albaneze este de mult un fapt împlinit, procesul fiind încheiat încă din anul 1967. Cu cîtă mîndrie ne-au vorbit ţă­ranii din Petrela, sat de lingă Ti­rana, cei din Shjak, sau preşedin­ta cooperativei agricole de pro­ducţie din Derviciani, în sudul ţării, Vitorin Ciuri, erou al mun­cii socialiste, despre succesele lor din ultimii ani. Astăzi aşezarea de la Sijak are aproape un as­pect urban: în anul 1969, patru cooperative mai mici s-au unificat într-una mare, iar rezultatele sunt dintre cele mai bune. Şeptelul a crescut în mod simţitor, avînd peste 900 capete de vaci de rasă, grajduri moderne, mulgătoare au­tomate şi o bază furajeră care satisface toate necesităţile. Peste 50 de ha. sunt cultivate cu roşii şi pepeni pentru export, care , aduc venituri considerabile. Re­cent au construit un elegant că­min cultural, cu o sală de spec­tacole de 500 de locuri. Şi cîte planuri mai au aceşti harnici co­operatori care în trecut luptau din greu cu sărăcia, pentru a-şi asigura existenţa zilnică. La Derviciani, tot terenul agri­col este irigat. S-a construit un rezervor pentru păstrarea apei, cu o capacitate de 12 milioane m.c. Brigada legumicolă are 630 de membri. Şcoala medie din sat are 400 de elevi. La Dervi­ciani, toate cifrele au proporţia satelor, pentru că satul a cunos­cut o transformare radicală. Casă de cultură, baie publică, creşe, dispensar, local nou de şcoală etc Am străbătut mănoasa cîmpie a Zadrinei, în nordul Albaniei. Aceeaşi preocupare pentru a zmulge pămîntului cît mai multe­­ bogăţii. Acolo unde relieful este ‘favorabil plantaţiilor de pomi, s-au făcut adevărate ferme po­micole ca la Dvorani şi Bilishti. In actualul cincinal vor fi re­date agriculturii peste 92 000 ha. de noi pămînturi, dintre care 60 000 vor fi pămînturi arabile, în anul 1975, conform prevede­rilor noului cincinal, se va iriga circa 58 la sută din totalul su­prafeţei arabile. La oraşe, cu contribuţia statu­lui şi prin muncă patriotică vor fi construite peste 40 000 de noi apartamente, la care se adaugă 40 000 de locuinţe, ce vor fi construite la ţară. Faţa Albaniei contemporane prezintă pretutindeni semnele noului. Oamenii au căpătat o adevărată pasiune pentru cifre, comentîndu-le şi comparîndu-le permanent cu situaţia dinainte de eliberare, pentru a reliefa cu mai multă pregnanţă, reali­zările obţinute în opera de edifi­care a socialismului în această frumoasă ţară de la coastele Mărilor Adriatică şi Ionică. GELCU MARSUTOVICI Vedere din Tirana BELGRAD Recepţie cu prilejul Zilei Republicii BELGRAD 26 (Agerpres).­­ Cu prilejul Zilei Republicii, preşedin­tele Iosip Broz Tito a oferit vineri, în saloanele Consiliului Executiv Federal, o recepţie de gală. Au par­ticipat membri ai Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, ai Prezidiului şi Birou­lui Executiv ale Uniunii Comuni­ştilor din Iugoslavia, ai Prezidiului Adunării Federale, membri ai Consiliului Federaţiei şi ai Consi­liului Executiv Federal, reprezen­tanţi ai Uniunii Socialiste a Po­porului Muncitor d­in Iugoslavia, ai Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, ai Uniunii Tineretului din Iugosla­via, reprezentanţi ai organizaţi­ilor politice şi obşteşti, ai Armatei Populare Iugoslave, oameni de cul­tură şi artă. Au fost, de asemenea, prezenţi şefii misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Belgrad, care au felicitat pe preşedintele Tito cu prilejul săr­bătorii naționale. Congresul Partidului Comunist German DÜSSELDORF 26 — Trimisul special Agerpres, Petre Stăncescu, transmite: In şedinţa de vineri di­mineaţă a Congresului Partidului Comunist German, Herbert Mies, vicepreşedintele partidului, a pre­zentat raportul privind dezbaterile ce au avut loc asupra „Tezelor Con­gresului de la Düsseldorf al Par­tidului Comunist German”. Au continuat, apoi, dezbaterile pe marginea celor două rapoarte, prezentate Congresului de Kurt Bachman şi Herbert Mies. In şe­dinţa de vineri dimineaţa au salu­tat Congresul reprezentanţi ai par­tidelor comuniste şi muncitoreşti prezente la lucrări. In cadrul ace­leiaşi şedinţe a luat cuvîntul tova­răşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, care a transmis Congresu­lui salutul frăţesc al comuniştilor şi oamenilor muncii din Republica Socialistă România. ACORDUL ANGLO-RHODESIAN un compromis inacceptabil pentru populaţia de culoare SALISBURY 26 (Agerpres). — Acordul intervenit intre Anglia şi regimul rasist de la Salisbury este inacceptabil pentru cele cinci mili­oane de africani din Rhodesia, se arată într-o declaraţie dată publi­cităţii de Frontul de eliberare din Zimbabwe — FROLIZI. Declaraţia precizează că mişcarea de elibe­rare din Zimbabwe a considerat întotdeauna ilegale atît regimul lui Ian Smith, cit şi autoritatea bri­tanică din Rhodesia şi că, acest acord, care reprezintă în fond o concesie făcută de guvernul bri­tanic actualului regim minoritar, nu are nici o valoare în faţa popu­laţiei africane care a luptat şi luptă împotriva discriminării ras­­siale şi a colonialismului, pentru obţinerea dreptului la autodeter­minare. LONDRA 26 (Agerpres). — Mi­nistrul de externe britanic, Alec Douglas-Home, a prezentat în Ca­mera Comunelor acordul intervenit între Anglia şi regimul rasist de la Salisbury in vederea soluţionă­rii conflictului rezultat din pro­clamarea unilaterală de către mi­noritatea albă a independenţei Rho­­desiei. In esenţă, acordul prevede o oarecare extindere, intr-un ter­men neprecizat, a numărului afri­canilor cu drept de vot şi a numă­rului reprezentanţilor lor în Parla­mentul rhodesian, în schimbul re­cunoaşterii independenţei­ Rhodesiei de către Marea­ Britanie. Opoziţia laburistă a exprimat, prin glasul purtătorului ei de cu­­vînt în problemele externe, Denis Healey, îndoiala asupra caracteru­lui echitabil al acordului faţă de populaţia africană. Sensul exact, al acordului a fost definit la Salisbury de către şeful regimului rasist Ian Smith, care a declarat joi că frînele puterii vor continua să rămînă în mîinile mi­norităţii albe. ORIENTUL APROPIAT * Misiunea O. U. A. şi-a încheiat vizita la Tel Aviv TEL AVIV 26 (Agerpres). — Şefii de stat ai Senegalului şi­­Ni­geriei, Leopold Sedar Senghor şi, respectiv, Yakubu Gowon, precum şi reprezentanţii preşedinţilor Ca­merunului şi Republicii Zair — care fac parte din misiunea Comi­tetului Organizaţiei Unităţii Afri­cane pentru facilitarea aplicării rezoluţiei Consiliului de Securitate privind soluţionarea crizei din O­­rientul Apropiat — şi-au încheiat vizita în Israel, plecînd spre Da­kar. In cursul întrevederii lor cu premierul israelian, Golda Meir, şi ministrul de externe Abba Eban, au fost luate în discuţie propune­rile cuprinse în chestionarul de pace pe care membrii misiunii O.U.A. l-au înaintat oficialităţilor de la Tel Aviv. Intr-o declaraţie făcută presei, ministrul de externe israelian a anunţat că răspunsul Israelului va fi transmis O.U.A. după ce aceste propuneri vor fi examinate, duminică, în cadrul reuniunii săptămînale a cabine­tului.­­ După cum se ştie, la începutul celui de-al doilea turneu în Ori­entul Apropiat, membrii misiunii O.U.A. au vizitat capitala Republi­cii Arabe Egipt. Agenţia MEN in­formează că răspunsul guvernu­lui de la Cairo la chestionarul în­­mînat, cu această ocazie, oficiali­tăţilor egiptene, de delegaţia afri­cană, i-a fost transmis acesteia înainte de plecarea spre Israel. La Dakar, membrii misiunii Co­mitetului O.U.A. vor raporta aces­tuia despre rezultatele vizitelor la Cairo și Tel Aviv. TIRANA — Mehmet Shehu, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Albania, l-a primit pe Ma­nole Bodnaraş, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România la Tirana, în legătură cu plecarea sa defini­tivă de la post. întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă caldă, prietenească. ALGER — Houari Boumediene, preşedintele Consiliului Revoluţiei şi preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Algeriene De­mocratice şi Populare, l-a primit joi după-amiază pe Nicolae Sipoş, ambasadorul Republicii Socialiste. România la Alger, în legătură cu plecarea sa definitivă din Algeria, BUDAPESTA. — Agenţia M.T.I. informează că Janos Kadar, prim­­secretar al C.C. al P.M.S.U., l-a primit vineri pe Stanko Todorov, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R. F. Bulgaria, care se află in Ungaria într-o vizită ofi­cială de prietenie. A fost prezent Jeno Fock, preşedintele guvernu­lui ungar. BONN. — Michael Kohl, secretar de stat la Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane, şi Egon Bahr, secretar de stat la Cancelaria federală a Republicii Fe­derale a Germaniei, au reluat, vi­neri la Bonn, convorbirile, în prezenţa delegaţiilor şi experţilor care ii însoţesc. Tratativele, menţionează agenţia A.D.N., vor continua simbătă în capitala R.F.G­LIMA. — Guvernul de la Lima a semnat un acord privind trece­rea sub controlul statului a între­prinderilor consorţiului nord-ame­­rican „W. R. Grace“, care acţio­nează în Peru. Actul prevede achi­ziţionarea iniţială a 51 la sută din acţiunile întreprinderilor con­sorţiului, urmind ca restul să fie amortizate în următorii 15 ani. MADRID.­­ Mii de studenţi spanioli au organizat la Madrid o serie de demonstraţii, cerînd de­mocratizarea sistemului de învă­­ţămînt. Totodată, în incinta uni­versităţii madrilene s-au produs ciocniri între studenţi şi poliţie, urmate de arestarea citorva zeci de studenţi. BUENOS AIRES. — Comanda­mentul suprem al forţelor aeriene argentiniene, generalul de brigadă Carlos A. Rey, şi-a asumat vineri, în mod provizoriu, prerogativele prezidenţiale, ca urmare a îmbol­năvirii preşedintelui Alejandro Lanusse, s-a anunţat oficial la Buenos Aires. TEHERAN 26 (Agerpres).­­ In capitala Iranului a luat sfirşit cel de-al V­­-lea fes­tival internaţional al filmu­lui pentru copii şi tineret Premiul juriului internaţio­nal şi medalia de aur pen­tru cel mai bun film pentru tineret a fost decernat fil­mului românesc „1 plus 1 e­­gal 1", realizat de Ion Po­­pescu Gopo. Premiul „Delfinul de aur“ pentru cel mai bun film de educaţie şi Premiul Arhivei Naţionale de Film din Iran a fost conferit unui alt film românesc — „Moartea căpri­oarei“ al regizorului Cristu Poluxis. Încheierea sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S MOSCOVA 26 (Agerpres). — A­­genţia. T.A.S.S. transmite că la Kremlin au luat sfirşit vineri lu­crările sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S., desfăşurate în prezen­ţa lui Leonid Brejnev, Alexei Ko­­sîghin, Nikolai Podgornîi şi a al­tor conducători sovietici. Deputaţii au dezbătut,­in şedin­ţe separate şi comune ale celor două camere ale parlamentului U.R.S.S. — Sovietul Uniunii şi So­vietul Naţionalităţilor — proiectul planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale sovietice pe perioada 1971—1975, proiectul pla­nului şi cel al bugetului de stat pe 1972. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Uniunii Sovietice. Sovietul Suprem a aprobat proiectele res­pective. Au fost examinate şi aprobate, totodată, decretele emise de Pre­zidiul Sovietului Suprem în peri­oada dintre cele două sesiuni. Bugetul de stat pe 1972 prevede alocarea sumei de 169,8 miliarde ruble pentru dezvoltarea economiei naţionale, ceea ce reprezintă o de­păşire cu 10,2 miliarde ruble a cheltuielilor anului curent. Pentru finanţarea industriei vor fi alocate 87 miliarde ruble — cu 9,6 la sută mai mult decît în 1971, iar pen­tru dezvoltarea agriculturii — 27,6 miliarde ruble, ceea ce reprezintă o creştere de 10,2 la sută. Cresc substanţial alocaţiile pen­tru dezvoltarea industriei uşoare, alimentare şi prestaţiilor pentru populaţie. Cheltuielile pentru mă­surile social-culturale se vor cifra la 62,9 miliarde ruble, din care pentru Asigurările sociale — 25,8 miliarde ruble, în conformitate cu Directivele Congresului al XXIV- lea al P.C.U.S., se prevede ca 4,8 miliarde ruble să fie destinate în­făptuirii unor importante măsuri in vederea creșterii continue a bunăstării poporului. Bugetul U.R.S.S. pe anul viitor prevede pentru cheltuielile de a­­părare suma de 17,9 miliarde ru­ble, ceea ce reprezintă 10,3 la sută din totalul cheltuielilor. Şedinţa Camerei Populare a R­D Germane BERLIN 26 — Corespondentul Agerpres, Ştefan Deju, transmite: După alegerile din 14 noiembrie, Camera Populară a R.D. Germane s-a întrunit vineri la Berlin în pri­ma şedinţă a celei de-a şasea le­gislaturi. Deputaţii au procedat la alegerea Prezidiului Camerei Populare, a componenţei Consiliului de Stat, a preşedintelui Consiliului de Mi­niştri şi a preşedintelui Consiliului Naţional al Apărării. La propunerea lui Erich Hone­­cker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., Walter Ulbricht a fost reales in funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat, iar Willi Stoph ca preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, fiind însărcinat totodată, cu formarea noului guvern. Declara­ţia guvernamentală şi componenţa Consiliului de Miniştri vor fi supu­se Camerei Populare în cea de-a doua şedinţă a sa, la 29 noiembrie Preşedinte al Camerei Populare a fost reales Gerald Gotting. în funcţia de preşedinte al Consiliului Apărării Naţionale a fost reales Erich Honecker. In cadrul şedinţei Walter Ulbricht a rostit o cuvîntare. în legătură cu incidentele indo-pakistaneze DELHI 26 (Agerpres). — Agen­ţia United News of India infor­mează că primul ministru indian, Indira Gandhi, a primit o scrisoare personală din­­ partea preşedintelui Pakistanului, Yahya Khan. Potrivit relatărilor­ agenţiei, Yahya Khan şi-a reeditat ofertele anterioare privind o întîlnire cu premierul In­diei, pentru convorbiri asupra tutu­ror problemelor litigioase dintre cele două ţări. Scrisoarea şefului statului pakistanez — precizează a­­genţia United News of India — a fost adusă din Islamabad de către noul înalt comisar indian, J.K. A­tal, care s-a înapoiat la Delhi la 25 noiembrie, a doua zi după ce îşi prezentase documentele de acredi­tare preşedintelui Yahya Khan. In dimineaţa de 26 noiembrie, Atal a părăsit Delhi, înapoindu-se la Is­lamabad. CARACI 26 (Agerpres). — Pre­şedintele Partidului Poporului din Pakistan, Ani Bhutto, fost ministru de externe, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că „tre­buie găsită o soluţie crizei din re­laţiile pakistano-indiene mai cu­­rînd pe subcontinent decit in altă parte“. FT şi-a reafirmat părerea că Pakistanul nu trebuie să pre­zinte conflictul spre examinare Consiliului de Securitate, informea­ză agenţia Reuter, DELHI 26 (Agerpres). — Intr-o cuvîntare rostită la conferinţa gu­vernatorilor provinciilor indiene, preşedintele ţării, Venkata Giri, a declarat că India nu se va angaja într-o confruntare „decît în cazul în care integritatea ei teritorială ar fi violată“, informează agenţia In­­dinfo. „Nu avem nici o dispută cu poporul Pakistanului. Trebuie să trăim în condiţiile de prietenie şi pace“, a spus preşedintele Giri. ATENA.­­ După vizita oficială întreprinsă la Roma, în cursul că­reia a purtat convorbiri cu mini­strul de externe italian, Aldo Moro, ministrul afacerilor externe al Bul­gariei, Ivan Başev ,a făcut în drum spre patrie, o escală la Atena. Pe aeroportul din capitala Greciei, re­latează agenţia B.T.A., Ivan Başev a fost întimpinat de Christos Xantopoulos­ Palamas, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Exter­ne al Greciei, şi de funcţionari su­periori ai M.A.E. BERLINUL OCCIDENTAL. — 2 400 de salariaţi dintr-o întreprin­dere vest-berlineză a concernului „Daimler — Benz“ şi-au pierdut locurile de muncă, in urma hotărîrii arbitrare a conducerii concernului de a sista complet producţia între­prinderii. AMMAN. — In prezenţa rege­lui Hussein al Iordaniei, a premie­rului Wasfi Tall, a membrilor gu­vernului, Parlamentului şi a 2 400 de delegaţi, la Amman se desfă­şoară lucrările Congresului de constituire a Uniunii Naţionale Iordaniene (U.N.I.), unica forma­ţiune politică din această ţară. Po­trivit agenţiei Reuter, programul U.N.I. afirmă ideea neamestecului în treburile interne şi precizează că Iordania se pronunţă in favoa­rea stabilirii de relaţii­­cu alte ţări pe baza respectării reciproce a intereselor naţionale şi a siste­melor lor sociale. ISTANBUL. — Cele două ca­mere ale Parlamentului Turciei, convocate joi intr-o sesiune comu­nă, au aprobat extinderea pentru încă două luni a legii marţiale în vigoare în 11 provincii ale ţării. După cum se ştie, legea marţială a fost proclamată în luna aprilie a acestui an. Potrivit Constituţiei ţării, ea poate fi prelungită de Parlament pentru perioade de cite două luni. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, strada Brezoianu nr. 13, telefon 15 43 11­0, 1414 22. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: întreprinderea poligrafică „INFORMAŢIA" 40 368

Next