Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-26 / nr. 6970

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6970 Vineri 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani ANCHETA NOASTRA Cunoaşteţi climatul de muncă din unitatea dv.? Avem în faţă o scrisoare semnată de Costache M. Iulian­­— se­cretarul organizaţiei de bază de la I.I.L. Olteniţa : „Am urmărit şi eu desfăşurarea lucrărilor Plenarei CC. al P.C.R., problemele supuse dezbaterii şi am încercat un deosebit sentiment de satisfacţie con­­statînd că munca, munca cinstită, responsabilitatea în activitatea de zi cu zi capătă în actualele condiţii noi dimensiuni. Mă refer la faptul că munca a fost tratată aşa cum se cuvine, ca o datorie de onoare, cetăţenească pentru propăşirea patriei şi formarea omului nou. De ce vă scriu toate acestea ? Ştiu că procesul de făurire a conştiin­ţei este migălos. Dar nu pot fi de acord cu unele manifestări nega­tive ce-şi mai fac loc în mijlocul colectivului nostru. De aici, greutăţi vremelnice, ce-i drept, dar greutăţi. Aceasta nu înseamnă că ne vom da bătuţi. Din contră. Avem în faţa noastră nu numai un program de construcţie materială, ci şi un program de formare a conştiinţelor pe măsura vremurilor pe care le trăim". Rîndurile primite ne-au îndemnat să poposim în mijlocul munci­torilor şi tehnicienilor de la I.I.L. Olteniţa, avînd drept obiectiv cli­matul de muncă din această unitate, cum este cunoscut el de către factorii de conducere şi ce se face pentru dezvoltarea lui în spiritul eticii şi echităţii socialiste. Sîntem la secţia de tîmplărie din Olteniţa, avîndu-l ca interlocutor pe tov. Petre Răgălie — maistru. — Sarcinile ce vă revin impun o serie de responsabilităţi. Reuşita o consideraţi posibilă prin prisma pro­priei dv. activităţi ? — Vâ răspund cu un categoric NU. Şi iată de ce. Mânca mea este întocmai unei piese dintr-un uriaş agregat. Orice defecţiune înseamnă oprirea acestuia. Aşadar, dacă nu există o unitate de fapte, de glo­duri, eforturile, cît ar fi ele de va­loroase, atunci cînd sînt singure îşi pierd din intensitate, iar rezulta­tele... — S-ar părea că... nu totul merge pe roate ! — întocmai. Şi am să vă dau un exemplu. Privind planul de pro­ducţie al secţiei, stăm bine. Dar nu puţini dintre noi s-au întrebat: mai mult nu se putea face ? Răspunsul este unul singur : se putea ! Atunci, ce ne-a oprit ? Judecind după în­demnurile tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU care,­în expunerea la recenta plenară a C.C. al P.C.R., spunea ca OAMENII TREBUIE APRE­CIAŢI DUPĂ FAPTE ŞI NU DUPĂ DECLARAŢII, pot spune ca ne-a îm­piedicat şeful serviciului aprovizio­nare, Vasile Hauta. Acesta întotdea­una promite să asigure o bună a­­provizionare, dar mai mereu rămîne în faza promisiunilor. Atitudinea lui ne nemulţumeşte, fapt care nu e de natură să influenţeze în bine clima­tul de muncă. — Conducerea unităţii cunoaşte această stare de lucruri ? — Cum să vă spun... Eu, făcînd parte din colectivul întreprinderii, am convingerea că nu-i străină. După felul însă cum înțelege să pună ca- Tr. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Noi fabrici de conserve date în funcţiune In municipiile Suceava, Galaţi, Constanţa şi Bucureşti s-au dat în funcţiune noi fabrici de con­serve de carne. Dotate cu insta­laţii moderne de mare randament noile obiective sunt capabile să valorifice la un nivel superior materia primă furnizată de uni­tăţile agricole socialiste. In mare măsură echipamentul tehnic este furnizat de uzina mecanică din Timişoara, uzina „Tehnofrig“ din Cluj şi alte întreprinderi specia­lizate din ţară. Noile întreprinderi ale industriei alimentare, proiectate pentru o capacitate totală de peste 32 000 tone de conserve, semipreparate şi preparate din carne îşi vor a­­duce o contribuţie însemnată în acţiunea de diversificare a pro­ducţiei, la realizarea unor sorti­mente corespunzătoare exigenţelor pieţii interne şi externe. Un nou cargou de 4500 tone destinat exportului De la cheiul de armare al Şantieru­lui naval din Galaţi a ridicat ancora, plecînd în probe de marş, un nou cargou de 4 500 tone destinat expor­tului. Nava face parte din producţia mar­fă a acestui an şi va fi urmată la scurt interval de alte 4 nave mariti­me, fiecare cu deplasament de 4 500 tone, care se află într-un stadiu avansat de montaj. . Extinderea reţelei coperaţiei de consum în acest an, reţeaua cooperaţiei de consum şi-a extins considerabil capacitatea unităţilor sale de desfacere. Au fost astfel, construite numeroase magazine, care permit organizarea expunerii deschise a mărfurilor şi vin­zarea prin autoserviri, ha­nuri turistice, camping­uri, unităţi de alimen­taţie publică, hala de producţie, spaţii frigo­rifice şi de prelucrare a produselor agroali­­mentare, brutării şi alte unităţi pentru care s-au cheltuit, din fon­durile centralizate, mai bine de 160 milioane lei. Alte 22 milioane lei au fost alocate de că­tre organizaţiile coope­ratiste. Numeroase u­­nităţi de desfacere vor fi modernizate. Se preconizează ca în actualul cincinal re­ţeaua de desfacere a cooperaţiei de consum să se extindă In con­tinuare, realizîndu-se un volum de construcţii­­montaj In valoare de 1,4 miliarde lei, adică de peste 9 ori mai mult decit întregul vo­lum de investiţii reali­zat in 1970. Noile in­vestiţii vor fi utilizate, de asemenea, în scopul dezvoltării unităţilor de producţie destinate va­lorificării resurselor de materii prime existente în fiecare localitate, al lărgirii spaţiilor de pre­lucrare a produselor agroalimentare şi plan­telor medicinale şi pen­tru sporirea capacită­ţii unităţilor turistice şi de agrement. Schimb de experienţă Preocupat permanent de ridicarea calităţii producţiei sale, colecti­vul de muncă al Fabri­cii de zahăr din GIUR­GIU a organizat, recent, un valoros schimb de experienţă la care au participat şefi de labo­ratoare, ingineri şi teh­nicieni de la serviciile C.T.C. şi alte cadre teh­nice de la toate fabri­cile de zahăr ale ţării. Oaspeţii au audiat cu mult interes referatul inginerei Elvira Chiriţă care a prezentat meto­dele şi mijloacele uti­lizate de fabrica giur­­giuveană pentru conti­nua Îmbunătăţire cali­tativă a producţiei sale de zahăr. Au luat apoi cuvîntul reprezentanţii fabricilor din Bucecea, Roman, Bod, Sascut, Corabia, Buzău, Tg. Mureş, Luduş, Timişoa­ra, Arad care şi-au îm­părtăşit experienţa do­­bin­di­că in aplicarea u­­nor procedee superioare de fabricaţie a zahăru­lui. COMISIA ECONOMICA Şl UNELE PROBLEME LOCALE • Studiile și analizele au ajutat la înlăturarea unor neajunsuri • Hotărîrile adoptate de comitet s-au dovedit viabile In aplicarea, practică, a­ hotăriri­­lor partidului şi guvernului, plani­ficarea muncii şi alegerea proble­melor de studiu şi analiză de către comitetele de partid au o mare im­portanţă. Sarcinile ■ perioadei pe care o­'străbatem sunt­­vaste şi com­plexe , ceea ce se cere, prin urma­re, în primul rând,* organelor de partid este capacitatea de a discer­ne din multitudinea problemelor pe cele esenţiale. Activitatea orga­nelor de partid poate fi rodnică a­­tunci cînd folosesc­­ cu pricepere comisiile pa probleme pentru stu­dierea și analizarea unor situații, în elaborarea hotârîrilor, la efec­tuarea controlului asupra îndepli­nirii măsurilor adoptate­.­­Pe baza­ Hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie 1969 şi a indicaţiilor Comitetului judeţean de partid, Comitetul orăşenesc de par­tid Olteniţa, a organizat comisiile pe probleme în care sunt cuprinşi membrii comitetului şi alte cadre, în primul rînd specialişti cu o bu­nă pregătire politică şi profesiona­lă. Cu aceştia se consultă, organi­zează studii şi analize în unităţile economice şi organizaţiile de par­tid, în scopul îmbunătăţirii activi­tăţii de producţie şi în viaţa inter­­nă de partid. Faptele demonstrează că biroul comitetului orăşenesc de partid Ol­teniţa se ocupă cu răspundere de îndrumarea activităţii comisiilor pe probleme. Comisiile urmăresc ca în programul lor de muncă să-şi înscrie trimestrial obiective care sunt cuprinse şi în planul de muncă al biroului comitetului oră­şenesc de partid. Ne vom referi, pe scurt, la programul comisiei econo­mice în cadrul căreia activează 25 de membri, sub conducerea tov. Gh. Stoian, membru al comitetului şi director al Băncii din localitate. In cele patru programe trimestria­le din acest an ale comisiei au fost stabilite, ca urmare a indicaţiilor date de biroul comitetului, o serie de studii şi analize economice la Şantierul naval, Filatură, I.I.L., Fa­brica de conserve, I.G.C.L., coope­rativele meşteşugăreşti „Dunărea“1 şi „Progresul“. Aceste studii pri­veau îmbunătăţirea folosirii capa­cităţilor de producţie, utilizarea fondului de timp, aprovizionarea tehnico-materială şi îndeplinirea sarcinilor de plan, îmbunătăţirea normelor de consum şi reducerea consumurilor specifice la metal, lemn, combustibil şi alte materii prime şi materiale, lichidarea şi prevenirea imobilizărilor de mijloa­ce fixe şi fonduri circulante, posi­bilităţile existente pentru majora­rea angajamentelor luate în între­cerea socialistă etc. Iată cîteva as­pecte care arată cum a acţionat comisia economică pentru a rezol­va problemele incluse în programe. La Filatura Olteniţa, membrii a­­cestei comisii, împreună cu comite­tul de partid, cu comisia economi­că respectivă, au studiat modul cum este organizat procesul de producţie, cum sunt folosite utila­jele şi spaţiile productive, cum ac­ţionează organizaţiile de partid în această direcţie. Cu acest prilej s-au desprins cîteva aspecte con­cludente , ca urmare a absenţelor, coeficientul de utilizare a fondului de timp, era sub normal; spaţiul productiv nu era folosit judicios; se înregistrau deşeuri destul de mari ; munca organizaţiilor de par­tid, sindicat şi U.T.C. nu se desfă­şura în sensul înlăturării acestor neajunsuri. Pe baza studiului întreprins, bi­roul comitetului orăşenesc de par­tid a făcut o amplă analiză a situa­ţiei existente la filatură şi a putut stabili măsuri concrete pentru în­lăturarea deficienţelor. Studiul comisiei economice împreună cu concluziile comite­tului orășenesc de partid au fost înaintate sub formă de propuneri Centralei industriale respective, care le-a aprobat. Din luna octom­brie s-a trecut la­­ transpunerea lor in practică. In legătură cu valorifi­carea deșeurilor recuperabile, pe baza măsurilor întreprinse de con­ducerea şi comitetul de partid din filatură, s-a obţinut în acest an­­o economie de 1.039.000 lei. In luna aprilie, biroul comitetu­lui orăşenesc de partid cu sprijinul comisiilor economică şi organizato­rică a analizat în toate întreprin­derile posibilităţile de suplimenta­re a angajamentelor luate de între­cerea socialistă. Ajutate să găseas­că noi rezerve, colectivele de sala­riaţi din unităţile economice ale oraşului şi-au mărit angajamentele iniţiale anuale cu 5 milioane la producţia globală, cu 34,5 milioa­ne la producţia marfă, la 200.000 lei la economii prin reducerea pre­ţului de cost şi 280.000 lei la bene­ficii. Pe baza Expunerii secretarului general al partidului şi a Hotărîrii Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 noiembrie a.c, biroul Comite­tului orăşenesc de partid Olteniţa va trebui să îndrume, în spiritul noilor sarcini, activitatea comisii­lor pe probleme, urmârindu-se în permanenţă îmbunătăţirea conţinu­tului întregii munci de partid din cadrul unităţilor economice şi so­­cial-culturale, întărirea răspunderii pentru efectuarea controlului înde­plinirii hotărîrilor, preocupîndu-se mai mult de calitatea şi rolul co­muniştilor în viaţa colectivelor de muncă. COMUNICAT COMUN La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Repu­blicii Socialiste­ Federative Iugosla­via, preşedintele Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia, a făcut o vizi­tă de prietenie în Republica Socia­listă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej municipiul Timişoara, între­prinderile industriale „Electromo­tor“ şi „Industria Lînii“ şi s-au în­treţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor în­treprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timi­şoara au făcut o călduroasă primi­re înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi sti­mă reciprocă ce caracterizează re­laţiile româno-iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc con­vorbiri la Timişoara între secreta­rul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi preşedin­tele Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, preşedintele Uniu­nii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au partici­pat . Din partea română, tovarăşu­­­ Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R. prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno­iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Con­stantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii­­ Gemal Biedici, preşedintele Consi­liului Executiv Federal al Repu­blicii Socialiste Federative Iugos­lavia, Dragoslav Markovici, preşe-* dintele Adunării Republicii Socia­liste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste* Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, pre­şedintele în funcţiune al Bi­roului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via, Mirko Tepavaţ, secretarul fe­deral pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, Duşan C­ligorievici, membru al Consiliu­lui Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare e­­conomică, Iso Njegovan, ambasa­dorul Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia în Republica Socia­listă România, Marko Vrhuneţ, şe­ful ad-interim al Cabinetului pre­şedintelui republicii, Miloş Merov­­ski, consilierul preşedintelui repu­blicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afa­cerile Externe, Murat Agovici, con­silier în Secretariatul Federal pen­tru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfăşu­rate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi preşe­dinţi au efectuat un schimb de pă­reri privind promovarea în conti­nuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Co­muniştilor din Iugoslavia, proble­mele actuale ale relaţiilor interna­ţionale, precum şi problemele miş­cării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. Ei s-au informat asu­pra realizărilor, succeselor şi dez­voltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experienţa României şi Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. I. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deosebită satisfacţie că prietenia tradiţională româno-iugoslavă, înte­meiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă na­ţională şi progres social, cunoaşte astăzi, în condiţiile construirii so­cietăţii socialiste în România şi Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo — Kranj din 3—4 noiem­brie 1970 colaborarea bilaterală între Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Socialistă Federa­tivă Iugoslavia, între Partidul Co­munist Român şi Uniunea Comu­niştilor din Iugoslavia s-a amplifi­cat şi s-a îmbogăţit în conţinut, au devenit tot mai intense şi mai fructuoase întîlnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii par­tidelor şi guvernelor, ai instituţii­lor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, obşteşti şi econo­mice. Această colaborare, care re­prezintă o afirmare elocventă a deplinei egalităţi în drepturi a (Continuare în pag. a 3-a) In faţa aparatului de fotografiat, trei muncitoare destoinice de la Filatura din Olteniţa CINCINALUL 1971-1975 BUFTEA: Coordonatele economice şi sociale ale celui mai tînăr oraş din judeţ Buftea este cunoscut ca cel mai tînăr oraş din ju­­deţul Ilfov. Aceasta luînd în consideraţie data destul de recentă, cînd a dobîndit titlul de localitate urbană. Privind însă evoluţia sa din ultimii ani pe plan econo­mic, social, edilitar şi cultural, se poate spune că Buf­tea se află în plină maturitate, proces accentuat de dezvoltarea intensă pe care o va cunoaşte în actualul cincinal. — Ne face o deosebi­tă plăcere, spunea tov. Marius Moraru, secretar al Comitetului­ orăşenesc de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular oră­şenesc, atunci cînd ora­şul nostru este calificat ca cel mai­ tînăr din judeţ. Tinereţea lui nu consta atît în data re­centă cînd a primit în­vestitura de oraş, ci în însufleţirea şi fermitatea cu care locuitorii locali­tăţii noastre participă la înfăptuirea transformări­lor înnoitoare generate de politica economică şi socială promovată de Partidul Comunist Român. — Actualul cincinal o­­feră, desigur, un teren larg de afirmare în a­­cest sens... — Fără îndoială. Ca şi în perioada prece­dentă, în cincinalul 1971-1975 sunt prevăzute investiţii importante pen­tru dezvoltarea indus­trială. Astfel, FABRICII DE CONSERVARE ixse a­­locă cîteva zeci de mi­lioane lei. Se, va con­strui o unitate modernă — Boby — Food — care va realiza produse destinate copiilor. Tot din aceste fonduri se va construi o linie au­tomatat de pastă-to­­mate şi se vor conti­nua lucrările la staţia de epurare. Merită reţinut faptul că, datorită aces­tor investiţii, producţia globală a fabricii va creşte de aproximativ 1,4 ori. Diversificarea pro­ducţiei de conserve va fi un obiectiv principal, fabrica de produse pen­tru copii fiind menită să acopere cerinţe care cred că nu mai necesită comentarii. La FABRICA DE VATA, o altă întreprindere care şi-a cîştigat un bineme­ritat prestigiu, se prevăd investiţii însemnate. Se va construi o ţesătorie cu 196 războaie şi vor fi extinse secţiile de vară şi finisaj. Menţio­năm că la sfîrşitul cin­cinalului producţia glo­bală a acestei unităţi a­­proape se va dubla. In sfîrşit, cele cîteva zeci de milioane lei a­­locate ÎNTREPRINDERII DE AMBALAJE ŞI PIESE DE SCHIMB vor fi folo­site pentru construirea şi dezvoltarea liniei de fi­­tografiere, a unei linii pentru confecţionat tu­buri din aluminiu, a u­­nei liniei de capsule şi a două linii de confec­ţionat capace şi capsule Twist-off. Producţia glo­bală a întreprinderii va creşte de 2,9 ori. — Noile capacităţi de producţie vor spori gra­dul de industrializare a oraşului. Aceasta va in­fluenţa şi alte domenii din viaţa localităţii, mai ales procesul de urbani­zare.­­ Planul cincinal, conceput armonios, are în vedere o corelaţie strînsă între dezvoltarea economică şi cea edilita­ră a oraşului Buftea. Creîndu-se noi locuri de muncă, va spori numă­rul salariaţilor, va creşte numărul­­ locuitorilor aşe­zării noastre. Pentru ce­­rinţele generate de acest fenomen se prevăd in­vestiţii de peste 43 mi­lioane lei. Vor fi con­struite blocuri de locuin­ţe cu 400 apartamente din fondurile statului şi 300 apartamente proprie­tate personală. Pentru creşterea gradului de urbanizare se prevăd lucrări însemnate în ve­derea extinderii reţelei de canalizare şi de a­provizionare cu apă po­tabilă, modernizarea u­­nor străzi. De asemenea, între altele, pentru ce­rinţele populaţiei se va construi un magazin cu autoservire, o fabrică de gheaţă, o staţie de îm­­buteliere a berei, un abator, o fabrică de pîine, o creşă , grădi­niţă şi un atractiv com­plex turistic care va pune în valoare condi­ţiile favorabile existente în acest dome­niu. Con­diţiile geografice şi a­­menajările care sînt în curs de efectuare vor face din Buftea un cen­tru turistic. Acestea sînt în linii mari perspectivele ora­şului nostru în noul cin­cinal. Sîntem hotărîţi să­­ muncim cu abnegaţie pentru înfăptuirea tutu­ror obiectivelor care ne stau în faţă, să traducem în viaţă sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului. O dată cu dezvoltarea generală a oraşului, vor creşte şi oamenii, hotărîrea lor nestrămutată fiind de a se ridica necontenit pe plan spiritual, de a în­văţa, de a munci şi de a se comporta în toate împrejurările cu o înaltă responsabilitate, de a fi cetăţeni activi, demni ai patriei noastre socialiste. T. DAMIAN In actualul cincinal, la Fabrica de conserve Buftea se vor crea noi capacităţi de producţie.

Next