Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-26 / nr. 6970
. Dacă nici secretarul de partid , nu ştie... Lucrările din campania de toamnă erau pe sfirşite. Membrii cooperatori s-au străduit să recolteze la timp şi fără pierderi culturile din cîmp; alături de mecanizatori au urmărit ca griul să fie însăminţat in condiţii optime. Organele şi organizaţiile de partid şi-au adus din plin contribuţia la mobilizarea tuturor forţelor pentru a se efectua in timp scurt întregul complex de lucrări specifice acestui anotimp. Munca politică, sub multiplele sale forme, a fost permanent prezentă in activitatea colectivelor de lucrători ai ogoarelor Dind curs sarcinilor stabilite de Comitetul judeţean de partid in programul de măsuri privitor la îmbunătăţirea activităţii politico-educative, numeroase organe şi organizaţii de partid au acţionat cu hotărîre pentru perfecţionarea stilului şi metodelor lor de muncă, pentru a conduce în cunoştinţă de cauză. Am întilnit insă şi cazuri cînd secretarii membri ai organelor de partid nu au înţeles sensul măsurilor stabilite, fiu manifestă interes şi preocupare pentru a munci la nivelul cerinţelor actuale. La sediul cooperativei agricole din Spanţov am purtat într-una din zile o discuţie cu factorii responsabili pe tema campaniei de toamnă. Firesc, un aspect l-a reprezentat influenţa muncii politice asupra mersului lucrărilor. De faţă la discuţie, secretarul comitetului de partid pe C.A.P., Vasile Cazan, a încercat să redea cite ceva din acţiunile întreprinse de comitet. — După ce s-a prelucrat in adunările de partid conţinutul scrisorii tova- NOTĂ răşului Nicolae Ceauşescu adresată tuturor lucrătorilor din agricultură, prin intermediul birourilor organizaţiilor de bază şi al agitatorilor, am mobilizat pe cooperatori la terminarea grabnică a recoltării şi a însămînţării griului. Am explicat pe larg necesitatea efectuării la timp a lucrărilor agricole. — Aţi reorganizat cumva colectivul de agitatori ? — Da. Am încredinţat această sarcină celor mai buni membri de partid, oameni în stare să explice cooperatorilor sensul documentelor de partid. Notaţi, vă rog, numele unor agitatori: Vasile Dragan, Nicolae Mihalache, Ion Despa. — Ce atribuţii au in cooperativa agricolă ? — Toţi sunt conducători de atelaje... — Bine, dar brigadierii, şefii de echipă, specialiştii nu ar fi putut primi sarcinii in desfăşurarea muncii politice de la om la om? — Ba da, dar nu ne-am gindit... După un asemenea răspuns am avut inspiraţia să venim cu oîntrebare care să aprofundeze tema in discuţie : — Pentru ce credeţi, tovarăşe secretar, că ne grăbim noi cu semănatul griului ? Cum aţi explica unuia care ar veni cu o asemenea întrebare ? — Pentru că vin ploile şi n-o să mai putem lucra... Participanţii la discuţie, preşedintele cooperativei agricole, inginerul şef, secretarul comitetului comunal de partid s-au foit pe scaune. O explicaţie mai „argumentată“ nici că se putea da. Am tăcut. Poate că secretarul comitetului comunal, Nicolae Nuţu, ne-ar fi dat un răspuns mult mai complet. Dar e suficient numai atît !? M. PETREANU Pagba 2-0 UN PROGRAM AL GÎNDIRII CREATOARE Ampla, nuanţata şi lucida analiză pe care a efectuat-o plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. în toate compartimentele vieţii noastre socialiste, abordarea cu evidentă ancorare în actualitate dar şi cu un dialectic simţ al perspectivei a celor mai complexe probleme ridicate obiectiv de noua etapă în care se găseşte societatea românească, constituie un punct de referire cu valoare teoretică şi practică, dar şi o poziţie de pe care se propulsează firesc Viitorul creaţiei de bunuri materiale şi spirituale. Aş dori să reiau această idee, aplicînd-o de data aceasta la domeniul artei, atît de oportun şi creator analizat, pentru a sublinia faptul că toate măsurile preconizate, toate perspectivele cu o valoare de certitudine, nu constituie o poziţie pe care activitatea trebuie să se oprească, adăpostindu-se aici pentru un timp nedeterminat, ci o poziţie de plecare, de asalt creator pe direcţia coordonatelor deduse cu un acut simţ al necesităţilor istorice. Cred că o asemenea înţelegere dialectică şi conştientă a rolului care-i revine artei, a felului cum trebuie să evolueze ea în continuare, în contextul complexităţii de realităţi şi idei cu care se întîlneşte şi pe care trebuie sâ le transfigureze în mod creator şi accesibil, generează însăşi valoarea actului artistic, profunda lui ancorare în contemporaneitate şi utilitatea lui umană. Trebuie reţinut, de asemenea, adevărul clar exprimat că viguroasa dezvoltare a creaţiei, pentru care partinitatea şi puritatea ideilor sunt principii ferme şi constituie însăşi esenţa opţiunilor noastre fundamentale, permite şi impune deplina dezvoltare a personalităţii creatorului, diversificarea justificată a modalităţilor de transformare a fenomenului real în act artistic, tocmai pentru necesara angajare eficientă în viaţa socială. Căci dacă recunoaştem artei funcţia sa educativă, acoperind aria eticului, a esteticului, a moralului, trebuie să acceptăm şi să exprimăm limpede necesitatea ca ea să devină combativă, militantă şi mobilizatoare de pe poziţiile cele mai înaintate ale gîndirii noastre comuniste. De altfel această firească angajare nu constituie numai un imperativ de etapă, ci însăşi raţiunea existenţei unei culturi, şi putem cita din lunga şi dîrza noastră istorie nume de cronicari — Ureche, Neculce, Bâlcescu sau Iorga, ca şi de artişti, începînd cu necunoscutul zugrav al scenelor cu mesaj patriotic de pe zidurile monumentelor moldoveneşti şi terminînd cu pictorii generaţiei de la 1848, trecînd apoi la epoca noastră, amintindu-ne de luciditatea partinică a unor artişti ca Iser, Tonitza, Jiquidi, Phoebus, sau de entuziasmul creator al celor chemaţi astăzi să înregistreze infinitele vibraţii ale vieţii noi şi să le ofere unui popor dornic de cultură, oamenilor de tip nou. Pentru artişti a devenit clar faptul că singura artă posibilă este cea de cetate, la care aderă toţi locuitorii ei, care le dezvăluie o lume de adevăruri în care găsesc cristalizate idealuri şi aspiraţii umane, la fel cum a devenit limpede că important este în primul rînd „Ce spui“ prin opera ta, ce încărcătură cetăţenească transporţi şi nu numai „cum spui1“. Altfel, inversînd rolul acestor doi termeni, putem goli arta de funcţia ei socială, transformind-o în simplu divertisment caduc, de multe ori inaccesibil şi ca atare inutil. Desigur că din tezele prezentate şi din discuţiile purtate s-au desprins idei mult mai diverse, mult mai complexe şi mai bogate — şi este firesc să fie aşa — dar esenţial pentru noi rămîne momentul acesta ca un reper în evoluţia vieţii noastre, ca un exemplu de contribuţii creatoare ale gîndirii Partidului Comunist Român în problemele vieţii contemporane ce angajează nu numai relaţiile existenţeinoastre socialiste, ascendent orientată spre viitor, ci ale întregii gîndiri marxiste actuale. Şi mai trebuie să subliniem şi să reţinem ca o profesiune de credinţă conştienta angajare a tuturor oamenilor, creatori de bunuri materiale sau spirituale, pe uriaşa magistrală deschisă de către acest program al gîndirii Creatoare. VIRGIL MOCANU TELEVIZIUNE VINERI 86 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul 18,50 Lumea copiilor. Povestea bărrînului cedru 10,10 Tragerea loto 19,20 1001 de seri 19,31 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă da Eugen Mândrie 20,13 Intermezzo muzical cu orchestra Valenţiu Grigorraşcu. 20,25 Film artistic . Nemurire. O producţie a studiourilor Albania Nouă 1970. 22,03 Panoramic ştiinţific. Noutăţi ştiinţifice din lumea întreagă 22,23 Telejurnalul de noapte. RADIO VINERI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 14,00 compozitorul săptăminii — Henry Purcell ; 14,35 La merofon, muzică populară ; 13,00 Buletin de știri; 13,03 Revista economică ; 15,20 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Muzică de promenadă ; 16,30 Melodii de Richard Stein şi Petre Mihaiescu ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Pentru patrie; 17,30 înregistrări din spectacolul formaţiei artistice „Dioctrila“ din Bucureşti ; 13,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 Cîntă Ioana Cristea ; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şlagărelor; 21,30 Ionel Pernea la pupitrul Orchestrei simfonice Alin Bamberg ; 21,45 Din repertoriul cîntăreţului Petre Alexandri ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de seară (continuare) ; 24,00 Buletin de știri; 0,03—0,00 Estrada nocturnă. • PROGRAMUL ; 14,00 Buletin de știri ; 14,05 La microfon, muzică populară ; 14,30 Odă limbii române (reluare) ; 15,00 Muzică uşoară ; 15,15 Arii celebre din operele lui Mozart ; 15,30 Muzică populară ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Mari violonişti — Arthur Grumlaux ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Concert de muzică populară ; 17,30 La centenarul naşterii lui Ilarie Chandi ; 17,50 Orchestra Michel Legrand ; 13,00 Publicitate radio ; 18,20 Orfeu , mică enciclopedie muzicală ; 19,00 Buletin de știri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Citind din ultimele numere ale revistelor culturale ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Seară de operă ; 22,15 Melodii lirice; 22,30 Capodopere ale literaturii ; 22,50 Şlagăre lansate de orchestra Paul Ghentzer ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Muzică poloneză ; 23,35 Arii din operetele lui Filaret Barbu ; 23,45 Sonate de Muzic Clemenţi ; 0,15 Fantezie jubiliară de Eduard Caudella ; 0,55— 1.00 Buletin de ştiri. SIMBATA 27 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Mioriţa ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Scene din operete româneşti ; 10,20 Piese instrumentale ; 10,30 Emisiune muzicală de la Moscova ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Melodii lansate de Aurelian Andreescu ; 11,15 Atenţiune, şoferi, atenţiune pietoni ! : 105 Cîntece ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Discul în foileton — Sammy Davis junior ; 12,15 Recital de operă Lucia Stănescu ; 12,30 Intiunire cu melodia populară şi Interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,30 Radiorecording. PROGRAMUL II 6,00—8,03 Program muzical de dimineaţă ; 8,05 Tot înainte ; 8,20 Compozitorul-interpret al lucrărilor sale ; Darius Milhaud ; 9,00 Cîntă corurile de copil ; 9,15 Mult mi-e dragă Dobrogea ; 9,30 Buletin de știri ; 9,35 Opera „Fata din Far West“ (fragmente) ; 10,05 Cenaclul artelor ; 10,30 Pe la un şlagăr la altul ; 10,50 Melodii populare; 11,15 Dansuri instrumentale de compozitori români ; 11,30 Cîntă Angela Similea, Viky şi Will Tura ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Piese de Virtuozitate executate la Instrumente populare ; 12,30 Muzică uşoară ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Viaţa de concert a Capitalei ; 13,40 Selecţiuni din opereta „Victoria şi al ei husar“ de Paul Abraham. TIATM VINERI 26 NOIEMBRIE Prinţesa circului, ora 19,30 : Teatrul de Operetă. Fanny, ora 20 : Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ (sala Comedia). Părinţi teribili, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio). Omul care..., ora 19,30 : Teatrul „C. I. Nottara" (Sala Magheru). Gaiţele, ora 20 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Studio). Interesul general, ora 20 : Teatrul de Comedie. Bimbirică, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy). Vox Boema, ora 19,30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Victoria). Mini-jazz cu maxi-haz, ora 19,30 : Teatrul „Ion Vasitescu“. Leonce și Lena, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu). Iubire pentru Iubire, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio). Freddy, ora 19,30 : Teatrul Giulești. Parada risului, ora 19,30 : Circul „Globus", CIMMATOGAAn ■sG. . . Nu te întoarce : Central (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ! 18 ; 20,15) Saltul , Luceafărul (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16; 18,30; 21,00 Mihail Strogoff , București (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) ; Favorit (9,15 ; 11,30 ; 13 45 ; 16 ; 18,15 ; 20 30) ; Feroviar (8,45 ; 11,13 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). Un amanet ciudat : Doina (11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20.30) Progam pentru Copil : DoKlâ (10) Oliver: Patria (9,30; li; 16.30; 20) ; Capitol (10 ; 13.30 ; 16.45 ; 20) ; Modern (9,30 ; 12,30 ! 16,30 ; 19,30). Piaţa Roşie: Buzeşti (16—19,15) Aria celor o mie de zile î scala (0,30 ; 13 ; 16,30 ; 20) ; Festival (8,30; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30). Povestirile piticului Bimbo • Timpuri Noi (9—17) Program de documentare : Timpuri Noi (18,45—20.15) Castanele sunt bune : Gloria (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 16 : 18,16 ; 20,30) ; Victoria (9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 : 18.30 20.45); Tomis (9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,15 ; 18,11 ; 20,45) Mihai Viteazul : Moșilor (15—19) Marele premiu : Lumina (9.30— 19.30) ; Excelsior (9,30 ; 13 ; 16,80 ; 20) ; Melodia (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30). Vinovatul este la casă : Ciuleşti (15,30 ; 18 ; 20,15) Floarea de cactus : Griviţa (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 13 ; 18,15 ; 20,30) ; Volga (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) . Aşteptarea : Pacea (15,45; 18 , 20) Steaua de tinichea : Bucegi (15,45 ; 18 ; 20,15) Brigada diverse In alertă : Unirea (15,30 ; 18 ; 20,15) B. D. Intră tn acţiune : Brigada diverse In alertă : Munca (15,15 19) Aeroportul: Drumul Sării (16 ; 19,30) ; Popular (16 , 19) Scoate-ţi pălăria cînd săruţi : Arta (15,30 ; 18 ; 20,30) Tick, Tick, Tick , Cringaşi (15,30 ; 18 , 20,15) Vis de dragoste Mioriţa (10 , 18; 19,30) N-am erijat niciodată pentru tata ! Floreasca (15,30 ; 18 , 20,30) Soarele alb al pustiului , înfrăţirea între popoare (15,30; 17,45; 20) Hello, Dolly 1 : Viitorul (16, 19) ; Rahova (15,30 ; 19) Voi sări din nou peste băltoace : Cosmos (15,30 ; 18 ; 20,15) Ritmuri spaniole : Aurora (9 ; 11,15; 13,30 ; 15 45 ; 18 ; 20,15) Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,18 ; 20,30) Facerea lumii : Flacăra (15,30 ; 13 ; 20,15) Sunetul muzicii : Progresul (15,15 ; 19) Timpul benelor : Viran (15,30; 17,43 ; 20) O floare și doi grădinari ! Lira (15,30 ; 19) Cermen s Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 26) Articolul 120 s Lacomei (15,30 ! 18,30), GIURGIU Bucureşti ! Alarmă in munţi Lumina : Tick, Tick, Tick OLTENIA flacăra : 100 de dolari peitru şerif S.N.C. Cortul roşu URZICENI Pacea ! Dă-i inaime cowboy BUFTEA Libertăţii : Facerea lumii BOLINTIN Luceafărui : Preţul puterii STEAGUL ROŞU Aspect din magazinul de artizanat din Giurgiu Piscine acoperite pe litoral La Mamaia, în vecinătatea hotelului „Parc“, a început construirea celei mai mari piscine acoperite de pe litoral. Piscina va dispune, conform normelor internaţionale Olimpice, de un bazin cu o lungime de 50 m, lăţime de 21 m şi adîncime de 2 m. Ea va avea, de asemenea, săli de masaje şi spaţii pentru însorirea artilidare, instalaţii de umplere şi încălzire a bazinului cu apa de mare cit şi cu apă dulce. Prin saloane înzestrate cu diferite jocuri mecanice şi distractive, piscina va fi legată direct cu plaja şi cu hotelul „Parc“. O altă piscină acoperită se construieşte la hotelul „Europa“ din Staţiunea Eforie Nord. De asemenea, în celelalte staţiuni din sudul litoralului vor fi amenajate 17 piscine cu bazine descoperite pentru agrement. (Agerpres) TEATRUL * „LUCIA STURDZA BULANDRA“ prezintă ! Nu ştiu dacă povestea cu mărul pe care Newton l-ar fi văzut căzînd din pom nu are im caracter pur apocrif, dar nu mă îndoiesc nici o clipă că ceea ce l-a dus pe marele savant la descoperirea faimoasei legi a gravitaţiei a fost , în primul rînd o minuţioasă şi dirijată observare a realităţii înconjurătoare. Observarea aceasta a jucat de-a lungul secolelor un rol colosal nu numai în ştiinţă, ci şi în artă, iar exemplele care se pot cita ar sluji din plin la întocmirea linei liste de nume şi opere, pe cit de bogată pe atît de elocventă. Sînt ferm convins că ceea ce l-a ajutat pe Al Mirodan să dăruiască dramaturgiei noastre contemporane o piesă atît de actuală şi de viabilă ca „Ziariştii" e înainte de toate tocmai această observare extrem de atentă a fenomenelor care se petrec in societatea noastră nouă, a relaţiilor dintre oameni, a procesului de formare al unor individualităţi educate în spiritul eticei şi al CRONICA TEATRALĂ „ZIARIŞTII“ de AL. MIRODAN moralei comuniste. „Ziariştii“ nu-i o piesă despre nişte ziarişti oarecare, o piesă cu acţiune plasabilă in orice societate şi indiferent pe ce parte a continentului. Nu e un moment caracteristic din viaţa breslei în accepţia universală a cuvîntului. E o piesă despre anumiţi ziarişti, cu anumită optică şi educaţie, cu o anumită înţelegere a misiunii care le revine, într-un cuvint e o piesă despre ceea ce este, şi îndeosebi despre ceea ce trebuie să fie orice ziarist comunist. Şi redactorul şef Cerchez, şi corespondentul special Brinduş, secretar al organizaţiei U.T.M., şi Toth, şeful secţiei de propagandă, secretarul organizaţiei de partid, şi Mişu, secretarul de redacţie, şi Romeo, reporterul special şi alţii încă, sunt tipuri luate din presa noastră nouă, oameni ale căror acţiuni sunt puse în slujba aceluiaşi sublim ideal. Aşadar, piesa lui Mirodan îmbină o acţiune cu simbolul linei meniri, un moment de strictă actualitate cu imperativul unei permanenţe. Şi în asta constă valoarea ei. Mirodan conturează perfect tipuri care există, dar mai presus de asta, conturează tipul ziaristului proiectat pe fundalul vremurilor viitoare, a acelui ziarist care nu poate gîndi şi nu poate acţiona decit aşa cum gindeşte şi acţionează Cerchez. Ceea ce face Mirodan nu-i o lucrare dramatică de dragul unei gratuite acţiuni scenice, nu e nici un mesaj sec cu personaje de mucava şi cu eticheta de piesă educativă. E o remarcabilă îmbinare de calităţi dramatice şi de mesaj social, afirmat in mod inteligent şi pregnant. O piesă in adevăratul sens al cuvintului înscriind „Ziariştii“ în repertoriul actualei sale stagni, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ realizează un spectacol bine gindit, foarte judicios conceput, sobru şi elegant. Regizorul Valeriu Moisescu a reuşit excelent să pună în lumină tocmai acea dăruire de sine, acea luptă acerbă pentru triumful adevărului, care constituie principalul filon al piesei lui Mirodan. Imprimîndu-i spectacolului un ritm susţinut, dorind cu multă abilitate desfăşurarea acţiunii, Valeriu Moisescu redă perfect atmosfera de redacţie şi de tipografie, folosind în acest sens ingenioasele decoruri ale lui Dan Jitianu, in permanentă mişcare, plasate pe scenă rulantă şi redînd perfect ritmul de muncă încordată şi trepidantă din redacţia ţnut cotidian. Interpretarea merită toată lauda. Relevăm cu satisfacţie jocul auster, demn aş zice, al lui Virgil Ogăşanu (Cerchez), atitudinea bine conturată a lui George Oancea (Tomovici), naturaleţea lui Gheorghe Mihăiţă (Brinduş), sinceritatea lui Emmerich Schaffer (Toth), umorul lui Gheorghe Oprina (Leu), al lui Aurel Cioranu (Mişu) şi al lui Marius Pepino (Gurău), remarcabila apariţie a lui Toma Caragiu (Romeo) care-şi creionează personajul prin procedee de mare rafinament. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Victor Rebengiuc, ireproşabil în rolul lui Pămfil. M. DJENTEMIROV Cunoaşteţi climatul de muncă din unitatea dv.? (Urmare din pag. lapăt acestei situaţii, oricine poate spune : ori nu ştie, ori dă dovadă de o toleranţă inadmisibilă. Ultima apreciere osocotim mult mai potrivită dacă avem în vedere şi alte fapte. Aşa de pilda ing. Victor Dragoman, cu de la sine putere, amină de săptămîni şi luni de zile, repararea unei maşini „raiz", montarea pieselor hidraulice la secţia de cauciuc Frumuşani. Toleranţă, lipsă de interes din partea conducerii întreprinderii ? Într-o situaţie asemănătoare şi merceologul Ion Cuţurui, care, de asemenea, găsește diverse scuze pentru întîrzierile în aprovizionarea cu materii prime și materiale. Ș1 în mod firesc continuăm dialogul cu cadre de conducere din întreprindere. Solicităm opinia tovarășului director Coman Stan : — Nu s-ar putea spune că sîntem străini de aceste abateri ce privesc disciplina de producţie, în ultimă instanţă slaba conştiinţă a unor oameni, fapt ce afectează climatul de muncă. Mai regretabil este că am greşit şi noi. Am greşit, crezînd ca adoptarea scriptica a unor măsuri va duce la remedierea lipsurilor... — Şi am mai greşit, intervine ing. şef Ion Bălan, atunci cînd, văzînd că unii salariaţi nu-şi îndeplinesc sarcinile ce le revin, am trecut noi la înfăptuirea lor. A fost de-ajuns un precedent în acest sens, de fapt un act de slăbiciune din partea noastră, ca apoi să se înrădăcineze o mentalitate dăunătoare. — Sa nu se creadă însă (afirmaţia aparţine tov. Coman Stan) că am privit cu pasivitate aceste abateri. Cazurile relatate au fost dezbătute. Poate nu la un nivel corespunzător. Oricum, am învăţat ceva. Şi acest sentiment ne-a fost întărit de documentele recentei plenare a Comitetului Central al partidului. Am învăţat cum să acţionăm pentru a-l face pe fiecare salariat să înţeleagă că numai munca cinstită îţi dă satisfacţie, îţi dă sentimentul demnităţii. Se înţelege că organele de conducere ale I.I.L. Olteniţa au greşit în ceea ce priveşte stilul de muncă. Astfel că putem spune cu toată convingerea : daca rezultatele dobîndite pînă acum în producţie sînt bune, ele puteau fi şi mai bune. Ce s-a întîmplat însă ? Mulţumindu-se cu observaţii „drăguţe" la adresa celor ce n-au înţeles să-şi ducă la capăt obligaţiile profesionale, directorul, inginerul şef au preluat ei sarcinile respective pentru a se ocupa de rezolvarea lor. Urmarea catei în cauză au crezut că „le merge şi aşa", că pot în continuare să nu-şi îndeplinească conştiincios îndatoririle, că pot să greşească. Din această situaţie se impune următoarea concluzie : conducerea întreprinderii ar trebui să ştie că toleranţa dăunează foarte mult climatului de munca. — Se impunea în cadrul atelierului de mobilă din Budeşti, ne spunea lucrătorul Petre Iorgu, organizarea schimbului doi. Aceasta dat fiind volumul mare de lucrări ce-l avem de executat în raport cu condiţiile de muncă existente. Ei bine, maistrul Petre Mirea se ţinea numai de promisiuni. Sa treacă la fapte, nici gînd. I se atrăgea atenţia, el îşi lua iarăşi un alt angajament şi uite aşa trecea timpul. Şi a trecut timp berechet. Pînă la urma conducerea a intervenit. Schimbul doi lucrează. Valoarea producţiei lunare a crescut cu circa 150 000 lei. De asemenea s-a trecut la executarea comenzilor pe bază de grafic de livrare şi în loturi mici, ceea ce asigură respectarea termenelor de predare şi posibilitatea de urmărire a calităţii, întrebarea care se pune este : de ce a intervenit cu întîrziere conducerea ? Deoarece, credem noi, nu a cunoscut suficient unii din acei factori esenţiali care ţin de climatul de muncă. In cazul de faţă a neglijat ţinuta pe care o are maistrul de atelier, care trebuie să fie un exemplu pentru ceilalţi. Ui* exemplu pozitiv poate să constrA n maistru care îşi ia angajd^B nu se |ine de cuvînt ? Adresăm o întrjQHt W viforului scrisorii trimise la redacţie, tovarăşului Iulian M. Costache, secretarul organizaţiei de partid . — Consideraţi că există şi alţi factori, în afară de cei semnalaţi, care trebuie să fie măturaţi pentru îmbunătăţirea climatului de muncă din întreprindere ? —• Aş sublinia , unul, cel principal. Unii dintre tovarăşii noştri de muncă stăruie într-oautomulţumire dăunătoare. Responsabilitatea pentru acest mod de a vedea lucrurile revine în primul rînd organizaţiei de partid. Ne-am mulţumit să consemnăm doar că avem în general rezultate bune în producţie, fără a ne gîndi întotdeauna că aceste rezultate pot fi şi mai bune. Faţă de cei care, şi aici va trebui să intervenim, au dovedit slăbiciuni n-am manifestat intransigenţă. De fapt nici nu am încercat să-i cunoaştem mai bine. Am considerat că muncind în jocul lor îi ajutăm. Am greşit. Va trebui să ne revizuim stilul de muncă în procesul de educare a oamenilor. Şi în acelaşi timp, să nu uităm de propria educare. Căci toate acestea fac parte din climatul de muncă. Trebuie să luptăm mai mult împotriva automulţumirii. Să nu considerăm că dacă vom obţine o producţie suplimentară de 5 milioane lei am făcut totul. Se poate şi mai mult. Pentru aceasta trebuie să sădim la fiecare lucrător, maistru, sentimentul de abnegaţie şi respect pentru muncă, de devotament pentru colectivul în care lucrează. Acesta trebuie să fie scopul muncii noastre politico-educative la ora actuală. in biblioteca din Chirnogi au sosit noi volume pentru cei mici INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ Hoţul mantoului . Element înrăit, cunoscut cu antecedente penale, Radu Mocanu nu a înţeles să se încadreze în climatul ordinei şi echităţii sociale. Nu a rezistat tentaţiei necinstei nici deunăzi cînd, văzind în centrul oraşului fost „încălţat" Urziceni un autobuz de pasageri staţionat, a încercat sâ fure unui călător o haină de urson şi un fîş. Hoţul mantoului a fost însă „încălţat“ şi trimis în judecată — confom uzanţelor — la procedura de urgenţă. Tara maşinii şi cheresteaua şoferului La I.A.S. Urziceni s-a prezentat în mai multe rînduri conducătorul auto Ilie Dumitru de la Autobaza 2 Giuleşti pentru a ridica nişte orz şi să-l transporte la I.A.S Buftea. Cum de fiecare dată la cîntărirea autocamionului a prezentat o ţară diferită, este lesne de imaginat ce l-a aşteptat pe incorectul element. Prins cu mîţa-n sacii cu orz chiar la domiciliul său unde îşi adusese surplusul, şoferul a rămas în pană de cinste, urmînd să primească ajutorul cuvenit din partea instanţei de judecată Dialog cu... alice Un dialog puţin obişnuit s-a consumat deunăzi în apropierea bufetului din satul Scărişoara. După ce a văzut că nu ajunge la o înţelegere cu consăteanul său, Marin Marin, Constantin Ene a recurs la argumente contondente. Nu i-au dat satisfacţie nici acestea de vreme ce, dînd o raită acasă ca să-şi ia puşca de vînătoare, s-a reîntors la locul discuţiei pentru a-şi vărsa tot focul. într-o clipă de rătăcire se produce actul scelerat cînd asupra lui Marin Marin se abate o adevărată ploaie de alice. Şi doi cunoscuţi se despart: unul la calea spitalului, celălalt a instanţei de judecată. Victimă a nesupravegherii Subliniam nu o dată consecinţele nesupravegherii celor mici de către cei mari. O nouă întîmplare dureroasă petrecută în comuna Baloteşti este în măsură să ne atragă atenţia asupra riscului la care se supun cei care ignorează asemenea fapte. Lăsată în lipsa părinţilor în supravegherea surorii sale, Monica Constantin, în vîrstă de doi ani, şi-a găsit sfîrşitul în mod groaznic. Cum patul ei se afla în apropierea sobei, datorită supraîncălzirii, aşternutul din material plastic s-a aprins destul de uşor. Fumul şi gazele emanate au intoxicat pe minoră care în scurtă vreme a încetat din viaţă. Act samavolnic intr-o staţie de autobuz Venind să-şi vadă părinţii, Petre Sandu din Tămădăul Mare a căzut victima unei bestialităţi fără seamă, în timp ce aştepta împreună cu mama sa, Maria Sandu, în staţia din satul Călăreţi autobuzul, s-a trezit atacat cu cuţitul de un individ, anume Grigore Mîndrea din aceeaşi localitate. Cu toate că se află la o vîrstă înaintată, nici Maria Sandu nu a impresionat cu nimic pe mîrşavul element care a lovit-o cu cuţitul. în stare gravă victimele au fost internate la Spitalul de urgenţă. După cum a declarat la primele cercetări, Grigore Mîndrea a „motivat“ comiterea faptei arătind că il frămînta o ură mai veche pe care o purta acestei familii. Sîntem convinși că instanța de judecată ii va aplica cu fermitate pedeapsa exemplară, respectivul mai avînd la activ două condamnări pentru ultraj