Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-26 / nr. 6970

COMUNICAT COMUN (Urmate din pag. l­it) doua ţâri socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate im­portante în domeniile politic, eco­nomic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în z­ona de frontieră, al agriculturii şi economiei apelor, turismului, sănă­tăţii ş.a. Au fost încheiate noi a­­corduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înre­gistrat progrese însemnate în dez­voltarea colaborării directe între organizaţii de masă şi obşteşti, în­tre organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au recoman­dat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apropie­re reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor ob­ţinute în dezvoltarea şi diversifi­carea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creş­tere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoa­rea de aproximativ 150 milioane dolari, depâşindu-se nivelul prevă­zut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975­­, lărgi­rea însemnată a cooperării şi spe­cializării în producţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Con­sorţiului bancar româno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico-ştiin­­ţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii fa­vorabile pentru dezvoltarea conti­nuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de cons­truire în comun a Sistemului hi­droenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au con­tribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi , care are o mare însemnătate pentru econo­miile naţionale ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit ra­dical condiţiile de navigaţie în a*­­­cest sector al Dunării. Subliniind importanţa acestui obiectiv, pre­şedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevă­zută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continua­­rea activităţii organelor şi organi­­zaţiilor interesate ale celor două ţări în legătură cu folosirea com­plexă pe mai departe a potenţia­lului hidroenergetic comun al Du­nării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute până în pre­zent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru in­tensificarea, îmbogăţirea şi diver­sificarea colaborării româno-iugo­­slave. Ei au evidenţiat în mod de­osebit importanţa promovării in continuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guver­nele celor două ţări, Comisia mix­tă româno-iugoslava de colabo­rare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pină în prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi po­sibilităţi de lărgire a colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice, în­deosebi cooperarea în producţie şi specializarea în astfel de domenii, cum sunt : petrochimia, construc­ţiile de maşini, electronica, auto­matica, lărgirea bazei de materii prime şi altele. Cei doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea con­tactelor şi colaborării dintre in­stituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre orga­nele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întări­rea legăturilor directe dintre aces­tea, să se aprofundeze cunoaşte­rea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţâri. Totodată, ei au in­dicat să se întreprindă noi măsuri pentru intensificarea relaţiilor în zona de frontieră, acordînd o a­­tenţie deosebită colaborării pen­tru amenajarea şi exploatarea tu­ristică a regiunii Porţilor de Fier. II. In cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională ac­tuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea a­­propiere a poziţiilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemele esenţiale ale relaţiilor internaţionale. S-a con­statat, de asemenea, caracterul ac­tual al poziţiilor şi aprecierilor fun­damentale cuprinse în comunica­tul comun, publicat cu prilejul în­­tîlnirii celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste Ro­mânia şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dezvol­ta, pe baza principiilor indepen­denţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, ne­amestecului în treburile interne şi respectului mutual, relaţii de prie­tenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orîn­­duirea lor socială, de a-şi aduce şi în viitor contribuţia la apăra­rea şi întărirea păcii, la soluţio­narea paşnică a problemelor inter­naţionale, la consolidarea destin­derii şi înţelegerii între state. Cele două părţi apreciază cu sa­tisfacţie că in situaţia internaţio­nală actuală se afirmă tot mai pu­ternic forţele socialismului, demo­craţiei şi păcii, năzuinţele po­poarelor şi ţărilor pentru păstra­rea şi întărirea independenţei na­ţionale, pentru reducerea decalaju­lui între ţările în curs de dezvol­tare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare internaţio­nală bazată pe egalitate în drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolori­alismului, politicii de agresiune, de domina­ţie şi amestec în treburile interne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ul­tima perioadă s-au intensificat contactele directe şi schimburile de vederi dintre şefii de state şi gu­verne din diverse ţări, ceea ce re­prezintă o contribuţie la promo­varea destinderii şi la normaliza­rea raporturilor internaţionale şi deschide posibilităţi pentru solu­ţionarea paşnică a problemelor internaţionale actuale, pentru dez­voltarea continuă a colaborării în­tre state. Ei şi-au exprimat con­vingerea că soluţionarea proble­melor actuale din lume reclamă participarea activă a tuturor ţări­lor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asi­gurarea şi întărirea păcii, promo­varea colaborării internaţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de des­tindere, colaborare şi înţelegere între statele europene, la care Re­publica Socialistă România şi Re­publica Socialistă Federativă Iugo­slavia aduc o contribuţie activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoaşterea carac­terului definitiv al graniţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apropia­tă a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R. F.G., dintre R.P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia po­zitivă a situaţiei din Europa. La aceasta contribuie acordul reali­zat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R.D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.G. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viaţa internaţională şi în or­ganizaţiile internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pregătiri mai intense în vederea convocării Conferinţei pentru securitate şi co­laborare europeană la care să par­ticipe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S. U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cit mai curînd şi fără con­diţii la consultări multilaterale la Helsinki, pentru examinarea pro­blemelor concrete în legătură cu convocarea Conferinţei, convinse ca această conferinţă va contribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea şi stabilitatea în Europa sunt indivizibile, salutînd şi sprijinind tendinţele pozitive actuale de dez­voltare a raporturilor în Balcani, cele două părţi consideră că întă­rirea în continuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi mul­tilaterale, la nivel guvernamental şi neguvernamental a înţelegerii, în­crederii şi respectului reciproc in­tre toate statele din Balcani — la care România şi Iugoslavia, prin activitatea şi politica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia , ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea şi stabili­zarea relaţiilor, a prieteniei, bunei vecinătăţi şi colaborării in Bal­cani, la transformarea acestei re­giuni într-o zonă fără arme nu­cleare. Cele două părţi şi-au reafirmat deplina solidaritate şi sprijinul ac­tiv faţă de lupta eroică a poporu­lui vietnamez şi a celorlalte po­poare din Indochina împotriva a­­gresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt răz­boiului din Indochina, este ne­cesară retragerea neîntîrziată a tu­turor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Vietnamului de Sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o so­luţie politică în conformitate cu interesele şi voinţa popoarelor viet­namez, laoţian şi khmer. Părţile susţin ferm propunerile în şapte puncte ale Guvernului Revoluţio­nar Provizoriu al Republicii Viet­namului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru gă­sirea unei soluţii paşnice echita­bile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în le­gătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pen­tru reglementarea politică a con­flictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace dura­bilă în Orientul Apropiat este ne­cesar să fie soluţionată problema palestiniană, în conformitate cu do­rinţele şi năzuinţele naţionale ale populaţiei palestiniene. Cele două părţi constată cu în­grijorare că încordarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, inclusiv problema refugiaţilor, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele îşi exprimă speranţa că va fi gă­sită o soluţie paşnică de natură să ducă la normalizarea relaţiilor în această zonă, în interesul păcii. A fost relevat rolul ţărilor nea­liniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pen­tru independenţă, eliberare naţio­nală, propăşire economică a ţărilor In curs de dezvoltare, pentru pro­movarea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmos­ferei internaţionale, pentru progres social, pace şi colaborare între po­poare. In cursul convorbirilor, preşedin­ţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăp­tuirea dezarmării generale şi to­tale, atît nucleare cit şi convenţio­nale, rămîne în continuare o sar­cină deosebit de importantă şi a­­cută în faţa comunităţii internaţio­nale şi că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiate unele acorduri in­ternaţionale în acest domeniu care au fost apreciate pozitiv, nu răs­pund aşteptării popoarelor, cu atît mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura, cale pen­tru eliminarea primejdiei unui răz­boi nuclear nimicitor este interzi­cerea folosirii armelor atomice, în­cetarea producţiei şi lichidarea to­tală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importan­ţă prioritară. Sunt necesare, de a­­semenea, măsuri pentru interzice­rea totală a armelor bacteriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă pentru în­făptuirea unor măsuri practice par­ţiale de dezarmare, cum sunt: în­gheţarea şi reducerea bugetelor mi­litare ale tuturor statelor; renun­ţarea la efectuarea de manevre mi­litare pe teritoriile altor state; in­terzicerea creării de noi baze mi­litare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichi­darea bazelor militare străine; re­tragerea trupelor în interiorul gra­niţelor naţionale; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale­­ lumii ; desfiinţarea blocurilor mi­litare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lu­mii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare, reducerea şi eli­minarea decalajelor dintre acestea şi ţările dezvoltate constituie o ce­rinţă esenţială a păcii şi progresu­lui general. Partea iugoslavă a informat par­tea română despre rezultatele în­­tîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost exami­nate problemele dezvoltării. Ambe­le părţi au relevat importanţa celei de-a IlI-a sesiuni a Conferin­ţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăși în c­urs de dezvoltare, subliniază ne­cesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvoltare, in­tensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii eco­nomice, precum și a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care tre­buie să-l dea ţările avansate din punct de vedere economic. Cele doua părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiunilor Uni­te ca instrument important şi ne­cesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi, în primul rind, repunerea Republicii Popu­lare Chineze în drepturile sale le­gitime la O.N.U., ca singurul repre­zentant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fer­mitate şi care are o însemnătate istorică şi constituie o expresie a tendinţelor pozitive care se afirmă în viaţa internaţională contempo­rană. în acelaşi timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalităţi a O.N.U. prin primirea celor două state germane R.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organiza­ţiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzu­te prin Carta O.N.U. O condiţie fun­damentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiu­nea care îi revine o constituie par­ticiparea activă a tuturor statelor membre la soluţionarea probleme­lor vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca gu­vernele celor două ţări să se con­sulte în mod regulat asupra pro­blemelor internaţionale şi de inte­res comun. III. Secretarul general al Par­tidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu,­­ şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito,­­ au efectuat un schimb de păreri privind relaţiile dintre Partidul Co­munist Român şi Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltă­rii rodnice a colaborării tovărăşeşti, a prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român ■ şi Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia — factor hotărîtor al dezvoltării trai­nice a relaţiilor multilaterale din­tre cele două ţări — ei au sublini­at hotărîrea, celor două partide de a proceda şi în viitor, în spiritul prieteniei şi respectului reciproc, la schimburi de păreri, la studie­rea reciprocă a experienţei în cons­trucţia socialistă şi perfecţionarea relaţiilor sociale socialiste, precum şi pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre or­ganizaţiile de partid locale, institu­tele ştiinţifice şi altele. In numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secre­tarul general al Partidului Comu­nist Român şi preşedintele Uniu­nii Comuniştilor din Iugoslavia s-au pronunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncitoreş­ti, pe baza principiilor indepen­denţei şi colaborării egale în drep­turi, respectului şi încrederii reci­proce, solidarităţii internaţionale, neamestecului in treburile interne ale altora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stă­tător şi în mod creator, pe baza marxism-leninismului, politica sa internă şi externă, în conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi exprimă convingerea că pe a­­ceste baze este posibilă dezvolta­rea unei colaborări fructuoase şi edificarea unităţii partidelor comu­niste şi muncitoreşti egale în drep­turi, ceea ce ar constitui o puter­nică contribuţie la întărirea socia­lismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa munci­toare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lupta pen­tru progres şi democraţie, pentru independenţă naţională şi dezvol­tare economică, socială, progresis­tă, precum şi însemnătatea parti­cipării acestora la soluţionarea problemelor de bază ale vieţii in­ternaţionale. Partidul Comunist Român şi U­­niunea Comuniştilor din Iugoslavia îşi reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colabo­rări pe bază de egalitate în drep­turi cu partidele şi mişcările revo­luţionare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toate forţele antiimpe­­rialiste. Cele două partide îşi ex­primă sprijinul şi deplina lor so­lidaritate cu aceste forţe şi salută succesele şi victoriile lor în lupta împotriva imperialismului, colonia­lismului, a tuturor formelor de do­minaţie străină, pentru libertate, pace, democraţie şi progres social. Evidenţiind cu satisfacţie bilanţul bogat al rezultatelor obţinute în dezvoltarea relaţiilor româno-iugos­­lave şi apreciind pozitiv consultă­rile şi schimburile de informaţii şi de păreri între reprezentanţii con­ducerilor de partid şi de stat, pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărîre pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale româ­­no-iugoslave, în interesul popoare­lor român şi iugoslave, al cauzei socialismului şi păcii. Timişoara, 24 noiembrie 1971 BC— STEAGUL ROŞU Ieri s-au deschis . LUCRĂRILE DE PSIHOLOGIE Joi au început la Bucureşti lu­crările Conferinţei, de psihologie, organizată de Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Ministerul învă­­ţămîrttului şi Asociaţia psihologilor din Republica Socialistă România. La lucrări iau parte peste 200 de psihologi din institute de cercetare, din învăţămînt, laboratoare uzina­le, clinici, sociologi, ingineri, me­dici, conducători de întreprinderi etc. Reuniunea prilejuieşte o amplă dezbatere asupra realizărilor şi per­spectivelor psihologiei româneşti în condiţiile construirii societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, în cadrul lucrărilor vor fi prezentate 40 de comunicări din domeniile psi­hologiei muncii, celei sociale, peda­gogice, clinice, sportului, psihofizio­­logiei şi psihologiei generale. Ele prezintă rezultatul unor cercetări efectuate în aceste domenii, precum şi preocupările actuale ale psiholo­gilor din ţara noastră, abordarea de către aceştia a unei game largi de aspecte şi fenomene din dife­rite sectoare ale activităţii umane. Participanţii la conferinţă vor avea posibilitatea să aibă un larg schimb de idei şi opinii în cadrul a trei grupe de lucru, ale căror teme sunt: problemele psihologice ale orien­tării şcolare şi profesionale, contri­buţia psihologiei la optimizarea muncii industriale, dezvoltarea gîn­­dirii ştiinţifice şi a aptitudinilor creatoare. Cu acest prilej, au fost deschise o expoziţie de aparate de psiholo­gie şi una de carte, care prezintă lucrări din ultimii ani ale psiholo­gilor români. A apărut LUPTA DE CLASĂ NR. 11 SUMAR ROLUL ACTIV, DINAMIZATOR AL CONŞTIINŢEI SOCIALISTE, AL MUNCII IDEOLOGICE TEODOR BRATEŞ : Socialul „în“ şi „dincolo“ de economie ŞTEFAN MILCU : Responsabilitatea socială a oamenilor de ştiinţă CALINA MARE : Corelaţia dintre ştiinţă şi ideologie MIHAI BENIUC : Sensul literaturii angajate : activa confruntare cu reali­ MIHAI CARANFIL : Reflecţii asupra relaţiilor umane în socialism S­TEL­IAN DINESCU : Zootehnia — nu „cenuşăreasa“, ci ramură importantă a agriculturii EDUCAREA COMUNISTA A TINEREI GENERAŢII MIHAI IORDANESCU : însemnătatea instructiv-educativă a practicii SILVIU CERCEA : caracterul militant al predării ştiinţelor sociale EUGEN POPESCU : Clteva consideraţii asupra rolului economiei politice în educarea elevilor EMILIA CIURARU : O eficenţă mai înaltă a predării VALORIFICAREA CRITICA A OPEREI LUI OCTAVIAN GOGA MIRCEA ZACIU : Evoluţia receptării poeziei lui Octavian Goga VALERIU RAPEANU : Permanenţe etice in poezia lui Octavian Goga. ARON PETRIG : Octavian Goga — ginditor şi om politic CONSULTAŢII MIRCEA BULGARU : Politica Parti­dului Comunist Român de dezvoltare intensă, pe baze m­oderne, a forţelor de producţie Izvorul puterii era un sat • Nici un pas singuri, totul ca şi pentru obşte • De la redresare economică şi organizatorică. Cu ani în urmă, o listă a unită­ţilor agricole cooperatiste slab dezvoltate din judeţul nostru nu ar fi fost completă fără menţiona­rea acelei din satul Uzunu. Nej­­un­surile de ordin economic şi organi­zatoric se ţineau lanţ. Participa­rea la muncă lăsa de dorit, risipa accentua în toate sectoarele pier­derile de recoltă şi aşa destul de mari. Cooperatorii reproşau con­siliului de conducere lipsa de punctualitate faţă de promisiunile făcute, iar consiliul le răspundea tot prin reproşuri pentru faptul că nu-i acordau sprijinul cuvenit printr-o participare corespunzăto­are la muncă. Această atmosferă s-a perpetuat ani de-a­ rîndul. Pînă într-o zi... . O zi în care sătenii, membri ai aceleiaşi mari familii, în frunte cu comuniştii, cu organizaţia de par­tid au reuşit să analizeze lucid cauzele situaţiei critice în care ajunsese cooperativa lor şi să ia o hotărîre chibzuită, matură. O ho­tărîre ce avea să schimbe nu nu­mai conţinutul listei celor inves­tiţi cu mandatul obştesc de con­ducători, ci întregul ansamblu de relaţii, de mentalităţi, de concepţii şi de fapte. După acea hotărîre, precedată de recunoaşterea de către fiecare participant la adu­nare a slăbiciunilor proprii, s-a modificat înţelegerea verbului a conduce. — Noi, cei aleşi în consiliu am priceput ca izvorul puterii coope­rativei era în sat, îşi aminteşte vicepreşedintele Alecu Mihai. Ar fi nedrept să spunem că cei de atunci n-ar fi fost capabili să con­ducă, să gospodărească avutul ob­ştesc. Le lipsea, însă, ştiinţa apro­pierii de oameni. Ales preşedinte, inginerul nostru agronom s-a stră­duit să imprime în consiliu de­prinderea de a nu hotărî nimic fără consultarea şi aprobarea adu­nării generale, de a atrage între­gul sat la conducerea treburilor obşteşti. Nici un pas singuri. To­tul ca şi pentru obşte. Aceasta este deviza întregii noastre activităţi. Pentru inginerul Marinei Ne­grea, funcţia de preşedinte s-a dovedit un examen complex al competenţei profesionale. Un exa­men care solicita simultan rezol­vări de probleme tehnice, social­­politice şi administrative. Spre el era îndreptată atenţia tuturor ce­lor 19 membri ai consiliului de conducere, fapt explicabil prin prestigiul cîştigat ca specialist. Dar el, preşedintele, nu spunea niciodată ultimul cuvînt. Orice idee, orice părere, o confrunta cu ideile şi părerile lor, iar după ce hotărau împreună, rezuma Conclu­zia cam aşa : acum să vedem ce spune adunarea generală. Şi aceas­ta nu pentru a flata un presupus orgoliu colectiv al satului, ci pen­tru atragerea masei de cooperatori la conducere şi la răspunderea înfăptuirii unor măsuri luate real­mente în colectiv, la o eficienţă superioară In primăvara acestui an coope­rativa a avut compromise culturi pe suprafeţe ce au totalizat peste 200 de ha. Adăugate la pagubele moştenite din anii anteriori, dau­nele cauzate de calamităţi amenin­ţau serios echilibrul economic-fi­­nanciar al cooperativei. Deci, ori­ce măsuri compensatoare erau bine venite. Preşedintele s-a gîn­­dit că o sursă de venituri ar fi culturile intercalate prin porumb şi nu se îndoia că părerea sa va fi primită cu interes de consiliu, de cooperatori. Nu avea îndoieli nici în legătură cu activităţile in­dustriale sau cu organizarea unor Din experienţa Consiliului de conducere al CAP­­UZUM­ activităţi , în cooperare cu alte unităţi, îşi putea asuma de unul singur răspunderea finalizării pro­priilor idei, conştient că nu există nici un risc pentru prestigiul său. Dacă totuşi a apelat la comitetul de partid, la consiliul de conduce­re, la adunarea generală a coope­ratorilor, a făcut-o numai din con­vingerea utilităţii obşteşti : ori­cum, cind gîndesc mai mulţi... După opinia secretarului comi­tetului de partid, Vasile Roşu, cel mai important cîştig de natură or­ganizatorică şi cu implicaţii direc­te în activitatea economică îl con­stituie întronarea unui spirit de muncă bazată pe aportul tuturor, pe respectul normelor democra­ţiei cooperatiste. Oricît de valo­roase ar fi ideile sau contribuţia unuia sau altuia dintre membrii consiliului, la orice nivel ierarhic s-ar afla oamenii respectivi, aces­te idei şi iniţiative devin decizie numai după confruntarea cu vo­inţa, cu judecata colectivă. Aşa s-a ajuns la măsura ca pe întreaga su­prafaţă cultivată cu porumb să se însămînţeze, intercalat, fasole, ca această cultură să se repartizeze tot în cadrul acordului global pe echipe. Aşa s-a stabilit modul de retribuţie la cultura respectivă. Azi nici un membru al consiliului sau al comitetului de partid nu s-ar simţi îndreptăţit să-şi atri­buie sieşi meritul unei iniţiative. „Noi ne-am gîndit... Noi am hotărît...“ La acest mod relatează azi şi preşedintele C.A.P. şi secre­tarul comitetului de partid, toţi membrii consiliului de conducere, faptele şi acţiunile ce vor da con­sistenţă apropiatului bilanţ. Şi dacă au gîndit în colectiv, dacă întregul, sat şi-a asumat meritul şi răspunderea acţiunilor întreprin­se, rezultatele sunt pe măsura aş­teptărilor. Activităţile industriale, bazate pe prelucrarea resurselor unităţii, aduc în casieria coopera­tivei 150.000 lei .Tot atît aduc şi cei 50.000 lei alocaţi, ca parte de contribuţie, la atelierele organi­zate în cadrul consiliului interco­­operatist. Venituri frumoase s-au încasat şi de la soia, cultivată în cooperare cu ferma din localitate­a I.A.S., din sporul de producţie la sfeclă... Ideile sînt ca seminţele. Cu cit ce „seamănă“ mai multe în „ogo­rul“ intereselor obşteşti, cu atît mai mare este recolta. Furajele au dat serios de lucru în acest an. Cu toate strădaniile, necesarul de fin nu s-a asigurat. O parte din ogoarele semănate după păioase cu porumb s-au recoltat pentru boabe spre a se diminua deficitul determinat de calamitarea unor suprafeţe de porumb în ogor pro­­f­riu. Şi totuşi, în siloz s-au intro­dus în plus 200 de tone de sucu­lente, acţiunea beneficiind de o participare masivă a oamenilor în scopul valorificării tuturor plan­telor ce se predau la însilozare. Tot de ordinul sutelor de tone sunt şi cantităţile de grosiere , cocenii, vrejii de fasole, de soia. O parte din acestea se vor admi­nistra în hrana animalelor, măci­nate şi amestecate cu lucernă. Co­operativa nu dispune de mijloace proprii pentru aceasta, dar pro­blema s-a dovedit rezolvabilă în­ cadrul relaţiilor de cooperare şi într-ajutorare cu ferma I.A.S. A­­ceste relaţii au pus capăt vechi­lor­­ dispute pe tema „migrării“ forţei de muncă din C.A.P. şi răs­pund, pe baze echitabile, reciproc avantajoase, intereselor ambelor părţi. Din situaţia de datornică faţă de stat, faţă de p­ropriii membri, cooperativa agricolă de producţie din satul Uzunu a ajuns la o eta­pă ce îndreptăţeşte aşteptări opti­miste. Totuşi, pentru preşedintele cooperativei cea mai mare satis­facţie nu este redresarea activităţii economice, ci îndreptăţirea de către consiliul de conducere a în­crederii cooperatorilor. Toate ce­lelalte realizări sunt consecinţa re­ceptivităţii conştiente faţă de sar­cinile stabilite în comun. Această încredere nu a fost clintită nici de încercările prin care au tre­cut în primăvară, la semănat, nici de distrugerile provocate de grin­dină şi furtuni în grădina de le­gume. Satul a găsit, dincolo de amărăciunea provocată de daune, suficiente resurse­­de voinţă şi în­ţelepciune pentru a lua totul de la capăt, pentru a recupera ce s-a pierdut într-un sector prin surplu­surile din celelalte. In adunarea de bilanţ, consiliul de conducere va fi îndreptăţit să raporteze adunării generale că şi-a respectat cuvîntul dat anul trecut şi că punctualitatea sa stă pe temelia voinţei şi strădaniei sa­tului cooperatist. GH. ŢAPTRDEA S­PORT După victoria „tricolorilor“ Comentarii ale agenţiilor internaţionale de presă Agenţiile internaţionale de presă transmit ample comentarii pe marginea meciului de fotbal România — Ţara Galilor disputat la Bucureşti în cadrul campionatului european inter-ţări (grupa I). TRIMISUL AGENŢIEI REUTISR subliniază în comentariul său per­formanţa fotbaliştilor români, care, intr-un meci capital pentru califi­care, au învins cu 2-0 formaţia Ţâ­rii Galilor, alăturîndu-Se astfel ce­lorlalte şase echipe : ANGLIA, ITA­LIA, BELGIA, IUGOSLAVIA, R. F. A GERMANIEI şi U.R.S.S. calificate in sferturile de finală ale competi­ţiei. „Echipa României, notează zia­ristul britanic, a practicat un joc metodic de o precizie aproape ştiin­ţifică. După numai 9 minute de la începerea jocului, ea s-a aflat in avantaj prin golul înscris de Lu­­pescu. O manevră strălucită iniţiată de extremul Iordănescu in minutul 74 s-a încheiat cu un alt gol înscris de căpitanul formaţiei, Mircea Lu­­cescu“. In cronica sa, comentatorul agen­ţiei „UNITED PRESS“ scrie : „Fot­baliştii români au cîştigat cu 2-0 meciul cu Ţara Galilor, dar ei au avut ocazia să înscrie mai multe goluri. Portarul Millington, cel mai bun jucător al galezilor, a intervenit insă prompt la multe situaţii peri­culoase“. Cei mai buni jucători români, au fost Lupescu, Lucescu, Iordănescu şi Dobrin. Agenţia „ASSOCIATED PRESS" transmite un articol in care se arată ca echipa română a fost superioară din punct de vedere tactic şi tehnic adversarei sale, iar victoria sa nu a fost nici o clipă pusă sub semnul îndoielii. „Este adevărat câ selecţionata Ţă­rii Galilor a practicat un joc deschis, dar ea nu a avut succes în faţa puternicei reprezentative a Româ­niei» , se spune in încheierea co­mentariului. Agenţia „FRANCE PRESSE“ men­ţionează succesul fotbaliştilor români care au reuşit să se califice pentru sferturile de finală ale campionatului european într-o grupă unde evoluase redutabila selecţionată a Cehoslova­ciei. Agenţia italiană de ştiri „ANSA“ transmite o cronică în care se evi­denţiază făptui ca echipa României a terminat pe primul loc în grupa l-a datorită ultimelor două victorii şi a jocului bun practicat în această fază a competiţiei. In cele şase me­ciuri românii au primit numai două goluri şi au marcat 11, in timp ce adversarii lor direcţi, fotbaliştii ceho­slovaci ,au înscris tot 11 goluri, pri­mind însă 4. FOTBAL PE GLOB in cupa U­EF­A. • Cu excepţia a două partide, întîlnirile tur din cadrul optimilor de finală ale „Cupei UEFA“ la fotbal s-au încheiat cu rezultate strînse, echipele gazdă nereu­­şind sa obţină rezultate avantajoase pentru cali­ficare. Cele două excep­ţii le-au constituit for­maţiile U. T. Arad şi A. C. Milan, care cîştigînd cu acelaşi scor (3—0) jocurile Cu Vitoria Se­­tubal şi respectiv Dun­dee United au luat un avantaj substanţial. Şanse mari de calificare in turul IV al competi­ţiei au şi echipele Wol­verhampton Wanderers şi Juventus Torino în­vingătoare cu lac în deplasare în faţa forma­ţiilor F. C. Carl Zeiss Jena şi respectiv Rapid Viena. Un meci echili­ECHIPA AJAX Amsterdam, cîştigă­­toarea ediţiei trecute a „Cupei campio­nilor europeni­ la fotbal, a susţinut un meci amical pe teren propriu cu forma­ţia cehoslovacă Spartak Trnava. Fotba­liştii olandezi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (2—0) prin golurile în­scrise de Muehren (min. 7 din lovitură de la 11 m) şi Cruyff (min. 16). • INTR-UN MECI INTERNAŢIONAL DE FOTBAL, disputat la Ipswich, selec­ţionatele de tineret ale Angliei şi Elve­ţiei au terminat la egalitate : 1—1 (0—0). • PESTE 20 000 DE SPECTATORI au urmărit la Granada meciul dintre echi­pele Spaniei și Ciprului, cernind pentru campionatul european de fotbal (grupa niniVi, superiori, fotbaliștii Bpa-Oe'Si'i 'rnnaUn„Vta/4'orl c“ seoPTMi “ ‘ " P[in golurile marcate s *f,« din lovitură de [a ii m), Qumo (mm. 13 și 22) Aeui­'(ÎSmi”^­. 63­’ Lora »*«•. „ SOFIA, in cadrul turneului de calificare pentru J. o. de la München olimni« »1 S Intilnlt selecționatele olimpice ale Bulgariei ți Spaniei. Gaz­rt»e» ,U ,ÂnUt victoria e'arâ cu scorul , (trl):,.AU marcat : Petkov (min. 7 şi 65), Vasiliev (min. 12 şi 76), Mihai­lov (min. 33, 43 şi 54), Bonev (min. 71 din lovitură de la 11 m) şi respectiv A**?*Î ist S* fc»S» («Je* « fi CU. brat s-a disputat la Braunschweig, unde for­­maţia locală Eintracht nu a putut învinge pe Ferencváros Budapesta cu care a terminat la egalitate : 1—1. Victo­­ rii la limită (care nu le scuteşte de emoţii in meciurile retur) cu 1—0 au realizat pe te­ren propriu St. John­stone cu Zeleznidar Sa­rajevo şi p.s.V. Eind­hoven cu Lierae S. K. Pago­d 3-0 ILIE NĂSTASE continuă seria succeselor • In cadrul ,,16­ milor“ de finală ale turneului internaţional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru „Marele premiu-Filt", jucătorul român Iiie Nâstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 6—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfășurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman ame­rican Stan Smith, prezent la acest tur­neu pentru a-şi apăra poziţia de lider In clasamentul „Marelui premiu-Filt“, l-a întîlnit pe argentinianul Ricardo Aubone pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Alte rezultate : Gulyas (Un­garia) — Gorman (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6— 0, 6—2 ; Roberto Aubone (Argen­­ tina) — Lynch (Argentina) — 4—6, o—6, 7— *5, 6—3, 7—5 ; Richey (S.U.A.) — Vi­las (Argentina) 3—6, 6—4, 4—6, 7—G, 6—2 ; Froehling (S.U.A.) — Pinto Bravo (Chile) 8—6, 7—3, 7—5 ; Leschly (Dane­marca) — Graebner (S.U.A.) 6—1, 6—3, 1—6, 6—1. Iiie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. „MEMORIALUL ALEHIN" La Moscova a inceput turneul Internaţional de şah „Memorialul Ale­hin", la care participă 18 mari maeştri şi mae­ştri internaţionali, prin­tre care actualul cam­pion mondial Boris Spasski, foştii campioni ai lumii Tigran Petro­sian, Vasili Smîslov şi Mihail Tal. România este reprezentată de marele maestru Florin Gheorghiu. Partida centrală a rundei inaugurale s-a disputat intre Petrosian şi Korcin­oi. Cu piesele negre, Petrosian, intr-o­ variantă a apărării slave, a obţinut victoria printr-un atac impara­­bil de mat. Marele ma­estru islandez Olafsson l-a invins în numai 21 de mutări pe Tal, iar americanul Byrne a ciș­­tigat la Balașov. Florin Gheorghiu (cu piesele albe) a remizat în 27 de mutări cu Wolfgang Uhlmann (R. D. Germană). Res­tul partidelor s-au între­rupt. Boris Spasski, în finalul partidei cu ma­­­­ghiarul Lengyel, a sa­crificat calitatea pentru a obţine atac asupra poziţiei adverse. • IN ZIUA A DOUA A COMPETIŢIEI INTERNAŢIONALE MASCULINE DE HANDBAL „Cupa Mondială“ de la Goe­­teborg, selecţionata României a intinit formaţia Spaniei pe care a invins-o cu scorul de 25—9 (14—4). In celelalte trei Jocuri disputate s-au înregistrat urmă­toarele rezultate : U.R.S.S. — R. D. Germană 17—16 (8—10) ; Iugoslavia — Norvegia 13—11 (10—6) ; Cehoslovacia — Suedia 15—12 (10—6). • AFLATA In TURNEU In U.R.S.S., echipa de polo pe apă Rapid Bucu­reşti, a susţinut la Leningrad doua partide amicale în compania formaţiei locale Baltika, din prima divizie a campionatului unional. In primul meci, poloiștii români au cedat cu 7—10 (1—3 ; 1—2 ; 3—2 ; 2—3). In cea de-a doua Intllnire el și-au luat revanșa terminînd Învingători cu scorul de 9—7 (2—1 ; 0—2 ; 3—2 ; 4—2). Cel m­ai bun jucător român a fost Ion Miu, care a înscris opt goluri In cele doua partide dispu­tate. Curaj Mitrică! Spaţiul nu mi-a permis să fac un comentariu mai amplu asupra me­ciului Progresul Bucureşti — S. N. Olteniţa — derbiul etapei trecute — în care un loc important l-ar fi ocupat desigur portarul oaspeţilor, Mitrică, „eroul“ meciului. Desigur se vor găsi voci care-l vor scoate pe ţinând portar un al doilea „acar Pann“, şi la prima vedere în mod pe deplin justificat. Un portar ce Încasează cinci goluri intr-un meci nu poate fi decit pus la stu­pul infa­miei. Spuneam in comentariul etapei că Progresul a tranşat derbiul în fa­voarea sa datorită în cea mai mare parte lipsei portarului titular al Ş.N.C., tinărul Mitrică, cu UN FIZIC ADECVAT ŞI CHIAR UNELE CALI­TĂŢI fiind lipsit Insă de experienţă. Mai spuneam că a greşit copilăreşte la primul gol şi la centrările din care s-au înscris celelalte şi că altul ar fi fost rezultatul cu Grădişteanu în poartă. Dar cum să nu greşeşti copilăreşte cind nu ai decit 18 ani şi experienţa Jocurilor... interstrazi ! După meci, Mitrică nu mai reuşea să se îmbrace, hohotele lui de prins nu mai conte­neau, deşi, consolările şi încurajările veneau însuşi de la antrenorul său, Vasile Copil. Merită felicitări şi coe­chipierii, care în timpul meciului nu i-au reproşat lui Mitrică ni­ci una din greşelile comise. Capul sus, Mitrică ! Cu acest meci nu ţi s-a terminat cariera in fotbal, sunt sigur. Antrenorul are multă în­credere în tine şi glnduri frumoase, deşi mi-a mărturisit că două nopţi nu a dormit Înaintea acestui Joc, gindindu-se cum vei apăra. Ai debutat — aş spune — cu stri­­gul, vei sfirşi — sunt sigur — prin a intra cu dreptul pe porţile Diviziei A. Nimic nu a fost de partea ta în acest meci. Importanţa prea mare a jocu­lui, terenul acoperit cu zăpadă, jocul in deplasare , dar eu ca unul care a trecut prin ce treci tu, ara văzut nu în greşelile tale, ci in lucrurile bune, in acele intervenţii salutare ale tale, un portar de viitor. Am Încredere in tine, încredere are şi antrenorul tău, portarul echipei S.N.O. după meciul cu Progresul dar în primul rînd trebuie să ai şi tu. Cind vei mai Îmbrăca tricoul cu numărul 1 — nu fortuit, ci conştient — să ai In minte adevărata ta va­loare, adevăratele tale posibilităţi, nu intimplarea nefericită de duminica trecută. Cit despre echipă în ansamblu mi-am spus părerea, numai jucătorii trebuie să nu uite că au pierdut un meci dar nu și campionatul. OCTAVIAN POPESCU maestru al sportului

Next