Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-26 / nr. 6970
COMUNICAT COMUN (Urmate din pag. lit) doua ţâri socialiste suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al transporturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi economiei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizaţii de masă şi obşteşti, între organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaştere şi apropiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obţinute în dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice şi au evidenţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depâşindu-se nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975, lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în producţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar româno-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico-ştiinţifică, conferă stabilitate relaţiilor economice şi creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satisfacţie pentru faptul că lucrările de construire în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă apreciere activităţii muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes şi al bunei vecinătăţi , care are o mare însemnătate pentru economiile naţionale ale celor două ţări şi prin care s-au îmbunătăţit radical condiţiile de navigaţie în a*cest sector al Dunării. Subliniind importanţa acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări în legătură cu folosirea complexă pe mai departe a potenţialului hidroenergetic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obţinute până în prezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru intensificarea, îmbogăţirea şi diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidenţiat în mod deosebit importanţa promovării in continuare a relaţiilor economice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări, Comisia mixtă româno-iugoslava de colaborare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pină în prezent în acest domeniu a primit o înaltă apreciere — să exploreze noi posibilităţi de lărgire a colaborării economice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi specializarea în astfel de domenii, cum sunt : petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea bazei de materii prime şi altele. Cei doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea contactelor şi colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre organele de presă şi alte mijloace de informare în masă şi prin întărirea legăturilor directe dintre acestea, să se aprofundeze cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţâri. Totodată, ei au indicat să se întreprindă noi măsuri pentru intensificarea relaţiilor în zona de frontieră, acordînd o atenţie deosebită colaborării pentru amenajarea şi exploatarea turistică a regiunii Porţilor de Fier. II. In cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională actuală s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a poziţiilor şi punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemele esenţiale ale relaţiilor internaţionale. S-a constatat, de asemenea, caracterul actual al poziţiilor şi aprecierilor fundamentale cuprinse în comunicatul comun, publicat cu prilejul întîlnirii celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au reafirmat hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a dezvolta, pe baza principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne şi respectului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu celelalte state ale lumii, indiferent de orînduirea lor socială, de a-şi aduce şi în viitor contribuţia la apărarea şi întărirea păcii, la soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale, la consolidarea destinderii şi înţelegerii între state. Cele două părţi apreciază cu satisfacţie că in situaţia internaţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialismului, democraţiei şi păcii, năzuinţele popoarelor şi ţărilor pentru păstrarea şi întărirea independenţei naţionale, pentru reducerea decalajului între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare internaţională bazată pe egalitate în drepturi, lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolorialismului, politicii de agresiune, de dominaţie şi amestec în treburile interne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constată că în ultima perioadă s-au intensificat contactele directe şi schimburile de vederi dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promovarea destinderii şi la normalizarea raporturilor internaţionale şi deschide posibilităţi pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale actuale, pentru dezvoltarea continuă a colaborării între state. Ei şi-au exprimat convingerea că soluţionarea problemelor actuale din lume reclamă participarea activă a tuturor ţărilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce constituie calea eficace pentru asigurarea şi întărirea păcii, promovarea colaborării internaţionale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor popoarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de destindere, colaborare şi înţelegere între statele europene, la care Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie activă, înregistrează progrese continui. Ei consideră că recunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R. F.G., dintre R.P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia pozitivă a situaţiei din Europa. La aceasta contribuie acordul realizat asupra Berlinului occidental, tratativele dintre R.D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.G. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importanţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viaţa internaţională şi în organizaţiile internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pregătiri mai intense în vederea convocării Conferinţei pentru securitate şi colaborare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S. U.A. şi Canada. Cele două părţi sunt de acord că ar trebui să se treacă cit mai curînd şi fără condiţii la consultări multilaterale la Helsinki, pentru examinarea problemelor concrete în legătură cu convocarea Conferinţei, convinse ca această conferinţă va contribui la edificarea unui sistem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, independenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pacea şi stabilitatea în Europa sunt indivizibile, salutînd şi sprijinind tendinţele pozitive actuale de dezvoltare a raporturilor în Balcani, cele două părţi consideră că întărirea în continuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi multilaterale, la nivel guvernamental şi neguvernamental a înţelegerii, încrederii şi respectului reciproc intre toate statele din Balcani — la care România şi Iugoslavia, prin activitatea şi politica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia , ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actuale de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea relaţiilor, a prieteniei, bunei vecinătăţi şi colaborării in Balcani, la transformarea acestei regiuni într-o zonă fără arme nucleare. Cele două părţi şi-au reafirmat deplina solidaritate şi sprijinul activ faţă de lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii americane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indochina, este necesară retragerea neîntîrziată a tuturor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Vietnamului de Sud, Laosului şi Cambodgiei, ceea ce va crea condiţii pentru o soluţie politică în conformitate cu interesele şi voinţa popoarelor vietnamez, laoţian şi khmer. Părţile susţin ferm propunerile în şapte puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru găsirea unei soluţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu continuarea crizei din Orientul Apropiat, cele două părţi consideră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pentru reglementarea politică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Orientul Apropiat este necesar să fie soluţionată problema palestiniană, în conformitate cu dorinţele şi năzuinţele naţionale ale populaţiei palestiniene. Cele două părţi constată cu îngrijorare că încordarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, inclusiv problema refugiaţilor, reprezintă o sursă de pericol pentru pace. Ele îşi exprimă speranţa că va fi găsită o soluţie paşnică de natură să ducă la normalizarea relaţiilor în această zonă, în interesul păcii. A fost relevat rolul ţărilor nealiniate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eliberare naţională, propăşire economică a ţărilor In curs de dezvoltare, pentru promovarea unor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţionale, pentru progres social, pace şi colaborare între popoare. In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale şi totale, atît nucleare cit şi convenţionale, rămîne în continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa comunităţii internaţionale şi că rezultatele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiate unele acorduri internaţionale în acest domeniu care au fost apreciate pozitiv, nu răspund aşteptării popoarelor, cu atît mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura, cale pentru eliminarea primejdiei unui război nuclear nimicitor este interzicerea folosirii armelor atomice, încetarea producţiei şi lichidarea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importanţă prioritară. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă pentru înfăptuirea unor măsuri practice parţiale de dezarmare, cum sunt: îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor; renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriile altor state; interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine ; lichidarea bazelor militare străine; retragerea trupelor în interiorul graniţelor naţionale; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii ; desfiinţarea blocurilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare, reducerea şi eliminarea decalajelor dintre acestea şi ţările dezvoltate constituie o cerinţă esenţială a păcii şi progresului general. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele întîlnirii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost examinate problemele dezvoltării. Ambele părţi au relevat importanţa celei de-a IlI-a sesiuni a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăși în curs de dezvoltare, subliniază necesitatea adîncirii colaborării între statele în curs de dezvoltare, intensificarea eforturilor fiecăreia dintre ele pe calea propășirii economice, precum și a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea ţările avansate din punct de vedere economic. Cele doua părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca instrument important şi necesar al colaborării internaţionale, păcii şi securităţii în lume. Ele au apreciat pozitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi, în primul rind, repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U., ca singurul reprezentant legal al întregului popor chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermitate şi care are o însemnătate istorică şi constituie o expresie a tendinţelor pozitive care se afirmă în viaţa internaţională contemporană. în acelaşi timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei universalităţi a O.N.U. prin primirea celor două state germane R.D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sunt membre ale organizaţiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute prin Carta O.N.U. O condiţie fundamentală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiunea care îi revine o constituie participarea activă a tuturor statelor membre la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca guvernele celor două ţări să se consulte în mod regulat asupra problemelor internaţionale şi de interes comun. III. Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apreciere dezvoltării rodnice a colaborării tovărăşeşti, a prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român ■ şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia — factor hotărîtor al dezvoltării trainice a relaţiilor multilaterale dintre cele două ţări — ei au subliniat hotărîrea, celor două partide de a proceda şi în viitor, în spiritul prieteniei şi respectului reciproc, la schimburi de păreri, la studierea reciprocă a experienţei în construcţia socialistă şi perfecţionarea relaţiilor sociale socialiste, precum şi pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre organizaţiile de partid locale, institutele ştiinţifice şi altele. In numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia s-au pronunţat şi cu acest prilej pentru dezvoltarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor independenţei şi colaborării egale în drepturi, respectului şi încrederii reciproce, solidarităţii internaţionale, neamestecului in treburile interne ale altora şi a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi în mod creator, pe baza marxism-leninismului, politica sa internă şi externă, în conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi exprimă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei colaborări fructuoase şi edificarea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuţie la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au în zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele în lupta pentru progres şi democraţie, pentru independenţă naţională şi dezvoltare economică, socială, progresistă, precum şi însemnătatea participării acestora la soluţionarea problemelor de bază ale vieţii internaţionale. Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia îşi reafirmă convingerea privind necesitatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu partidele şi mişcările revoluţionare, socialiste, democratice, de eliberare, cu toate forţele antiimperialiste. Cele două partide îşi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe şi salută succesele şi victoriile lor în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a tuturor formelor de dominaţie străină, pentru libertate, pace, democraţie şi progres social. Evidenţiind cu satisfacţie bilanţul bogat al rezultatelor obţinute în dezvoltarea relaţiilor româno-iugoslave şi apreciind pozitiv consultările şi schimburile de informaţii şi de păreri între reprezentanţii conducerilor de partid şi de stat, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărîre pentru întărirea prieteniei şi colaborării multilaterale româno-iugoslave, în interesul popoarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismului şi păcii. Timişoara, 24 noiembrie 1971 BC— STEAGUL ROŞU Ieri s-au deschis . LUCRĂRILE DE PSIHOLOGIE Joi au început la Bucureşti lucrările Conferinţei, de psihologie, organizată de Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Ministerul învăţămîrttului şi Asociaţia psihologilor din Republica Socialistă România. La lucrări iau parte peste 200 de psihologi din institute de cercetare, din învăţămînt, laboratoare uzinale, clinici, sociologi, ingineri, medici, conducători de întreprinderi etc. Reuniunea prilejuieşte o amplă dezbatere asupra realizărilor şi perspectivelor psihologiei româneşti în condiţiile construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în cadrul lucrărilor vor fi prezentate 40 de comunicări din domeniile psihologiei muncii, celei sociale, pedagogice, clinice, sportului, psihofiziologiei şi psihologiei generale. Ele prezintă rezultatul unor cercetări efectuate în aceste domenii, precum şi preocupările actuale ale psihologilor din ţara noastră, abordarea de către aceştia a unei game largi de aspecte şi fenomene din diferite sectoare ale activităţii umane. Participanţii la conferinţă vor avea posibilitatea să aibă un larg schimb de idei şi opinii în cadrul a trei grupe de lucru, ale căror teme sunt: problemele psihologice ale orientării şcolare şi profesionale, contribuţia psihologiei la optimizarea muncii industriale, dezvoltarea gîndirii ştiinţifice şi a aptitudinilor creatoare. Cu acest prilej, au fost deschise o expoziţie de aparate de psihologie şi una de carte, care prezintă lucrări din ultimii ani ale psihologilor români. A apărut LUPTA DE CLASĂ NR. 11 SUMAR ROLUL ACTIV, DINAMIZATOR AL CONŞTIINŢEI SOCIALISTE, AL MUNCII IDEOLOGICE TEODOR BRATEŞ : Socialul „în“ şi „dincolo“ de economie ŞTEFAN MILCU : Responsabilitatea socială a oamenilor de ştiinţă CALINA MARE : Corelaţia dintre ştiinţă şi ideologie MIHAI BENIUC : Sensul literaturii angajate : activa confruntare cu reali MIHAI CARANFIL : Reflecţii asupra relaţiilor umane în socialism STELIAN DINESCU : Zootehnia — nu „cenuşăreasa“, ci ramură importantă a agriculturii EDUCAREA COMUNISTA A TINEREI GENERAŢII MIHAI IORDANESCU : însemnătatea instructiv-educativă a practicii SILVIU CERCEA : caracterul militant al predării ştiinţelor sociale EUGEN POPESCU : Clteva consideraţii asupra rolului economiei politice în educarea elevilor EMILIA CIURARU : O eficenţă mai înaltă a predării VALORIFICAREA CRITICA A OPEREI LUI OCTAVIAN GOGA MIRCEA ZACIU : Evoluţia receptării poeziei lui Octavian Goga VALERIU RAPEANU : Permanenţe etice in poezia lui Octavian Goga. ARON PETRIG : Octavian Goga — ginditor şi om politic CONSULTAŢII MIRCEA BULGARU : Politica Partidului Comunist Român de dezvoltare intensă, pe baze moderne, a forţelor de producţie Izvorul puterii era un sat • Nici un pas singuri, totul ca şi pentru obşte • De la redresare economică şi organizatorică. Cu ani în urmă, o listă a unităţilor agricole cooperatiste slab dezvoltate din judeţul nostru nu ar fi fost completă fără menţionarea acelei din satul Uzunu. Nejunsurile de ordin economic şi organizatoric se ţineau lanţ. Participarea la muncă lăsa de dorit, risipa accentua în toate sectoarele pierderile de recoltă şi aşa destul de mari. Cooperatorii reproşau consiliului de conducere lipsa de punctualitate faţă de promisiunile făcute, iar consiliul le răspundea tot prin reproşuri pentru faptul că nu-i acordau sprijinul cuvenit printr-o participare corespunzătoare la muncă. Această atmosferă s-a perpetuat ani de-a rîndul. Pînă într-o zi... . O zi în care sătenii, membri ai aceleiaşi mari familii, în frunte cu comuniştii, cu organizaţia de partid au reuşit să analizeze lucid cauzele situaţiei critice în care ajunsese cooperativa lor şi să ia o hotărîre chibzuită, matură. O hotărîre ce avea să schimbe nu numai conţinutul listei celor investiţi cu mandatul obştesc de conducători, ci întregul ansamblu de relaţii, de mentalităţi, de concepţii şi de fapte. După acea hotărîre, precedată de recunoaşterea de către fiecare participant la adunare a slăbiciunilor proprii, s-a modificat înţelegerea verbului a conduce. — Noi, cei aleşi în consiliu am priceput ca izvorul puterii cooperativei era în sat, îşi aminteşte vicepreşedintele Alecu Mihai. Ar fi nedrept să spunem că cei de atunci n-ar fi fost capabili să conducă, să gospodărească avutul obştesc. Le lipsea, însă, ştiinţa apropierii de oameni. Ales preşedinte, inginerul nostru agronom s-a străduit să imprime în consiliu deprinderea de a nu hotărî nimic fără consultarea şi aprobarea adunării generale, de a atrage întregul sat la conducerea treburilor obşteşti. Nici un pas singuri. Totul ca şi pentru obşte. Aceasta este deviza întregii noastre activităţi. Pentru inginerul Marinei Negrea, funcţia de preşedinte s-a dovedit un examen complex al competenţei profesionale. Un examen care solicita simultan rezolvări de probleme tehnice, socialpolitice şi administrative. Spre el era îndreptată atenţia tuturor celor 19 membri ai consiliului de conducere, fapt explicabil prin prestigiul cîştigat ca specialist. Dar el, preşedintele, nu spunea niciodată ultimul cuvînt. Orice idee, orice părere, o confrunta cu ideile şi părerile lor, iar după ce hotărau împreună, rezuma Concluzia cam aşa : acum să vedem ce spune adunarea generală. Şi aceasta nu pentru a flata un presupus orgoliu colectiv al satului, ci pentru atragerea masei de cooperatori la conducere şi la răspunderea înfăptuirii unor măsuri luate realmente în colectiv, la o eficienţă superioară In primăvara acestui an cooperativa a avut compromise culturi pe suprafeţe ce au totalizat peste 200 de ha. Adăugate la pagubele moştenite din anii anteriori, daunele cauzate de calamităţi ameninţau serios echilibrul economic-financiar al cooperativei. Deci, orice măsuri compensatoare erau bine venite. Preşedintele s-a gîndit că o sursă de venituri ar fi culturile intercalate prin porumb şi nu se îndoia că părerea sa va fi primită cu interes de consiliu, de cooperatori. Nu avea îndoieli nici în legătură cu activităţile industriale sau cu organizarea unor Din experienţa Consiliului de conducere al CAPUZUM activităţi , în cooperare cu alte unităţi, îşi putea asuma de unul singur răspunderea finalizării propriilor idei, conştient că nu există nici un risc pentru prestigiul său. Dacă totuşi a apelat la comitetul de partid, la consiliul de conducere, la adunarea generală a cooperatorilor, a făcut-o numai din convingerea utilităţii obşteşti : oricum, cind gîndesc mai mulţi... După opinia secretarului comitetului de partid, Vasile Roşu, cel mai important cîştig de natură organizatorică şi cu implicaţii directe în activitatea economică îl constituie întronarea unui spirit de muncă bazată pe aportul tuturor, pe respectul normelor democraţiei cooperatiste. Oricît de valoroase ar fi ideile sau contribuţia unuia sau altuia dintre membrii consiliului, la orice nivel ierarhic s-ar afla oamenii respectivi, aceste idei şi iniţiative devin decizie numai după confruntarea cu voinţa, cu judecata colectivă. Aşa s-a ajuns la măsura ca pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb să se însămînţeze, intercalat, fasole, ca această cultură să se repartizeze tot în cadrul acordului global pe echipe. Aşa s-a stabilit modul de retribuţie la cultura respectivă. Azi nici un membru al consiliului sau al comitetului de partid nu s-ar simţi îndreptăţit să-şi atribuie sieşi meritul unei iniţiative. „Noi ne-am gîndit... Noi am hotărît...“ La acest mod relatează azi şi preşedintele C.A.P. şi secretarul comitetului de partid, toţi membrii consiliului de conducere, faptele şi acţiunile ce vor da consistenţă apropiatului bilanţ. Şi dacă au gîndit în colectiv, dacă întregul, sat şi-a asumat meritul şi răspunderea acţiunilor întreprinse, rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor. Activităţile industriale, bazate pe prelucrarea resurselor unităţii, aduc în casieria cooperativei 150.000 lei .Tot atît aduc şi cei 50.000 lei alocaţi, ca parte de contribuţie, la atelierele organizate în cadrul consiliului intercooperatist. Venituri frumoase s-au încasat şi de la soia, cultivată în cooperare cu ferma din localitatea I.A.S., din sporul de producţie la sfeclă... Ideile sînt ca seminţele. Cu cit ce „seamănă“ mai multe în „ogorul“ intereselor obşteşti, cu atît mai mare este recolta. Furajele au dat serios de lucru în acest an. Cu toate strădaniile, necesarul de fin nu s-a asigurat. O parte din ogoarele semănate după păioase cu porumb s-au recoltat pentru boabe spre a se diminua deficitul determinat de calamitarea unor suprafeţe de porumb în ogor profriu. Şi totuşi, în siloz s-au introdus în plus 200 de tone de suculente, acţiunea beneficiind de o participare masivă a oamenilor în scopul valorificării tuturor plantelor ce se predau la însilozare. Tot de ordinul sutelor de tone sunt şi cantităţile de grosiere , cocenii, vrejii de fasole, de soia. O parte din acestea se vor administra în hrana animalelor, măcinate şi amestecate cu lucernă. Cooperativa nu dispune de mijloace proprii pentru aceasta, dar problema s-a dovedit rezolvabilă în cadrul relaţiilor de cooperare şi într-ajutorare cu ferma I.A.S. Aceste relaţii au pus capăt vechilor dispute pe tema „migrării“ forţei de muncă din C.A.P. şi răspund, pe baze echitabile, reciproc avantajoase, intereselor ambelor părţi. Din situaţia de datornică faţă de stat, faţă de propriii membri, cooperativa agricolă de producţie din satul Uzunu a ajuns la o etapă ce îndreptăţeşte aşteptări optimiste. Totuşi, pentru preşedintele cooperativei cea mai mare satisfacţie nu este redresarea activităţii economice, ci îndreptăţirea de către consiliul de conducere a încrederii cooperatorilor. Toate celelalte realizări sunt consecinţa receptivităţii conştiente faţă de sarcinile stabilite în comun. Această încredere nu a fost clintită nici de încercările prin care au trecut în primăvară, la semănat, nici de distrugerile provocate de grindină şi furtuni în grădina de legume. Satul a găsit, dincolo de amărăciunea provocată de daune, suficiente resursede voinţă şi înţelepciune pentru a lua totul de la capăt, pentru a recupera ce s-a pierdut într-un sector prin surplusurile din celelalte. In adunarea de bilanţ, consiliul de conducere va fi îndreptăţit să raporteze adunării generale că şi-a respectat cuvîntul dat anul trecut şi că punctualitatea sa stă pe temelia voinţei şi strădaniei satului cooperatist. GH. ŢAPTRDEA SPORT După victoria „tricolorilor“ Comentarii ale agenţiilor internaţionale de presă Agenţiile internaţionale de presă transmit ample comentarii pe marginea meciului de fotbal România — Ţara Galilor disputat la Bucureşti în cadrul campionatului european inter-ţări (grupa I). TRIMISUL AGENŢIEI REUTISR subliniază în comentariul său performanţa fotbaliştilor români, care, intr-un meci capital pentru calificare, au învins cu 2-0 formaţia Ţârii Galilor, alăturîndu-Se astfel celorlalte şase echipe : ANGLIA, ITALIA, BELGIA, IUGOSLAVIA, R. F. A GERMANIEI şi U.R.S.S. calificate in sferturile de finală ale competiţiei. „Echipa României, notează ziaristul britanic, a practicat un joc metodic de o precizie aproape ştiinţifică. După numai 9 minute de la începerea jocului, ea s-a aflat in avantaj prin golul înscris de Lupescu. O manevră strălucită iniţiată de extremul Iordănescu in minutul 74 s-a încheiat cu un alt gol înscris de căpitanul formaţiei, Mircea Lucescu“. In cronica sa, comentatorul agenţiei „UNITED PRESS“ scrie : „Fotbaliştii români au cîştigat cu 2-0 meciul cu Ţara Galilor, dar ei au avut ocazia să înscrie mai multe goluri. Portarul Millington, cel mai bun jucător al galezilor, a intervenit insă prompt la multe situaţii periculoase“. Cei mai buni jucători români, au fost Lupescu, Lucescu, Iordănescu şi Dobrin. Agenţia „ASSOCIATED PRESS" transmite un articol in care se arată ca echipa română a fost superioară din punct de vedere tactic şi tehnic adversarei sale, iar victoria sa nu a fost nici o clipă pusă sub semnul îndoielii. „Este adevărat câ selecţionata Ţării Galilor a practicat un joc deschis, dar ea nu a avut succes în faţa puternicei reprezentative a României» , se spune in încheierea comentariului. Agenţia „FRANCE PRESSE“ menţionează succesul fotbaliştilor români care au reuşit să se califice pentru sferturile de finală ale campionatului european într-o grupă unde evoluase redutabila selecţionată a Cehoslovaciei. Agenţia italiană de ştiri „ANSA“ transmite o cronică în care se evidenţiază făptui ca echipa României a terminat pe primul loc în grupa l-a datorită ultimelor două victorii şi a jocului bun practicat în această fază a competiţiei. In cele şase meciuri românii au primit numai două goluri şi au marcat 11, in timp ce adversarii lor direcţi, fotbaliştii cehoslovaci ,au înscris tot 11 goluri, primind însă 4. FOTBAL PE GLOB in cupa UEFA. • Cu excepţia a două partide, întîlnirile tur din cadrul optimilor de finală ale „Cupei UEFA“ la fotbal s-au încheiat cu rezultate strînse, echipele gazdă nereuşind sa obţină rezultate avantajoase pentru calificare. Cele două excepţii le-au constituit formaţiile U. T. Arad şi A. C. Milan, care cîştigînd cu acelaşi scor (3—0) jocurile Cu Vitoria Setubal şi respectiv Dundee United au luat un avantaj substanţial. Şanse mari de calificare in turul IV al competiţiei au şi echipele Wolverhampton Wanderers şi Juventus Torino învingătoare cu lac în deplasare în faţa formaţiilor F. C. Carl Zeiss Jena şi respectiv Rapid Viena. Un meci echiliECHIPA AJAX Amsterdam, cîştigătoarea ediţiei trecute a „Cupei campionilor europeni la fotbal, a susţinut un meci amical pe teren propriu cu formaţia cehoslovacă Spartak Trnava. Fotbaliştii olandezi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (2—0) prin golurile înscrise de Muehren (min. 7 din lovitură de la 11 m) şi Cruyff (min. 16). • INTR-UN MECI INTERNAŢIONAL DE FOTBAL, disputat la Ipswich, selecţionatele de tineret ale Angliei şi Elveţiei au terminat la egalitate : 1—1 (0—0). • PESTE 20 000 DE SPECTATORI au urmărit la Granada meciul dintre echipele Spaniei și Ciprului, cernind pentru campionatul european de fotbal (grupa niniVi, superiori, fotbaliștii Bpa-Oe'Si'i 'rnnaUn„Vta/4'orl c“ seoPTMi “ ‘ " P[in golurile marcate s *f,« din lovitură de [a ii m), Qumo (mm. 13 și 22) Aeui'(ÎSmi”^. 63’ Lora »*«•. „ SOFIA, in cadrul turneului de calificare pentru J. o. de la München olimni« »1 S Intilnlt selecționatele olimpice ale Bulgariei ți Spaniei. Gazrt»e» ,U ,ÂnUt victoria e'arâ cu scorul , (trl):,.AU marcat : Petkov (min. 7 şi 65), Vasiliev (min. 12 şi 76), Mihailov (min. 33, 43 şi 54), Bonev (min. 71 din lovitură de la 11 m) şi respectiv A**?*Î ist S* fc»S» («Je* « fi CU. brat s-a disputat la Braunschweig, unde formaţia locală Eintracht nu a putut învinge pe Ferencváros Budapesta cu care a terminat la egalitate : 1—1. Victo rii la limită (care nu le scuteşte de emoţii in meciurile retur) cu 1—0 au realizat pe teren propriu St. Johnstone cu Zeleznidar Sarajevo şi p.s.V. Eindhoven cu Lierae S. K. Pagod 3-0 ILIE NĂSTASE continuă seria succeselor • In cadrul ,,16 milor“ de finală ale turneului internaţional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru „Marele premiu-Filt", jucătorul român Iiie Nâstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3, 6—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfășurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pentru a-şi apăra poziţia de lider In clasamentul „Marelui premiu-Filt“, l-a întîlnit pe argentinianul Ricardo Aubone pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Alte rezultate : Gulyas (Ungaria) — Gorman (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6— 0, 6—2 ; Roberto Aubone (Argen tina) — Lynch (Argentina) — 4—6, o—6, 7— *5, 6—3, 7—5 ; Richey (S.U.A.) — Vilas (Argentina) 3—6, 6—4, 4—6, 7—G, 6—2 ; Froehling (S.U.A.) — Pinto Bravo (Chile) 8—6, 7—3, 7—5 ; Leschly (Danemarca) — Graebner (S.U.A.) 6—1, 6—3, 1—6, 6—1. Iiie Năstase va disputa astăzi partida din optimile de finală. „MEMORIALUL ALEHIN" La Moscova a inceput turneul Internaţional de şah „Memorialul Alehin", la care participă 18 mari maeştri şi maeştri internaţionali, printre care actualul campion mondial Boris Spasski, foştii campioni ai lumii Tigran Petrosian, Vasili Smîslov şi Mihail Tal. România este reprezentată de marele maestru Florin Gheorghiu. Partida centrală a rundei inaugurale s-a disputat intre Petrosian şi Korcinoi. Cu piesele negre, Petrosian, intr-o variantă a apărării slave, a obţinut victoria printr-un atac imparabil de mat. Marele maestru islandez Olafsson l-a invins în numai 21 de mutări pe Tal, iar americanul Byrne a ciștigat la Balașov. Florin Gheorghiu (cu piesele albe) a remizat în 27 de mutări cu Wolfgang Uhlmann (R. D. Germană). Restul partidelor s-au întrerupt. Boris Spasski, în finalul partidei cu maghiarul Lengyel, a sacrificat calitatea pentru a obţine atac asupra poziţiei adverse. • IN ZIUA A DOUA A COMPETIŢIEI INTERNAŢIONALE MASCULINE DE HANDBAL „Cupa Mondială“ de la Goeteborg, selecţionata României a intinit formaţia Spaniei pe care a invins-o cu scorul de 25—9 (14—4). In celelalte trei Jocuri disputate s-au înregistrat următoarele rezultate : U.R.S.S. — R. D. Germană 17—16 (8—10) ; Iugoslavia — Norvegia 13—11 (10—6) ; Cehoslovacia — Suedia 15—12 (10—6). • AFLATA In TURNEU In U.R.S.S., echipa de polo pe apă Rapid Bucureşti, a susţinut la Leningrad doua partide amicale în compania formaţiei locale Baltika, din prima divizie a campionatului unional. In primul meci, poloiștii români au cedat cu 7—10 (1—3 ; 1—2 ; 3—2 ; 2—3). In cea de-a doua Intllnire el și-au luat revanșa terminînd Învingători cu scorul de 9—7 (2—1 ; 0—2 ; 3—2 ; 4—2). Cel mai bun jucător român a fost Ion Miu, care a înscris opt goluri In cele doua partide disputate. Curaj Mitrică! Spaţiul nu mi-a permis să fac un comentariu mai amplu asupra meciului Progresul Bucureşti — S. N. Olteniţa — derbiul etapei trecute — în care un loc important l-ar fi ocupat desigur portarul oaspeţilor, Mitrică, „eroul“ meciului. Desigur se vor găsi voci care-l vor scoate pe ţinând portar un al doilea „acar Pann“, şi la prima vedere în mod pe deplin justificat. Un portar ce Încasează cinci goluri intr-un meci nu poate fi decit pus la stupul infamiei. Spuneam in comentariul etapei că Progresul a tranşat derbiul în favoarea sa datorită în cea mai mare parte lipsei portarului titular al Ş.N.C., tinărul Mitrică, cu UN FIZIC ADECVAT ŞI CHIAR UNELE CALITĂŢI fiind lipsit Insă de experienţă. Mai spuneam că a greşit copilăreşte la primul gol şi la centrările din care s-au înscris celelalte şi că altul ar fi fost rezultatul cu Grădişteanu în poartă. Dar cum să nu greşeşti copilăreşte cind nu ai decit 18 ani şi experienţa Jocurilor... interstrazi ! După meci, Mitrică nu mai reuşea să se îmbrace, hohotele lui de prins nu mai conteneau, deşi, consolările şi încurajările veneau însuşi de la antrenorul său, Vasile Copil. Merită felicitări şi coechipierii, care în timpul meciului nu i-au reproşat lui Mitrică nici una din greşelile comise. Capul sus, Mitrică ! Cu acest meci nu ţi s-a terminat cariera in fotbal, sunt sigur. Antrenorul are multă încredere în tine şi glnduri frumoase, deşi mi-a mărturisit că două nopţi nu a dormit Înaintea acestui Joc, gindindu-se cum vei apăra. Ai debutat — aş spune — cu strigul, vei sfirşi — sunt sigur — prin a intra cu dreptul pe porţile Diviziei A. Nimic nu a fost de partea ta în acest meci. Importanţa prea mare a jocului, terenul acoperit cu zăpadă, jocul in deplasare , dar eu ca unul care a trecut prin ce treci tu, ara văzut nu în greşelile tale, ci in lucrurile bune, in acele intervenţii salutare ale tale, un portar de viitor. Am Încredere in tine, încredere are şi antrenorul tău, portarul echipei S.N.O. după meciul cu Progresul dar în primul rînd trebuie să ai şi tu. Cind vei mai Îmbrăca tricoul cu numărul 1 — nu fortuit, ci conştient — să ai In minte adevărata ta valoare, adevăratele tale posibilităţi, nu intimplarea nefericită de duminica trecută. Cit despre echipă în ansamblu mi-am spus părerea, numai jucătorii trebuie să nu uite că au pierdut un meci dar nu și campionatul. OCTAVIAN POPESCU maestru al sportului