Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)

1971-11-26 / nr. 6970

SESIUNEA ADUNĂRII GENERALE A O N U. Spirala cursei înarmărilor este incompatibilă cu progresul naţiunilor — Cuvintul reprezentantului României în Comitetul pentru problemele politice şi de securitate — NEW YORK, 25. - Corespon­dentul Agerpres, Constantin Ale­­xandroaie, transmite: în Comitetul pentru problemele politice şi de se­curitate al Adunării Generale a O.N.U. continuă dezbaterile la punc­tul —1 «Consecinţele sociale şi eco­nomice ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor militare şi efectele lor profund dăunătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. După cum se ştie. această problemă a fost în­scrisă de România pe agenda pre­cedentei sesiuni a Adunării Ge­nerale, revenind în atenţia O.N.U. ca urmare a unui raport al secre­tarului general, U Thant, privind consecinţele spiralei înarmărilor. Luînd cuvintul, reprezentantul României, ambasadorul Corneliu Bogdan, a relevat urgenţa şi o­­portunitatea întreprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în vederea încetării cursei înarmărilor şi realizării u­­nor progrese pe calea dezarmării generale. Procesul identificării celor mai urgente şi mai adecvate măsuri din cadrul vastei problema­tici a dezarmării a arătat el, tre­buie să pornească de la influenţa pe care o au armele nucleare şi alte arme de distrugere în masă a­­supra vieţii economice şi sociale a popoarelor, asupra păcii şi securi­tăţii lumii, Citind date edificatoare din raport privind amploarea ini­maginabilă a cheltuielilor militare, reprezentantul român a subliniat că spirala înarmărilor este incom­patibilă cu progresul economic, po­litic şi social. normal al naţiunilor. în încheiere, vorbitorul a spriji­nit propunerea secretarului general U Ţhant ,ca problema consecinţelor sociale şi economice ale cursei înar­mărilor să se afle în permanenţă în atenţia O.N.U., urmînd a se întocmi, din trei în trei ani, studii în ma­terie, spre a facilita înţelegerea completă a efectelor cursei înar­mărilor şi a stimula lupta pentru dezarmare generală şi totală. IN CONSILIUL DE SECURITATE « Condamnarea acţiunilor » agresive ale colonialiştilor portughezi NAŢIUNILE UNITE, 25 (Ager­­pres). — Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie în care «se cere Portugaliei să pună capăt imediat oricăror acte de violenţă şi de dis­trugere împotriva Senegalului“. Prezentată de statele Burundi, Si­erra Leone şi Somalia, rezoluţia «cere Portugaliei, pe de altă parte, să permită fără întârziere poporului din Guineea-Bissau să-şi exercite dreptul la autodeterminare şi inde­pendenţă". Documentul a fost ela­borat pe baza raportului comisiei speciale a O.N.U. caTe s-a deplasat în Senegal în cursul verii trecute, după o serie de atacuri armate ale trupelor portugheze din Guineea- Bissau asupra teritoriului senega­­lez. Rezoluţia Comitetului pentru teritoriile neautonome referitoare la situaţia din Rhodesia NAŢIUNILE UNITE, 25 (Ager­pres). — Comitetul pentru teritoriile neautonome al Adunării Generale a O.N-U. a adoptat miercuri o re­zoluţie în care «se cere Marii Bri­tanii să adopte măsuri efective me­nite să ducă la înlăturarea regimu­lui minoritar rasist din Rhodesia Şi la transferarea puterii, fără în­tîrziere, către populaţia autohtonă a acestui teritoriu“. Totodată, do­cumentul cere Marii Britanii „să asigure expulzarea imediată a for­ţelor sud-africane şi portugheze din Rhodesia“. El atrage atenţia Consiliului de Securitate asupra „necesităţii instituirii unor sanc­ţiuni împotrivă Republicii Sud-afri­cane şi Portugaliei pentru refuzul de a respecta embargoul obligatoriu existent împotriva Rhodesiei“. Re­zoluţia, care are 33 de coautori, a fost aprobată cu 89 de voturi pen­tru, 10 contra şi 13 abţineri. Danemarca şi Norvegia au stabilit relaţii diplomatice cu RD* Vietnam HANOI. — Guvernele R.D. Viet­nam şi Danemarcei au hotărit să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, anunţă un co­municat oficial dat publicităţii, concomitent, la Hanoi şi Copen­haga. I HANOI. — După cum informea­ză agenţia VNA la Hanoi şi Oslo s-a anunţat joi că guvernul R.D. Vietnam şi guvernul Norvegiei au convenit să stabilească relaţii diplo­matice la nivel de ambasadă. Walter Scheel la Moscova MOSCOVA 25 (Agerpres). — La Moscova a sosit, într-o vizită ofi­cială, vicecancelarul şi ministrul de externe al R. F. a Germaniei, Walter Scheel, în vederea unor convorbiri cu reprezentanţi ai gu­vernului sovietic, privind colabo­rarea dintre cele două ţări, anunţă agenţia TASŞ. într -un interviu acordat ziarului „Izvestia“, Walter Scheel a apre­­cit pozitiv relaţiile sovieto-vest­­germane, amintind în context, des­făşurarea cu succes a tratativelor în vederea instituirii unor con­sulate generale ale celor două ţări la Hamburg şi, respectiv, Lenin­grad, semnarea acordului privind transporturile aeriene, contractul în vederea livrării de gaze natu­rale din U.R.S.S. în R. F. a Ger­maniei, în schimbul importului de ţevi din această ţară, semnat în februarie 1970. De asemenea, Scheel a relevat „existenţa unor importante proiecte industriale so­vietice, la care întreprinderile din R.F.G. sínt dispuse să participe. In prezent, a spus el, noi lucrăm la elaborarea acordului comercial şi de colaborare dintre U.R.S.S. şi R. F. a Germaniei, care va pune relaţiile economice dintre ţările noastre pe o bază trainică“. Situaţia la frontiera indo> pakistaneză DELHI 25 (Agerpres). — Joi du­pă amiază, agenţia Press Trust of India relata că, în cursul unui bombardament de artilerie lansat de armata pakistaneză asupra teri­toriului indian, cinci persoane au fost ucise, iar alte 28 rănite. Primul ministru, Indira Gandhi, a declarat în Camera inferioară a Parlamentului că armata indiană a distrus, la 21 noiembrie 13 tancuri în cadrul unei acţiuni defensive ce a urmat atacului lansat de forţele pakistaneze în regiunea Boyra. Tot­odată, Indira Gandhi a afirmat că patru avioane pakistaneze au ata­cat, la 22 noiembrie, poziţiile in­diene şi că trei din aceste aparate au fost interceptate şî\ distruse. Guvernul indian s-a întrunit, la 24 noiembrie, pentru a examina si­tuaţia de la frontiera indo-pakis­­taneză, informează agenţia United News of India. In cursul reuniunii, menţionează agenţia, Indira , Gandhi a afirmat că India doreşte să evite „în cea mai mare măsură cu pu­tinţă un război cu Pakistanul”. ★ RAWALPINDI 25 (Agerpres). — Purtători de cuvînt militari pakis­tanezi au declarat, la 24 noiem­brie, că trupe indiene au lansat a­­tacuri în cinci regiuni din Pakis­tan — informează agenţia Reuter. Armata pakistaneză, au afirmat ei, a respins în ultimele 24 de ore toate atacurile indiene. Postul de radio Dacca a anunţat că forţele indiene, susţinute de avioane de vânătoare şi de artilerie, au atacat miercuri localitatea Hili din statul Dinajpur şi că atacurile aú fost respinse de armata pakistaneză, care a ucis sau rănit 100 de per­soane şi a distrus două tancuri. Postul de radio a comunicat că a­­tacurile indiene au provocat „o oa­recare breşă în apărarea pakista­neză“, subliniind că ofensiva indi­ană a fost oprită. Din Rawalpindi, agenţia Reuter, citind un purtător de cuvînt pa­kistanez, relatează că joi după-a­­miază artileria indiană a bombar­dat, timp de cîteVa ore, localita­tea Balurghat din statul Dinajpur din Pakistanul de est. Preşedintele Pakistanului, gene­ralul Yahia Khan, informează a­­genţia Associated Press, a afirmat joi că „Pakistanul doreşte să evite o conflagraţie militară în această zonă“. Demonstraţie la Londra împotriva dialogului anglo-rhodesian Vizita delegaţiei R.D. Vietnam în R. P. Chineză PEKIN 24 (Agerpres). — Luînd cuvîntul la mitingul prieteniei chino-vietnameze, organizat în cinstea delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a R. D. Vietnam, premi^hil Ciu En-lai a relevat că poporul vietnamez s-a angajat în­tr-o luptă curajoasă împotriva a­­gresorilor americani, obţinând vic­torii strălucite. Vietnamul de nord socialist a adus o contribuţie im­portantă la cauza revoluţionară antiimperialistă a popoarelor din întreaga lume, a demonstrat că nu poate fi înfrînt un popor care luptă pentru salvarea naţională, oricît de puternic ar fi duşmanul. In continuare, premierul chinez a denunţat politica promovată de S.U.A., care refuză să răspundă la propunerea în şapte puncte a G.R.P. din Republica Vietnamului de Sud. El a arătat că problema indochineză poate fi rezolvată nu­mai dacă S.U.A. îşi retrag trupele agresoare, dacă vor înceta să spri­jine clicile-marionetă, astfel încît popoarele indochineze să-şi poată soluţiona problemele interne fără amestec străin. Popoarele .din Viet­nam, Cambodgia şi Laos sínt stă­­pînele Indochinei. Ele şi numai ele au dreptul şă hotărască în treburile ţărilor lor. „Noi, a spus vorbitorul, ne vom îndeplini datoria internaţionalistă şi vom depune toate eforturile pentru a sprijini popoarele indo-, chineze, în războiul lor împotriva agresiunii americane, pentru sal­vare naţională“. Subliniind însemnătatea rezolu­ţiei Adunării Generale privind res­tabilirea drepturilor R. P. Chineze la O.N.U. şi excluderea imediată a reprezentantului clicii ciankai­­şiste, Ciu En-iai a exprimat mul­ţumiri ţărilor iniţiatoare ale rezo­luţiei, tuturor ţărilor prietene care au susţinut rezoluţia. Primul ministru a! R. D. Viet­nam, Fam Van Dong, a menţionat în cuvîntarea sa că succesele re­voluţiei chineze şi crearea Repu­blicii Populare Chineze — ţară în care trăieşte un sfert din populaţia lumii — reprezintă un eveniment cu o uriaşă semnificaţie, care a transformat China într-un stat so­cialist cu o industrie modernă şi cu o agricultură dezvoltată. In continuare, Fam Van Dong s-a referit la acordurile de la Ge­neva din 1954 cu privire la Viet­nam, subliniind că imperialiştii americani au violat în mod fla­grant aceste acorduri. Vorbitorul a demascat politica de „vietnami­­zare“ a războiului şi „doctrina Nixon“, arătînd că acestea nu în­seamnă încetarea războiului de a­­gresiune şi căutarea păcii, ci PEKIN întrevederi ale ministrului Comerţului exterior al României PEKIN 25, — Corespondentul ■ Agerpres, Ion Gălăţeanu,, trans­mite : Ministrul comerţului exte­rior al României, Cornel Burtică, a avut joi o convorbire cu Pai Siân-kuo, ministrul comerţului ex­terior al R. P. Chineze. în cadrul întâlnirii, desfăşurată într-un spi­rit prietenesc, au fost abordate probleme ale acordului comercial pe anul viitor. La convorbire a parti­cipat Aurel Duma, ambasadorul Ro­mâniei la Pekin. In aceeaşi zi, ministrul român a avut o întâlnire cu Han Sun-gen, prim-adjunct al ministrului pentru relaţii economice cu. străinătatea. Cu acest prilej au fost discutate aspecte ale stadiului îndeplinirii protocolului privind livrările de instalaţii din R. P. Chineză către România, precum şi modul de co­laborare dintre specialiştii chinezi şi români. MOSCOVA. — Nikolai Podgornîi, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a primit la 25 noiembrie, delegaţia Adunării Fe­derale a R.S.F. Iugoslavia, condu­să de Marian Breţeli, vicepreşedin­tele adunării,, care face o vizită în U.R.S.S. In cadrul convorbiri­lor, au fost abordate probleme ale dezvoltării colaborării dintre cele două ţări. WASHINGTON. — Un cutremur de pămînt de intensitate ridicată s-a produs miercuri în apropierea coastei vestice a Insulei Amchitka. Agenţia Reuter precizează că este a treia mişcare seismică majoră survenită în această zonă după ex­perienţa nucleară subterană efec­tuată de S.UtA. la 6 noiembrie. BELFAST. — Un soldat englez şi-a pierdut viaţa miercuri seara, ca urmare a exploziei unei bombe, în localitatea nord-irlandeză Lur­­gan. Alţi doi militari britanici au fost răniţi. WASHINGTON. — Casa Albă a anunţat demisia principalului con­silier economic al preşedintelui Nixon, Paul McCracken. Demisia survine la trei luni de la intrarea în vigoare a programului economic ai Administraţiei, care, pînă în pre­zent, nu a adus, după cum se ştie, ameliorarea scontată a situaţiei e­­conomice. ROMA. — In Italia continuă să sporească în intensitate valul de demonstraţii studenţeşti îndreptate împotriva închiderii unor localuri universitare. încercarea poliţiei de a înăbuşi o demonstraţie de protest a studenţilor de la Universitatea din Milano a provocat miercuri, ciocniri între circa o mie de stu­denţi şi însemnate efective ale po­liţiei, care au intervenit cu brutali­tate, folosind grenade cu gaze la-A 15-a aniversare a creării Asociaţiei de prietenie Japonia — România TOKIO 25 — Co­respondentul Ager­pres, FI. Ţuiu, tran­smite : Joi, prof. dr. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al I.R.R.C.S. a avut întrevederi cu S. Ta­karni, ministrul edu­caţiei al Japoniei, şi cu Hidemi Kon, mi­nistru de stat al a­­genţiei pentru aface­rile culturale. între­vederile au prilejuit discutarea unor pro­bleme de interes re­ciproc. în aceeaşi zi, oas­petele român a întîl­­nit pe preşedintele Asociaţiei producă­torilor independenţi reuniţi de film, ce­lebrul regizor Ta­­dashi Imai, pe alţi conducători ai asoci­aţiei cu care a dis­­cutat despre schim­burile cinematogra­fice dintre cele două ţări. Joi seara, a avut loc adunarea gene­rală festivă a Asoci­aţiei de prietenie Ja­ponia — România, care a maroat cea de-a 15-a aniversare a creării asociaţiei. Cu acest prilej, prof. dr. Mihnea Gheor­ghiu a transmis un salut din partea con­ducerii IRRCS, a oa­menilor de artă şi cultură din România. Conducerea asocia­ţiei a oferit o recep­ţie în onoarea oas­petelui român, la care au fost prezenţi prof. Takechi Shi­­mura, preşedintele Asociaţiei de priete­nie Japonia — Ro­mânia, alţi condu­cători ai asociaţiei precum şi Dumitru Ion, însărcinat cu a» faceri al României la Tokio. Intîlnirea cu mem­brii asociaţiei şi re­cepţia s-au desfăşu­rat într-o atmosferă deosebit de caldă şi prietenească. crimogene. Poliţia a pătruns în clă­direa universităţii, în care se ba­ricadase o parte a demonstranţilor, şi a arestat peste 400 de studenţi. Alte incidente s-au petrecut miercuri şi Ia Universitatea din Roma. BONN. — Gustav Heinemann, preşedintele Republicii Federale a Germaniei, a primit delegaţia Co­mitetului organizaţiilor de tineret din U.R.S.S,, care face o vizită în R, F. G, ia invitaţia organizaţiei „Tinerii Socialişti“. Delegaţia so­vietică de tineret va vizita o serie de mari oraşe din R. F. G. şi va a­­vea întâlniri cu reprezentanţi ai unor organizaţii vest-germane de tineret. REYKJAVIK. — Ministrul de ex­terne al Mandel, Einar Agustsson, a declarat miercuri în faţa Parla­mentului că guvernul islandez stu­diază în prezent problema oportu­nităţii menţinerii in continuare pe insulă a celor 3700 militari ameri­cani, staţionaţi la baza Keflavik. Reaflrmind poziţia guvernului ir­landez, potrivit căreia nici un fel de forţe străine nu ar trebui să se afle pe Insulă în timp de pace, Agustsson a arătat că revizuirea termenilor acordului privind sta­ţionarea militarilor americani în ţara sa va duce la o soluţie de na­tură să garanteze securitatea Is­­landei. transformarea conflictului într-un război dus sub conducerea S.U.A., folosind pe vietnamezi pentru a lupta împotriva vietnamezilor. Propunerea în şapte puncte a Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud — a spus vorbitorul — este baza justă pentru reglementarea pro­blemei Vietnamului. întreaga na­ţiune vietnameză, inclusiv com­patrioţii din Vietnamul de sud, este hotărîtă să-şi întărească uni­tatea, să folosească pe deplin ini­ţiativa şi poziţiile de ofensivă, să persevereze în intensificarea luptei pe fronturile militar, politic şi di­plomatic, pînă la cucerirea victo­riei totale, pentru marea cauză na­ţională a eliberării sudului, apă­rării nordului, a reunificării paş­nice a patriei. Trecînd în revistă procesul luptei noastre revoluţio­nare, a spus Fam Van Dong, ne dăm seama • că factorul determi­nant în victoriile noastre este forţa invincibilă a unităţii şi luptei po­porului vietnamez. Fam Van Dong a transmis R. P. Chineze şi celorlalte ţări frăţeşti, tuturor prietenilor Vietnamului,' sincerele şi profundele mulţumiri ale poporului vietnamez pentru simpatia şi ajutorul acordat în lupta de rezistenţă faţă de agre­siunea americană, de salvare a naţiunii, de construcţie socialistă. Fam Van Dong şi ceilalţi mem­bri ai delegaţiei vietnameze au plecat joi Ta Şanhai, anunţă a­­genţia China Nouă. Oaspeţi; sínt însoţiţi de Ciu En-lai şi alte per­soane oficiale chineze. Deschiderea lucrărilor celui de al ll-lea Congres al P.C. German DÜSSELDORF 25 (Agerpres). — Corespondenţă de la Petre Stănces­­eu. In marea sală „Messehalle“' din Düsseldorf a început joi cel de-al ll-lea Congres ai Partidului Co­munist German. La Congres iau parte 608 delegaţi şi 245 invitaţi, printre care reprezentanţi ai unor organizaţii democratice vest-germa­ne, precum şi delegaţii ale unor partide comuniste şi muncitoreşti. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român parti­cipă o delegaţie alcătuită din tova­răşii Leonte Răutu. membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R. Congresul a adoptat o rezoluţie de solidaritate cu lupta revendica­tivă a metalurgiştilor din landul Baden-Wurtemberg, Pe ordinea de zi a Congresului figurează raportul Comitetului di­rector al P.C.G., raportul asupra proiectului de teze ale Congresului P.C.G.. discuţii pe marginea celor două documente şi . alegerea orga­nelor conducătoare ale partidului. La primul punct al ordinei de zi, a luat cuvîntul Kurt Bachman, preşedintele P.C. German, care a prezentat raportul Comitetului di­rector al partidului. Apoi, delegaţii la Congres, l-an ales in unanimitate pe Max Rei­­mann ca preşedinte de onoare al P. C. German. uruguay: Necunoscuta alegerilor MONTEVIDEO, 25 (Agerpres). — Alegerile ce vor avea loc duminică, în Uruguay, sínt apreciate de agen­ţia Prensa Latina ca „cele mai im­previzibile din istoria acestei ţări“. Spre deosebire de cele precedente, nici un comentator nu se mai încu­metă să facă pronosticuri, Şi a­­ceasta, deoarece, în peisajul elec­toral tradiţional a intervenit, pen­tru prima dată din 1830, de cînd, în mod invariabil, cele două parti­de — Colorado şi Blanco — s-au succedat la putere, o a treia necu­noscută. Prin crearea „Frente • Am­­plio“ — o coaliţie a forţelor de La Frankfurt (R.F.G.j' a avut loc o puternică demonstraţie pentru interzi­cerea partidului intitulat „national-democrat", partid de extremă dreaptă, nazist. stînga, în componenţa căreia intră Partidul Comunist. Partidul Demo­­crat-Creştin, Partidul Socialist, ari­pile dizidente ale partidelor Colo­rado şi Blanco, precum şi alte gru­pări independente — alegătorilor uruguayeni le-a fost oferită posibi­litatea unei alternative. Platforma electorală a candidatului acestei coaliţii a forţelor de stînga. Liber Seregni, conţine un evantai larg de reforme structurale, capabile să scoată ţara din impasul economic în care se află şi să asigure dezvol­tarea independentă a ţării. Sistemul electoral foarte compli­cat face şi mai grea aprecierea şan­selor în alegeri. Potrivit, constitu­ţiei uruguayene, fiecare partid poate să propună mai mulţi can­didaţi, iar cel care obţine mai multe voturi îşi atribuie, în mod automat, şi voturile candidaţilor aceluiaşi partid. La aceste alegeri particip«, în, afara lui Liber Seregni, candi­daţi din partea partidului Blanco partidului Colorado şi a unei frac­ţiuni creştin-demoerate. O altă necunoscută o va constitui şi noii alegători — tineri între 18 şi 23 de ani — care, potrivit unor sondaje prealabile, 'înclină, cei mai mulţi, pentru candidatul coaliţiei „Frente Amplio“. Chiar şi în condiţiile tensiunii ce domneşte în aceste zile în Uru­guay, ca urmare a provocărilor ele­mentelor de dreapta împotriva can­didaţilor şi sediilor forţelor de stîn­ga, o concluzie — subliniată şi de ziarul „Le Monde“ — se impune „Stingă are, pentru prima oară, şansa să ajungă în frunte“. REftUTAŢI SOCIAL-ECONOMICE CAPITALISTE Criminalitatea in S.U.A. Prpsa americană a publicat recent două comunicate oficiale cu privire la situaţia infracţio­nală în S.U.A. în cursul anului 1970 Unul aparţine Biroului Fe­deral de Investigaţii — F.B.I., iar celălalt Ministerului Justiţiei. Pornind dé la o' realitate îngri­jorătoare — aceea că rata 'cri­minalităţii este în continuă cre­ştere în S.U.Ä. — rapoartele dau insă acestui adevăr, ilustrat convingător de cifre, o interpre­tare diferită. După opinia minis­trului justiţiei, John Mitchell, semnatarul raportului ministeri­al, criminalitatea este in creşte­re, dar indicele acestui proces înregistrează, în mod relativ, va­lori an de an mai scăzute Directorul F.B.I., J. . Edgar Hoover, insistă ' însă asupra „şanselor“ americanului mijlociu de a deveni victima unei crime, răniri sau a unui furt, „şanse“ care au crescut de două ori şi jumătate in decursul ultimilor zece ani. In momentul de faţă, fiecare al treizeci şi şaselea a­­merican este victima unuia din delictele amintite. Deci, în timp ce unii afirmă că pericolul nu este chiar aşa de mare, ceilalţi — mai aproape de adevăr — încearcă să-l îngroaşe. Explica­ţia o putem găsi în unul din foiletoanele cunoscutului comen­tator al vieţii americane, Art Buchwald, care lămureşte cu ironie cele două interpretări absolut contradictorii; ministrul vrea să dovedească, cu orice preţ, că Administraţia ia în serios promisiunile preelectorale ale preşedintelui privind lupta împotriva criminalităţii, în timp ce argumentele directorului F.B.I. tind să-i înspăimînte pe contribuabili, pentru a obţine, în felul acesta, o majorare a bugetului şi, implicit, a efecti­velor F.B.I. Care este însă adevărul ? Dacă în 296$, deci înainte de instaurarea actualei Administra­ţii, pe teritoriul S.U.A. au fost comise 4 466 550 infracţiuni gra­ve, în anul 1970 numărul delic­telor majore s-a ridicat la 5 568 200. Cea mai mare concen­traţie a activităţii infracţionale se situează în marile oraşe; de­lictul „preferat“ îl reprezintă furturile, în special devalizarea băncilor. Numărul furturilor o­­perate în bănci a sporit în 1970 cu 29 la sută faţă de 2969. Element . bizar i statisticile F.B.I. nu includ în categoria in­fracţiunilor grave delictele pe care le reprezintă folosirea, in­troducerea prin contrabandă, prelucrarea şi desfacerea drogu­rilor. $i tocmai delictele de acest fel au înregistrat în cursul anu­lui trecut şi în prima jumătate a anului curent o extindere atît de catastrofală, încît în raportul său către Congres, în care cerea aprobarea unui buget special pentru lupta împotriva droguri­lor, însuşi preşedintele Nixon a calificat narcomania drept „ina­micul public nr. 1.“ Comunicatul F.B.I. mai are însă o carenţă foarte gravă. El se ocupă numai de efectele creş­terii criminalităţii, trecînd cu vederea cauzele acestui feno­men, care se traduc prin pro­funda criză a societăţii ameri­cane, provocată de prelungirea războiului în Indochina, creşte­rea şomajului, nesiguranţa zilei de miine şi recesiunea econo­mică. ° altă cauză ar fi aceea a co­rupţiei organelor menite, prin statutul şi atribuţiile lor, să sto­peze creşterea criminalităţii. Majoritatea delictelor grave in­tră în competenţa poliţiei, a procuraturii şi a tribunalelor din diferite state ale S.U.A. Dar tocmai aceste organisme se do­vedesc adeseori a fi in strînsă legătură cu „crima organizată“ pe care o profesează marile bande — „sindicatele crimei" şi îndeosebi Cosa Nostra. Pe de altă parte, F.B.I. se arată insă mai preocupată de înăbuşirea opoziţiei faţă de războiul din Vietnam, a mişcării pentru drepturile cetăţeneşti, a luptei împotriva discriminării rasiale. Un exemplu edificator în acest sens este Şi faptul că şase sute dintre cei 10 000 de agenţi ai F.B.I. nu au făcut altceva, timp de. cîteva luni, dealt să o urmă­rească, pentru a o aresta, pe cunoscuta militantă progresistă Angela Davis. In acelaşi timp. pe lista primelor zece persoane căutate de F.B.I., care este afi­şată în toate locurile publice, sîht trecute mai ales numele membrilor unor mişcări protes-, tatare, ale participanţilor la de­monstraţii împotriva politicii cercurilor guvernante şi mai pu­ţin frecvent cele ale autorilor unor delicte grave. Cea mai mare razie întreprinsă vreodată de poliţie şi de F.B.I., cu ajutorul armatei, a avut loc anul acesta în mai. Obiectul său nu se referea, însă, la nici unul dintre „delictele majore" menţi­onate în comunicatul citat mai sus. Operaţiunea s-a soldat cu arestarea a 13 000 persoane „vi­novate“ de „crima" de a fi luat parte la valul de demonstraţii împotriva războiului din Indo­china, care a străbătut în luna mai întreg teritoriul Statelor Unite. Judecarea şi pronunţarea sentinţei nu a durat mai mult de trei minute pentru fiecare dintre acestea, RADU 0RECEANU Creşterea preţurilor la bunurile de larg consum In numeroase ţări occidentale au continuat să crească, în ulti­mele săptămîni, preţurile la diferite articole de larg consum. Astfel, preţurile la produsele alimentare au crescut in Marea Britanie, în noiembrie a.c., cu aproximativ 5,5 la sută faţă de nivelul lunii februarie 1971 — anunţă ziarul „Financial Times“. Cele mai accentuate creşteri s-au înregistrat la carne, lactate, ouă şi peşte. Principalele victime ale valului de scumpete sínt miile de familii de şomeri, pensionarii şi salariaţii cu lefuri mici. In cel mai mare oraş al Statelor Unite, New York, costul ga­zelor naturale a crescut cu 12,5 la sută. Aceasta a atras automat scumpirea energiei electrice şi a termoficării. Din ianuarie viitor, un mare număr de apartamente ale oraşului vor fi afectate de scumpirea chiriilor. Ziarul vest-german „General Anzeiger“ publică, făcînd un bi­lanţ pe o perioadă mai îndelungată, date privind creşterea preţu­rilor în R. F. a Germaniei la articole de primă necesitate, precum şi la retribuirea serviciilor comunale şi de transport în intervalul 1951—1971. In această perioadă preţurile la produsele alimentare au crescut cu 50 la sută, taxele pentru încălzire şi energie electrică — cu 84,6 la sută, chiriile — de aproape trei ori, iar taxele pentru transportul orăşenesc — cu 70 la sută. In felul acesta, în ansamblu, costul vieţii a crescut, în ultimele două decenii, în R, F. a Ger­maniei, cu peste 57 la sută. (Agerpres) REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, strada Brezoiano nr. 13, telefon 13 4314 | 141472. Abonamentele Mfac 1» oflcUle poştale, factori) poşta» şi difuzor» din întreprinderi şl Institut». Tiparul: întreprinderea poligrafică „INFORMAŢIA" 40 368 /

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék