Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)

1971-12-01 / nr. 6974

NICOLAE TUDORACHE, secretar ION MIHALCEA, primarul comunei rul comitetului de partid al C.A.P. Dridu : „Oamenii de la noi sunt Patru Fraţi . „Este nevoie de mai harnici. De modul cum ne organimult sprijin din partea specialiştizăm activitatea depind succesele şi lor noştri, mai mult interes şi atunci producţia de cereale în 1972", producţiile vor fi altele". CONSTANTIN BENGA, secretarul comitetului comunal de partid Dridu : „Avem forţe suficiente pentru a transpune în practică prevederile din proiectul pentru desecări". GH. STAVĂR, vicepreşedinte al C.A.P. Dridu : „Aplicarea corectă a proiectului de desecări ne va aduce un spor de venit de 1000 lei la hectarul scos de sub ape". VIATA DE PARTID Două întrebări pe adresa comitetelor comunale: * Aţi revăzut programul de educare socialistă a maselor? * Ce obiective au fost realizate din acest program ? liiiimgiiiiisisEimiiiii liüSiSiiiiiiiiiiigiiiiiin Încă din faza dezbaterii documentelor din iulie, organele şi organizaţiile de partid din judeţul nostru şi-au conturat în programe de măsuri obiective menite să dea o nouă orientare, să perfecţioneze formele şi metodele muncii politico-educative, în spiritul măsurilor adoptate, a sarcinilor izvorîte din programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid, au avut loc acţiuni care au intensificat şi diversificat activitatea de educare socialistă a maselor. Pentru a vedea în ce măsură există preocupare în înfăptuirea obiectivelor din programele educării comuniste cât şi pentru revizuirea acestor obiective în lumina noilor sarcini desprinse din documentele adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c., ne-am adresat tovarăşului CONSTANTIN STANILA, locţiitor al secretarului comitetului comunal de partid Chirnogi. Iată ce răspunsuri am primit de la interlocutorul nostru. iiiimmiiimmimiiii — Descifrînd sensul indicaţiilor date de secretarul general al partidului, comitetul comunal a revăzut şi refăcut programul privind munca politico-educativă. Membrii comisiei de propagandă şi învăţămint au analizat obiectiv cu obiectiv ce s-a înfăptuit, ce mai avem de realizat, ce sarcini noi trebuie înscrise în programul educării socialiste a maselor. Cu acest prilej am remarcat că acolo unde nu s-au fixat răspunderi concrete nici rezultatele nu sunt pe măsura posibilităţilor, în asemenea situaţii nu ai nici pe cine controla. Am înscris, de aceea, în program şi repartizarea de sarcini concrete membrilor de partid. La şcoala generală, de pildă, profesoara Carmen Ionescu a primit sarcina pregătirii unor informări politice. Este o plăcere să vezi cu cită seriozitate şi pasiune îşi îndeplineşte sarcina primită. La fel stau lucrurile şi cu tehnicianul Mihai Istode de la C.A.P. „8 Martie“. El organizează periodic convorbiri cu cooperatorii cărora le explică semnificaţia unor evenimente interne şi internaţionale. Am realizat, totodată, o reaşezare a sarcinilor şi la nivelul comitetului comunal de partid. Pentru a ajuta mai bine organizaţiile de bază la pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale, a unor acţiuni, toţi membrii comitetului şi ai activului de partid au primit răspunderi precise. Amintesc aci pe Ilie Stănimir, Ion Cotoban, Gheorghe Vlăsceanu, Nicolae Bodoloacă, Nicolae Dicu şi alţii care realizează o temeinică muncă de îndrumare a birourilor organizaţiilor de bază, de informare a organului comunal cu problemele ce frămîntă pe comunişti, pe toţi cooperatorii şi salariaţii din comună. iimimmmicgiPfRisiii Este în curs amenajarea punctului de informare şi pregătire metodică. In cîteva zile va fi gata. Am concentrat aici forţe însemnate. De organizarea documentaţiei se ocupă bibliotecara Maria Păduraru. De baza materială mă ocup personal. Colectivul punctului de informare va avea ca responsabil pe Vespasian Stefanian. Un întreg capitol în programul de măsuri este dedicat muncii politice de masă. Din multitudinea obiectivelor mă voi rezuma la cîteva. Un larg colectiv de intelectuali a fost cuprins în brigada ştiinţifică locală, ingineri, medici, profesori, comunişti cu experienţă în munca cu oamenii. Pe baza unui plan de activităţi acest colectiv a şi trecut la organizarea de expuneri, întîlniri cu cetăţenii, răspunsuri la întrebări. Cu ajutorul brigăzii ne propunem ca în perioada de iarnă să acţionăm diferenţiat pe categorii de oameni : tineret, femei, cooperatori, mecanizatori, pentru a asigura o informare pe înţelesul lor şi în raport cu specificul preocupărilor lor. Şi-au inaugurat activitatea brigada artistică de agitaţie şi gazeta satirică. Ele biciuiesc anumite mentalităţi şi aspecte negative din comună. La rîndul lor, agitatorii au fost grupaţi pe structura cercurilor de citit din localitate. Trebuie să spun că un obiectiv nu l-am realizat. Este vina noastră că foaia volantă a rămas doar un deziderat. In momentulde faţă ne preocupă adunările de dare de seamă şi deschiderea învăţămîntului de partid în cursurile de la sate. Pentru realizarea bună a acestor obiective au fost concentrate forţe însemnate. Cred că menţinînd programul de educare socialistă a maselor în centrul activităţii noastre vom reuşi să creştem necontenit rolul conducător al organizaţiilor de partid, să mobilizăm masele la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. P. MATEI STEAGUL ROŞUsmm Activitatea d producţie (Urmare din pag. 1 artie 1972) ce va fi urmat de 30 de ţesătoare. Obiectivul prelegerilor: „Cum se va asigura buna funcţionare a războaielor pneumatice ?“, precum şi pregătirea tuturor lucrătoarelor în vederea unei bune supravegheri a 14—16 războaie. In continuare, datorită măsurilor întreprinse, se va asigura îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate, tot prin intermediul unui curs de 3 luni şi fără scoaterea din producţie, la 30 de filatoare. Şi de astădată, instruirea urmăreşte însuşirea de către fiecare „elevă“ a caracteristicilor utilajelor ce vor intra în funcţiune, buna pregătire pentru a produce la parametrii proiectaţi ai fiecărei maşini. Şi în sfîrşit, cursuri asemănătoare vor ta masa- io®, şi pentru alte meserii — albitori, cardatori, mecanici etc. Nu s-a scăpat din vedere nici pregătirea tehnicienilor, maiştrilor şi inginerilor, care vor avea posibilitatea să fie informaţi în mod constant cu ultimele noutăţi de specialitate, prin intermediul unor expuneri, al unor dezbateri la a căror reuşită îşi vor da concursul cadre de specialitate. Apreciind activitatea pregătitoare dusă în vederea desfăşurării la un nivel superior a procesului de producţie pe 1972, trebuie avuţi în vedere şi alţi factori care concură la reuşită. Este vorba, printre altele, de necesitatea asigurării unui climat de înaltă responsabilitate profesională, astfel ca fiecare salariat, indiferent de locul de muncă ocupat, să se achite cu conştiinciozitate de sarcinile de producţie ; de asemenea, este“nevoie’-'sâ* se urmărească stabilitatea cadrelor, dat fiind că fluctuaţia acestora a creat deseori necazuri în munca întreprinderii. Şi, în sfîrşit, încă o problemă. Desigur că, dotarea procesului tehnologic cu utilaje moderne asigură o creştere simţitoare a producţiei. Considerăm însă că nu este suficient ca Fabrica de vată Buftea să se mulţumească cu atît. Experienţa acumulată, largile posibilităţi de care dispune întregul colectiv, recomandă să se studieze căile pentru o cit mai bună organizare a muncii, punîndu-se accentul pe o aprovizionare ritmică cu materii prime şi materiale, asigurarea asistenţei tehnice pe schimburi, revizia periodică a utilajelor etc., ceea ce va duce fără îndoială la consemnarea un.:.- rezultate tot mai semnificative, corespunzătoare cerințelor unei economii moderne. „PUTEM ŞI TREBUIE SA REDĂM AGRICULTURII Întreaga suprafaţa (Urmare din pag. 1-a) în imposibilitatea de a produce ceva . Din această suprafaţă, 600 ha. se află pe terenurile repartizate brigăzii pe care o conduc, ne relatează Iosif Gheorghe, brigadier de cîmp. Dacă specialiştii pe care-i avem în cooperativă ar fi pus mai mult suflet în această direcţie, desigur că azi multe din aceste hectare puteau să producă la nivelul stabilit prin plan. — Dacă tovarăşul ing. Constantin Stan era mai mult interesat în problemele agriculturii, o bună parte din cele 700 ha. puteau să producă măcar furaje dacă nu cereale sau legume. Așa... aici cresc doar ierburi nefolositoare, completează ideea tov. Nicolae Preda, secretarul comitetului comunal de partid Adîncata. C.AP. DRIDU Doua zile pline Vineri seara, la Comitetul comunal de partid Dridu, secretar Constantin Benga, au fost puse la punct ultimele amănunte în legătură cu acţiunea „Desecări“. — Planul de măsuri întocmit de comandamentul comunal constituit în vederea acţiunii „Desecări“, explică tov. Ion Mihalcea, primarul comunei, este de acum cunoscut de fiecare cetățean din comuna noastră. — Și sintem siguri că în următoarele două zile o bună parte din sarcina imediată de 5 000 m.c. de pămînt dislocat pentru desecarea celor 600 ha. de teren afectat de umiditate va fi efectuată sîmbătă și duminică, ne spune Gheorghe Stavăr, secretarul Comitetului de partid şi vicepreşedinte al C.A.P. Sîmbătă şi duminică, s-a lucrat din plin la Dridu. Unul dintre ţăranii cooperatori aflaţi pe şantier ne spunea că dacă şi în august se lucra cu aceeaşi pasiune şi dăruire, în prezent întregul volum de muncă era încheiat. In cele două zile au fost dislocaţi 850 m.c. de pămînt, construindu-se peste 600 m.l. de canaleşi şanţuri de scurgere a apelor. La acţiune au participat peste 920 cetăţeni din comună. S-au evidenţiat în mod deosebit cetăţenii Florea Zamfir, Nicolae Sintescu, Mihai Popa, Nicolae Neacşu şi cadrele de conducere de la nivelul comunei, care au lucrat cot la cot cu ceilalţi cetăţeni. Cursurile agrozootehnice de masă in iarna 1971-1972 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie au stabilit modul de instruire profesională, în perioada de iarnă, a membrilor cooperatori şi a lucrătorilor din unităţile agricole de stat. Potrivit programului elaborat, cooperativele, întreprinderile agricole de stat, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi unităţile asociaţiilor intercooperatiste vor iniţia — după terminarea lucrărilor la cîmp — cursuri de instruire şi perfecţionare, în organizarea cursurilor, s-a avut în vedere profilul locului de muncă. Astfel, pentru cei care lucrează în producţia vegetală, ele se vor desfăşura pe ramuri de producţie, iar pentru cei care lucrează în zootehnie — pe specii şi categorii de animale. Vor exista, de asemenea, cursuri speciale pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în sere, în producerea de răsaduri sau la culturi irigate, în unităţile unde sunt echipe de mecanizatori şi cooperatori vor funcţiona cursuri mixte. Se prevede ca expunerile şi dezbaterile să fie însoţite de demonstraţii şi aplicaţii practice. Concomitent, la căminele culturale şi cluburile din unităţile agricole se vor organiza conferinţe, consultaţii, seri de întrebări şi răspunsuri, sfaturi practice, proiecţii de filme şi diapozitive pe teme agrozootehnice şi economice. Tot în perioada desfăşurării învăţămîntului agrozootehnic de masă, Ministerul de resort şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole, în colaborare cu Televiziunea, vor programa cicluri de lecţii televizate pe ramuri de producţie agricole, la care îşi vor da concursul specialişti cu experienţă din unităţile de producţie, de cercetare şi de învăţămînt. Campionatul judeţean de fotbal la finalul unui sezon S-a tras cortina peste sezonul fotbalistic al echipelor de categorie judeţeană. Un campionat cu un bun nivel valoric, o competiţie în care nu numai numărul mare de echipe a reprezentat un succes ci însăşi competiţia, prin regularitate, prin pasiunea jucătorilor şi a conducătorilor echipelor participante. Fireşte că se cuvine în primul rînd să adresăm cuvinte de laudă organizatorilor acestui campionat judeţean, largului activ obştesc care s-a preocupat să asigure cadrul optim disputării jocurilor. Am cunoscut, în decursul desfăşurării celor 240 de partide la categoria „Onoare“, şi numeroase minusuri, fie datorită modului cum s-au ocupat echipele organizatoare de a crea climatul cel mai bun, fie datorită unor arbitri certaţi cu etica, fie publicului de multe ori lipsit de obiectivitate etc. etc. S-a adăugat şi starea terenurilor, unele improprii unui joc de fotbal ce se vrea de calitate, fără instalaţiile aferente, atît de necesare unui teren de fotbal. Prima parte a campionatului s-a încheiat cu victoria echipei C.A.P. Ciorogîrla, campioană de toamnă a judeţului Ilfov. Toate laudele pentru această formaţie, pentru felul cum a fost pregătită, pentru dîrzenia cu care jucătorii şi-au apărat şansele. Ultima etapă a fost decisivă pentru stabilirea campionatului de toamnă deoarece s-au întîlnit echipele cu şanse egale, Ciorogîrla şi Domneşti. Rezultatul de egalitate cu care s-a încheiat jocul a dat cîştig fotbaliştilor din Ciorogîrla, care au un golaveraj superior. In această ultimă etapă s-au înregistrat cîteva rezultate de-a dreptul surprinzătoare. De pildă, Cinematografia Buftea a pierdut pe teren propriu la un scor neobişnuit. Oare ce s-a întîmplat în acest ultim joc al sezonului ? Tot atît de surprinzătoare este şi absenţa de la joc a unei echipe care s-a numărat la un moment dat printre protagonistele campionatului, Avîntul Cosoba. Şi în sfîrşit, rezultatul care a constituit pentru noi cu adevărat o nedumerire a fost înfrîngerea Viitorului Dragomireşti de către Gloria Comana. Campionatul s-a încheiat. Va trebui ca fiecare asociaţie sportivă cu echipă în campionatul judeţean să facă o amplă analiză a modului de comportare a jucătorilor, dar mai ales să stabilească un plan concret de pregătire în perioada de iarnă, premergătoare returului campionatului PETRE CRISTEA Iată cum se prezintă clasamentul la terminarea turului categoriei „Onoare” : CALEIDOSCOP • In statele Unite este anunţată apariţia unei cărţi intitulate „Viaţa lui Randy Matson“ (celebrul aruncător de greutate american). Cartea, care ulterior va fi tradusă in mai multe limbi, este scrisă de ziaristul american Carlton Stowers. * • în cursul acestui an atleţii iugoslavi au doborit sau egalat nu mai puţin de 47 recorduri naţionale (27 la bărbaţi şi 20 la femei). Este, trebuie să recunoaştem, un adevărat record al recordurilor. • Mill Reef, ciştigătorul Derbyului de galop al Angliei şi al Marelui Premiu al Arcului de triumf, a fost desemnat de către Asociaţia hipică a Marii Britanii ,,cel mai bun cal din lume“ în acest an. Ca urmare a unei înţelegeri între federaţiile interesate echipa, reprezentativă de baschet a Senegalului ca şi cele mai bune echipe de club din această ţară vor fi îndrumate de către tehnicieni iugoslavi. De altfel, mai mulţi medici şi antrenori de baschet senegalezi au efectuat de curind un stagiu de perfecţionare pe lîngă cele mai renumite cluburi din Belgrad. • Intr-un recent meci din cadrul campionatului de fotbal al Franţei, actuala revelaţie, Nimes, echipa unde joacă şi compatrioţii noştri Voinea şi Pîrcălab, a surclasat pe Red Star cu 5—1. Trei din cele cinci goluri ale învingătorilor au fost opera lui Voinea. • „Mini — campionatul mondial“ competiţie care se va desfăşura anul viitor în mai multe oraşe din Brazilia cu ocazia împlinirii a 150 ani de la proclamarea independenţei acestei ţări, va fi televizat în întregime şi în culori în Europa şi in toată America latină. In acest sens Confederaţia braziliană a sporturilor, organizatoarea acestei mari manifestări, a încheiat un acord cu două renumite societăţi de televiziune, „Eurovision“ şi „Tele System" Arbitri — călăi şi victime îmi plac arbitrii de fotbal. Am o nestâpînită simpatie pentru ei , aşa cum alţii se dau în vînt după actorii de cinema, vedetele de muzică uşoară sau castraveciorii în saramură. Nu cunosc ceva mai înduioşător decit intrarea pe teren înainte de începerea unui meci. Acolo, în imensul spaţiu gol înconjurat de vacarmul pirotehnic al unui amfiteatru in erupţie, arbitrul de fotbal păşeşte decis să înfrunte, de cele mai multe ori, fluieratul ostil a 50 de mii de pasionaţi, el care n-are dreptul să fluiere, decit, cel mult, 22 de oameni. Privindu-l cum înaintează cu balonul lipit de corp, îmi vine în minte imaginea înduioșătoare a tatălui meu, vara, cind se întorcea de la treabă, aducîndu-ne în fiecare seară, cu gestul autentic al arbitrului de azi, un cantalup garantat la calitate de originea dobrogeană a părintelui meu. Poate că şi această viziune să contribuie la simpatia mea pentru cavalerii fluierului. S-ar putea... Am cunoscut, în lungul meu concubinaj cu fotbalul, zeci, sute, poate chiar mii de arbitri. Dar din această impozantă cohortă gătită în negru şi înarmată cu ţignal, memoria mea a reţinut, cu predilecţie, doar două nume. Numai doi oameni. In rest, o imagine cenuşie, tristă.... Primul se numea Langenus şi venea din Belgia. Era lung şi slăbănog ca o prăjină de uscat rufe şi se purta după moda bicicliştilor de la sfîrşitul veacului trecut . Dar ce autoritate avea acest ,,caraghios“ pe teren împărţea pur şi simplu deciziile ca un preşedinte de la Curtea Supremă, fără drept de apel. Şi nimeni nu s-a gîndit vreodată să-i ceară explicaţii, aşa cum se întîmplă azi, tot mai des, pe toate terenurile de joc din lume .Pentru că Langenus, pe lingă o perfectă cunoaştere a regulamentului, o cinste exemplară, mai poseda o calitate : nu-i era frică de nimeni, nu se temea de nimeni , nici de gazde, nici de musafiri. L-am văzut arbitrind de 2—3 ori şi impresia pe care mi-a lăsat-o stăruie şi azi în memoria mea niţeluş ofilită. Al doilea „erou“ era român. II chema Denis Xifando şi afirm cu toată seriozitatea pe care mi-o conferă o vîrstă care îmi refuză cam de multişor elanurile necontrolate, că în 20 de ani de activitate Xifando n-a cunoscut contestaţia umilitoare şi zgomotoasă a... tribunelor. Ceea ce mi se pare extraordinar. Dar să revenim pe pămînt. Im ultimul meci pentru Cupa cupelor, dintre Sporting Lisabona și Glasgow Rangers, arbitrul Van Ravens a acordat, după scurgerea timpului reglementar, prelungiri, deoarece echipele se aflau la egalitate. Dar cînd, după prelungiri, scorul era tot egal, Ravens n-a ezitat , cite 5 lovituri de la 11 metri. Formalitate care a avantajat pe portughezi declaraţi învingători... de arbitru. Spun de arbitru, pentru că UEFA a fost de altă părere. Ea a notificat răspicat atît părţilor cît şi Domnului Ravens că regulamentul este categoric : dacă şi după prelungiri scorul rămîne egal, golurile marcate în deplasare contează dublu. Deci, învingători. . scoţienii, cu »—6. Cu alte cuvinte, Glasgow s-a calificat pentru turul următor, iar Sporting e cîştigat... un concurs de penaltyuri. Care, e drept, nu-i aduce nici un avantaj palpabil, decit, poate, satisfacţia de a-şi fi învins adversarul într-o „competiţie de consolare“, creată de un arbitru generos sau... ageamiu în ceea ce priveşte tainele regulamentului. Dar arbitrii nu sunt chiar totdeauna doar cauzele directe sau unice ale unor neplăceri. Uneori mai sunt şi victime. Ascultaţi : Celebrul jucător brazilian Brîto a lovit pe arbitru, cu ocazia meciului Vasco da Gama — Botafogo. Or, codul brazilian de disciplină sportivă prevede pentru asemenea „îndeletniciri“ o suspendare variind între unul şi doi ani (art. 110). Deci arbitrul va primi satisfacţia cuvenită. Se intîmplă însă ca Brito să fie un jucător „scump“ pe care nu e rentabil să-l trimiţi in sinul familiei pentru un termen atît de îndelungat. Şi atunci, echipa lui — Botafogo — s-a gîndit la o combinaţie : regulamentul neprevăzînd suspendări disciplinare decit pe teritoriul brazilian, ce-ar fi să-l închiriem pe năbădăiosul fundaş central unei echipe din străinătate care abia aşteaptă să-şi... întărească potenţialul, după cum se spune. Tată, deci, că nici agresorul ..pedepsit" n-are de ce să atragă compătimirea sufletelor sensibile. Mai ales că arbitrului pălmuit... i s-a jucat o farsă sinistră. Ceea ce e de natură să bucure pe toţi partizanii fotbalului... fără arbitri. FRED GHENĂDESCU Conştiinciozitate şi iniţiative investite în obiective şi acţiuni rodnice (Urmare din pag. 1) plantarea de arbuşti şi flori, extinderea alimentării cu apă pe noi străzi, înfrumuseţarea sediilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor economice sunt numai cîteva din realizările obţinute prin munca entuziastă depusă de cetăţeni. De altfel, Olteniţa este oraşul care anul acesta a adăugat cele mai multe elemente de urbanism modern chipului ei şi care a făcut paşi mari spre ştergerea deosebirilor care existau şi mai există între cartierele mărginaşe, îndeosebi intre fosta Olteniţă rurală şi centrul oraşului. Aspiraţia locuitorilor Olteniţei de a ridica localitatea în care trăiesc şi muncesc printre oraşele de frunte ale ţării în ce priveşte elementele de urbanism, curăţenie şi înfrumuseţare se vădeşte şi în faptul că economiile realizate în acest an prin munca voluntar-patriotică sunt de peste 16 milioane lei, revenind pe locuitor 908 lei, una din cele mai bune medii pe judeţ şi poate printre cele mai mari pe ţară. Comunele judeţului se prezintă şi ele la ora bilanţului cu rezultate remarcabile care, nu greşim dacă afirmăm, au sporit gradul lor de urbanism, apropiind cu încă un pas şi pe această cale condiţiile de viaţă ale populaţiei săteşti de cele ale oraşului. Merită în mod deosebit relevat spiritul de iniţiativă al multor comitete executive ale consiliilor populare comunale (Gîrbovi, Bolintin-Deal, Chirnogi, Izvoarele, Vedea, Vidra, Găujani, Adunaţii-Copăceni, Frumuşani, Ghimpaţi, Petrăchioaia, Şoldanu, Ulmeni, Moviliţa, Gogoşari, Snagov, Vărăşti, Manasia şi altele, care, consultîndu-se permanent cu cetăţenii au putut sesiza, pe lingă necesitatea cuprinderii în planurile de acţiuni a unor obiective cu caracter permanent, care decurg din schiţele de sistematizare şi alte obiective izvorîte din unele nevoi locale. De pildă, 1971 este anul în care, cu sprijinul activ al cetăţenilor s-au construit în aproape 10 comune staţii adăpostite pentru transportul în comun pentru autobuzele I.T.A. şi I.T.B. în alte comune ca de exemplu Vidra şi Găujani, s-au amenajat prin folosirea resurselor locale şi a muncii patriotice, pieţe comunale. La Polintin-Deal, Chirnogi, Gogoşari, Ghimpaţi, Snagov şi altele, comitetele de cetăţeni au preluat asupra lor extinderea gardurilor din prefabricate pe lungimi carede la comună la comună variază între 3 km pînă la 10 km. Cişmele publice şi racordarea şcolilor şi a dispensarelor la reţeaua de apă potabilă s-au realizat în numeroase comune, printre care Axintele, Joiţa, Bolintin Vale. Sub conducerea deputaţilor, meseriaşii din numeroase comune (Manasia, Epureşti, Gîrbovi, Izvoarele şi Lulea) şi-au adus contribuţia la efectuarea manoperei calificate la unele construcţii şcolare şi a altor obiective social-culturale ca dispensare, magazine săteşti etc. Condensate in cifre toată această multitudine de obiective variate ca funcţie social-culturală, înseamnă valoric peste 314 milioane lei, ceea ce revine 400 lei, pe locuitor. Aceste cifre mai reprezintă şi o depăşire a angajamentului iniţial luat pe judeţ cu peste 73 milioane lei. Desecările şi irigaţiile formează un obiectiv de cea mai mare importanţă economică înscris în planul de acţiuni al întrecerii patriotice pe acest an. Pe baza indicaţiilor biroului Comitetului judeţean de partid, Comisia permanentă de deputaţi pentru probleme de agricultură şi silvicultură, în colaborare cu specialiştii Direcţiei generale agricole, au întreprins un larg studiu de cercetare in 31 de comune ale judeţului. Prin consultarea amănunţită a deputaţilor comunali şi a cetăţenilor din fiecare localitate asupra situaţiei unor terenuri şi cursurilor de ape, a izvorît un proiect cuprinzător de desecare a unor bălţi şi dirijarea apelor pe canale spre a fi folosite,după vrerea oamenilor în lunile de arşiţă. La Axintele, Călugfăreni, Gîrbovi, Manasia, Moara Vlăsiei, Nuci, Radovanu, Tunari, Mitreni şi Valea Măcrişului unde munca politică de lămurire desfăşurată de primari, de deputaţi a fost dusă cu suflet, cu răspundere s-au obţinut rezultate dintre cele mai bune. Oamenii au înţeles că preschimbarea prefiguraţiei de sute de ani a unor locuri stă în puterea lor şi mai ales este în folosul creşterii producţiei la hectar, prin cîştigarea de noi terenuri pentru agricultură. Din păcate, însă, multe primării au rămas încă datoare la antrenarea cetăţenilor la realizarea săpăturilor de canale de drenaj sau irigaţii, acestea mergînd mai mult pe realizarea acelor obiective aflate la vedere, în special la centrul civic, şi lăsînd pe planul al doilea un astfel de obiectiv economic determinant pentru dezvoltarea economică a localităţilor. Nu ne putem împăca cu un asemenea stil de lucru cum este acela al comitetelor executive ale consiliilor populare Crevedia Mare şi Ogrezeni, care avînd plan eşalonat pe grafic pentru a participa la executarea lucrărilor din sistemul de irigaţii şi desecări Ilfovăţ, au acţionat sporadic, fără o antrenare activă a unităţilor economice şi a cetăţenilor din comunele respective. Procentul realizat pînă acum de aceste comune — între 10—13 la sută din planul anual — este departe de a oglindi posibilităţile existente şi de a justifica exercitarea în mod creator a prerogativelor cu care sunt investite legal consiliile populare comunale, în curind pe „podiumul învingătorilor“, al cîştigătorilor întrecerii patriotice pe judeţ vor urca cei mai buni dintre cei mai buni, oraşele şi comunele care au ştiut să canalizeze cel mai bine spre un scop bine definit spiritul gospodăresc, iniţiativele şi energiile existente pe plan local. întrecerea patriotică cu obiectivele sale are, dincolo de aspectul practic de îmbogăţire a zestrei edilitar gospodăreşti a localităţilor şi un mare rol educativ, în focul acţiunilor obşteşti oamenii muncii se călesc politic, trăiesc satisfacţia de a fi coautori nu nimai ai hotărîrilor şi deciziilor organelor locale, dar şi de a se şti chemaţi direct să le traducă în viaţă. La capătul acestui bilanţ se cere însă pentru fiecare lucrător din cadrul organelor puterii de stat, pentru fiecare deputat un spirit analitic, critic şi autocritic. Rezultatele sînt desigur mulţumitoare dar în nici un caz prilej de automulţumire pentru nimeni. De la Ilfov, judeţ limitrof Capitalei, conducerea partidului aşteaptă mult mai mult, în primul rînd în ce priveşte dezvoltarea economică a fiecărui oraş şi sat pe măsura posibilităţilor ce le are ca cea mai mare unitate administrativ-teritorială a ţării. Trebuie să ne fie îndreptat în gînd şi în faptă indicaţiile preţioase date prin documentele plenarei din noiembrie a Comitetului Central al partidului, prin luminosul program al educaţiei socialiste a poporului de a spori, prin activitatea plină de răspundere a fiecărui lucrător, a fiecărui deputat, rolul organizator şi educativ al organelor puterii de stat. Locul ocupat anul trecut de către judeţ în întrecerea patriotică pe ţară a avut darul in multe locuri, oraşe şi comune ale judeţului nostru, să ambiţioneze în sensul cel mai bun al cuvîntului spre fapte vrednice. Vom vedea în curind, cînd se vor da publicităţii rezultatele întrecerii pe ţară ce loc am ocupat, deci cum am îndreptăţit încrederea acordată şi către ce aspirăm în continuare. Fină atunci bilanţ , lucid, reevaluare militantă, realistă asupra a ceea ce ne-a mai rămas de făcut. Numele judeţului şi ceea ce se aşteaptă de la noi, obligă. Pag. a 3-a UN DERBI DE MARE ATRACŢIE DINAMO STEAUA Iarna bate cu insistenţă la uşă şi numărul din ce în ce mai mic de spectatori la meciurile de fotbal îndeamnă la grabă. Trebuie să ne grăbim să terminăm campionatul primei divizii. Am avut în această toamnă multe satisfacţii oferite de „tricolori“, de echipele care ne reprezintă în competiţiile internaţionale. Astăzi se va consuma cea de a 12-a etapă şi programul nu este deloc lipsit de atracţie. De exemplu este foarte interesant de urmărit duelul Crişul — Politehnica care să accentueze lupta pentru evitarea locului 15 din clasament. Jiul, Farul, Universitatea Craiova sunt şi ele destul de preocupate de situaţia lor. Jiul va juca cu Universitatea Cluj şi nu putem spune că le va fi minerilor mai uşor decit la Bucureşti cu Rapidul* Farul va încerca să stopeze ascensiunea Rapidului spre poziţiile pe care în mod normal o revendică valoarea jucătorilor săi. Rapidul are în perspectivă un joc foarte greu cu Tottenham şi partida de la Constanţa este o mare verificare, poate mult mai concludentă decit cea cu Jiul. Fundaşul Lupescu, marea revelaţie a acestui sezon internaţional, ne declara ieri dimineaţă că echipa se află într-o bună condiţie şi vor primi foarte greu gol la Constanţa. Dacă pe înaintaşi îi va ţine verva de duminică, se vor întoarce chiar cu o victorie. U.T.A. se află din nou în centrul atenţiei. A pierdut duminică primul joc din acest campionat, dar este greu de crezut că pe terenul unde a cunoscut satisfacţia unor mari rezultate internaţionale nu va putea învinge pe Universitatea Craiova. Un derbi la Bucureşti este fără îndoială întîlnirea Dinamo—Steaua. Vom revedea marea majoritate a internaţionalilor pe care-i adorăm atît de mult. Partidele Dinamo — Steaua au reprezentat întotdeauna o mare atracţie pentru iubitorii de fotbal. Credem că şi de data aceasta, în ciuda vremii şi probabil a oboselii vizibile a jucătorilor, nu vom veni la... pomul lăudat pe stadionul din şoseaua Ştefan cel Mare. ’M. »»-« Din programul acestei etape me-, ciul A.S.A. Tg. Mureş — ...Dobrin, poate să ne reţină atenţia. Fero- ’ viarii clujeni vor putea oare obţine prima victorie din acest cam- pionat în dauna Petrolului? P. c.