Steagul Roşu, decembrie 1971 (Anul 23, nr. 6974-7000)

1971-12-08 / nr. 6980

Pag. a 2-a Tovarăşi profesori, SATUL VĂ „întilnirea dintre pacient şi profesor a fost deosebit de instructivă“ prof. dr. docent IOAN STOIA . De bună seamă că asemenea intîlniri între profesor şi pacient sunt deosebit de instructive şi bine venite pentru ambele părţi. Am gă­sit la Crevedia pacienţi care pri­vesc cu răspundere tratamentul. Dar am întîlnit şi cazuri nediagnosti­cate, netratate. Nu din vina medi­cului de circumscripţie. Ştiţi cum e cu această boală. (n.r. reumatis­mul). Copilul mic pînă nu plînge... — Mai sînt deci pacienţi care pri­vesc cu zimbetul pe buze... reuma­tismul ?... — Din păcate, da. Am găsit aici 14 cazuri dificile dintre care 8 le-am trimis spre rezolvare la Cen­trul metodologic de reumatologie. Pentru rest, am indicat tratamente. Reumatismul nu trebuie luat în glumă. Complicațiile întîlnite la unele cazuri ne arată că acestea — Ce înseamnă vizita noastră la Crevedia ? Pe concret­­ pacienta I. G. pe care am avut posibilitatea s-o consult aici a suferit opt avor­turi. Doreşte să aibă copii dar din­­tr-o cauză mecanică, organismul nu poate răspunde dorinţei ei. Acum cazul se va rezolva. Tot astfel şi cazul pacientei A. F. care a pier­dut sarcini multiple. O vom ajuta să-şi împlinească dorinţa de a avea copii recomandând-o în acest sens clinicii noastre. — Ce părere aveţi despre acest mod direct de a lua contact cu pa­tologia satului ? — Apreciez că patologia terenu­lui reprezintă o sursă importantă de observaţie. Nu­ poţi fi în con­t Nu este pentru prima oară cînd particip la asemenea manife­stări. Dar şi aici, ca şi la Valea Dragului, la Herăşti, ca şi pretu­tindeni unde am fost, patologia de teren oferă endocrinologului posibi­lli nu sunt tratate ori sunt tratate insuficient datorită faptului că pa­cientul întrerupe tratamentul. — Ce consideraţi că ar trebui să acţioneze mai mult în acest sens ? — Munca de educaţie sanitară. Este necesar să­ perseverăm în această direcţie deşi, sincer vorbind, în genere m-a impresionat gradul ridicat de sănătate al locuitorilor comunei. Apreciez şi nivelul ridicat de cultură ce-i afişează pacienţii. Mi-au plăcut cum au pus întrebă­rile la căminul cultural, ceea ce dovedeşte că cineva se ocupă în această direcţie de ei. — O recomandare ? — Să se spulbere ideea că reu­matismul este nevindecabil. Aş recomanda perseverare. Multă în­credere în medic, tact cu problemele specifice pato­logiei terenului menţinîndu-te nu­mai la nivelul legăturii mijlocite de cabinet. Observaţiile din teren au fost întotdeauna preţioase. Am avut aici nişte cazuri interesante. —■ Ce v-a impresionat în mod deosebit ? — îndrumarea eficientă pe care o fac cadrele medicale locale. Deşi, un caz, aş spune singular, mi-a atras atenţia în mod deosebit. O pacientă din Crevedia care mi-a spus : „Nu mai nimeream eu la dispensar. Dar am auzit că vin nişte tovarăşi profesori !“ Deci, atenţia noastră să se circumscrie unei sfere mai largi de răspundere, litatea unor observaţii preţioase. — Vă referiţi exclusiv la sfera specialistului ? — Nicidecum. Noi, profesorii, am stat de vorbă cu sătenii ca de la om la om. Faptul că am purtat halat alb nu m-a împiedicat să aflu care sînt de fapt problemele satului, ce anume îi frămîntă pe oameni, ce aspirații au. — Cineva din sala căminului cul­tural v-a pus o întrebare legată de funcţionarea glandei tiroide... — Da... și m-a impresionat în mod deosebit. Apreciez nivelul ri­dicat de cunoştinţe al pacienţilor. — Am răspuns cu mult interes chemării adresate şi voi răspunde şi de acum înainte. Sunt convins că prin aceasta înfăptuim un act util. Grija faţă de sănătate consti­tuie astăzi o realitate puternică şi preocuparea statului în această di­recţie este foarte evidentă. — Tovarăşii din sala căminului cultural v-au atacat frontal cu problema stărilor precanceroasa . • — Da... şi m-au surprins cuno­ştinţele în materie. Dar şi temerea in legătură cu apariţia şi evoluţia unor asemenea stări mai frecvente. — Am întîlnit astăzi un caz care a fost operat în spitalul nostru. Merge bine. M-am bucurat. Alta 17 cazuri înscrise în fişierul întîl­­nirii ne-au dat posibilitatea unei intervenţii, de la caz la caz­­ doi pacienţi propuşi pentru operarea cataractei ; un pterigion bilateral... un alt caz de cataractă bilaterală cu spasme vasculare retiniene şi vasculare cerebrale etc. O parte din cazuri au fost trimise clinicii noa­stre de specialitate care dispune de posibilitatea efectuării unei­ inter­venţii cu ajutorul izotopilor radio­activi. — Ce convingeri vă confirmă investigaţiile făcute la Crevedia? — Acelea care ne arată că gradul de civilizaţie al unei ţări se vede şi după situaţia afecţiunilor ocu­lare, faptul că putem vorbi cu ei des­chis, Intr-un limbaj comun. — Referindu-vă la partea prac­tică a intilnirii.. —■ N-am să vă spun noutăţi. Ca de obicei, cazurile care necesită observaţia atentă a specialistului au fost trimise la Institut spre re­zolvare. Răspunsul nu trebuie să lase loc echivocului , nu toate leziunile vechi devin susceptibile pentru astfel de afecţiuni ci anume acelea care au o suprafaţă mai întinsă. — Cineva amintea de ulcerații, negi, arsuri. — Trebuie firește tratate, dar ele nu reprezintă un pericol iminent. — Părerea dvs. asupra colocviu­lui de azi ? — O întîlnire cu oamenii satu­lui utilă la care medicul s-a pre­zentat cu și fără halat — Pe concret... — N-am întîlnit aici arsuri grave ale polului anterior al ochiului şi care fac ca pacienţii să ajungă în ultima fază a bolii la medic. N-am întîlnit cheratite degenera­tive, retinite pigmentare, afecţiuni care trădează în genere anumite zone endemice sau care să arate afecţiuni de ordin genetic datorită consangvinităţii. Dimpotrivă. Acea­stă comună, aşezată în preajma Capitalei, cu o economie rurală în plină dezvoltare, se prezintă cu o asistenţă medico-sanitară mulţumi­toare. Copiii­ sînt sănătoşi, frumoşi. Este şi acesta din indiciu al gradului de civilizaţie. Anchetă realizată de MIHAIL GOSPODIN „Patologia terenului reprezintă o sursă importantă de observaţie“ prof. dr. docent N. N. GHEORGHIU „O intilnire la care medicul s-a prezentat cu şi fără halat“ prof. dr. docent OCTAV COSTACHEL „Gradul de civilizaţie al unei ţări se vede şi după situaţia afecţiunilor oculare“ Conf. dr. MIRCEA OLTEANU NICI-O MASĂ FĂRĂ PREPARATE CULRAJARE DIN ** • SINGER • NOVAC • COSAS „Crevedia se inscrie cu folos in aria celor 300.000 de investigaţii prof. dr. docent ŞTEFAN GIRBEA . Mi-am propus încă din 1960 să fac 300.000 de re investigaţii în vede­rea concluzionării unor observaţii privind afecţiunile auriculare. Cre­vedia se înscrie cu folos în aria celor 300.000 de investigaţii­. Cele 20 de consultaţii acordate în locali­tate subliniază o dată mai mult necesitatea atenţiei pe care trebuie s-o acordăm etologiei avînd în ve­dere implicaţiile sale în sfera rela­ţiilor sociale. — Aţi intilnit şi un caz clinic deosebit ? — Mai multe între care şi cel al unei bătrîne în vîrstă de 66 ani pe care o internăm în clinica Col­­ţea. M-am convins că la Crevedia se depune mult suflet pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe al pacien­ţilor. Dar sînt şi oameni... cazuri... mă înţelegeţi, ce vreau să spun. Oricum, vizita la Crevedia a fost utilă pentru că ne-am putut da o dată mai mult seama cum se pot rezolva niște cazuri la nivelul am­bulatoriului. TELEVIZIUNE Miercuri 8 decembrie 18.00 Muzica. Emisiune de actuali­tate muzicală. 18.15 Mult e dulce şi frumoasă 18.30 Confruntări 18.50 Gala interpreţilor 19.10 Tragerea Pronoexpres 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cincinalul în acţiune 20.10 Telecinemateca . ..Seriul albir 21.45 Ancheta TV : Procesul unei pre­judecăţi 22.20 Teleglob. Trei oraşe poloneze 22.40 Telejurnalul de noapte 22.50 Tenis — turneul campionilor, transmisiune directă de la Paris MIERCURI 8 DECEMBRIE PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal : 16.15 Pagini din creaţia lui Gheorghe Cucu ; • 16,30 Piese vocale şi orchestrale de Sergiu Maragamba ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Antena Tineretului ; 17,30 Con­cert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05, Zece melodii preferate ; 20,40 Cinţă Alexandru Grozuţă ; 20,55 ştiinţa la zi ; 21.00 Revista şlagărelor ; 21.30 Sport ; 23.15 Concert de seară ; 24.00­ ­ Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 0,05 Clnţă Ana Munteanu şi Benone Sinulescu ; 14.30 Cartea ştiinţifică ; 14.40 Recital de operă : Maria Slatinaru-Nistor ; 15,00 Şlagăre de ieri şi de azi ; 15,20 Cîntaţi fete şi feciori ; 15,30 Radio­­şcoală­; 16,00 Radiojurnal ; 16,15 Mari interpreţi — Clara Haskil ; 16,50 Pe teme medicale ; 17,00 Buletin de ştiri; 17,05 Debut radiofonic : Anton Achi­ţei ; 17,20 Miine seară în Studioul de concerte al Radioteleviziunii ; 17,30 Teatru serial. Pădurea spinzuraţilor ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Muzică românească ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Emi­siune culturală : 19,50 Noapte bună, copil ; 20.00 Cintă Ioana Radu ; 20,15 Teatru radiofonic ; 21,27 Pagini or­chestrale din opere : 21,45 Canţone­te ; 22.00 cvartetul nr 1 de Ion Du­­mitrescu ; 22.30 Universitatea radio ; 22,45 Orchestra Petre Magdin ; 23,00 Buletin de­­ştiri ; 23,05 Discuri rare ; 23.50 Fragmente din opereta ,.Culegă­torii de stele“ de Florin Comişel ; 0,10 Sextetul „Tinereţe“ de Leos Ja­­nacek ; 0.35 Recitalul sopranei Celes­tina Casapietra ; 0,03—1,00 Buletin de ştiri. JOI 9 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Odă limbii române; 10,00 Buletin de­ ştiri; 10,05­ De-a lungul Dunării cu cintec şi joc ; 10.30 Clubul călătorilor (emi­siune pentru tinerii ascultători) ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Cintă Ca­tarina Caselli ; 11,15 Din ţările socia­liste ; 11,30 Corul Radioteleviziunii ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Dis­cul zilei : Trio Grigoriu ; 12,15 Re­cital de operă Rita Gorj ; 12,30 Intilnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Cintecul e pretutindeni. PROGRAMUL II 6,00 Program muzical de diminea­ţă ; 8,05 Tot Înainte (emisiune pentru pionieri) ; 8,20 Uvertura „Oberen“ de Carl Maria von Weber ; 9,00 Miniaturi corale ; 9,15 Arii din operetele lui Rodgers ; 9,30 Buletin de ştiri ; 9,35 Orchestra de muzică populară „Tran­dafir de la Moldova“ ; 10,00 Cintă Aura Urziceanu ; 10,10 Din litera­tura ţărilor socialiste ; 10,30 Frag­mente din opera „Domniţa din de­părtări“, de Mansi Barberis ; 11,00 Solişti de muzică populară ; 11,30 Con­cursuri şi festivaluri de muzică u­­­şoară — 1971 ; 11,55 ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpre­mieră cotidiană ; 12,15 Cintă Alin Noreanu ; 12,30 Zarzuele in ansam­blul Radioteleeviziunii spaniole ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 Varietăţi muzi­cale. Trubadurul, ora 19,30 , Opera Ro­mână Estrada STEAGUL ROŞU Coana Ch­iriţa, ora 20 : Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“ (sala Come­dia) Moartea ultimului golan, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio). Floare de cactus, ora 19,30 : Tea­trul „Ion Vasilescu" Defecţiune tehnică, ora 19,30 : Tea­trul de comedie din Budapesta (sala Teatrului de Comedie) Bună seara domnule Wilde. 19,30 , Teatrul „C. I. Nottara“ Magheru) Contele de Luxemburg, ora (premieră) : Teatrul de Operetă Antisona, ora 19,30 ; Teatrul Mic .Măsura pentru măsură, ora 19,30 (premieră) : Teatrul Giuleşti D-ale carnavalului, ora 20 trul „Lucia Sturdza Bulandra“ din Schitu Măgureanu) Bimbirk­a, ora 19.30 : Teatrul Sati­ric Muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) Vox Boema, ora 19.30 : Teatrul Sa­tiric Muzical ,,C. Tănase“ (sala Vic­toria) Ninigara și Aligru, ora 15 : Teatrul ,,Ţăndărică" (sala Victoria) " Cartea cu Apolodor, ora 17 : Teatrul Țăndărică“ (sala Academia) Concert de muzică populară româ­nească, ora 19,30 : Ansamblul Rapso­dia Română Circul din Coreea, ora 19,30 ; Cir­cul „Globus“ Spartacus : Patria (10 , 16 , 20), Unchiul Vienia : Scala (9,15; 11,30 ora (sala 19,30 Tea­(sala 19,30) Facerea lumii ( 20.15) Ulterii tu­­pului Luceafărul Pe Urban 7 OLTENIŢA Flacăra: 6.00—8.00 Zile de vară Club S.N.O.: 6.00—8.00 Aşteaptă pini se Întunecă URZICENI Pacea : 6.00—8.00 Esop BUFTEA 13,45 ; 18 ; 18,30 ; 21) 12 oameni furioşi : Luceafărul (9,30 ; 11,45 ; 13,43 ; 13,45 ; 16,15 ; 20,30); Favorit (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20.30) . Poveste singeroasa t Capitol (10 ; 12 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Duel straniu t Festival (9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30) Asteptarea : Central (10 ; 12,30 ; 13 ; 17.30 ; 21) Castanele sunt bune : Victoria (9 ; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Mioriţa (10; 12,30; 15; 17;30: 20); Flamura (9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20.30). Fabile, magicianul : Timpuri Noi (9—17 in continuare) Program de do­cumentare (18.45—20,15). Aria celor o mie de zile : Melodia (9 ; 12.30 ; 16 ; 19,30) ; Gloria (9.30 ; 12.45 ; 16 ; 19,15) ; Modern (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30) Avuntul : Buzești (15,30; 18; 20,15); Oliver : Feroviar (9 ; 12,30 ; 16,15 ; 19,45) ; Aurora (9,30 ; 12,30 18,30 Popular (15,30 ; 18 ;­­ Excelsior (9 ; 11,15; 20,30) ; Tomis (8,45 ; 18 ; 20,30) ; Rahova (15,30 ; 18 , 18 ; 20,15) 11,15 ; 13,30 ; Mihail Strogoff 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; Nu te Întoarce 20,15) ; Cosmos (15,30 Saltul : Volga (­ 15,45 ; 18,15 ; 20,30) Vinovatul este in casă : înfrăţirea intre popoare (15,30 ; 17,45 ; 20). Marele premiu : Griviţa (9 ; 12,15 ; 16 ; 19,30) ; Floreasca (15,30 ; 19). Timpul berzelor : Unirea (15,30; 13, 20) Aeroportul : Lumina (9—19 In con­tinuare) Brigada diverse In alertă : Drumul Sării (15,30 ; 17,45 ; 20); Floarea de cactus­­ Bucegi (15,45 ; 18 , 20,15) ; Arta (15,30 ; 18 , 20,15) Asediul : Pacea (15,45 ; 18 , 20) Floarea soarelui / Doina (11,30 ; 13,45 ; 18 ; 18,15 ; 20,30) Fraţii : Giuleşti (15,30 ; 17,45 ; 20). Voi sări din nou peste băltoace : Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15) Tick... Tick... Tick... Ura (15,30 ; 18 ; 20,15) Serata : Vitan (15,15 ; 17,48 ; 20,15) Steaua de tinichea : Viitorul (16 ; 18 ; 20) Dacii : Munca (18 , 18 ; 20) Hello, Dolly : Crungaţi (15,30 ; 19) Haiducii lui şaptecal : Progresul (15,30 ; 18 , 20,15) Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev : Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20) Articolul 420 : Moşilor (15,30 ; 19) Aventurile lui Tom Sawyer, Moar­­­tea lui Joe Indianul : Laromet (15,30 ; 18.30) GIURGIU Bucureşti : 6.00—8.00 Steaua de ti­nichea Lumina : 6.00—8.00 Direcţia Berlin STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologic Central co­munică : în următoarele 24 de ore cerul va fi variabil, mai mult noros, favorabil precipitaţiilor slabe. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor osci­la între minus 1 şi plus 1 grad, iar maximele între 3—5 grade. In următoarele trei zile . Vreme relativ umedă, cu cerul mai mult no­ros. Vor cădea precipitaţii slabe, mai ales sub formă de burniţă şi ploaie. Vînt slab, pînă la potrivit. Tempe­ratura uşor variabilă. Ceaţă slabă. 8.00—8.00 Ferestrele tim- BOUNTIN 6.00—8.00 II cunoaşteţi VITRINĂ LITERARĂ Vladimir Streinu —­­Ritm imanent. Aşa cum Caragiale se au­todefinea, spre uimirea cunoscuţilor drept un mare sentimental, la fel eminentul critic Vladimir Streinu se adumbrea atunci cind i se prefera opera cri­tică in locul producţiei poetice, aceasta nici măcar strinsă pînă a­­tunci în volum. Capri­ciu scriitoricesc ? Nici­decum. Dragostea pen­tru resortul intim care propulsa imaginaţia in surprinzătoare, la pri­ma vedere, forme de expresie. Versurile re­gretatului profesor, a­­părute postum, expli­că in bună măsură o­­mul şi opera. Tempe­rament romantic de so­litudine delicată, poetul trăieşte totuşi echili­brul perfecţiunilor cla­sice tinzind spre armo­nia­­dintre poetic şi raţional. Sint in ver­surile lui Vladimir Streinu profesiuni de Credinţă de impecabilă ţinută, inţelegînd prin aceasta lecţia de dem­nitate a „ritmului ima­nent“ a sonorităţii versului prin idee, nu prin efect instrumenta­list. G. Călinescu re­marcase, in periodice frenezie, plăceri cine­getice, poze livreşti, dar abia la lectură u­­nitară în volum se re­marcă, dincolo de ipo­staze lirice, frumuseţea statuară a Poeziei a impecabilului, a formei. Cineva acuza poezia criticilor de prea mult control, omiţînd să dis­cute autorul „Ciulini­lor“ mai ales din strofe: „Eu merg pieziş pe cîmpuri la tufa de ciu­line /­ Să-mpart cu ea mîndria de-a nu fi cercetată / Păzită între suliţi ca marile regi­ne, / Voi fi ţeposul mire din visu-i lung de faţă“, adevărată artă poetică a ţinut temperament liric atit prin cultura versului, cit şi prin dispoziţie artistică. Ovidiu Papadima — Scriitorii şi înţelesurile vieţii — Dintr-o acti­vitate de patru decenii, Ovidiu Papadima în­cepe, cu acest volum, o riguroasă selecţie de foiletoane critice. Titlul generic conduce spre substanţa cărţii. Dis­cuţia literară de-a lun­gul timpului a fost sus­ţinută din convingerea întrepătrunderii artei cu viaţa de toate zile­le şi cronicarul a ur­mărit cu pasiune feno­menul românesc in pa­ginile scriitoriilor re­prezentativi Ceea ce nu Înseamnă sociologie, politică, etnografie, di­­zertaţie culturală. Este ideologie literară, adi­că toate acestea la un loc, dar în proiecţie fe­nomenologică de fapt literar, de pretext, text şi subtext artistic — citită in perioada de înflorire a celui de al doilea moment clasic al literaturii noastre (după „Junimea“ şi E­­minescu), perioada in­terbelică. Contradicţii, mişcări de idei, înnoiri, autori, opere, formează in cartea lui Ovidiu Papadima o materie densă de atitudine. A­­titudinea cronicarului, atitudinea scriitorilor faţă de epocă, adică o carte a opţiunilor, a izbînzilor şi eşecurilor intr-un cuvînt, a par­ticipării omului de car­te la triumful cărţii. Ne trebuie cit mai des aceste cărţi cu rarul merit de a deschide procese artistice şi mo­rale scriitorilor şi tim­pului istoric generator de artă, condiţionate reciproc prin filozofia comună asupra vieţii. Marcel Breazu — Convorbiri despre artă. Atunci când esteticienii părăsesc zona teoretică a preocupărilor şi de­vin ceea ce ei înşişi se conving că nu-i sim­plu, didactici, dintr-o dată efectul este formi­dabil — se constată că avem un public consumator de artă frămîntat de probleme­le fundamentale ale gindirii creatoare. Din­­tr-un, astfel de convv viu s-a născut şi su­marul „Convorbirilor despre artă“. Misiunea artistului în societate, responsabilitatea faţă de sine, de timp, de public, educaţia artis­tică în funcţie de nu­meroşi factori de struc­tură, devin, în notele profesorului Breazu, răspunsuri aprofundate remise■ cu promptitudi­ne tuturor celor ce se instruiesc pentru înţe­legerea tezaurelor mi­lenare de artă. Pe bună dreptate, autorul arată că pentru locui­torii României socia­liste, educaţia artistică devine o chestiune po­litică fiindcă ea matu­rizează şi nuanţează gindirea, o face recep­tivă la adevăratele va­lori umane. Teoreticia­nul şi vizitatorul expo­ziţiilor trebuie să să­­lăşluiască in aceeaşi fiinţă pentru ca emoţia artistică să aibă nobila ei intensitate. Un în­dreptar de studiu ne­cesar tuturor, cartea lui Marcel Breazu are o valoare instructiv-e­­ducativa de necontesta­tă autoritate. IONUŢ NICULESCU EMILIAN DOBRESCU Corelaţia acumu lare şi consum. Ill riMTI I n a rai •••Probleme actuale ale colaborării „„ . IN EDITURA POLITICA cooperării la cadrul C.A.E.R. (Colecţia Viena (august*l947)Ct*celUecbaSIiBfbl!oteca flll 3 Dă TU t ‘orul Ce‘°r C*re ,tud1“4 B°1Ulc* lnt®rni de istorie“). uu UJJHIUI extern4 , p.c.R.). ®t,NE®.cU Lupta poporului ro- „Prelegeri de marxism-leninism“. In aju- COOPERA­TORI, In această lună beneficiaţi de MARI REDUCERI DE PRETURI LA TELEVIZOARE ŞI APARATE DE RADIO! Cu începere de la 1 decembrie a.c., preturile televizoarelor şi aparatelor de radio din producţie internă au fost reduse astfel : APARATE DE RADIO Preţ vechi Preţ nou Mangalie 2 Aida Eforie Traviata Traviata (combină) RADIO RECEPTOARE CU TRANZISTORI Cora Zefir Albatros Mamaia Neptun 1240 820 1720 2260 2820 965 690 1300 1900 2380 420 750 1200 1440 1498 365 500 800 1000 1150 TELEVIZOARE Venus E 47 3400 Modern E 47 3560 Miraj E 59 4335 Clasic E 59 4525* Opera E 59 4335 2879 3050 3460 3530 3500 De la magazinele specializate ale cooperativelor de consum­, salariaţii, pensio­narii, membrii C.A.P. şi ţăranii cu gospodării individuale pot cumpăra televizoare şi aparate de radio şi cu plata în rate. Pentru membrii C.A.P. şi ţăranii cu gospodării individuale, avansul minim este de 15 la sută, restul sumei datorate se poate achita in 24 rate lunare. Cu un aconto de numai 460 lei, puteți cumpăra, de exemplu, un televizor MO­DERN, spre bucuria întregii dv. familii. Intraţi chiar acum în magazinul coo­perativei de consum din comuna dv. !

Next