Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)
1972-01-15 / nr. 7011
Pag. a 2-a CA2 RĂSPUNSURI LA MATERIALELE PUBLICATE "Explicaţii" — care nu lămuresc nimic „Vor acţiona cu fermitate organele tutelare?“ — iată o întrebare, din multele posibile pentru toţi cei ce au reţinut situaţia deloc roză în care se afla Fabrica de cărămizi- Urziceni la 19 octombrie 1971 cînd a fost publicat şi materialul la care ne vom referi în cele ce urmează. Plecînd de la cele 1,5 milioane lei producţie nerealizată faţă de sarcinile primelor trei trimestre ale anului 1971, directorul fabricii, ing. Pompiliu Popescu, schiţa cîteva elemente interne, cauze care explică (dar nu justifică !) indicele redus de utilizare a timpului de lucru înregistrat în activitatea perioadei mai înainte amintite. Analiza continua apoi, prin evidenţierea altor elemente care au influenţat negativ producţia fabricii , pasivitatea şi lipsa de iniţiativă a forurilor tutelare. Fără a face vreo referire directă la această învinuire, răspunsul Centralei industriale a ceramicei de construcţii şi a marmurei din M.I.M.C. înserează o serie de date menite să ne ducă la concluzia că lucrurile nu stau chiar aşa, că de fapt, „Centrala industrială a iniţiat în perioada anului 1971 o serie de acţiuni în sensul sprijinirii şi îndrumării activităţii colectivului fabricii", că „au fost detaşaţi specialişti din centrală şi din sector care au lucrat operativ în fabrică, reintroducând respectarea tehnologiei de fabricaţie, îmbunătăţind reţeta de fabricaţie...“, că „s-a trecut la reorganizarea laboratorului întreprinderii“, că „de asemenea, ...au activat în cadrul fabricii, specialişti din C.I.C.C.M. care s-au ocupat îndeaproape de buna funcţionare a utilajelor, întocmirea unui program amănunţit de revizii şi reparaţii periodice a utilajelor...“ Frapant este că toate aceste măsuri datează din trimestrul I al anului 1971, adică exact din perioada in care, declară aceeaşi centrală, în acelaşi text, „realizările acestei fabrici s-au situat sub cota indicatorilor proiectaţi“, după ce în trimestrele anterioare (1989—1970) „fabrica şi-a realizat şi depăşit indicatorii proiectaţi“. Sesizind această coincidenţă, cunoscînd apoi şi faptul că după aceste detaşări, acţiuni, măsuri etc. indicele de utilizare a timpului de lucru n-a realizat creşteri în trimestrele următoare, nu putem conchide decît un singur lucru : iniţiativele centralei n-au avut eficienţa scontată. Cit priveşte pasivitatea, aceasta ne apare din nou în gînd, după fiecare lectură a răspunsului care, pe parcursul a nu mai puţin de 107 rînduri, nu aminteşte nimic despre faptul că „la doi ani de la darea în exploatare a fabricii mai sunt încă o serie de lucrări neexecutate de către constructor, cum ar fi transportoarele cu cablu pentru tractarea vagoneţilor, podul rulant de la preparare, A.M.C.cuptoare etc.“. Despre platforma de beton pentru depozitul de macerare şi amenajarea legăturii cu cariera de argilă se vorbește doar în treacăt, în sensul că centrala va sprijini fabrica — dar cum ? — nu aflăm,în legătură cu accesul la sursa de materie primă sintem însă în posesia unor date concrete, furnizate de Consiliul popular judeţean Ilfov, care ne informează că Institutul de proiectări al judeţului a reuşit să execute documentaţia în luna decembrie 1971, peste plan şi cu un avans de 5 luni faţă de termenul iniţial stabilit. In fine, ne exprimăm părerea de rău că Centrala industrială de utilaje şi piese de schimb a M.I.M.C. nu a răspuns încă invitaţiei ce i-am adresat-o cu prilejul publicării materialului. De asemenea, nu ne-a sosit nici răspunsul „protagonistei“ — conducerea fabricii — de care depinde în primul rînd asigurarea unei producții ritmice și de bună calitate. Nou din invăţămintul fără frecvenţă Abordînd problema completării studiilor prin invăţămintul de cultură generală fără frecvenţă, articolul apărut în nr. 6945/1971 al ziarului nostru, argumenta necesitatea înfiinţării unui asemenea centru şi în comuna Frăsinet. In sprijinul acestei propuneri se invocau numărul mare al comuniştilor ce şi-au exprimat hotărîrea de a-şi completa studiile, precum şi posibilităţile obiective de a asigura în comună buna funcţionare a unor astfel de cursuri. Mai lipsea doar... decizia Inspectoratului şcolar judeţean. După cum ni se comunică, decizia a fost luată, înfiinţîndu-se de curînd cursuri fără frecvenţă şi la şcoala generală Dăneşti din comuna Frăsinet. Furnizîndu-ni-se şi alte date de interes general, adăugăm că numărul centrelor de învăţămînt fără frecvenţă din judeţ a ajuns la 53. Numărul acestora va continua să crească dat fiind că, în baza unei recente indicaţii a Ministerului învăţământului şi Educaţiei, se pot organiza centre şi în comunele unde sunt cel puţin 30 de candidaţi. Aşadar, înscrierile continuă. NADIA CONSTANTINESCU V * INHIRinii * 10 ianuarie 72" 12 februarie’72 In acest interval _ PUTETI CUMPĂRA LA PRETURIAVANTAJOASE PRODUSE DE ÎMBRĂCĂMINTE SI ÎNCĂLȚĂMINTE ____________DE SEZON____________ RECOM SPORT SPORT Echipa de fotbal Unirea Tricolor în atac frontal spre divizia B Vă mai amintiţi cum arăta clasamentul diviziei C, seria a IV-a la terminarea sezonului fotbalistic de toamnă ? Să vă reamintim primele două poziţii din acest clasament: 1. Electronica Buc. 13 8 3 2 20 8 19 2. Unirea Tricolor 13 7 3 3 25—10 17 Credem că este destul de clar pentru care motiv am abordat, acum la început de an, o temă atît de mult dezbătută in mijlocul celor peste 12.000 de susţinători ai echipei Unirea Tricolor, salariaţi ai întreprinderii de transporturi Auto (I.T.A.) Bucureşti. L-am întîlnit pe taciturnul antrenor Merlan, cu cîteva minute înainte de a pleca cu băieţii la antrenament. Intr-o discuţe cu Merlan, trebuie să-i ghiceşti gindurile pentru că cu greu ai să-l poţi vedea exuberant şi avîntat în a face tot felul de declaraţii optimiste. Cunoşteam foarte bine care sînt obiectivele majore ale acestei talentate echipe, promovarea în divizia B, la capătul unei discuţii destul de aprinse cu „marele suflet“ al acestei formaţii, directorul Autobazei 5 Filaret, Ioan Ghile. Aşa că discuţia cu Merlan s-a învîrtit în jurul cîtorva probleme de ordin tehnico-tactic şi educativ. Echipa se află angajată într-un adevărat tur de forţă pentru a obţine promovarea in divizia secundă. Are toate condiţiile create, are un roc valoros de jucători şi mai ales, atit jucătorii cit şi antrenorul împărtăşesc pe deplin aspiraţiile către care se îndreaptă gindurile conducătorilor echipei promovarea. Pregătirea a început la 10 ianuarie cu antrenamente zilnice pentru readaptare la efort, pentru reaclimatizarea cu balonul, etc. Echipa a traversat în anul trecut o perioadă destul de critică şi eliminînd din rîndurile sale o serie de elemente certate cu etica şi cu disciplina, s-a întărit, reprezintă un monolit, o familie bine sudată, dornică de afirmare. Dacă ar fi să enumerăm pe cei eliminaţi din mijlocul echipei, am consuma spaţiu mult şi inutil. Să ne referim mai bine la o serie de jucători care merită elogii pentru comportarea lor din turul campionatului şi cărora să le exprimăm dorinţa suporterilor lor că vor să-i vadă la fel şi în acest retur fierbinte. Este vorba de Pîrlea, Tufan Tănase, Ion Gheorghe, Costache, Caţaroş. L-am întrebat pe antrenorul Merlan care a fost jocul din prima parte a campionatului care l-a chinuit cel mai mult ? — Cel cu Electronica în care am jucat excelent dar cîţiva jucători din echipa noastră au facilitat victoria adversarului, victoria cu ajutorul căreia adversara noastră principală a devenit campioană de toamnă. — Care au fost cele mai frumoase partide din toamnă ? — Cu Electronica (prima repriză), •eu Lehliu, T.U.G. Laromet și Flacăra roșie. — Va fi greu returul ? — îngrozitor, dacă ne gîndim la obiectivul propus. Interesant este că partidele cu primele 7 echipe le vom susține pe terenul nostru iar un alt fapt semnificativ este că in retur vom juca toate partidele la București. Pînă atunci ne vom pregăti cu toată seriozitatea. P. S. STEAGUL ROŞU Un patinoar natural la Giurgiu De multă vreme iniţiativele foarte bune ale asociaţiei sportive „Cetatea“ nu mai surprind pe nimeni. De fiecare dată conducătorii acestei asociaţii, oameni foarte gospodari sunt în ton cu vremea. Timpul foarte rece din ultimul timp i-a determinat să-şi amintească de pasiunile sportive ale unora dintre sportivii săi, amenajînd un patinoar natural pe terenul de tenis. Fără cheltuieli costisitoare, cu iniţiativă şi mai ales multă pasiune şi dragoste de sport, conducătorii asociaţiei „Cetatea“ vor pune la dispoziţia publicului acest patinoar PE SCURT , PE SCURT GÖTEBORG 14 (Agerpres). După disputarea a 6 figuri impuse în campionatul european de patinaj artistic de la Göteborg la feminin conduce austriaca Beatrix Schuba cu 1243,1 puncte, urmată de C. Walter (Elveţia) şi R. Trapanese (Italia). • REUNITA VINERI la Londra federaţia internaţională de tenis a stabilit prin tragere la sorţi programul zonei europene a tradiţionalei competiţii pentru „Cupa Davis“. In primul tur care începe la 8 mai selecţionata României va intilni echipa Elveţiei. Apelul constructorilor de nave (Urmare din pag. 1) decît în 1971. Urmează să înceapă construirea unei hale imense pentru asamblarea corpurilor de nave, a unui bazin, a calei de construcţii şi lansare, a şcolii profesionale. Aceste investiţii vor permite organizarea superioară a fluxului tehnologic, creşterea coeficientului de utilizare a maşinilor şi suprafeţelor de producţie. Importanţa lucrărilor amintite este evidentă pentru constructorii de nave. Din păcate, nu este tot atît de evidentă pentru Trustul de construcţii-montaj Bucureşti şi întreprinderea EXIM cărora le revine sarcina să efectueze aceste lucrări. Organizarea de șantier trebuia să înceapă încă din trimestrul III al anului trecut. Am cercetat terenul și nu am constatat nici urmă de organizare- Conducerea EXIM-ului a promis că va începe lucrările. Dar numai cu promisiuni.. Constructorii de nave adresează Trustului de construcţii-montaj şi întreprinderii EXIM următorul apel : „IN ACEST AN SI ÎN ANUL VIITOR PLANUL NOSTRU DE PRODUCŢIE ESTE LEGAT DE LUCRĂRILE DE INVESTII. DACA ACESTE LUCRAURI NUSE VOR EXECUTA LA TERMENELE STABILITE. EXISTĂ RISCUL DE A NU NE PUTEA REALIZA SARCINILE DE PLAN. NOI VOM FACE PARTEA METALICA A NOILOR CONSTRUCŢII. DUMNEAVOASTRĂ, CELELALTE LUCRARI, DAR ESTE TIMPUL SA ÎNCEPEŢI. RESPECTAŢI-VA OBLIGAŢIILE“ ! Acest apel întruneşte adeziunea unanimă a constructorilor de nave din Olteniţa, în conştiinţa lor se află adine înrădăcinată hotărîrea de a obţine succese remarcabile şi în cel de-al doilea an al cincinalului. Sentimentul responsabilităţii care izvorăşte din această hotărîre este rezultatul muncii politice, de educaţie comunistă desfăşurată de către organizaţia de partid. Printre multiplele preocupări ale comuniştilor din şantier se află problemele majore ridicate de plenara din noiembrie a Comitetului Central al partidului : lărgirea orizontului de cunoaştere (peste 1 400 de oameni participă la diferitele forme de reciclare şi perfecţionare profesională) ; dezvoltarea nivelului politicoideologic (în acest sens tematica învăţământului de partid a fost îmbunătăţită) ; promovarea principiilor eticii şi echităţii socialiste (se desfăşoară acţiuni sistematice de combatere a indisciplinei și a altor acte care contravin acestor principii). Acesta este climatul în care constructorii de nave din Oltenița muncesc în prezent pentru înfăptuirea sarcinilor din al doilea an al cincinalului. Cum se spune, semne bune anulare.. y TueviziuNE SÎMBĂTA 15 ianuarie 16.30 Emisiune in limba germană. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Rîul, ramul... — Versuri. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. „Aventurile lui Bobo“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna Internaţională. 20.10 Tele-enciclopedia. 20.50 Film serial : Invadatorii (IX). 21.40 Medalion Mihaela Mihai. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Campionatele europene de patinaj artistic. 23.20 Seară de romanţe cu Ioana Radu. RADIO PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. 17.00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17.30 Jocuri populare. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 ştiinţa la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Expres melodii. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii (continuare). 24.00 Buletin de Ştiri. 0.03 — e.po Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 De toate pentru toţi (reluare). 15.05 Muzică instrumentală de ştefan Mangoianu. 15.20 Din dansurile popoarelor. 15.30 Radio-şcoală. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Oaspeţi ai sălilor noastre de concert. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Lecturi literare la cererea iubitorilor de literatură. 17.50 Orchestra Roger Danneels. 18.06 Publicitate radio. 18.20 Opera pentru toţi. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cintece şi jocuri populare. 19.50 Noapte bună, copii . 20.00 Concert simfonic. 22.00 Seară de romanţe. 22.30 Cvartetul ritmurilor. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Cvartetul ritmurilor (continuare). 24.00 Trio cu pian în Si bemol major nr. 1 op. 99 de Franz Schubert. (Trio Alfred Cortot, Jacques Thibaud şi Pablo Casals). Cinci mişcări pentru cvartet de coarde op. 5 de Anton Weber. 0.55— 1.00 Buletin de ştiri. DUMINICA 16 IANUARIE PROGRAMUL I 6.00 Buletin de ştiri. 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.30 Parada cîntecului. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Miniaturi Instrumentale. 13.30 Muzică populară PROGRAMUL . 6.00 Matineu duminical. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Melodii semnate de Gelu Solomonescu. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Vă place opera ? 10.00 Avanpremieră cotidiană. 10.15 Corul „Madrigal“. 10.30 A 7-a artă. 11.00 concertul capodoperelor 13.00 Varietăţi muzicale Rai mascat, ora 19.30; Opera Română. Contele de Luxemburg, ora 15 şi 19; Teatrul de Operetă, Take, Janke şi Cadri, ora 20; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", Sala Comedia. Jocul de-a vacanţa, ora 20; Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“, Sala Studio. Funtuna Blanduziei, ora 19.30: Teatrul „C.I. Nottara“ — Sala Magheru. Schimbul, ora 20: Teatrul „C.I. Nottara“, Sala Studio. Ziariştii, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — bd. Schitu Măgureanu. Mincinosul, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” — Sala Studio. Dispariţia lui Galy Gay, ora 20 : Teatrul de Comedie. Balul absolvenţilor, ora 19.30: Teatrul Mic. Măsură pentru măsură, ora 19.30 : Teatrul Giuleşti. Floarea de cactus, ora 19.30 : Teatrul „Ion Vasilescu“ Bimbirică, ora 19.30 : Teatrul „C. Tănase“, Sala Savoy. Stoapa, ora 19.30 : Teatrul „C. Tănase“, Sala Victoria. Caragiale, o soacră şi alta, ora 9.30: Teatrul „lov. Creangă“. Buzii, ora 17: Teatrul „Ţăndărică“ Sala Victoria. Cartea cu Apoloilor, ora 17: Teatrul „Ţăndărică“, sala Academia. Şeful sectorului suflete, ora 20: Studioul Casandra. Legendă şi dor, ora 19.30: Ansamblul Rapsodia Română. Două nunţi şi un divorţ , ora 19.30: Teatrul Evreiesc de Stat. '72 Circa 72, ora 16 şi 19.30: Circul „Globus“. CIHEMATOGRAFI airii anului n( Scala 11; 11,ÎS; 13.30; 16; 18.30: 21); Bucureşti (9; 11.15; 13.30; 16 30; 18;45 : 21) Love story: Patria (9; 11,39; 14; 16,30; 19, 21,15); Luceafărul (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21); Capitol (9,15; 11,30; 13,45 ; 16); Favorit (9,15; 11 30; 13,45; 16; 18,15; 20.30); Festival (8,30; 10,45; 13; 16,45). Să cumpărăm o mașină de pompieri: Doina (11.30; 13,30; 19; 18,15; 20.30); La orele 9—19 program de desene animate. Livada din stepă; Festival (19—21); Flacăra (15.30 ; 18 ; 20,15); B.D. la munte și la maret Victoria (9; 11,15; 13.30; 16; 18 30; 20,45); Aurora (9. 11;15; 13.30; 15.45; 18; 20,15) Tomis (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18,15; 20.30) Mihail Strogoff: Central (9.15; 11.30; 13.45: 10; 18.15; 20 30) Hugo şi Josefina: Timpuri noi (9. 18.30 in continuare): Program de desene animate (20.15) Decolarea: Munca (16. 18. 20): Giuleşti (15.30; 17.45: 20) Cea mai frumoasă soţiei Feroviar (8.45; 11.15; 13.30; 16. 18 30: 21) Melodia 6: 11;15; 13,30; 16: 18,30; 20.45) Modem (9; 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20.30) Pădurea de mesteceni; Viitorul (16; 18: 20) Trenul: Excelsior (9; 11,45; 14.30; 17.15; 20); Mioriţa (9; 11.45; 14.30; 17.15: 20) Waterloo; Grtvlţa (9: 12; 18; 19.30) Volga (9.30: 12,30: 16: 19.15: Flamura (9: 12.30: 18; 19,30) Sorgul roşu: Progresul (15,30; 18; 20,15) 12 oameni furioşi: Buceg (16; 18,15; 20.30) ; Gloria (9; 11.15; 13.30; 18; 18 15; 20.30) Poveste sângeroasă: Laromet (15,30; 17 30; 19.30) Oliver ■ Ruşeşti (15,30 ; 19) Nici un om pentru Camn Detrick Ferentari (15,30 ; 17,45 ; 20) Aria celor o mie de zile : Floreasca (15,30 ; 19) ; Arta (15,30 ; 19,15) Castanele sunt pune înfrăţirea Intre popoare (15,30 ; 17,45 ; 20) Steaua de tinichea : Lumina (9 , 21 în continuare) ; Crîngaşi (15,30 ; 18 , 20.15) Duel straniu : Pacea (15,45 ; 18 , 20) Floarea de cactus: Unirea (15.30; 18 ; 20) ; Popular (10 ; 15.30 ; 18 ; 20.15) Scoate-ţi pălăria cînd săruţi : Lira (15.30 ; 18 ; 20 15) Marele premiu : Drumul sării (15.30 ; 19) Floarea soarelui : Viran (15.30 ; 15 ; 20.15) Tick... Tick... Tick : Rahova (14.30 ; 16.30 ; 18,30 ; 20.30) Ritmuri spaniole : Moşilor (15,30; 17,45 , 20) Articolul 420 : Cosmos (15,30 ; 19) GIURGIU Bucureşti : Romanticii. Flacăra : Cermen. OLTENIŢA Club S.N.O. : Tick, Tick, Tick. URZICENI Pacea : Fraţii. BUFTEA✓ Libertăţii : Sprijiniţi-i pe şerif. BOLINTIN Luceafărul : Săptămîna nebunilor. STAMA ahpuuh Institutul meteorologic comunică: în următoarele 24 de ore vremea se menţine geroasă îndeosebi noaptea. Cerul va fi mai mult senin. Vîntul va sufla slab. Temperatura minimă din cursul acestei nopţi se va apropia din nou de minus 20 de grade, iar maxima din cursul zilei de azi va fi de minus 10 grade, în următoarele trei zile, vreme friguroasă şi geroasă, noaptea în prima parte a intervalului. Vînt potrivit. Temperatura în creştere uşoară la sfirşitul intervalului. Trei condeie tinere despre o întreprindere tînără... La şedinţa din noiembrie trecut, a cenaclului literar de la Casa municipală de cultură Giurgiu, inimoşii cenaclişti au formulat o iniţiativă pe care s-au grăbit s-o şi pună în practică. Şi astfel, un grup de tineri poeţi şi prozatori din cenaclul giurgiuvean au făcut o vizită la întreprinderea „Textila Dunăreana“, vizită urmată de un concurs de reportaje despre importantul obiectiv economic cu care făcuseră cunoştinţă. In şedinţa de lucru din decembrie, cu care tinerii au încheiat şi seria intîlnirilor literare din 1971, s-au citit reportajele, opţiunea majorităţii pentru primele trei locuri indicîndu-le pe cele datorate studentului Dan Mucenic, elevilor Olguţa Ticulescu şi Theodor Petrescu. Le oferim spaţiu în ziarul nostru, atît pentru faptul că cele trei reportaje îndreptăţesc aprecierile tinerilor încercători de condeie de la Giurgiu, cit şi pentru popularizarea merituoasei iniţiative a acestui cenaclu activ. Tinereţe (Fragment) „Avem nevoie de o artă care să fie suflet din sufletul poporului, să redea şi greul şi bucuria şi visurile spre viitor cle oamenilor muncii, o artă izvorîtâ din realităţile naţiunii noastre, profund umanistă... Cînd vorbim de o artă realistă ne gîndim la o artă care să redea realităţile din ţara noastră, din epoca în care trăim, epoca marilor prefaceri revoluţionare, socialiste1. NICOLAE CEAUŞESCU Numai aici putea fi aşezată. Numai aici, pe locurile în care drumurile, azvîrlite înspre toate punctele cardinale, unesc — umilul pînă mai ieri — port dunărean cu malurile Danubiului şi Podul Prieteniei, cu gara Giurgiu-Nord, gară internaţională şi cu Capitala. Numai aici, unde totul — gindurile de valuri cenuşii-verzi şi asfaltul tipărit cu urmele vehiculelor ce ne leagă de întreaga Românie — se comprimă într-un punct magnetic, altădată un cîmp străbătut de o cale de ţară, imposibil de folosit in timpul ploilor de primăvară şi toamnă. Aici s-a înălţat, sub ochii noştri larg deschişi, căutători de extraordinar (parcă din dorinţa de a ne dovedi că extraordinarul, neaşteptatul, este undeva în noi sau foarte aproape de noi) în numai doi ani, un adevărat palat al pînzei, al pînzei albe, lăptoase, al celei imprimate, un palat al timpului nostru, întreprinderea industrială de stat Textila „Dunăreană“, începuturile datează din aprilie 1969 ; le privim într-un album aflat pe biroul tov. inginer GHEORGHE GAGIU, directorul întreprinderii, și le reactualizăm perfect: imagini ce ne-au apărut iniţial fără semnificaţie şi care au prins contururi clare, impunătoare într-un timp atît de scurt; primele săpături, temelia, primii stîlpi de beton şi undeva, în mijlocul acestei formidabile rase de material inert — oamenii — pe hîrtie abia vizibili, dar de noi înţeleşi, imaginaţi de noi ca uriaşi, singurii, veritabilii uriaşi, întoarcem fotografia sălii celor 1160 de războaie de ţesut fabricate în România socialistă, cărora li se vor mai adăuga pe platforma de producţie, pînă la ultimul termen de punere în funcţiune (semestrul al IV-lea 1972) multe altele cu care se va ajunge la realizarea a milioane metri pătraţi de ţesături pe an; fotografia era datată „Aprilie 1971“. Trecuse un an, întreprinderea şi-a respectat cu stricteţe primul termen de punere în funcţiune — 30 decembrie. Privesc încă o dată, din exterior, locul în care, timp de cîteva ceasuri mi-am unit respiraţia cu cea a unui alt organism, bine consolidat interior, concentrînd bătăile intense ale cîtorva mii de inimi, alăturate de pasiune şi dăruire. Mă găsesc din nou în mijlocul acelei răscruci de drumuri, mai lungi sau mai scurte, pe care au şi început să fie transportate produsele Textilei „Dunăreană“, şi-mi amintesc exact cuvintele inginerui M. Cucoş ! . Ne vom onora contractele şi marca de calitate a produselor noastre. în această privinţă, nici o grijă la Bucureşti, Arad, Botoşani ! DAN MUCENIC ea, la timpul ei, aici, lîngă mîna şi soţia mea. Dar aş dori, ca, în plus, ea să ştie şi să poată scria despre tot ce vede. Din spate aud un glas cunoscut. — Fetiţo, tot n-ai terminat ca plimbarea ? E bătrînelul cu care am mai stat de vorbă. — Păi da, plimbare-plimbare, dar trebuie să facem şi treabă... Cred că glumea dar, oricum, avea dreptate. Am pus mîna pe creion, şi am scris. Nu mai eşti supărat pe mine omule, nu ? OLGUŢA TICULESCU Profil contemporan Intr-o zi rece de la sfîrşitul lui decembrie, poposind în faţa unei clădiri ale cărei linii se înălţau uşor din ceaţa împrăştiată peste cîmpuri îngheţate, mi-a venit în minte imaginea călătorului neavizat, purtat pe aceste drumuri acum cîţiva ani şi acum, şi-am zîmbit imaginindu-mi dilema în care ar fi pus în faţa acestor transformări, lesne însă de priceput, şi a celor ce se vor mai petrece, fără îndoială, în viitorul cel mai apropiat. O unitate economică de proporţii uriaşe a răsărit în cîmpia de la intrarea în oraşul Giurgiu. înăuntru, de-a lungul halelor nesfîrşite, zgomotul la unison al războaielor de ţesut a devenit cîntecul de toate zilele al întreprinderii Textila „DUNÂREANA“, într-o aripă a clădirii, la capătul unor scări, o uşă purtînd inscripţia DIRECTOR, se deschide într-un birou unde doi oameni aplecaţi asupra meselor de lucru, discută aprins în faţa hîrtiilor cu cifre şi indici de plan. Aici l-am cunoscut pe tovarăşul inginer GHEORGHE GAGIU, director al întreprinderii textile, culegînd cîteva aspecte din viaţa tumultuoasă a noii unităţi industriale. E un om în floarea vîrstei, cu trăsături blînde, cu voce caldă şi aproape părintească, amabil şi jovial. Astfel îl ştiu fiecare din cei ce muncesc aici, astfel l-am aflat şi noi. S-a născut acum patruzeci de ani şi, bucureştean fiind, a luat drumul Mediaşului, bătînd la porţile unei şcolii medii textile. A terminat şcoala îndrăgind de pe acum viitoarea meserie. Peste alţi cîţiva ani, pe poarta facultăţii din , Iaşi, ieşea un tînăr absolvent, cu o diplomă de inginer în buzunar, îndreptîndu-se nerăbdător spre locul unde fusese repartizat să muncească, uzinele textile „Oltul“ din oraşul Sf. Gheorghe. Se dărui scopului pro-o pus, cu aceeaşi dragoste, zi de zi, timp de patrusprezece ani, iar felul cum a făcut-o i-au atras stima şi încrederea oamenilor. Acesta este pe scurt, drumul său, mai bine zis drumurile străbătute şi la capătul, cărora tov. Gagiu Gheorghe a ajuns acum, aici, director. Activitatea pe care o depune aici este prodigioasă, dictată de o conştiinţă comunistă. Astfel se explică cele 14—15 ore pe care le petrece la locul de muncă. A fost de ajuns să ne îndreptăm privirea spre aceste lucruri, observîndu-le bine, căutînd să le înţelegem, a fost de ajuns să întrebăm muncitorii pentru a afla şi a ne întări această convingere. Iată-l acum, ocupînd un post de înaltă răspundere ,la cîrma uneia dintre cele mai mari şi mai tinere unităţi industriale de acest fel din ţară. Iată-l acum în faţa noastră, într-un halat albastru, împărţindu-se între secţiile fabricii şi birou, răspunzînd telefoanelor şi punîndu-ne în faţă cifre şi date precise, vorbindu-ne despre o fabrică tînără, despre un colectiv tînăr, despre o meserie nouă şi fără precedent în istoria locurilor. Iată-l acum dînd dovadă mereu de aceeaşi perseverenţă şi temperament, omul de tip nou, participant activ la evoluţia pe zi ce trece mai rapidă a societăţii noastre, la opera de desăvîrşire a edificiului socialismului în România, THEODOR PETRESCU Oameni şi E dimineaţă. Mai tînără ca ea — noi. Mai tînără ca noi — Cetatea. Cetatea tinereţii in salopete albastre. Cetatea în care se ţese. Se ţese un vis, se ţese o realitate ; se ţese spumă albă, mai albă ca neaua, mai albă ca lumina dimineţii tinere. Se urzeşte o viaţă; se împletesc speranţe, în mii de fire, mai lungi decît anii noştri puşi unul lîngă altul, mai multe ca paşii noştri, ai tuturor, puşi unul lingă altul — spre a reuşi. ★ — Ce întrebare e asta, taică ? Un bătrînel subţire mă privea nedumerit. îl întrebasem cu cîteva secunde mai înainte despre ce ar scrie dacă ar fi scriitor. — Munca mea rămîne ca săpată-n piatră. Cred că e tot aşa ca scrisul! Totuşi, dacă m-ar asculta condeiul, aş scrie multe, despre viaţa mea şi a altora, pînă am ajuns să lucrez într-o fabrică. Aş scrie pentru copiii şi nepoţii mei, să ştie şi ei cum a fost. Şi bătrînelul puse din nou mîna pe căruciorul pe care-1 împingea. „Munca mea rămîne ca săpată-n piatră...“ îl privesc lung cum se-ndepărtează și mi-1 închipui străbătînd cu căruciorul său un munte, un zid, purtînd în cărucior cei aproape 60 de ani ai săi, cea mai grea povară. O tînără în obișnuitul halat albastru... Simt o sinceră invidie văzînd-o atît de sigură în tot ce face, comandîndu-şi cu atîta autoritate războaiele. îi adresez aceeaşi întrebare. — Am încercat, n-am reuşit şi-acum... fac poezii în minte; dar dac-aş putea, dac-ar exista acel „ceva“ care să mă ajute, aş scrie despre tot şi toate, dar mai ales despre dragoste, despre tinereţe. Şi unde aş putea găsi mai multă tinereţe ca aici? Aş scrie şi muzică, dar nici pentru asta n-am talent. Fredonez acompaniată de zgomotul războaielor. Pentru mine sună frumos. Să nu-mi spuneţi că şi pentru d-stră, am văzut cît vă deranjează. Are dreptate ; oricîtă bunăvoinţă aş avea, nu pot auzi altceva decît zgomot. Dar dacă mă gîndesc bine, dacă ascult dinăuntru... Tînărul din faţa mea e înalt şi blond. — Acu aş scrie despre soţia mea care, fără vorbă multă, e o fată minunată. Şi ea lucrează aici, dar chiar dacă n-ar fi fost aşa eu tot aş fi găsit-o. Acum nu e în fabrică, e în concediu. Aştept un băiat. Şi dacă e fată, tot e bine. Aş scrie şi despre şi pentru primul nostru copil. Dar dacă e fată, să ştiţi că am s-o aduc să lucreze şi