Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)

1972-01-15 / nr. 7011

re­nt începe să se realizeze speranţa într-un proces de destindere reală pe continentul nostru" Declaraţia reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene consacrată securităţii şi cooperării pe continent BRUXELLES 14 (Agerpres).­­ După cum s-a mai anunţat, în capitala belgiană s-a desfăşurat, timp de trei zile, o reuniune con­sultativă a reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene, consacrată securităţii şi cooperării pe continent. La sfîrşitul lucră­rilor, a fost adoptată o declaraţie în care se arată că „reprezentan­ţii unor curente sociale şi politice, ai unor organizaţii, ca şi diverse personalităţi de convingeri politice, ideologice şi religioase diferite din 27 de ţări ale Europei, au decis ţinerea la Bruxelles, între 2 şi 5 iunie 1972, a unei adunări a reprezentanţilor opiniei publice pen­tru securitate şi cooperare europeană“. Subliniind că „începe să se rea­lizeze speranţa într-un proces de destindere reală pe continentul nostru, iar relaţiile de pace, bună vecinătate şi coexistenţă paşnică între state, fără deosebire de sis­temele sociale şi politice, pot fi stabilite definitiv în Europa“, decla­raţia relevă : „Guverne şi oameni de stat din Europa caută soluţia a­­cestor probleme pe calea pregătirii şi convocării unei conferinţe a sta­­­­telor asupra securităţii şi cooperării europene. Salutăm această iniţiativă importantă. Ne pronunţăm pentru­­ca această conferinţă să aibă loc­­ cit mai curînd posibil, pe baza res­pectării, de către toate statele a in­dependenţei, suveranităţii, egalită­ţii tuturor ţărilor, a neamestecului în treburile interne, a integrităţii teritoriale şi a dreptului popoarelor de a dispune de ele însele“. Adunarea noastră — se arată mai departe în declaraţie, ar putea căuta mijloacele de realizare a securităţii şi păcii în Europa, studia modalita­tea cooperării în toate domeniile — politic, economic, ştiinţific şi cul­tural — bazîndu-se pe autoritatea morală a opiniei publice. Adunarea noastră va permite, respectînd întru totul convingerile fiecăruia, confrun­tarea unor puncte de vedere, cău­tarea soluţiilor practice, acceptabile pentru toţi, asupra problemelor în suspensie. Adunarea noastră tre­buie să se înscrie într-o vastă miş­care a opiniei publice, cu scopul creării unui climat de încredere, înţelegere şi colaborare reciprocă , şi, aceasta într-un cadru democra­tic, pe baza respectării drepturi­lor fundamentale. Nu se poate spera în succesul eforturilor între­prinse de guverne pe calea regle­mentării paşnice a problemei euro­pene, fără o reînnoire a încrederii. Fireşte, mai rămîn obstacole de în­vins. Opinia publică şi conducătorii politici sunt chemaţi să acţioneze în propria lor sferă de competenţă şi responsabilitate căci securitatea şi cooperarea nu se instaurează decît prin convergenţa eforturilor tuturor. Caracterul cu totul nou al adună­rii noastre din iunie trebuie să fie determinat de deschiderea ei, com­pletă şi permanentă, pe picior de egalitate, pentru toate forţele so­ciale şi politice care se pronunţă în favoarea destinderii şi cooperării în Europa. Ne adresăm tuturor a­­cestor forţe, fie că sunt sau nu la putere, să vină să lucreze împre­ună la definirea programului, la stabilirea procedurii şi la desfăşu­rarea adunării din iunie 1972. „Ne adresăm bărbaţilor, femeilor, tine­rilor, tuturor celor care aparţin de partide politice, organizaţiilor sin­­­­dicale şi sociale, bisericilor, membri­lor parlamentelor, cercurilor eco­nomice, savanţilor, ca şi reprezen­tanţilor lumii culturii, ziariştilor, în sfîrşit tuturor celor care vor să acţioneze pentru un viitor mai bun şi paşnic al Europei, pentru o Europă a păcii, în securitate şi co­operare“. N. V. Podgornîi a primit pe ambasadorul României în Uniunea Sovietică MOSCOVA 14 — Corespondentul­­Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmi­te : La 14 ianuarie, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar­­ al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, Teodor Mari­­nescu, a fost primit la Kremlin de N. V. Podgornîi, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., în legătură cu apropiata Sa plecare definitivă în patrie. Cu acest prilej, între preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ambasadorul român a avut loc o convorbire, care s-a des­fășurat într-o atmosferă caldă, prie­tenească. Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Bangla Desh DACCA 14 (Agerpres). — După întoarcerea sa la Dacca, Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Bangla Desh, asumîn­­du-şi funcţia de prim-ministru. Pre­şedinte al Bangla Desh-ului a fost investit Abu Sayeed Choudhury. Vizita tovarăşului losif Banc în R. P. Ungară BUDAPESTA 14 — Coresponden­tul Agerpres, Alexandru Pintea, transmite: Vineri dimineaţa, tova­răşul losif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, care parti­cipă la întîlnirea de lucru a pre­şedinţilor celor două părţi în Co­misia mixtă guvernamentală româ­­no-ungară de colaborare economi­că, a vizitat marile depozite frigo­rifice pentru carne, legume şi fruc­te de la Dunakeszi. Construcţie mo­dernă, noile depozite frigorifice din apropierea capitalei ungare au o capacitate de 1100 vagoane. A fost vizitată, de asemenea, întreprinde­rea industrială pentru fabricarea uleiurilor vegetale şi a detergenţi­lor din Rákospalota. în timpul vizitei la cele două uni­tăţi, tovarăşul Iosif Banc a fost în­soţit de Valyi Peter, vicepreşedinte al guvernului ungar, Kazareczki Kalman, adjunct al ministrului agri­culturii şi industriei alimentare, pre­cum şi de ambasadorul României la Budapesta, Ioan Cotoţ. Vineri după-amiază, tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri ,a avut o întreve­dere cu tovarăşul Feher Lajos, vice­preşedinte al guvernului ungar. In cadrul convorbirii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme ale dezvoltării continue a relaţiilor economice româno-ungare. încheierea Conferinţei Organizaţiei de solidaritate cu popoarele afro-asiatice CAIRO. — Corespondentul Ager­pres, Nicolae N. Lupu, transmite! In capitala Republicii Arabe Egipt au luat sfîrşit lucrările celei de-a V-a Conferinţe a Organizaţiei de solidaritate cu popoarele afro­­asiatice (OSPAA), la care au par­ticipat delegaţii şi reprezentanţi ai comitetelor naţionale de solidaritate din Asia, Africa, Europa şi Ame­rica Latină, precum şi reprezentanţi ai mişcărilor de eliberare naţională din Asia şi Africa. Din România, la conferinţă a luat parte o dele­gaţie a Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, condusă de prof. univ. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii. Conferinţa a adoptat Declaraţia politică generală, în care se subli­niază că unitatea de acţiune, solida­ritatea de luptă a popoarelor din Africa şi Asia cu forţele democra­tice din întreaga lume constituie un imperativ al timpurilor noastre, o necesitate obiectivă a luptei e­­nergice împotriva imperialismului şi colonialismului, a politicii de imix­tiune şi dictat. Delegaţii prezenţi la lucrări au aprobat, de asemenea, o serie de hotărîri privind conso­lidarea solidarităţii cu popoarele din Indochina, cu ţările arabe şi cu popoarele din Africa şi Asia care luptă împotriva dominaţiei coloniale. R. p. bulgaria . Inaugurar unor noi institute de invăţămint superior SOFIA 14. — Corespondentul A­­gerpres, Constantin Amariţei, trans­mite ! Tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bul­gar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, însoţit de alţi conducători de partid şi de stat, a făcut o vizită în oraşul Plovdiv, unde s-a întîlnit cu metalurgiştii de la Combinatul de metale nefe­roase „Dimităr Blagoev“, cu texti­­liştii de la Combinatul „Mariţa“ şi cu studenţii şi profesorii din cen­trul universitar al oraşului. In timpul vizitei, au fost inau­gurate două noi institute de invă­­ţămînt superior — Universitatea „Paisii Hilendarski“ şi Institutul Muzical — Pedagogic Superior — care au luat fiinţă la 1 ianuarie a.c. printr-un decret al Consiliului de Stat. Cu ocazia vizitelor făcute la cele două mari unităţi ale economiei bulgare, au avut loc mitinguri, în cadrul cărora a luat cuvin­tul To­dor Jivkov. El s-a referit la suc­cesele obţinute de unităţile vizitate şi la întrecerea socialistă din acest an, iniţiată de fruntaşii în produc­ţie din Peruik. Un comunicat al Direcţiunii P.C.I, ROMA 14 — Corespondentul A­­gerpres, Nicolae Purcea, transmite» La Roma a avut loc o şedinţă a Direcţiunii Partidului Comunist Ita­lian, sub preşedinţia lui Luigi Longo, secretar general al partidu­lui, care a analizat actuala situa­ţie politică din ţară. La încheierea lucrărilor a fost dat publicităţii un comunicat în care se spune că „Ita­lia trebuie să iasă rapid şi în mod pozitiv din criza politică în care se află de mai multă vreme“ şi că aceasta se poate face „numai prin­­tr-o radicală reînnoire a orientărilor politice, economice şi sociale“. Do­cumentul menţionează, în continua­re, că este necesar să se adopte măsuri urgente şi severe împotriva reînvierii fascismului. Referindu-se apoi la problemele de ordin economic, comunicatul Di­recţiunii P.C.I. subliniază că „pot şi trebuie să fie adoptate, după cum cer organizaţiile sindicale, mă­suri economice care să facă faţă si­tuaţiei serioase în care se află Ita­lia, ameninţării şomajului pentru muncitorii italieni şi îngrijorării ţă­ranilor“. In acest scop, este nece­sar să se procedeze la relansarea imediată a investiţiilor productive publice, controlul preţurilor, apro­barea reformei sanitare şi a refor­mei învăţămîntului, revederea unor prevederi ale legilor în sensul apă­rării democraţiei şi al combaterii fascismului. In ce priveşte politica externă, Direcţiunea P.C.I. relevă că „Italia trebuie să acţioneze pentru convo­carea, în 1972, a conferinţei privind securitatea europeană, trebuie să reacţioneze cu hotărîre la intensifi­carea acţiunilor agresive ale S.U.A. în Vietnam şi, totodată, să recunoas­că oficial Republica Democrată Germană şi Republica Democrată Vietnam“. „A eluda aceste exigenţe, se spu­ne în comunicat, ar însemna să se lase să treacă timpul care ne se­pară de alegerile politice din 1973 intr-o nouă stare de inactivitate şi să se favorizeze o ulterioară invo­luţie conservatoare“. Pentru a in­fringe toate manevrele conserva­toare şi de dreapta sunt esenţiale consolidarea şi dezvoltarea, în le­gătură cu problemele reale ale ţă­rii, a unităţii stîngii ca experienţă nouă şi originală, bazată pe depli­na autonomie a fiecărei forţe po­litice, se spune în încheierea co­municatului. Direcţiunea P.C.I. a hotărît con­vocarea Comitetului Central al partidului pentru luni, 17 ianuarie, cu următoarea ordine de zi : „Co­muniştii faţă de actuala criză po­litică“ — raport prezentat de Aldo Tortorella, membru al Direcţiunii. ÍN CÍTEVA RÍNDURI ^ IN CÍTEVA RÍNDÜRI PARIS — Agenţia France Presse informează că următoarea întîlnire franco-vest-germană la nivel înalt va avea loc la Paris în zilele de 10 şi 11 februarie a.c. Potrivit ace­­leeaşi surse, agenda convorbirilor dintre preşedintele Pompidou şi cancelarul Willy Brandt va cuprin­de, printre altele, problema orga­nizării conferinţei general-euro­­pene pentru securitate. . .­­ ATENA. La 14 ianuarie, primul ministru al Greciei, Gheorghios Papadopoulos, a efectuat o rema­niere guvernamentală. Christos Xanthopoulos-Palamas a fost de­semnat în funcția de ministru su­pleant al afacerilor externe. Surse-MOSCOVA. — Temperaturile deosebit de scăzute care se În­registrează In aceste zile la Moscova și in împrejurimile ei se apropie de recordul gerului din 17 ianuarie 1940, cînd mercu­rul termometrelor a coborît la —42,2 gr. Celsius. Joi, In împre­jurimile capitalei sovietice, tem­peratura a fost de aproape —40 grade. Aceste geruri puternice, menţionează agenţia TASS, se datorează unui anticiclon venit dinspre Marea Barenţ. Cu toate acestea, la Moscova se desfăşoară o activitate nor­mală, menţionează agenţia. Chiar şi bazinul descoperit „Moskva“ — cel mai mare din oraş — continuă să fie frecventat de cea mai mare parte a clienţilor săi obişnuiţi. Singura „branşă“ can­are de suferit puternic în aceste zile este... comerţul cu înghe­ţată, care s-a redus la o treime cretar de stat la ministerul de ex­terne pentru problemele politice şi comerciale a fost numit K. Pana­­yotakos, pină acum ambasador in Cipru. QUITO — Un sondaj efectuat In rindurile populaţiei din pro­vinciile sudice ale Ecuadorului de către Institutul IP.L.A. relevă un indice al şomajului de 50 la sută. LUXEMBURG — Parlamentul Luxemburgului a aprobat joi un amendament la constituţie, propus de ministrul de externe, Gaston Thorn, prin care vîrsta de la care tinerii beneficiază de dreptul de vot a fost coborită de la 21 la 18- în acelaşi timp, vîrsta la care o persoană este eligibilă în parla­ment a fost redusă de la 25 la 21 de ani. TRIPOLI — în discursul de deschidere a celei de a 19-a sesi­uni a Comitetului de coordonare pentru eliberarea Africii, care se desfăşoară la Benghazi, şeful sta­tului libian, colonelul Moamer El Geddafi, a adresat popoarelor a­­fricane un apel în care Ie-a cerut „să rupă legăturile comerciale şi de alt gen cu Portugalia“. După cum precizează agenţia Reuter, în cadrul sesiunii Comitetului de co­ordonare pentru eliberarea Africii, care va dura aproape o săptămînă, vor fi analizate mijloacele de com­batere a colonialismului și discri­minării rasiale pe continentul a­­frican. CIUDAD DE PANAMA — Guver­nul panamez se va adresa Consi­liului de Securitate al ONU in a­­părarea drepturilor sale asupra Canalului Panama, în cazul în care negocierile de la Washington nu vor duce la încheierea unui nou tratat prin care să se recunoască suveranitatea sa asupra acestuia — a declarat ministrul panamez de externe, Juan Antonio Tack, intr-un interviu acordat agenţiei Prensa Latina. MOGADISCIO — Guvernul So­maliei a adoptat o serie de măsuri economice, care îi permit sfi-şi asume în mod direct gestiunea a­­supra mijloacelor de transport ale ţării, precum şi asupra importului şi distribuirii unor produse de pri­mă necesitate, informează agenţia ANSA. HAGA — Oficiul central de sta­tistică din Haga a anunţat că în cursul anului 1971 prețurile au în­registrat în Olanda o creștere de 8,7 la sută, ceea ce reprezintă cel mai ridicat indice de după război. ORIENTUL APROPIAT Localitate libaneză atacată de trupe israeliene BEIRUT 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Beirut a declarat că trupe israe­liene au pătruns, în noaptea de joi spre vineri, in satul libanez Kafra, situat la 9 kilometri de frontieră — relatează agenţia Uni­ted Press International. El a men­ţionat că, înainte de retragerea lor, soldaţii israelieni au aruncat în aer trei clădiri. Acesta este cel de-al doilea atac lansat in această săptămînă, de că­tre trupele israeliene împotriva unor localităţi din sudul Libanu­lui. TEL AVIV 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Tel Aviv a anunţat că o unitate a armatei israeliene a trecut, in noaptea de joi spre vineri, frontiera libaneză şi a efectuat un raid îm­potriva satului Kafra. — relatează agenţiile Reuter şi France Presse. El a afirmat că raidul a fost efec­tuat ca „răspuns la atacurile cu rachete lansate de fedainii stațio­nați de cealaltă parte a frontie­rei“. Convorbirile S. A. L. T. VIENA. — Conducătorii delega­ţiilor U.R.S.S. şi S.U.A. la tratati­vele sovieto-americane pentru limi­tarea Înarmărilor strategice au avut vineri o nouă întrevedere la sediul ambasadei americane din capitala Austriei. Următoarea intilnire din cadrul celei de-a șasea runde a tra­tativelor S.A.L.T. a fost fixată pen­tru 18 ianuarie, la sediul ambasa­dei U.R.S.S. din Viena. După lovitura de stat din Ghana ACCRA 14 (Agerpres). — Loco­­tenent-colonelul I. K. Achampong, care a condus lovitura de stat din Ghana, a anunţat, la postul de ra­dio Accra, formarea unui organism numit Comitetul Executiv al Consi­liului redeşteptării naţionale — or­ganismul care a preluat conducerea ţării. Din Comitetul Executiv fac parte şapte membri — şase militari, între care locotenent-colonelul I. K. Achampong, şi un civil, I. K. Achampong a anunţat, de aseme­nea, că mai mulţi ofiţeri ai forţe­lor armate au fost numiţi în frun­tea celor şapte regiuni ale ţării. Pe de altă parte, agenţiile Reu­ter, Associated Press şi France Presse informează că, în urma lo­viturii de stat, în Ghana a fost sus­pendată constituiţia şi au fost in­terzise toate formaţiunile politice, între care Partidul progresului al fostului premier Kofi Rusia. Toţi miniştrii fostului cabinet au fost demişi din funcţii. Armata a pri­mit ordin să asigure protejarea bunurilor publice. Totodată, s-a cerut serviciilor administrative, în­treprinderilor industriale şi comer­ciale să-şi desfăşoare în mod nor­mal activitatea. ECONOMIA CAPITALISTĂ INTRE RECESIUNE Șl INFLAȚIE —— 1 ■ ■»■'-.-Liaiii.L " 1 ' '~—±jrrrrr=Ts­ „MARILE BĂTĂLII DE CLASA CARE AU AVUT LOC ÎN ULTIMII ANI IN TARILE CAPITALISTE DEMONSTREAZĂ URIAŞA FORŢA REVOLUTIONARA A CLASEI MUNCITOARE, ROLUL EI IMPORTANT ÎN LUPTA­ MASELOR POPULARE PENTRU LIBERTATE, DREPTATE SOCIALĂ, ÎMPOTRIVA ORÂNDUI­­RII CAPITALISTE". NICOLAE CEAUŞESCU Anul 1971 a fost dominat în ţă­rile capitaliste de puternice acţiuni greviste şi revendicative ale oa­menilor muncii, care s-au distins printr-o deosebită amploare şi combativitate, In Anglia, de pildă, numai în primele 8 luni ale anu­lui trecut s-au înregistrat 11.661.000 zile/om grevă, cea mai mare cifră din ultimii 45 de ani; milioane de oameni ai muncii au participat în această perioadă la gre­ve, mitin­guri şi demonstraţii cu caracter atît economic cit şi politic, în S.U.A. au avut loc un şir de pu­ternice confruntări între muncitori şi patronat, stimulate mai ales de măsurile economice ale Adminis­traţiei, considerate de sindicate „un veritabil atac asupra nivelului de viaţă al poporului american“. Potrivit datelor Ministerului Mun­cii, în 1971 în Statele Unite au avut loc 4­ 900 de greve la care au participat 3.200.000 de salariaţi. Deosebit de agitată a fost scena social-politică italiană care a cu­noscut o suită de acţiuni revendi­cative de mare amploare culminînd cu greva generală din aprilie la care au participat 15.000.000 de sa­lariaţi. Importante acţiuni grevis­te au fost înregistrate şi în cele­lalte ţări capitaliste : Franţa, Ja­ponia, Canada, Suedia, R.F.G. (greva metalurgiştilor de la sfîrşi­tul anului trecut a fost apreciată ca una dintre cele mai puternice din perioada postbelică), Uruguay, Argentina etc. în Spania, regiunea Asturia a fost şi în această peri­oadă teatrul unor puternice con­fruntări de clasă. La începutul acestui an tempo- Inflaţia­­ caracteristică a economiei americane Intr-un amplu raport, asistentul preşedintelui S.U.A. pentru proble­mele economice externe, P. Peterson, relevă că în cursul luptei de concu­renţă cu alte state capitaliste, ponde­rea Statelor Unite în producţia in­dustrială mondială s-a redus cu 9 la sută în ultimii 20 de ani. Şi pentru prima oară de la sfîrşitul secolului trecut balanţa comercială se va în­cheia cu un deficit. Factorii care au stat la baza de­clanşării procesului inflaţionist, ca­racteristic pentru economia americană în ultimii cinci ani, sunt încă activi, în ciuda politicii guvernamentale de contracarare şi controlare a inflaţiei. Aceste aprecieri aparţin unor impor­tante institute americane de cercetări economice (Consiliul camerelor de co­merţ ale statelor membre ale Fede­raţiei şi Institutul întreprinderii ame­ricane), care trag semnalul de alarmă în legătură cu perspectivele anului 1972, relevînd deficitul de aproxima­tiv 26 miliarde dolari din actualul e­­xerciţiu financiar. Şi în aprecierile economiştilor din afara cercurilor oficiale se manifestă îngrijorare în legătură cu perspecti­vele economiei americane. Cunoscutul economist John Galbraith, preşedin­tele Asociaţiei economice americane, consideră că şomajul va constitui în anul 1972, chiar în cazul succesului programului guvernamental de im­pulsionare a dezvoltării economice, una din problemele cele mai dificile pentru Administraţie. Italia: Cea mai acută reducere a activităţii economice „Potrivit datelor existente, econo­mia italiană trece printr-o stare de depresiune“ , apreciază Confedera­ţia industriaşilor italieni. Conform datelor oficiale, indicele producţiei in­dustriale a scăzut în perioada ianua­­rie-noiembrie 1971 cu 3 la sută, a­­ceasta fiind cea mai gravă reducere a producţiei industriale italiene din perioada postbelică. Scăderea activităţii industriale a influenţat direct nivelul de ocupare a forţei de muncă. Recent, preşedin­tele Confederaţiei industriaşilor ita­lieni a fost nevoit să recunoască exis­tenţa destul de răspîndită a şomaju­lui şi a „semişomajului”, rezultat din trecerea unor întreprinderi lipsite de comenzi la săptămînă de lucru incom­pletă, cu reducerea directă a salariu­lui muncitorilor. R. F. G.­ Debut sub auspicii nefavorabile Cunoscuta firmă „Volkswagen“, cea mai importantă Întreprindere constructoare de automobile din R.F.G., a anunţat la Începutul anu­lui concedierea temporară a 90.000 din cei 130.000 de salariaţi ai săi. A-­ceastă măsură a fost imitată de con­cernul siderurgic „Thyssen’’ care a introdus „grafice reduse” de lucru pentru 10.500 de muncitori. Intenţii similare au şi alte întreprinderi vest­­germane. Experţii Institutului de studii eco­nomice din München, analizînd evo­luţia economiei R.F.G., au subliniat curba descendentă a creşterii econo­mice de la 5,5 la sută în 1970 la mai puţin de 3 la sută în 1971, pronosti­­cînd reducerea ritmului de creştere pină aproape de zero în 1972. latura socială a ţărilor capitaliste se menţine în continuare ridicată. Pentru a ilustra această afirmaţie este suficient să amintim greva generală a celor 280.000 de mineri britanici, începută în cursul aces­tei săptămîni, prima acţiune de asemenea amploare din ultimii 46 de ani a acestei categorii de oa­meni ai muncii din Anglia. Cauzele acestor acţiuni ce au imprimat anului 1971 trăsăturile unui an „fierbinte“ ? „O serie de sondaje — menţiona agenţia France Presse — arată că în rîn­­durile muncitorilor prevalează un sentiment de îngrijorare ca urm­are a perspectivei de încetinire a ac­tivităţii economice, deci de agra­vare a şomajului”. într-adevăr, lumea capitalistă a fost din nou cuprinsă de teama declanşării unei crize economice, îngrijorare justificată de o serie de aspecte Astfel, problema folo­sirii forţei de muncă devine tot mai acută ; cererile de serviciu nesatisfăcute au crescut în aproa­pe toate ţările capitaliste ; şoma­jul a atins, chiar după părerea u­­nor economişti occidentali, propor­ţii îngrijorătoare în Canada, An­glia, S.U.A., Italia ,Franţa şi în alte ţări. Criza monetară occiden­tală ce a dus, în cele din urmă, la devalorizarea dolarului, a contri­buit şi ea la amplificarea fenome­nelor de criză din economia capi­talistă. In rîndurile ce urmează vom face cîteva referiri la unele aspec­te concrete privind situaţia econo­mică şi socială din unele ţări ca­pitaliste. „Aidoma unui guturai, scrie „Stutt­garter Zeitung”, se întinde molima zilelor de lucru incomplete, a uzine­lor închise, a licenţierilor. Teama de gripă bîntuie în economia (vest) ger­mană”. 1972, perioadă de maximă recesiune în Japonia Trecînd în revistă prognozele unor economişti şi organisme de speciali­tate din Japonia în legătură cu dez­voltarea economică a ţării In 1972, agenţia Kyodo subliniază că deşi anul 1971 s-a caracterizat printr-o înde­lungată recesiune şi convulsiuni, abia în cursul acestui an economia niponă va cunoaşte perioada de ma­ximă recesiune. Cel puţin în prima jumătate a anului se va semnala ac­centuarea tendinţelor de reducere a investiţiilor pentru echipamente in­dustriale (imul din factorii care au asigurat în ultimii ani un ritm ridicat de dezvoltare a industriei japoneze). Aceste investiţii se vor situa abia cu 2,7 la sută deasupra nivelului atins în 1971, determinînd o reducere cu circa 50 la sută a ritmului dezvoltării economiei Japoniei. Spania: Starea economiei provoacă tot mai multe îngrijorări Anul care s-a încheiat a fost dificil. Această concluzie a fost formulată de numeroase ziare spaniole care fac bi­lanţul economic al anului 1971. Zia­rul „ABC” relevă că sporul produsu­lui naţional global a fost cu circa 2 la sută mai mic în comparaţie cu a­­nul 1970, iar creşterea investiţiilor în economie s-a redus de aproape două ori. In 1971, scrie ziarul, producţia de oţel s-a micşorat cu 13 la sută ; re­cesiunea a cuprins numeroase ramuri industriale ,în special construcţiile şi industria automobilelor. Comerţul spaniol s-a caracterizat de asemenea printr-un deficit enorm, de aproape 2 miliarde dolari. Cu toate declaraţiile optimiste ale autorităţilor, starea economică a ţării provoacă tot mai multe temeri. Eco­nomia spaniolă „bate pasul pe loc”, declara recent preşedintele Consiliului patronal din Barcelona. Intr-adevăr, creşterea armatei şomerilor, curba as­cendentă a preţurilor sînt dovezi grăitoare ale stagnării. „Şomajul - marea teamă" Acest titlu al unui articol apărut în revista franceză „Le Nouvel Obser­­vateur“ caracterizează cît se poate de precis situaţia din multe ţări capita­liste, unde creşterea şomajului a pro­dus o efervescenţă deosebită, încăl­zind la maximum climatul social. Căutind să arunce pe umerii oame­nilor muncii dificultăţile inerente ale sistemului capitalist, marile monopo­luri concediază milioane de munci­tori, excluzîndu-i de la o viaţă socia­lă activă, lipsindu-i de mijloacele ele­mentare de existenţă. Iată cîteva date sintetice referitoa­re la problema folosirii forţei de muncă în unele tari capitaliste. • Ministerul american al Muncii a informat că în luna decembrie şoma­jul în S.U.A. a fost de 6,1 la sută din totalul forţei de muncă (peste 5.000.000 de persoane). Deosebit de ridicat este şomajul în rîndurile tineretului (cu­prinde 17,5 la sută din tinerii sub 20 de ani). In ce priveşte populaţia de culoare, la sfîrşitul anului trecut nu­mărul şomerilor ajunsese la 10,3 la sută din numărul celor apţi de mun­că. • La sfîrşitul anului trecut în Anglia existau, conform cifrelor ofi­ciale, 922.786 şomeri, ceea ce repre­zintă 4 la sută din totalul forţei de muncă. Pe regiuni, cel mai ridicat procent se înregistrează în Irlanda de nord — 10,4 la sută din forţa de muncă. • Numai în anul 1971, numărul oa­menilor muncii ocupaţi în producţie s-a redus în Italia cu 339.000, totalul celor afectaţi de şomaj fiind de 1.300.000. • Canada, care a parcurs anul tre­cut cea mai gravă criză economică din ultimii 30 de ani, are cel mai ri­dicat nivel al şomajului — 7,2 la sută din totalul forţei de muncă. • In luna decembrie 1971 numărul şomerilor din R­F. a Germaniei a crescut cu 29,7 la sută faţă de nive­lul lunii precedente, înregistrîndu-se un total de 269.800 persoane — a a­­nunţat Oficiul federal al muncii. A­­ceastă cifră reprezintă 1,2 la sută din — Domnilor, există o artă a inter­pretării statisticilor... (Desen din „International Herald Tribune"), forţa de muncă. Faţă de perioada co­respunzătoare a anului 1970, şomajul a crescut în decembrie 1971 cu 54,1 la sută. • La 1 ianuarie 1972 în Berlinul occidental erau înregistraţi 11.700 de şomeri, cu 27 la sută mai mult decît cu un an în urmă­• Potrivit datelor Biroului central de statistică al Suediei, la sfîrşitul lunii decembrie în această ţară erau înregistraţi 106.000 şomeri. Numărul este aproape dublu faţă de aceeaşi lună a anului precedent. • In Olanda continuă de asemenea să sporească numărul şomerilor. în ramura construcţiilor, spre exemplu, numai în luna decembrie numărul persoanelor rămase fără lucru a spo­rit cu 10.000, ajungînd la sfîrşitul a­­nului trecut la 30.000, ceea ce repre­zintă peste 10 la sută din totalul mîi­­nii de lucru folosite în construcţii. • Numărul persoanelor rămase fără lucru în Republica Irlanda a crescut în luna decembrie 1971 cu încă 5.000 ajungînd la un total de 76.454, cel mai ridicat procent al şomajului din ultimii 12 ani. • In Spania efectivele armatei şo­merilor totalizau la finele lunii no­iembrie 1971 aproximativ un sfert de milion de oameni, cu 25 la sută mai mult decit în noiembrie 1970. • După datele publicate de revista „Le Nouvel Observateur“, şomajul a crescut în Franţa cu 30 la sută în­tr-un an şi cu 53 la sută în ultimii doi ani, afectînd în primul rînd tine­retul.­­ • In Columbia, a cărei economie este dependentă de monopolurile străine, din cei 22.000 000 locuitori ai ţării, 3.000.000 se află într-o stare de şomaj total sau parţial. • Potrivit datelor prezentate de ziarul „Daily Yomiuri”, la fiecare 150 de cercetători japonezi din domeniul fizicii, un număr de 53 de persoane nu au în momentul de faţă de lucru din cauza recesiunii economice. Creşterea costului vieţii - problema nr. 1 Problema politico-economică nr. 1 a ţărilor capitaliste dezvoltate este astăzi, după părerea majorităţii eco­nomiştilor din aceste ţări, inflaţia. Creşterea preţurilor s-a accentuat în­deosebi în ultimii ani, avînd conse­cinţe dintre cele mai importante asu­pra veniturilor a zeci de milioane de salariaţi, afectîndu-le direct puterea de cumpărare. • Intr-o situaţie statistică dată pu­blicităţii la Bruxelles se apreciază că în cursul anului 1971 creşterea preţu­rilor în ţările Pieţei comune a înre­gistrat un nou record. In perioada no­iembrie 1970 — noiembrie 1971, preţu­rile articolelor de larg consum au crescut cu 8,3 la sută în Olanda, cu 5,8 la sută în R.F. a Germaniei şi Franţa, cu 5,3 la sută in Belgia şi Luxemburg şi cu 4,5 la sută în Italia. • Potrivit unor date oficiale apă­rute în ziarul „Ya", costul vieţii a crescut în Spania, in anul 1971, cu 8,4 la sută. „Scăderea puterii de cum­părare a maselor largi, scrie ziarul, este una dintre cele mai importante probleme ale ţării”. • în Elveţia preţurile la bunurile de larg consum şi alimente au cres­cut în cursul anului 1971 cu circa 6,6 la sută. Creşterea totală a preţurilor la aceste categorii de mărfuri a în­registrat un spor de peste 23 la sută în ultimii cinci ani. • Preţurile la produsele alimentare au crescut în Marea Britanie în no­iembrie 1971 cu 5,5 la sută faţă de nivelul lunii februarie a aceluiaşi an , anunţă ziarul „Financial Times”. Exemplele ar putea continua, căci fenomenul este caracteristic pentru toate ţările capitaliste. Alături de celelalte date prezentate, aces­te cifre sunt deosebit de grăitoare, demonstrînd inconsistenţa unor aşa­­zise teorii despre o distribuţie „tot mai echitabilă” a veniturilor în so­cietatea capitalistă ,despre o „bună­stare” a tuturor membrilor societăţii, despre „pacea socială“. Prezentarea succintă a cîtorva ac­ţiuni ale puternicei mişcări greviste din ultimul an atestă iniţiativa poli­tică a clasei muncitoare, capacitatea şi hotărirea ei de luptă. C. GRIGORESCU în timp ce pro­fiturile marilor monopoluri nu cu­nosc nici o sta­vilă în calea creş­terii lor, oamenii muncii sunt siliţi să suporte întrea­ga povară a re­cesiunii şi infla­ţiei. (Desen din ziarul american „Daily World“). REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ Bucureşti, strada Brezoianu nr. 18, telefon 15 43 14­­­1414 72. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea poligrafică „INFORMAŢIA" 40 368

Next