Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)
1972-01-15 / nr. 7011
rent începe să se realizeze speranţa într-un proces de destindere reală pe continentul nostru" Declaraţia reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene consacrată securităţii şi cooperării pe continent BRUXELLES 14 (Agerpres). După cum s-a mai anunţat, în capitala belgiană s-a desfăşurat, timp de trei zile, o reuniune consultativă a reprezentanţilor opiniei publice din 27 de ţări europene, consacrată securităţii şi cooperării pe continent. La sfîrşitul lucrărilor, a fost adoptată o declaraţie în care se arată că „reprezentanţii unor curente sociale şi politice, ai unor organizaţii, ca şi diverse personalităţi de convingeri politice, ideologice şi religioase diferite din 27 de ţări ale Europei, au decis ţinerea la Bruxelles, între 2 şi 5 iunie 1972, a unei adunări a reprezentanţilor opiniei publice pentru securitate şi cooperare europeană“. Subliniind că „începe să se realizeze speranţa într-un proces de destindere reală pe continentul nostru, iar relaţiile de pace, bună vecinătate şi coexistenţă paşnică între state, fără deosebire de sistemele sociale şi politice, pot fi stabilite definitiv în Europa“, declaraţia relevă : „Guverne şi oameni de stat din Europa caută soluţia acestor probleme pe calea pregătirii şi convocării unei conferinţe a statelor asupra securităţii şi cooperării europene. Salutăm această iniţiativă importantă. Ne pronunţăm pentruca această conferinţă să aibă loc cit mai curînd posibil, pe baza respectării, de către toate statele a independenţei, suveranităţii, egalităţii tuturor ţărilor, a neamestecului în treburile interne, a integrităţii teritoriale şi a dreptului popoarelor de a dispune de ele însele“. Adunarea noastră — se arată mai departe în declaraţie, ar putea căuta mijloacele de realizare a securităţii şi păcii în Europa, studia modalitatea cooperării în toate domeniile — politic, economic, ştiinţific şi cultural — bazîndu-se pe autoritatea morală a opiniei publice. Adunarea noastră va permite, respectînd întru totul convingerile fiecăruia, confruntarea unor puncte de vedere, căutarea soluţiilor practice, acceptabile pentru toţi, asupra problemelor în suspensie. Adunarea noastră trebuie să se înscrie într-o vastă mişcare a opiniei publice, cu scopul creării unui climat de încredere, înţelegere şi colaborare reciprocă , şi, aceasta într-un cadru democratic, pe baza respectării drepturilor fundamentale. Nu se poate spera în succesul eforturilor întreprinse de guverne pe calea reglementării paşnice a problemei europene, fără o reînnoire a încrederii. Fireşte, mai rămîn obstacole de învins. Opinia publică şi conducătorii politici sunt chemaţi să acţioneze în propria lor sferă de competenţă şi responsabilitate căci securitatea şi cooperarea nu se instaurează decît prin convergenţa eforturilor tuturor. Caracterul cu totul nou al adunării noastre din iunie trebuie să fie determinat de deschiderea ei, completă şi permanentă, pe picior de egalitate, pentru toate forţele sociale şi politice care se pronunţă în favoarea destinderii şi cooperării în Europa. Ne adresăm tuturor acestor forţe, fie că sunt sau nu la putere, să vină să lucreze împreună la definirea programului, la stabilirea procedurii şi la desfăşurarea adunării din iunie 1972. „Ne adresăm bărbaţilor, femeilor, tinerilor, tuturor celor care aparţin de partide politice, organizaţiilor sindicale şi sociale, bisericilor, membrilor parlamentelor, cercurilor economice, savanţilor, ca şi reprezentanţilor lumii culturii, ziariştilor, în sfîrşit tuturor celor care vor să acţioneze pentru un viitor mai bun şi paşnic al Europei, pentru o Europă a păcii, în securitate şi cooperare“. N. V. Podgornîi a primit pe ambasadorul României în Uniunea Sovietică MOSCOVA 14 — CorespondentulAgerpres, Laurenţiu Duţă, transmite : La 14 ianuarie, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, Teodor Marinescu, a fost primit la Kremlin de N. V. Podgornîi, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., în legătură cu apropiata Sa plecare definitivă în patrie. Cu acest prilej, între preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ambasadorul român a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Bangla Desh DACCA 14 (Agerpres). — După întoarcerea sa la Dacca, Mujibur Rahman a format noul guvern al Republicii Bangla Desh, asumîndu-şi funcţia de prim-ministru. Preşedinte al Bangla Desh-ului a fost investit Abu Sayeed Choudhury. Vizita tovarăşului losif Banc în R. P. Ungară BUDAPESTA 14 — Corespondentul Agerpres, Alexandru Pintea, transmite: Vineri dimineaţa, tovarăşul losif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care participă la întîlnirea de lucru a preşedinţilor celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică, a vizitat marile depozite frigorifice pentru carne, legume şi fructe de la Dunakeszi. Construcţie modernă, noile depozite frigorifice din apropierea capitalei ungare au o capacitate de 1100 vagoane. A fost vizitată, de asemenea, întreprinderea industrială pentru fabricarea uleiurilor vegetale şi a detergenţilor din Rákospalota. în timpul vizitei la cele două unităţi, tovarăşul Iosif Banc a fost însoţit de Valyi Peter, vicepreşedinte al guvernului ungar, Kazareczki Kalman, adjunct al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, precum şi de ambasadorul României la Budapesta, Ioan Cotoţ. Vineri după-amiază, tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ,a avut o întrevedere cu tovarăşul Feher Lajos, vicepreşedinte al guvernului ungar. In cadrul convorbirii, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme ale dezvoltării continue a relaţiilor economice româno-ungare. încheierea Conferinţei Organizaţiei de solidaritate cu popoarele afro-asiatice CAIRO. — Corespondentul Agerpres, Nicolae N. Lupu, transmite! In capitala Republicii Arabe Egipt au luat sfîrşit lucrările celei de-a V-a Conferinţe a Organizaţiei de solidaritate cu popoarele afroasiatice (OSPAA), la care au participat delegaţii şi reprezentanţi ai comitetelor naţionale de solidaritate din Asia, Africa, Europa şi America Latină, precum şi reprezentanţi ai mişcărilor de eliberare naţională din Asia şi Africa. Din România, la conferinţă a luat parte o delegaţie a Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, condusă de prof. univ. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii. Conferinţa a adoptat Declaraţia politică generală, în care se subliniază că unitatea de acţiune, solidaritatea de luptă a popoarelor din Africa şi Asia cu forţele democratice din întreaga lume constituie un imperativ al timpurilor noastre, o necesitate obiectivă a luptei energice împotriva imperialismului şi colonialismului, a politicii de imixtiune şi dictat. Delegaţii prezenţi la lucrări au aprobat, de asemenea, o serie de hotărîri privind consolidarea solidarităţii cu popoarele din Indochina, cu ţările arabe şi cu popoarele din Africa şi Asia care luptă împotriva dominaţiei coloniale. R. p. bulgaria . Inaugurar unor noi institute de invăţămint superior SOFIA 14. — Corespondentul Agerpres, Constantin Amariţei, transmite ! Tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, însoţit de alţi conducători de partid şi de stat, a făcut o vizită în oraşul Plovdiv, unde s-a întîlnit cu metalurgiştii de la Combinatul de metale neferoase „Dimităr Blagoev“, cu textiliştii de la Combinatul „Mariţa“ şi cu studenţii şi profesorii din centrul universitar al oraşului. In timpul vizitei, au fost inaugurate două noi institute de invăţămînt superior — Universitatea „Paisii Hilendarski“ şi Institutul Muzical — Pedagogic Superior — care au luat fiinţă la 1 ianuarie a.c. printr-un decret al Consiliului de Stat. Cu ocazia vizitelor făcute la cele două mari unităţi ale economiei bulgare, au avut loc mitinguri, în cadrul cărora a luat cuvintul Todor Jivkov. El s-a referit la succesele obţinute de unităţile vizitate şi la întrecerea socialistă din acest an, iniţiată de fruntaşii în producţie din Peruik. Un comunicat al Direcţiunii P.C.I, ROMA 14 — Corespondentul Agerpres, Nicolae Purcea, transmite» La Roma a avut loc o şedinţă a Direcţiunii Partidului Comunist Italian, sub preşedinţia lui Luigi Longo, secretar general al partidului, care a analizat actuala situaţie politică din ţară. La încheierea lucrărilor a fost dat publicităţii un comunicat în care se spune că „Italia trebuie să iasă rapid şi în mod pozitiv din criza politică în care se află de mai multă vreme“ şi că aceasta se poate face „numai printr-o radicală reînnoire a orientărilor politice, economice şi sociale“. Documentul menţionează, în continuare, că este necesar să se adopte măsuri urgente şi severe împotriva reînvierii fascismului. Referindu-se apoi la problemele de ordin economic, comunicatul Direcţiunii P.C.I. subliniază că „pot şi trebuie să fie adoptate, după cum cer organizaţiile sindicale, măsuri economice care să facă faţă situaţiei serioase în care se află Italia, ameninţării şomajului pentru muncitorii italieni şi îngrijorării ţăranilor“. In acest scop, este necesar să se procedeze la relansarea imediată a investiţiilor productive publice, controlul preţurilor, aprobarea reformei sanitare şi a reformei învăţămîntului, revederea unor prevederi ale legilor în sensul apărării democraţiei şi al combaterii fascismului. In ce priveşte politica externă, Direcţiunea P.C.I. relevă că „Italia trebuie să acţioneze pentru convocarea, în 1972, a conferinţei privind securitatea europeană, trebuie să reacţioneze cu hotărîre la intensificarea acţiunilor agresive ale S.U.A. în Vietnam şi, totodată, să recunoască oficial Republica Democrată Germană şi Republica Democrată Vietnam“. „A eluda aceste exigenţe, se spune în comunicat, ar însemna să se lase să treacă timpul care ne separă de alegerile politice din 1973 intr-o nouă stare de inactivitate şi să se favorizeze o ulterioară involuţie conservatoare“. Pentru a infringe toate manevrele conservatoare şi de dreapta sunt esenţiale consolidarea şi dezvoltarea, în legătură cu problemele reale ale ţării, a unităţii stîngii ca experienţă nouă şi originală, bazată pe deplina autonomie a fiecărei forţe politice, se spune în încheierea comunicatului. Direcţiunea P.C.I. a hotărît convocarea Comitetului Central al partidului pentru luni, 17 ianuarie, cu următoarea ordine de zi : „Comuniştii faţă de actuala criză politică“ — raport prezentat de Aldo Tortorella, membru al Direcţiunii. ÍN CÍTEVA RÍNDURI ^ IN CÍTEVA RÍNDÜRI PARIS — Agenţia France Presse informează că următoarea întîlnire franco-vest-germană la nivel înalt va avea loc la Paris în zilele de 10 şi 11 februarie a.c. Potrivit aceleeaşi surse, agenda convorbirilor dintre preşedintele Pompidou şi cancelarul Willy Brandt va cuprinde, printre altele, problema organizării conferinţei general-europene pentru securitate. . . ATENA. La 14 ianuarie, primul ministru al Greciei, Gheorghios Papadopoulos, a efectuat o remaniere guvernamentală. Christos Xanthopoulos-Palamas a fost desemnat în funcția de ministru supleant al afacerilor externe. Surse-MOSCOVA. — Temperaturile deosebit de scăzute care se Înregistrează In aceste zile la Moscova și in împrejurimile ei se apropie de recordul gerului din 17 ianuarie 1940, cînd mercurul termometrelor a coborît la —42,2 gr. Celsius. Joi, In împrejurimile capitalei sovietice, temperatura a fost de aproape —40 grade. Aceste geruri puternice, menţionează agenţia TASS, se datorează unui anticiclon venit dinspre Marea Barenţ. Cu toate acestea, la Moscova se desfăşoară o activitate normală, menţionează agenţia. Chiar şi bazinul descoperit „Moskva“ — cel mai mare din oraş — continuă să fie frecventat de cea mai mare parte a clienţilor săi obişnuiţi. Singura „branşă“ canare de suferit puternic în aceste zile este... comerţul cu îngheţată, care s-a redus la o treime cretar de stat la ministerul de externe pentru problemele politice şi comerciale a fost numit K. Panayotakos, pină acum ambasador in Cipru. QUITO — Un sondaj efectuat In rindurile populaţiei din provinciile sudice ale Ecuadorului de către Institutul IP.L.A. relevă un indice al şomajului de 50 la sută. LUXEMBURG — Parlamentul Luxemburgului a aprobat joi un amendament la constituţie, propus de ministrul de externe, Gaston Thorn, prin care vîrsta de la care tinerii beneficiază de dreptul de vot a fost coborită de la 21 la 18- în acelaşi timp, vîrsta la care o persoană este eligibilă în parlament a fost redusă de la 25 la 21 de ani. TRIPOLI — în discursul de deschidere a celei de a 19-a sesiuni a Comitetului de coordonare pentru eliberarea Africii, care se desfăşoară la Benghazi, şeful statului libian, colonelul Moamer El Geddafi, a adresat popoarelor africane un apel în care Ie-a cerut „să rupă legăturile comerciale şi de alt gen cu Portugalia“. După cum precizează agenţia Reuter, în cadrul sesiunii Comitetului de coordonare pentru eliberarea Africii, care va dura aproape o săptămînă, vor fi analizate mijloacele de combatere a colonialismului și discriminării rasiale pe continentul african. CIUDAD DE PANAMA — Guvernul panamez se va adresa Consiliului de Securitate al ONU in apărarea drepturilor sale asupra Canalului Panama, în cazul în care negocierile de la Washington nu vor duce la încheierea unui nou tratat prin care să se recunoască suveranitatea sa asupra acestuia — a declarat ministrul panamez de externe, Juan Antonio Tack, intr-un interviu acordat agenţiei Prensa Latina. MOGADISCIO — Guvernul Somaliei a adoptat o serie de măsuri economice, care îi permit sfi-şi asume în mod direct gestiunea asupra mijloacelor de transport ale ţării, precum şi asupra importului şi distribuirii unor produse de primă necesitate, informează agenţia ANSA. HAGA — Oficiul central de statistică din Haga a anunţat că în cursul anului 1971 prețurile au înregistrat în Olanda o creștere de 8,7 la sută, ceea ce reprezintă cel mai ridicat indice de după război. ORIENTUL APROPIAT Localitate libaneză atacată de trupe israeliene BEIRUT 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Beirut a declarat că trupe israeliene au pătruns, în noaptea de joi spre vineri, in satul libanez Kafra, situat la 9 kilometri de frontieră — relatează agenţia United Press International. El a menţionat că, înainte de retragerea lor, soldaţii israelieni au aruncat în aer trei clădiri. Acesta este cel de-al doilea atac lansat in această săptămînă, de către trupele israeliene împotriva unor localităţi din sudul Libanului. TEL AVIV 14 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt militar de la Tel Aviv a anunţat că o unitate a armatei israeliene a trecut, in noaptea de joi spre vineri, frontiera libaneză şi a efectuat un raid împotriva satului Kafra. — relatează agenţiile Reuter şi France Presse. El a afirmat că raidul a fost efectuat ca „răspuns la atacurile cu rachete lansate de fedainii staționați de cealaltă parte a frontierei“. Convorbirile S. A. L. T. VIENA. — Conducătorii delegaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A. la tratativele sovieto-americane pentru limitarea Înarmărilor strategice au avut vineri o nouă întrevedere la sediul ambasadei americane din capitala Austriei. Următoarea intilnire din cadrul celei de-a șasea runde a tratativelor S.A.L.T. a fost fixată pentru 18 ianuarie, la sediul ambasadei U.R.S.S. din Viena. După lovitura de stat din Ghana ACCRA 14 (Agerpres). — Locotenent-colonelul I. K. Achampong, care a condus lovitura de stat din Ghana, a anunţat, la postul de radio Accra, formarea unui organism numit Comitetul Executiv al Consiliului redeşteptării naţionale — organismul care a preluat conducerea ţării. Din Comitetul Executiv fac parte şapte membri — şase militari, între care locotenent-colonelul I. K. Achampong, şi un civil, I. K. Achampong a anunţat, de asemenea, că mai mulţi ofiţeri ai forţelor armate au fost numiţi în fruntea celor şapte regiuni ale ţării. Pe de altă parte, agenţiile Reuter, Associated Press şi France Presse informează că, în urma loviturii de stat, în Ghana a fost suspendată constituiţia şi au fost interzise toate formaţiunile politice, între care Partidul progresului al fostului premier Kofi Rusia. Toţi miniştrii fostului cabinet au fost demişi din funcţii. Armata a primit ordin să asigure protejarea bunurilor publice. Totodată, s-a cerut serviciilor administrative, întreprinderilor industriale şi comerciale să-şi desfăşoare în mod normal activitatea. ECONOMIA CAPITALISTĂ INTRE RECESIUNE Șl INFLAȚIE —— 1 ■ ■»■'-.-Liaiii.L " 1 ' '~—±jrrrrr=Ts „MARILE BĂTĂLII DE CLASA CARE AU AVUT LOC ÎN ULTIMII ANI IN TARILE CAPITALISTE DEMONSTREAZĂ URIAŞA FORŢA REVOLUTIONARA A CLASEI MUNCITOARE, ROLUL EI IMPORTANT ÎN LUPTA MASELOR POPULARE PENTRU LIBERTATE, DREPTATE SOCIALĂ, ÎMPOTRIVA ORÂNDUIRII CAPITALISTE". NICOLAE CEAUŞESCU Anul 1971 a fost dominat în ţările capitaliste de puternice acţiuni greviste şi revendicative ale oamenilor muncii, care s-au distins printr-o deosebită amploare şi combativitate, In Anglia, de pildă, numai în primele 8 luni ale anului trecut s-au înregistrat 11.661.000 zile/om grevă, cea mai mare cifră din ultimii 45 de ani; milioane de oameni ai muncii au participat în această perioadă la greve, mitinguri şi demonstraţii cu caracter atît economic cit şi politic, în S.U.A. au avut loc un şir de puternice confruntări între muncitori şi patronat, stimulate mai ales de măsurile economice ale Administraţiei, considerate de sindicate „un veritabil atac asupra nivelului de viaţă al poporului american“. Potrivit datelor Ministerului Muncii, în 1971 în Statele Unite au avut loc 4 900 de greve la care au participat 3.200.000 de salariaţi. Deosebit de agitată a fost scena social-politică italiană care a cunoscut o suită de acţiuni revendicative de mare amploare culminînd cu greva generală din aprilie la care au participat 15.000.000 de salariaţi. Importante acţiuni greviste au fost înregistrate şi în celelalte ţări capitaliste : Franţa, Japonia, Canada, Suedia, R.F.G. (greva metalurgiştilor de la sfîrşitul anului trecut a fost apreciată ca una dintre cele mai puternice din perioada postbelică), Uruguay, Argentina etc. în Spania, regiunea Asturia a fost şi în această perioadă teatrul unor puternice confruntări de clasă. La începutul acestui an tempo- Inflaţia caracteristică a economiei americane Intr-un amplu raport, asistentul preşedintelui S.U.A. pentru problemele economice externe, P. Peterson, relevă că în cursul luptei de concurenţă cu alte state capitaliste, ponderea Statelor Unite în producţia industrială mondială s-a redus cu 9 la sută în ultimii 20 de ani. Şi pentru prima oară de la sfîrşitul secolului trecut balanţa comercială se va încheia cu un deficit. Factorii care au stat la baza declanşării procesului inflaţionist, caracteristic pentru economia americană în ultimii cinci ani, sunt încă activi, în ciuda politicii guvernamentale de contracarare şi controlare a inflaţiei. Aceste aprecieri aparţin unor importante institute americane de cercetări economice (Consiliul camerelor de comerţ ale statelor membre ale Federaţiei şi Institutul întreprinderii americane), care trag semnalul de alarmă în legătură cu perspectivele anului 1972, relevînd deficitul de aproximativ 26 miliarde dolari din actualul exerciţiu financiar. Şi în aprecierile economiştilor din afara cercurilor oficiale se manifestă îngrijorare în legătură cu perspectivele economiei americane. Cunoscutul economist John Galbraith, preşedintele Asociaţiei economice americane, consideră că şomajul va constitui în anul 1972, chiar în cazul succesului programului guvernamental de impulsionare a dezvoltării economice, una din problemele cele mai dificile pentru Administraţie. Italia: Cea mai acută reducere a activităţii economice „Potrivit datelor existente, economia italiană trece printr-o stare de depresiune“ , apreciază Confederaţia industriaşilor italieni. Conform datelor oficiale, indicele producţiei industriale a scăzut în perioada ianuarie-noiembrie 1971 cu 3 la sută, aceasta fiind cea mai gravă reducere a producţiei industriale italiene din perioada postbelică. Scăderea activităţii industriale a influenţat direct nivelul de ocupare a forţei de muncă. Recent, preşedintele Confederaţiei industriaşilor italieni a fost nevoit să recunoască existenţa destul de răspîndită a şomajului şi a „semişomajului”, rezultat din trecerea unor întreprinderi lipsite de comenzi la săptămînă de lucru incompletă, cu reducerea directă a salariului muncitorilor. R. F. G. Debut sub auspicii nefavorabile Cunoscuta firmă „Volkswagen“, cea mai importantă Întreprindere constructoare de automobile din R.F.G., a anunţat la Începutul anului concedierea temporară a 90.000 din cei 130.000 de salariaţi ai săi. A-ceastă măsură a fost imitată de concernul siderurgic „Thyssen’’ care a introdus „grafice reduse” de lucru pentru 10.500 de muncitori. Intenţii similare au şi alte întreprinderi vestgermane. Experţii Institutului de studii economice din München, analizînd evoluţia economiei R.F.G., au subliniat curba descendentă a creşterii economice de la 5,5 la sută în 1970 la mai puţin de 3 la sută în 1971, pronosticînd reducerea ritmului de creştere pină aproape de zero în 1972. latura socială a ţărilor capitaliste se menţine în continuare ridicată. Pentru a ilustra această afirmaţie este suficient să amintim greva generală a celor 280.000 de mineri britanici, începută în cursul acestei săptămîni, prima acţiune de asemenea amploare din ultimii 46 de ani a acestei categorii de oameni ai muncii din Anglia. Cauzele acestor acţiuni ce au imprimat anului 1971 trăsăturile unui an „fierbinte“ ? „O serie de sondaje — menţiona agenţia France Presse — arată că în rîndurile muncitorilor prevalează un sentiment de îngrijorare ca urmare a perspectivei de încetinire a activităţii economice, deci de agravare a şomajului”. într-adevăr, lumea capitalistă a fost din nou cuprinsă de teama declanşării unei crize economice, îngrijorare justificată de o serie de aspecte Astfel, problema folosirii forţei de muncă devine tot mai acută ; cererile de serviciu nesatisfăcute au crescut în aproape toate ţările capitaliste ; şomajul a atins, chiar după părerea unor economişti occidentali, proporţii îngrijorătoare în Canada, Anglia, S.U.A., Italia ,Franţa şi în alte ţări. Criza monetară occidentală ce a dus, în cele din urmă, la devalorizarea dolarului, a contribuit şi ea la amplificarea fenomenelor de criză din economia capitalistă. In rîndurile ce urmează vom face cîteva referiri la unele aspecte concrete privind situaţia economică şi socială din unele ţări capitaliste. „Aidoma unui guturai, scrie „Stuttgarter Zeitung”, se întinde molima zilelor de lucru incomplete, a uzinelor închise, a licenţierilor. Teama de gripă bîntuie în economia (vest) germană”. 1972, perioadă de maximă recesiune în Japonia Trecînd în revistă prognozele unor economişti şi organisme de specialitate din Japonia în legătură cu dezvoltarea economică a ţării In 1972, agenţia Kyodo subliniază că deşi anul 1971 s-a caracterizat printr-o îndelungată recesiune şi convulsiuni, abia în cursul acestui an economia niponă va cunoaşte perioada de maximă recesiune. Cel puţin în prima jumătate a anului se va semnala accentuarea tendinţelor de reducere a investiţiilor pentru echipamente industriale (imul din factorii care au asigurat în ultimii ani un ritm ridicat de dezvoltare a industriei japoneze). Aceste investiţii se vor situa abia cu 2,7 la sută deasupra nivelului atins în 1971, determinînd o reducere cu circa 50 la sută a ritmului dezvoltării economiei Japoniei. Spania: Starea economiei provoacă tot mai multe îngrijorări Anul care s-a încheiat a fost dificil. Această concluzie a fost formulată de numeroase ziare spaniole care fac bilanţul economic al anului 1971. Ziarul „ABC” relevă că sporul produsului naţional global a fost cu circa 2 la sută mai mic în comparaţie cu anul 1970, iar creşterea investiţiilor în economie s-a redus de aproape două ori. In 1971, scrie ziarul, producţia de oţel s-a micşorat cu 13 la sută ; recesiunea a cuprins numeroase ramuri industriale ,în special construcţiile şi industria automobilelor. Comerţul spaniol s-a caracterizat de asemenea printr-un deficit enorm, de aproape 2 miliarde dolari. Cu toate declaraţiile optimiste ale autorităţilor, starea economică a ţării provoacă tot mai multe temeri. Economia spaniolă „bate pasul pe loc”, declara recent preşedintele Consiliului patronal din Barcelona. Intr-adevăr, creşterea armatei şomerilor, curba ascendentă a preţurilor sînt dovezi grăitoare ale stagnării. „Şomajul - marea teamă" Acest titlu al unui articol apărut în revista franceză „Le Nouvel Observateur“ caracterizează cît se poate de precis situaţia din multe ţări capitaliste, unde creşterea şomajului a produs o efervescenţă deosebită, încălzind la maximum climatul social. Căutind să arunce pe umerii oamenilor muncii dificultăţile inerente ale sistemului capitalist, marile monopoluri concediază milioane de muncitori, excluzîndu-i de la o viaţă socială activă, lipsindu-i de mijloacele elementare de existenţă. Iată cîteva date sintetice referitoare la problema folosirii forţei de muncă în unele tari capitaliste. • Ministerul american al Muncii a informat că în luna decembrie şomajul în S.U.A. a fost de 6,1 la sută din totalul forţei de muncă (peste 5.000.000 de persoane). Deosebit de ridicat este şomajul în rîndurile tineretului (cuprinde 17,5 la sută din tinerii sub 20 de ani). In ce priveşte populaţia de culoare, la sfîrşitul anului trecut numărul şomerilor ajunsese la 10,3 la sută din numărul celor apţi de muncă. • La sfîrşitul anului trecut în Anglia existau, conform cifrelor oficiale, 922.786 şomeri, ceea ce reprezintă 4 la sută din totalul forţei de muncă. Pe regiuni, cel mai ridicat procent se înregistrează în Irlanda de nord — 10,4 la sută din forţa de muncă. • Numai în anul 1971, numărul oamenilor muncii ocupaţi în producţie s-a redus în Italia cu 339.000, totalul celor afectaţi de şomaj fiind de 1.300.000. • Canada, care a parcurs anul trecut cea mai gravă criză economică din ultimii 30 de ani, are cel mai ridicat nivel al şomajului — 7,2 la sută din totalul forţei de muncă. • In luna decembrie 1971 numărul şomerilor din RF. a Germaniei a crescut cu 29,7 la sută faţă de nivelul lunii precedente, înregistrîndu-se un total de 269.800 persoane — a anunţat Oficiul federal al muncii. Această cifră reprezintă 1,2 la sută din — Domnilor, există o artă a interpretării statisticilor... (Desen din „International Herald Tribune"), forţa de muncă. Faţă de perioada corespunzătoare a anului 1970, şomajul a crescut în decembrie 1971 cu 54,1 la sută. • La 1 ianuarie 1972 în Berlinul occidental erau înregistraţi 11.700 de şomeri, cu 27 la sută mai mult decît cu un an în urmă• Potrivit datelor Biroului central de statistică al Suediei, la sfîrşitul lunii decembrie în această ţară erau înregistraţi 106.000 şomeri. Numărul este aproape dublu faţă de aceeaşi lună a anului precedent. • In Olanda continuă de asemenea să sporească numărul şomerilor. în ramura construcţiilor, spre exemplu, numai în luna decembrie numărul persoanelor rămase fără lucru a sporit cu 10.000, ajungînd la sfîrşitul anului trecut la 30.000, ceea ce reprezintă peste 10 la sută din totalul mîinii de lucru folosite în construcţii. • Numărul persoanelor rămase fără lucru în Republica Irlanda a crescut în luna decembrie 1971 cu încă 5.000 ajungînd la un total de 76.454, cel mai ridicat procent al şomajului din ultimii 12 ani. • In Spania efectivele armatei şomerilor totalizau la finele lunii noiembrie 1971 aproximativ un sfert de milion de oameni, cu 25 la sută mai mult decit în noiembrie 1970. • După datele publicate de revista „Le Nouvel Observateur“, şomajul a crescut în Franţa cu 30 la sută într-un an şi cu 53 la sută în ultimii doi ani, afectînd în primul rînd tineretul. • In Columbia, a cărei economie este dependentă de monopolurile străine, din cei 22.000 000 locuitori ai ţării, 3.000.000 se află într-o stare de şomaj total sau parţial. • Potrivit datelor prezentate de ziarul „Daily Yomiuri”, la fiecare 150 de cercetători japonezi din domeniul fizicii, un număr de 53 de persoane nu au în momentul de faţă de lucru din cauza recesiunii economice. Creşterea costului vieţii - problema nr. 1 Problema politico-economică nr. 1 a ţărilor capitaliste dezvoltate este astăzi, după părerea majorităţii economiştilor din aceste ţări, inflaţia. Creşterea preţurilor s-a accentuat îndeosebi în ultimii ani, avînd consecinţe dintre cele mai importante asupra veniturilor a zeci de milioane de salariaţi, afectîndu-le direct puterea de cumpărare. • Intr-o situaţie statistică dată publicităţii la Bruxelles se apreciază că în cursul anului 1971 creşterea preţurilor în ţările Pieţei comune a înregistrat un nou record. In perioada noiembrie 1970 — noiembrie 1971, preţurile articolelor de larg consum au crescut cu 8,3 la sută în Olanda, cu 5,8 la sută în R.F. a Germaniei şi Franţa, cu 5,3 la sută in Belgia şi Luxemburg şi cu 4,5 la sută în Italia. • Potrivit unor date oficiale apărute în ziarul „Ya", costul vieţii a crescut în Spania, in anul 1971, cu 8,4 la sută. „Scăderea puterii de cumpărare a maselor largi, scrie ziarul, este una dintre cele mai importante probleme ale ţării”. • în Elveţia preţurile la bunurile de larg consum şi alimente au crescut în cursul anului 1971 cu circa 6,6 la sută. Creşterea totală a preţurilor la aceste categorii de mărfuri a înregistrat un spor de peste 23 la sută în ultimii cinci ani. • Preţurile la produsele alimentare au crescut în Marea Britanie în noiembrie 1971 cu 5,5 la sută faţă de nivelul lunii februarie a aceluiaşi an , anunţă ziarul „Financial Times”. Exemplele ar putea continua, căci fenomenul este caracteristic pentru toate ţările capitaliste. Alături de celelalte date prezentate, aceste cifre sunt deosebit de grăitoare, demonstrînd inconsistenţa unor aşazise teorii despre o distribuţie „tot mai echitabilă” a veniturilor în societatea capitalistă ,despre o „bunăstare” a tuturor membrilor societăţii, despre „pacea socială“. Prezentarea succintă a cîtorva acţiuni ale puternicei mişcări greviste din ultimul an atestă iniţiativa politică a clasei muncitoare, capacitatea şi hotărirea ei de luptă. C. GRIGORESCU în timp ce profiturile marilor monopoluri nu cunosc nici o stavilă în calea creşterii lor, oamenii muncii sunt siliţi să suporte întreaga povară a recesiunii şi inflaţiei. (Desen din ziarul american „Daily World“). REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, strada Brezoianu nr. 18, telefon 15 43 141414 72. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea poligrafică „INFORMAŢIA" 40 368