Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)
1972-04-08 / nr. 7083
Activul de partid permanent la problemelor Dintre multiplele aspecte careilustrează pregnant dezvoltarea democraţiei interne de partid şi atragerea unui număr crescînd de comunişti la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor, se cuvine a fi reliefată munca activului de partid, creşterea rolului acestuia în viaţa comitetelor comunale de partid. Dezvoltarea muncii de partid pe baze obşteşti, atragerea şi folosirea permanentă de către comitetele de partid a unui larg activ la soluţionarea şi înfăptuirea problemelor vitale ce stau în faţa organizaţiilor de partid răspunde cerinţelor actuale ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In aceste condiţii comitetelor comunale de partid li se cer să atragă în munca de îndrumare şi control un larg activ de partid format din cadre de specialişti din economie, aparat de stat, intelectuali, comunişti cu o bogată experienţă în munca de partid, care cunosc bine problemele locale şi lucrează direct în producţie. Comitetul comunal de partid CORBEANCA, pe baza prevederilor statutare şi a indicaţiilor izvorîte din documentele partidului nostru şi-a format un activ de partid din 24 de tovarăşi care muncesc în diverse sectoare ale comunei. Acest activ este antrenat la munca de conducere, fiind convocat sistematic la şedinţele comitetului, participînd la dezbaterea problemelor muncii de partid, la elaborarea şi aplicarea măsurilor şi hotăririlor. Membrii activului sunt anunţaţi din timp asupra ordinei de zi a plenarelor şi şedinţelor de birou ale comitetului de partid, sunt informaţi cu principalele sarcini de partid şi economice, cu unele aspecte concrete din munca organizaţiilor de partid, cu deficienţele şi neajunsurile pe plan local. Acest procedeu de muncă dă posibilitatea activului să cunoască problemele majore ale comunei, să acţioneze în cunoştinţă de cauză pentru rezolvarea lor. Alături de comisiile pe probleme ale comitetului de partid, membrii activului sunt atraşi la studierea unor fenomene din viaţa şi activitatea organizaţiilor de bază. Aşa cum ne spunea tov. Gheorghe Ungureanu, secretarul comitetului comunal de partid, o serie de tovarăşi ca ing. Ion Lepădaţu, Manea Petre, Vasile Ioniţă, Ion Bărbulescu, Constantin Niţescu, medicii Victoria Vintiloiu şi Viorica Dumitrescu, economista Niculina Pitu şi alţii au adus un aport substanţial la studierea şi rezolvarea unor probleme politice, economice şi social-culturale din localitate. Ca urmare a studiilor şi analizelor făcute, comitetul de partid a putut lua hotărîri şi măsuri ce au avut o bună eficienţă. Spre exemplu, în urma studierii la faţa locului şi a propunerilor făcute de comisia economică şi de unii membri din activul de partid s-a redat agriculturii o suprafaţă de teren de peste 3 ha, prin desfiinţarea unor drumuri inutile în cîmp. Un alt colectiv a urmărit cum popularizează organizaţiile de bază, comitetul executiv al consiliului popular, deputăţii hotărîrile de partid şi legile statului nostru. Ca urmare, au fost luate măsuri VIAŢA DE PARTID concrete privitoare la activitatea acestor factori chemaţi să desfăşoare munca de popularizare a hotărîrilor şi legilor, urmărindu-se în special preîntîmpinarea unor acte antisociale. De asemenea a fost impulsionată munca pentru mărirea numărului de abonamente şi citirea presei ; s-a urmărit cum se desfăşoară activitatea politicoideologică pentru educarea comunistă a tuturor cetăţenilor. întregul activ de partid a fost angrenat în explicarea problemelor ce stau la baza organizării şi retribuţiei muncii în acord global. Au fost făcute expuneri la locurile de muncă, la căminul cultural, pe teme economice şi de educaţie socialistă. Membrii activului au participat la elaborarea unor materiale care au fost dezbătute în adunările de partid de la C.A.P., industria locală, consiliul popular şi şcoala generală- Marea majoritate a membrilor activului de partid au fost în fruntea acţiunilor pentru efectuarea lucrărilor de desecare pe suprafaţa de 300 ha. Ei au constituit exemple demne de urmat în faţa celorlalţi cetăţeni ai comunei. Faptele arată că activitatea acestor colective este rodnică atunci cînd ele sunt orientate în principal spre ajutorarea concretă a unităţilor economice, a organizaţiilor de partid în rezolvarea multiplelor sarcini, la înlăturarea unor deficiente. In comuna Corbeanca. In special în cadrul cooperativei agricole au apărut însă unele neajunsuri, mai ales în sectorul zootehnic. Multe animale au o producţie slabă, ca urmare tocmai a lipsei unei selecţii riguroase. Nu a existat o mai mare preocupare pentru asigurarea bazei furajere, fapt ce se resfrînge negativ asupra îndeplinirii planului la lapte. Toate aceste minusuri se petrec sub ochii comitetului de partid, care nu a reuşit încă să ia măsuri concrete pentru îmbunătăţirea muncii. Credem că un aport substanţial în eliminarea acestor deficienţe l-ar fi putut aduce organizaţia de partid şi conducerea Institutului de cercetăripentru creşterea taurinelor care seaflă pe teritoriul comunei. Experienţa acestor cadre de specialişti, colaborarea lor cu conducerea fermei zootehnice a C.A.P. ar fi putut scoate din impas acest sector. De asemenea, comisiile organizatorice şi de propagandă, învăţămînt şi cultură ar putea fi mai bine îndrumate şi antrenate de comitetul comunal de partid pentru a sprijini, îndruma şi controla întreaga activitate a organizaţiilor de bază în direcţia întăririi rîndurilor partidului, în munca de educare comunistă a tuturor cetăţenilor, în rezolvarea problemelor majore ale unităților economice. T. IACOB să fie atras rezolvarea majore Îmbrăţişăm cu INIŢIATIVELE dragă inimă VALOROASE (Urmare din pag. 1-a)strucţii, mai ales în schimbul II, din lipsă de asistenţă tehnică, utilajele nu ating randamentul planificat. Iată de ce, participanţii la consfătuire au subliniat necesitatea ca in fiecare unitate să crească preocuparea faţă de acele aspecte pe care le exprimă Parametrul. O atenţie deosebită trebuie să se acorde generalizării schimbului II şi extinderii schimbului III, problemă ce a fost analizată la ultima plenară a Comitetului orăşenesc de partid, stabilindu-se măsuri corespunzătoare. Și în legătură cu economisirea materiilor prime, reducerea cheltuielilor materiale, înlăturarea risipei, adică tot ceea ce simbolizează .Milimetrul, mai sunt rezerve care se cer valorificate. Colectivul constructorilor de nave și-a luat angajamentul ca în acest an să economisească peste plan 50 tone metal. Nu se poate oare mai mult ? Consfătuirea noastră a demonstrat că se poate. Chiar reprezentanţii Şantierului naval au arătat că prin introducerea debitării centralizate a materialelor şi rezolvarea acelor greutăţi legate de dimensiunile tablei primite de la furnizori, se pot realiza economii şi mai mari. In acelaşi spirit trebuie să se acţioneze şi în celelalte întreprinderi, la Filatură, la Fabrica „Valea roşie“, la Industria locală, la I.G.C.L., pe şantierele de construcţii şi în cooperaţia meşteşugărească. Toate aceste posibilităţi vizate de Minut, Milimetru şi Parametru, au fost clar conturate la consfătuirea noastră. întîlnirea va da însă roade dacă toţi participanţii se vor transforma în militanţi activi în rîndurile colectivelor din care fac parte, arătînd în mod convingător rezervele interne existente, făcîndu-i să înţeleagă mai bine valoarea reală a Minutului, Milimetrului şi Parametrului. Colectivele unităţilor industriale din Olteniţa s-au angajat să dea în acest an peste plan o producţie globală de 16,7 milioane lei, o producţie marfă de 11,8 milioane lei, beneficii de 775 mii lei, economii la preţul de cost de 475 mii lei. Mobilizarea tuturor resurselor semnificate de Minut, Milimetru şi Parametru va asigura îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor. Se vor crea astfel condiţii ca şi în oraşul nostru, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi cum s-a subliniat la recenta plenară a Comitetului judeţean de partid, actualul plan cincinal să fie realizat la 23 August 1974. • ION STANESCU, şeful serviciului de organizare a muncii de la Filatura Olteniţa! Minutul interesează nu numai pe filatoare, ci şi cadrele de conducere, pe specialiştii din fabrică. Este util de ştiut cum îşi folosesc ei minutele unei zile de lucru, cu ce se ocupă, ce probleme rezolvă. Important este să nu fie atraşi în tot felul de probleme mărunte, birocratice, şi să neglijeze problemele majore ale producţiei. Pentru a preveni un asemenea fenomen, noi am pus la punct un sistem informaţional optim care ajută la creşterea eficienţei cadrelor de conducere şi a specialiştilor. • VALERIU COSTING, directorulFabricii de conserve „Valea roşie“ . Am introdus sistemul paletizării, care asigură o mai bună depozitare a produselor şi la economisirea forţei de muncă. In transportul materiei prime am introdus containerizarea, care ne va aduce o economie de 5 milioane lei. • STAN COMAN, directorul I.I.L. Olteniţa ! Deşi, pe primul trimestru am depăşit planul cu 1 milion lei, totuşi şi în unitatea noastră s-au înregistrat 5 000 ore/om absenţe nemotivate. Acţiunea Minutul, Milimetrul, Parametrul va urmări, printre altele, înlăturarea acestui fenomen. Intensificăm agitaţia vizuală prin care arătăm tuturor lucrătorilor noştri că în întreprinderea noastră UN MINUT PIERDUT ZILNIC ECHIVALEAZĂ PE UN AN ÎNTREG CU 150 000 LEI. • BENEDICT BÎRDAU, I.G.CL. Olteniţa : Transportăm zilnic sute de muncitori la fabricile oraşului. Dacă în fiecare zi autobuzele noastre ar întîrzia numai un minut, nu este greu de văzut ce pagube am provoca acestor întreprinderi, ca să nu mai vorbim de pagubele unităţii noastre. In ceea ce priveşte uzina de apă, pe care o avem în subordine, dacă numai un minut nu ar funcţiona, am lipsi populaţia şi fabricile de 70 m.c. de apă. De aceea, Minutul, Milimetrul şi Parametrul trebuie să fie şi în atenţia noastră. • CONSTANTIN ŢAMBALA, din partea Consiliului judeţean al sindicatelorComitetele sindicale din întreprinderi sunt chemate să organizeze în aşa fel întrecerea socialistă, să îmbunătăţească evidenţa acesteia, aşa cum au făcut tovarăşii de la Prefabricate Giurgiu, astfel încît Minutul, Milimetrul şi Parametrul să-şi sporească valoarea prin rezultatele obţinute de fiecare colectiv de muncă. Un fructuos schimb de experienţă In cadrul consfătuirii organizate de Comitetul orăşenesc de partid Olteniţa privind extinderea acţiunii MINUTUL, MILIMETRUL, PARAMETRUL, participanţii la dezbateri au făcut propuneri valoroase. Totodată ei au înfăţişat ceea ce e pozitiv în experienţa lor şi poate fi generalizat în alte întreprinderi din judeţ. Reproducem pe scurt cîteva din propunerile şi măsurile prezentate la consfătuire. • MIHAI ŞERBAN, inginer şef la S.N.C. : Am luat măsura introducerii debitării centralizate a materialelor, ceea ce va duce la creşterea economiilor de metal. Vom folosi calculatoarele electronice în evidenţa consumului de materiale. Cerem Centralei industriale de construcţii navale Galaţi să ne sprijine mai mult în rezolvarea aprovizionării cu tablă la dimensiunile de care avem nevoie. • PETRE PAVEL, secretarul comitetului de partid de la S.N.C. : Calculele care reflectă valoarea Minutului, Milimetrului şi Parametrului trebuie să fie popularizate astfel încît ele să ocupe un loc principal în modul de a gîndi al fiecărui muncitor, şef de echipă, maistru, şef de secţie sau inginer. I.A NOI, UN MINUT ÎNSEAMNĂ 135 000 LEI PRODUCŢIE GLOBALA. Fiecare trebuie să înţeleagă, la locul său de muncă, ce pierdere înseamnă pentru el şi pentru întreprindere un minut, sau mai multe minute irosite în procesul de producţie. Organizaţiei de partid, comitetului sindical, organizaţiei de tineret le revin un rol de seamă în această direcţie. în acest scop, vom folosi mai pe larg agitaţia vizuală, acordînd celor trei eroi ai întrecerii — Minutul, Milimetrul, Parametrul — locul care li se cuvine. • ILARION COZEA, directorul Filaturii Olteniţa . LA NOI, UN MINUT INSEAMNA 1072 KILOMETRI DE FIR, CU O VALOARE DE 965 LEI. Iată ce urmărim să înţeleagă fiecare filatoare. Cit înseamnă 10 sau 20 sau 100 de minute, nu e greu de calculat. In ceea ce priveşte folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie, am acoperit cu noi utilaje spaţiile neproductive şi am creat, în acelaşi spaţiu, încă o secţie. Astfel, se va asigura o producţie de circa 2 000 tone fire pe an, peste parametrii proiectaţi la spaţiile noastre. STEAGUL ROŞU Modernizarea reţelei comerciale din Tărtăşeşti IJECOOP-Ilfov a dat de curînd în folosinţă in comuna Tărtăşeşti noua construcţie a magazinului universal. Avînd un spaţiu comercial în suprafaţă de 200 m.p., această unitate modernă asigură desfacerea unor sortimente variate din toate grupele de mărfuri nealimentare : confecţii, tricotaje, lenjerie, ţesături, galanterie, mercerie, parfumeria, încălţăminte, articole electrotehnice de uz casnic, menaj, fierărie şi chimicale. Magazinul este dotat cu mobilier modern care răspunde tehnicii comerciale avansate, asigură expunerea deschisă a mărfurilor, deci accesul liber al cumpărătorilor la fiecare articol. In această clădire se va da în folosinţă şi un bufet modern care va dispune de spaţii de producţie şi utilaje frigorifice. In spaţiile rămase disponibile vor lua fiinţă alte unităţi cu profil solicitate de populaţie: un magazin alimentar cu autoservire, cofetărie, o unitate experimentală de desfacere a mobilei şi o librărie. la cuNCENI Superficialitate si formalism (Urmare din pag. l-a) putut audia o expunere pe teme ştiinţifice susţinută de un profesor de fizică, iar azi o expunere pe teme de acord global în zootehnie ţinută de un profesor de limba română. la care am putea adăuga promisele programe artistice date de elevii de şcoală, şi duminică, programul artistic la ale cărui repetiţii ar fi putut asista luni şi miercuri... Care să fie explicaţia acestei situaţii ? în primul rînd lipsa de imaginaţie (imaginaţia nu înmagazinează oare şi pasiune ?) a directorului căminului, sau poate timiditatea lui în a şi-o afirma lipsa de sprijin, dacă nu totală cel puţin parţială a cadrelor didactice din comună (textul brigăzii artistice de agitaţie este acelaşi de aproape trei luni, pe cînd la Cornetu textul brigăzii se împrospătează la fiecare două săptămîni). In fine, cu sau fără voie, munca sectară a directorului. Să ne înţelegem. Cite ceva s-a făcut aici. Dar s-a mere „la suprafaţa" problemelor, în obiectivul activităţii căminului n-au intrat necesităţile actuale ale comunei ; pe de altă parte, puţinul care s-a făcut a fost văduvit de originalitate şi, cu atît mai mult, n-a ilustrat dorinţa de a-i depăşi pe alţii. Aşa cum pentru a reda spiritul activităţii din Cornetu ne-ar trebui multe file de manuscris, tot atît de multe ne-ar fi necesare pentru a analiza rămînerile în urmă (şi culisele lor) de la Clinceni. Fină una, alta, recomandăm un schimb de experienţă între aceste două instituţii vecine, care beneficiază de posibilităţi şi condiţii similare dar care obţin rezultate diametral opuse. România - Franţa Meciul România—Franţa, programat sîmbătă 8 aprilie pe marele stadion „23 August“ are multiple semnificaţii pentru fotbalul românesc. Mai întîi, este primul joc oficial al „tricolorilor“ din acest an (ca şi al francezilor) şi el reprezintă începutul efectiv al pregătirilor pentru dubla întîlnire cu reprezentativa Ungariei din sferturile de finală ale campionatului Europei. în acelaşi timp, partida are un caracter de revanşă pentru că în ultimele două întîlniri cu reprezentanţii „cocoşului galic“ aceştia au obţinut două victorii la zero. Dată fiind valoarea certă a fotbaliştilor francezi, meciul va constitui un serios test pentru echipa noastră naţională. Este pentru prima dată cînd la noi un joc inter-ţari se dispută (la cererea forului francez) într-o sîmbătă. In fine, ca moment cu caracter istoric, această partidă are loc după 50 de ani de la prima întîlnire internaţională disputată la Bucureşti, după primul război mondial (la 9 aprilie 1922 , Bucureşti- Belgrad 2—2). Toate aceste semnificaţii, ca şi perspectivele unui spectacol fotbalistic de bună calitate fac din al 238-lea meci al selecţionatei noastre , şi al 338-lea joc al Franţei, un eveniment sportiv cu larg ecou printre amatorii de fotbal. Desigur că în primul rînd suporterii reprezentativei noastre *vor să-i revadă pe jucătorii care au reuşit remarcabila performanţă de a se situa între primele opt ţări din Europa şi, bineînţeles, să-i vadă jucînd la fel de bine ca în partidele, încă vii în memoria tuturor, cu Cehoslovacia şi Ţara Galilor şi să-i aplaude pentru o victorie asupra Franţei. Fotbaliştii români au de luat o revanşă şi de restabilit un avantaj în favoarea lor în palmaresul jocurilor România-Franţa. Pînă acum, România a înscris două victorii la activ : 6—3 la 12 iunie 1932 la Bucureşti şi 2—1 la 22 martie 1967 la Paris, iar echipa Franţei tot atîtea : cu 1—0 la 30 aprilie 1969 la Paris şi cu 2—0 la 28 aprilie 1970 la Reims. Toţi iubitorii de fotbal speră că Răducanu, Dinu, Sătmăreanu, Dumitru, Nunweiller VI, Dembrovschi, Lucescu (care cu acest prilej susţine al 35-lea său joc internaţional) şi ceilalţi internaţionali români le vor oferi satisfacţia revanşei. Echipa Franţei se bucură în România de bune aprecieri pentru fotbalul practicat de internaţionali reputaţi ca fundaşii Djorkaeff şi Bosquier, mijlocaşii Michel şi Mezy, înaintaşii Revelli, Loubet sau Georges Lech. Păstrînd un nucleu de bază de cîţiva ani, antrenorul federal Georges Boulogne a reuşit să creeze un ansamblu sudat, cu acţiuni tehnice de fineţe şi manevre tactice ingenioase, totul bazat pe vivacitate şi rapiditate, dublat de un accentuat angajament fizic. Jucătorii francezi sînt tehnici dar ştiu să folosească la fel de bine calităţile lor atletice şi să se „bată“ pentru rezultat, aşa cum au făcut anul trecut la Budapesta unde au reuşit un excelent 1-1 cu selecţionata Ungariei. Iată de ce echipa Franţei va fi un partener redutabil pentru reprezentativa României, iar meciul care va începe la ora 16.30 va fi condus de o brigadă de arbitri iugoslavi : J. Strmecki la centru, I. Frankovici şi M. Kovacevici, la tuşă. Vom alinia următoarea formaţie : Răducanu — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Nae Ionescu — Nunweiller VI, Dumitru — Lucescu, Dembrovschi, Sandu Mircea, Iordănescu. ISSUED) un joc al speranţelor noastre I Zilele sportive ale După cum am mai scris, elevii liceului din FIERBINŢI vor fi gazde ospitaliere ale colegilor lor din liceele SNAGOV, URZICENI şi BUFTEA pentru o întrecere de oină în cadrul „Trofeului Campionii“. In grupa aceasta s-au desfăşurat probele de atletism, baschet şi handbal, care au adus un succes net sportivilor din Fierbinţi. Din cite cunoaştem, cină, sportul nostru naţional, se bucură de o mare popularitate la Fierbinţi, în mod normal, şansele vor fi de partea gazdelor. Competiţia aceasta, „Trofeul Campionii“, a lansat şi întrecerile de atletism pentru a crea un cadru adecvat popularizării acestui sport în rîndurile elevilor. Iată primele întreceri oficiale în acest cadru care va reuşi, cu siguranţă, să popularizeze acest frumos sport românesc. Pe terenul sportiv din comuna Fierbinţi, gata pregătit pentru aceste întreceri, şi-au dat întîlnire mîine dimineaţă tinerii sportivi din localitate, din Urziceni, Snagov şi Buftea. Echipa gazdă se va bucura de o mare galerie, elevii aflaţi în vacanţă vor veni să-şi susţină colegii. Azi in sala Floreasca Patrulaterul internaţional de floretă Sala Floreasca din Capitală, găzduieşte astăzi, cu începere de la orele 8, întrecerile patrulaterului internaţional de floretă (feminin) la care participă reprezentativele Franţei, Italiei, Ungariei şi României. Printre protagonistele competiţiei se numără actuala campioană mondială, Marie Chantal Demaille (Franţa), italiencele Ragno şi Lorenzone, Tordasi (Ungaria), Ana Pascu, Ileana Drîmbă, Olga Szabó (România). Duminică de la ora 9 se dispută turneul individual. (Agerpres) Campionatul judeţean de fotbal In campionatul judeţean de fottbal se va disputa duminică cea de a treia etapă. Rezultatele primelor două etape nu au putut fi publicate în ziarul nostru din vina comisiei judeţene de fotbal. Sperăm că vom putea să le publicăm pe cele ale meciurilor programate mîine dimineaţă în categoriile „Onoare“ şi „Promoţie“. Iată programul : Steaua roşie Ulmeni — C.A.P. Ciorogîrla; Viitorul Dragomireşti — Gloria Fundeni ; Argeşul „30 Decembrie“ — Avîntul Cosoba; Gloria Comana — Recolta Brezoaiele; Stejarul Gruiu — LC.A.R. Arcada ; C.F.R. — I.T.A. Giurgiu — C.A.P. Domneşti ; Unirea Gîrbovi — Danubiana Bucureşti ; Argeşul Hotarele — Cinematografia Buftea. In pauzele acestor jocuri se vor organiza întreceri de atletism, reprize de gimnastică, concursuri de biciclete. Pag. a 3-a Oină şi fotbal în comuna Schitu Tinerii sportivi din Schitu au invitat la competiţia lor, dotată cu o frumoasă cupă, fotbaliştii şi jucătorii de oină din Ghimpafi, Letca Nouă şi Izvoarele. Va fi o frumoasă duminică sportivă la Schitu, comună care prin tradiţie are o bogată activitate sportivă de masă Ce se va întîmpla duminică la Budeşti ? Intr-una din aceste zile ale vacanţei ne-am aflat în comuna Budeşti. Cîndva, aici exista o bogată activitate sportivă şi ne-am gîndit că pentru zilele frumoase ale acestui început de vacanţă vor fi organizate o serie de activităţi care să atragă tineretul din comună, elevii aflaţi în vacanţă. Am întîlnit pe terenul de sport cîţiva copii care alergau după o minge improvizată şi în rest nici urmă de preocupare. La căminul cultural nici un afiş nu ne informa că ar putea să existe ceva activitate în aceste zile. Despre această situaţie nu avem decît cîteva întrebări adresate organizaţiei comunale U.T.C. 1. Cînd se vor organiza activităţi sportive pentru tinerii din comună ? 2. Are organizaţia U.T.C. în preocupările sale o astfel de activitate . Aşteptăm răspuns. întreceri de volei la Olteniţa din oraş. La sala de sport s-au făcut toate pregătirile, anunţindu-şi participarea nu mai puţin de 8 echipe. Va fi o competiţie organizată la concurenţă cu meciul de fotbal de divizia B dintre S.N.O. şi Metalul Tîrgovişte şi cu un turneu de handbal de pe terenurile liceului nr. 1. 1a Olteniţa se anunţă pentru mîine o duminică sportivă bogată, menită să umple programul elevilor aflaţi în vacanţă Le dorim o zi plăcută, cu cît mai multe succese şi satisfacţii Desigur că cei mai mulţi dintre îndrăgostiţii de sport vor umple pînă la refuz tribunele frumosului stadion pentru a susţine echipa lui Vasile Copil în încercarea de a se menţine în primul pluton al clasamentului. Pînă în prezent, în trei etape S.N.O. a cîştigat trei puncte. Mîine are nevoie neapărat de o victorie asupra unei echipe de valoare cum este cea din Tîrgovişte. Consiliul orăşenesc pentru educaţie fizică şi sport, în colaborare cu Comitetul orăşenesc U.T.C. Olteniţa, a organizat pentru mîine un turneu de volei pentru elevii La Mihăileşti, crosul tineretului La Mihăileşti se va desfăşura duminică dimineaţă etapa pe centru de comună a crosului tineretului Vor participa tineri sportivi din Mihăileşti, Epureşti, Bulbucata, Cornetu şi Buturugeni. Va fi o participare numeroasă, o întrecere care se anunţă disputată pentru că în etapele pe comună cîştigătorii au fost desemnaţi la capătul unor lupte strînse. Asemenea întreceri de cros se vor organiza şi în alte numeroase comune din judeţul nostru. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • » ECHIPA feminină de baschet T.T.T. Riga a cîştigat pentru a 12-a oară consecutiv „Cupa campionilor europeni", in meciul retur al finalei competiţiei, baschetbalistele sovietice au întîlnit la Praga formaţia locală Sparta pe care a rnvins-o cu scorul de 86—59 (40—28). Din echipa învingătoare s-a evidenţiat în mod deosebit din nou jucătoarea pivot Semionova care a înscris 30 de puncte. Bine au mai jucat Selenieste (14 puncte) și Skapanae (12 puncte). Cea mai eficace jucătoare a gazdelor a fost Jarosova (24 puncte). •IN LOCALITATEA spaniolă Leon au început întrecerile turneului de calificare pentru campionatul european de baschet (juniori), programat în luna iulie la Zadar (Iugoslavia). In prima zi a competiţiei, echipa Poloniei a surclasat cu 106—60 (42—29) selecţionata Suediei, iar reprezentativa Spaniei a învins cu scorul de 87—51 (89—25) formaţia Angliei. • TURNEUL international de tenis (rezervat jucătorilor profesioniști) de la Houston (Texas) a programat primele două partide din cadrul sferturilor de finală ale probei de simplu. Campionul australian Rod Laver, umil dintre principalii favoriți ai concursului, l-a învins cu 6—2, 7—5 pe compatriotul său Bill Bowrey. Intr-o altă partidă, olandezul Tom Okker l-a eliminat în două seturi cu 7—6, 6—4 pe John Alexander (Australia). Două familii unite... tiu că deși pămîntul a fost bine pregătit — arat, fertilizat, discuit, — nu a avut temperatura corespunzătoare pînă ieri după amiază. — După cum se prezenta solul sîmbăta trecută, interveni secretarul comitetului comunal de partid, eram convinși că duminică vom începe. Ploaia însă ne-a împins cu două zile... Intre timp mecanizatorii intraseră din nou în brazdă, iar inginerul şef însoţit de brigadier şi de mecanicul de întreţinere al secţiei, Dumitru Lazăr, ne întîmpinară. — Şi ai grijă, Stane, înregistrarăm ultimul sfat dat brigadierului, băieţii să vină cu semănătorile pînă în drum ca să nu mai fim nevoiţi să tragem pe urmă capete. Brigadierul clătină capul în sens afirmativ. — Ce ne puteţi spune, tovarășe Inginer șef, despre stadiul semănatului ? — Din cele 700 de hectare cîte avem planificate a fi semănate cu porumb, vom însămînţa pînă diseară 100 ha. Am început lucrarea la brigăzile I şi a II a, aici la parcela Pietroiu, urmînd ca peste o zi-două s-o începem şi la a treia. La fiecare brigadă au fost repartizaţi cîte doi mecanizatori, cei mai buni din secţia de mecanizare. Pentru a obţine o lucrare de bună calitate, am hotărît ca viteza semănătorilor să nu depăşească 5 km. la oră. — Terenul are suficientă umiditate ? — Uitaţi-vă, zise primarul, care a fost mulţi ani preşedintele C.A.P., e cum nu se poate mai bun, are suficientă apă. Duduitul tractoarelor ce se apropiaseră din nou ne întrerupse discuţia, în timp ce un cooperator, ajutat de brigadier făcea alimentarea, iar mecanicul de întreţinere verifica secţiile semănătorilor, pentru a preintîmpina o eventuală înfundare, l-am întrebat pe tînărul mecanizator Andrei Simion : — Cum merge treaba ? — Păi... ca-n familie, adică bine, schiţă el un zîmbet. Eu și cu Lixandru am intrat în familia brigăzii lui nea Stan și nu ne vom mai despărți de ea pînă la toamnă, la cules. — Ba ne-om despărți din cînd în cînd de ea Simioane, îl necăji Lixandru, da, da, nu te mai uita așa mirat la mine, ai uitat că familia noastră, a mecanizatorilor, care are 25 de membri, s-a angajat să lucreze împreună, separat de ce muncim aici, cele 10 hectare de porumb în acord global, ca fiecare cooperator ? Dar să știți, se adresă el apoi nouă, tuturor, amîndouă familiile ni-s la fel de dragi... Pentru recolta de legume timpurii a anului Sînt condiţii optime, dar se cer valorificate eficient (Urmare din pag. I) vedea dacă e aceeaşi. Am pornit spre ei. Pe drum primarul prinse a vorbi : — Am început de ieri (6 aprilie n.r.) să însămînţăm porumbul pen-In cursul acestui an cooperativele agricole din judeţul nostru cultivă o suprafaţă de 197 ha. cu legume timpurii protejate în solarii, ponderea deţinînd-o tomatele 128 ha. Importante suprafeţe sunt afectate ardeiului 43 ha, vinetelor 23 ha şi altor culturi, totalizînd o producţie de peste 5 900 t. Ţinînd seama de condiţiile meteorologice favorabile din această primăvară, cooperativele agricole au început din timp acoperirea solariilor şi pregătirea pentru plantare realizîndu-se pipă la această dată o suprafaţă de 170 ha. solarii acoperite şi pregătite pentru plantare. De asemenea s-a început din timp plantarea, pînă la această dată fiind realizată suprafaţa de 92 ha, din care 77 ha. tomate, 8 ha ardei, 4 ha vinete şi 3 ha varză timpurie. Sunt cooperative care, deşi au avut de suferit în urma vînturilor şi a ninsorii din unele perioade din luna martie, au luat toate măsurile pentru repararea şi acoperirea solariilor şi asigurarea răsadului pentru plantare. Astfel, C.A.P. Maia a acoperit şi plantat 3 ha., Dascălu — 2 ha, Ştefăneşti — 1 ha, Valea Măcrişului — 3 ha, Izvoarele (Olteniţa) — 2 ha, Cornetu — 1 ha. iar C.A.P. Răsucenii de Sus, Vedea, Afumaţi, Nuci, Domneşti, Aprozi, au acoperit întreaga suprafaţă de solarii (între 4 şi 10 ha) şi sunt avansate cu plantarea. Exemplul acestor unităţi trebuie să fie urmat de toate unităţile cooperatiste din judeţ. In comparaţie cu anii trecuţi, daunele provocate de condiţiile atmosferice sunt destul de modeste, dar nu neglijabile. De aceea nu se poate explica întârzierea reparaţiilor şi plantarea solariilor deteriorate la unele cooperative agricole. Cum justifică spre exemplu, consiliul de conducere, specialiştii de la C.A.P. Dimieni, faptul că pînă la începutul lunii aprilie nu au reuşit să acopere 1 ha de solarii, cei de la Data cu o restanţă de 2 ha. Pentru construcţiile de solarii, pentru asigurarea materialului săditor s-au cheltuit sume mari, de bani. Recuperarea acestora, realizarea veniturilor planificate, nu este posibilă decît prin realizarea timpurie a producţiei. De aceea se cer măsuri energice, urgente pentru repararea solariilor, pentru plantarea întregii suprafeţe. Este de menţionat că în acest an au fost asigurate din timp materialele necesare pentru acoperirea solariilor, judeţul nostru aprovizionîndu-se cu peste 750 tone folii de polietilenă, şi alte materiale. Pe de altă parte s-a asigurat la nivelul cerinţelor un răsad de calitate superioară, atît în serele-înmulţitor şi solariile încălzite ale C.A.P. cît şi la întreprinderea intercooperatistă de sere Bucureşti. Numai condiţiile materiale optime nu pot, însă, substitui priceperea gospodărească, simţul de răspundere al beneficiarilor, unităţile agricole cooperatiste. Comitetele comunale de partid, organele tutelare judeţene au datoria să adopte măsuri prin care planul de producţie în legumicultura să fie în întregime realizat. GH. TAPIRPEA La Moara Vlasiei, mecanizatorii Andrei Simion şi Andrei Lixandru însănînţeciză zilnic cite 20 ha cu porumb fiecare.