Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)

1972-04-08 / nr. 7083

Activul de partid permanent la problemelor Dintre multiplele aspecte care­­ilustrează pregnant dezvoltarea democraţiei interne de partid şi atragerea unui număr crescînd de comunişti la elaborarea şi înfăp­tuirea hotărîrilor, se cuvine a fi reliefată munca activului de par­tid, creşterea rolului acestuia în viaţa comitetelor comunale de partid. Dezvoltarea muncii de partid pe baze obşteşti, atragerea şi fo­losirea permanentă de către co­mitetele de partid a unui larg activ la soluţionarea şi înfăptuirea problemelor vitale ce stau în faţa organizaţiilor de partid răspunde cerinţelor actuale ale făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. In aceste condiţii comi­tetelor comunale de partid li se cer să atragă în munca de îndru­mare şi control un larg activ de partid format din cadre de spe­cialişti din economie, aparat de stat, intelectuali, comunişti cu o bogată experienţă în munca de partid, care cunosc bine proble­mele locale şi lucrează direct în producţie. Comitetul comunal de partid CORBEANCA, pe baza prevede­rilor statutare şi a indicaţiilor iz­­vorîte din documentele partidului nostru şi-a format un activ de partid din 24 de tovarăşi care muncesc în diverse sectoare ale comunei. Acest activ este antre­nat la munca de conducere, fiind convocat sistematic la şedinţele comitetului, participînd la dezba­terea problemelor muncii de par­tid, la elaborarea şi aplicarea mă­surilor şi hotăririlor. Membrii ac­tivului sunt anunţaţi din timp a­­supra ordinei de zi a plenarelor şi şedinţelor de birou ale comite­tului de partid, sunt informaţi cu principalele sarcini de partid şi economice, cu unele aspecte con­crete din munca organizaţiilor de partid, cu deficienţele şi neajun­surile pe plan local. Acest proce­deu de muncă dă posibilitatea ac­tivului să cunoască problemele majore ale comunei, să acţioneze în cunoştinţă de cauză pentru re­zolvarea lor. Alături de comisiile pe proble­me ale comitetului de partid, membrii activului sunt atraşi la studierea unor fenomene din via­ţa şi activitatea organizaţiilor de bază. Aşa cum ne spunea tov. Gheorghe Ungureanu, secretarul comitetului comunal de partid, o serie de tovarăşi ca ing. Ion Lepă­daţu­, Manea Petre, Vasile Ioniţă, Ion Bărbulescu, Constantin Niţescu, medicii Victoria Vintiloiu şi Vio­rica Dumitrescu, economista Nicu­­lina Pitu şi alţii au adus un aport substanţial la studierea şi rezol­varea unor probleme politice, eco­nomice şi social-culturale din lo­calitate. Ca urmare a studiilor şi anali­zelor făcute, comitetul de partid a putut lua hotărîri şi măsuri ce au avut o bună eficienţă. Spre exem­plu, în urma studierii la faţa lo­cului şi a propunerilor făcute de comisia economică şi de unii membri din activul de partid s-a redat agriculturii o suprafaţă de teren de peste 3 ha, prin desfiin­ţarea unor drumuri inutile în cîmp. Un alt colectiv a urmărit cum popularizează organizaţiile de bază, comitetul executiv al consi­liului popular, deputăţii hotărîrile de partid şi legile statului nostru. Ca urmare, au fost luate măsuri VIAŢA DE PARTID concrete privitoare la activitatea acestor factori chemaţi să desfă­şoare munca de popularizare a hotărîrilor şi legilor, urmărindu-se în special preîntîmpinarea unor acte antisociale. De asemenea a fost impulsionată munca pentru mărirea numărului de abonamente şi citirea presei ; s-a urmărit cum se desfăşoară activitatea politico­­ideologică pentru educarea comu­nistă a tuturor cetăţenilor. întregul activ de partid a fost angrenat în explicarea probleme­lor ce stau la baza organizării şi retribuţiei muncii în acord glo­bal. Au fost făcute expuneri la locurile de muncă, la căminul cul­tural, pe teme economice şi de educaţie socialistă. Membrii acti­vului au participat la elaborarea unor materiale care au fost dez­bătute în adunările de partid de la C.A.P., industria locală, consi­liul popular şi şcoala generală- Marea majoritate a membrilor ac­tivului de partid au fost în frun­tea acţiunilor pentru efectuarea lucrărilor de desecare pe supra­faţa de 300 ha. Ei au constituit exemple demne de urmat în faţa celorlalţi cetăţeni ai comunei. Faptele arată că activitatea a­­cestor colective este rodnică atunci cînd ele sunt orientate în prin­cipal spre ajutorarea concretă a unităţilor economice, a organiza­ţiilor de partid în rezolvarea mul­tiplelor sarcini, la înlăturarea unor deficiente. In comuna Corbeanca. In spe­cial în cadrul cooperativei agricole au apărut însă unele neajunsuri, mai ales în sectorul zootehnic. Multe animale au o producţie slabă, ca urmare tocmai a lipsei unei selecţii riguroase. Nu a exis­tat o mai mare preocupare pentru asigurarea bazei furajere, fapt ce se resfrînge negativ asupra înde­plinirii planului la lapte. Toate aceste minusuri se petrec sub o­­chii­ comitetului de­ partid, care nu a reuşit încă să ia măsuri concre­te pentru îmbunătăţirea muncii. Credem că un aport substanţial în eliminarea acestor deficienţe l-ar fi putut aduce organizaţia de partid şi conducerea Institutului de cercetări­­pentru creşterea tau­rinelor care se­­află pe teritoriul comunei. Experienţa acestor cadre de specialişti, colaborarea lor cu conducerea fermei zootehnice a C.A.P. ar fi putut scoate din impas acest sector. De asemenea, comisiile organizatorice şi de pro­pagandă, învăţămînt şi cultură ar putea fi mai bine îndrumate şi antrenate de comitetul comunal de partid pentru a sprijini, îndru­ma şi controla întreaga activitate a organizaţiilor de bază în direcţia întăririi rîndurilor partidului, în munca de educare comunistă a tuturor cetăţenilor, în rezolvarea problemelor majore ale unităților economice. T. IACOB să fie atras rezolvarea majore Îmbrăţişăm cu INIŢIATIVELE dragă inimă VALOROASE (Urmare din pag. 1-a)­strucţii, mai ales în schimbul II, din lipsă de asistenţă tehnică, utilaje­le nu ating randamentul planificat. Iată de ce, participanţii la consfă­tuire au subliniat necesitatea ca in fiecare unitate să crească preocu­parea faţă de acele aspecte pe care le exprimă Parametrul. O atenţie deosebită trebuie să se acorde gene­ralizării schimbului II şi extinderii schimbului III, problemă ce a fost analizată la ultima plenară a Comi­tetului orăşenesc de partid, stabi­­lindu-se măsuri corespunzătoare. Și în legătură cu economisirea materiilor prime, reducerea cheltu­ielilor materiale, înlăturarea risi­pei, adică tot ceea ce simbolizează .Milimetrul, mai sunt rezerve care se cer valorificate. Colectivul con­structorilor de nave și-a luat anga­jamentul ca în acest an să econo­misească peste plan 50 tone metal. Nu se poate oare mai mult ? Cons­fătuirea noastră a demonstrat că se poate. Chiar reprezentanţii Şan­tierului naval au arătat că prin in­troducerea debitării centralizate a materialelor şi rezolvarea acelor greutăţi legate de dimensiunile ta­blei primite de la furnizori, se­ pot realiza economii şi mai mari. In acelaşi spirit trebuie să se acţione­ze şi în celelalte întreprinderi, la Filatură, la Fabrica „Valea roşie“, la Industria locală, la I.G.C.L., pe şantierele de construcţii şi în coo­peraţia meşteşugărească. Toate aceste posibilităţi vizate de Minut, Milimetru şi Parametru, au fost clar conturate la consfătuirea noastră. întîlnirea va da însă roade dacă toţi participanţii se vor trans­forma în militanţi activi în rîndu­­rile colectivelor din care fac parte, arătînd în mod convingător rezer­vele interne existente, făcîndu-i să înţeleagă mai bine valoarea reală a Minutului, Milimetrului şi Para­metrului. Colectivele unităţilor in­dustriale din Olteniţa s-au angajat să dea în acest an peste plan o pro­ducţie globală de 16,7 milioane lei, o producţie marfă de 11,8 milioane lei, beneficii de 775 mii lei, econo­mii la preţul de cost de 475 mii lei. Mobilizarea tuturor resurselor semnificate de Minut, Milimetru şi Parametru va asigura îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor. Se vor crea astfel condiţii ca şi în oraşul nostru, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi cum s-a sub­liniat la recenta plenară a Comite­tului judeţean de partid, actualul plan cincinal să fie realizat la 23 August 1974. • ION STANESCU, şeful servi­ciului de organizare a muncii de la Filatura Olteniţa! Minutul intere­sează nu numai pe filatoare, ci şi cadrele de conducere, pe specia­liştii din fabrică. Este util de ştiut cum îşi folosesc ei minutele unei zile de lucru, cu ce se ocupă, ce probleme rezolvă. Important este să nu fie atraşi în tot felul de pro­bleme mărunte, birocratice, şi să neglijeze problemele majore ale producţiei. Pentru a preveni un a­­semenea fenomen, noi am pus la punct un sistem informaţional op­tim care ajută la creşterea eficien­ţei cadrelor de conducere şi a spe­cialiştilor. • VALERIU COSTING, directo­rul­­Fabricii de conserve „Valea ro­şie“ . Am introdus sistemul paletiză­­rii, care asigură o mai bună depo­zitare a produselor şi la economi­sirea forţei de muncă. In transpor­tul materiei prime am introdus containerizarea, care ne va aduce o economie de 5 milioane lei. • STAN COMAN, directorul I.I.L. Olteniţa ! Deşi, pe primul tri­mestru am depăşit planul cu 1 mi­lion lei, totuşi şi în unitatea noas­tră s-au înregistrat 5 000 ore/om ab­senţe nemotivate. Acţiunea Minutul, Milimetrul, Parametrul va urmări, printre altele, înlăturarea acestui fenomen. Intensificăm agitaţia vi­zuală prin care arătăm tuturor lu­crătorilor noştri că în întreprinde­rea noastră UN MINUT PIERDUT ZILNIC ECHIVALEAZĂ PE UN AN ÎNTREG CU 150 000 LEI. • BENEDICT BÎRDAU, I.G.CL. Olteniţa : Transportăm zilnic sute de muncitori la fabricile oraşului. Dacă în fiecare zi autobuzele noas­tre ar întîrzia numai un minut, nu este greu de văzut ce pagube am provoca acestor întreprinderi, ca să nu mai vorbim de pagubele unităţii noastre. In ceea ce priveşte uzina de apă, pe care o avem în subordine, dacă numai un minut­­ nu ar funcţiona, am lipsi populaţia şi fabricile de 70 m.c. de apă. De aceea, Minutul, Milimetrul şi Pa­rametrul trebuie să fie şi în aten­ţia noastră. • CONSTANTIN ŢAMBALA, din partea Consiliului judeţean al sin­dicatelor­­­Comitetele sindicale din întreprinderi sunt chemate să orga­nizeze în aşa fel întrecerea socia­listă, să îmbunătăţească evidenţa acesteia, aşa cum au făcut tovarăşii de la Prefabricate Giurgiu, astfel încît Minutul, Milimetrul şi Para­metrul să-şi sporească valoarea prin rezultatele obţinute de fiecare colectiv de muncă. Un fructuos schimb de experienţă In cadrul consfătuirii organizate de Comitetul orăşenesc de partid Olteniţa privind extinderea acţiunii MINUTUL, MILIMETRUL, PARA­METRUL, participanţii la dezbateri au făcut propuneri valoroase. Toto­dată ei au înfăţişat ceea ce e pozitiv în experienţa lor şi poate fi gene­ralizat în alte întreprinderi din judeţ. Reproducem pe scurt cîteva din propunerile şi măsurile prezentate la consfătuire. • MIHAI ŞERBAN, inginer şef la S.N.C. : Am luat măsura intro­ducerii debitării centralizate a ma­terialelor, ceea ce va duce la creş­terea economiilor de metal. Vom fo­losi calculatoarele electronice în evidenţa consumului de materiale. Cerem Centralei industriale de con­strucţii navale Galaţi să ne sprijine mai mult în rezolvarea aprovizio­nării cu tablă la dimensiunile de care avem nevoie. • PETRE PAVEL, secretarul co­mitetului de partid de la S.N.C. : Calculele care reflectă valoarea Mi­nutului, Milimetrului şi Parametru­lui trebuie să fie popularizate ast­fel încît ele să ocupe un loc prin­cipal în modul de a gîndi al fie­cărui muncitor, şef de echipă, mais­tru, şef de secţie sau inginer. I.A NOI, UN MINUT ÎNSEAMNĂ 135 000 LEI PRODUCŢIE GLOBA­LA. Fiecare trebuie să înţeleagă, la locul său de muncă, ce pierdere înseamnă pentru el şi pentru între­prindere un minut, sau mai multe minute irosite în procesul de pro­ducţie. Organizaţiei de partid, co­mitetului sindical, organizaţiei de tineret le revin un rol de seamă în această direcţie. în acest scop, vom folosi mai pe larg agitaţia vi­zuală, acordînd celor trei eroi ai întrecerii — Minutul, Milimetrul, Parametrul — locul care li se cu­vine. • ILARION COZEA, directorul Filaturii Olteniţa . LA NOI, UN MI­NUT INSEAMNA 1072 KILOME­TRI DE FIR, CU O VALOARE DE 965 LEI. Iată ce urmărim să înţe­leagă fiecare filatoare. Cit înseamnă 10 sau 20 sau 100 de minute, nu e greu de calculat. In ceea ce pri­veşte folosirea judicioasă a capaci­tăţilor de producţie, am acoperit cu noi utilaje spaţiile neproductive şi am creat, în acelaşi spaţiu, încă o secţie. Astfel, se va asigura o pro­ducţie de circa 2 000 tone fire pe an, peste parametrii proiectaţi la spaţiile noastre. STEAGUL ROŞU Modernizarea reţelei comerciale din Tărtăşeşti IJECOOP-Ilfov a dat de curînd în folosinţă in comu­na Tărtăşeşti noua construc­ţie a magazinului universal. Avînd un spaţiu comercial în suprafaţă de 200 m.p., a­­ceastă unitate modernă asi­gură desfacerea unor sorti­mente variate din toate gru­pele de mărfuri nealimen­tare : confecţii, tricotaje, len­jerie, ţesături, galanterie, mercerie, parfumeria, încăl­ţăminte, articole electroteh­nice de uz casnic, menaj, fie­rărie şi chimicale. Magazinul este dotat cu mobilier mo­dern care răspunde tehnicii comerciale avansate, asigură expunerea deschisă a mărfu­rilor, deci accesul liber al cumpărătorilor la fiecare ar­ticol. In această clădire se va da în folosinţă şi un bu­fet modern care va dispune de spaţii de producţie şi uti­laje frigorifice. In spaţiile ră­mase disponibile vor lua fiinţă alte unităţi cu profil solicitate de populaţie: un magazin alimentar cu auto­servire, cofetărie, o unitate experimentală de desfacere a mobilei şi o librărie. la cuNCENI Superficialitate si formalism (Urmare din pag. l-a) putut audia o expunere pe teme ştiinţifice susţinută de un profe­sor de fizică, iar azi o expunere pe teme de acord global în zooteh­nie ţinută de un profesor de limba română. l­a care am putea adăuga promisele programe artistice date de elevii de şcoală, şi duminică, programul artistic la ale cărui re­petiţii ar fi putut asista luni şi miercuri... Care să fie explicaţia acestei si­tuaţii ? în primul rînd lipsa de imaginaţie (imaginaţia nu înmaga­zinează oare şi pasiune ?) a direc­torului căminului, sau poate timi­ditatea lui în a şi-o afirma­­ lipsa de sprijin, dacă nu totală cel puţin parţială a cadrelor didactice din comună (textul brigăzii artistice de agitaţie este acelaşi de aproape trei luni, pe cînd la Cornetu textul bri­găzii se împrospătează la fiecare două săptămîni). In fine, cu sau fără voie, munca sectară a direc­torului. Să ne înţelegem. Cite ceva s-a făcut aici. Dar s-a mere „la su­prafaţa" problemelor, în obiectivul activităţii căminului n-au intrat ne­cesităţile actuale ale comunei ; pe de altă parte, puţinul care s-a fă­cut a fost văduvit de originalitate şi, cu atît mai mult, n-a ilustrat dorinţa de a-i depăşi pe alţii. Aşa cum pentru a reda spiritul activi­tăţii din Cornetu ne-ar trebui multe file de manuscris, tot atît de multe ne-ar fi necesare pentru a analiza rămînerile în urmă (şi culisele lor) de la Clinceni. Fină una, alta, re­comandăm un schimb de experien­ţă între aceste două instituţii veci­ne, care beneficiază de posibilităţi şi condiţii similare dar care obţin rezultate diametral opuse. România - Franţa Meciul România—Franţa, progra­mat sîmbătă 8 aprilie pe marele stadion „23 August“ are multiple semnificaţii pentru fotbalul româ­nesc. Mai întîi, este primul joc ofi­cial al „tricolorilor“ din acest an (ca şi al francezilor) şi el repre­zintă începutul efectiv al pregăti­rilor pentru dubla întîlnire cu re­prezentativa Ungariei din sferturile de finală ale campionatului Eu­ropei. în acelaşi timp, partida are un caracter de revanşă pentru că în ultimele două întîlniri cu repre­zentanţii „cocoşului galic“ aceştia au obţinut două victorii la zero. Dată fiind valoarea certă a fotbaliştilor francezi, meciul va constitui un serios test pentru echipa noastră naţională. Este pentru prima dată cînd la noi un joc inter-ţari se dispută (la cererea forului francez) într-o sîmbătă. In fine, ca moment cu caracter istoric, această partidă are loc după 50 de ani de la prima întîlnire internaţională disputată la Bucureşti, după primul război mon­dial (la 9 aprilie 1922 , Bucureşti- Belgrad 2—2). Toate aceste semnificaţii, ca şi perspectivele unui spectacol fotba­listic de bună calitate fac din al 238-lea meci al selecţionatei noas­tre , şi al 338-lea joc al Franţei, un eveniment sportiv cu larg ecou printre amatorii de fotbal. Desigur că în primul rînd suporterii repre­zentativei noastre *vor să-i revadă pe jucătorii care au reuşit remar­cabila performanţă de a se situa între primele opt ţări din Europa şi, bineînţeles, să-i vadă jucînd la fel de bine ca în partidele, încă vii în memoria tuturor, cu Ceho­slovacia şi Ţara Galilor şi să-i a­­plaude pentru o victorie asupra Franţei. Fotbaliştii români au de luat o revanşă şi de restabilit un avantaj în favoarea lor în palma­resul jocurilor România-Franţa. Pînă acum, România a înscris două victorii la activ : 6—3 la 12 iunie 1932 la Bucureşti şi 2—1 la 22 mar­tie 1967 la Paris, iar echipa Fran­ţei tot atîtea : cu 1—0 la 30 apri­lie 1969 la Paris şi cu 2—0 la 28 aprilie 1970 la Reims. Toţi iubi­torii de fotbal speră că Răducanu, Dinu, Sătmăreanu, Dumitru, Nun­­weiller VI, Dembrovschi, Lucescu (care cu acest prilej susţine al 35-lea său joc internaţional) şi ceilalţi internaţionali români le vor oferi satisfacţia revanşei. Echipa Franţei se bucură în Ro­mânia de bune aprecieri pentru fot­balul practicat de internaţionali reputaţi ca fundaşii Djorkaeff şi Bosquier, mijlocaşii Michel şi Mezy, înaintaşii Revelli, Loubet sau Georges Lech. Păstrînd un nu­cleu de bază de cîţiva ani, antreno­rul federal Georges Boulogne a reuşit să creeze un ansamblu su­dat, cu acţiuni tehnice de fineţe şi manevre tactice ingenioase, totul bazat pe vivacitate şi rapiditate, dublat de un accentuat angajament fizic. Jucătorii francezi sînt teh­nici dar ştiu să folosească la fel de bine calităţile lor atletice şi să se „bată“ pentru rezultat, aşa cum au făcut anul trecut la Budapesta unde au reuşit un excelent 1-1 cu se­lecţionata Ungariei. Iată de ce e­­chipa Franţei va fi un partener redutabil pentru reprezentativa Ro­mâniei, iar meciul care va începe la ora 16.30 va fi condus de o bri­gadă de arbitri iugoslavi : J. Strmecki la centru, I. Frankovici şi M. Kovacevici, la tuşă. Vom alinia următoarea formaţie : Răducanu — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Nae Ionescu — Nunweiller VI, Dumitru — Lucescu, Dembrov­schi, Sandu Mircea, Iordănescu. ISSUED) un joc al speranţelor noastre I Zilele sportive ale După cum am mai scris, elevii liceului din FIERBINŢI vor fi gazde ospitaliere ale colegilor lor din liceele SNAGOV, URZICENI şi BUFTEA pentru o întrecere de oină în cadrul „Trofeului Campio­nii“. In grupa aceasta s-au desfăşurat probele de atletism, baschet şi handbal, care au adus un succes net sportivilor din Fierbinţi. Din cite cunoaştem, cină, sportul nostru naţional, se bucură de o mare popularitate la Fierbinţi, în mod normal, şansele vor fi de partea gazdelor. Competiţia aceasta, „Trofeul Campionii“, a lansat şi între­cerile de atletism pentru a crea un cadru adecvat popularizării aces­tui sport în rîndurile elevilor. Iată primele întreceri oficiale în acest cadru care va reuşi, cu siguranţă, să popularizeze acest frumos sport românesc. Pe terenul sportiv din comuna Fierbinţi, gata pregătit pentru aceste întreceri, şi-au dat întîlnire mîine dimineaţă tinerii sportivi din localitate, din Urziceni, Snagov şi Buftea. Echipa gazdă se va bucura de o mare galerie, elevii aflaţi în vacanţă vor veni să-şi sus­ţină colegii. Azi in sala Floreasca Patrulaterul internaţional de floretă Sala Floreasca din Capitală, găz­duieşte astăzi, cu începere de la orele 8, întrecerile patrulaterului internaţional de floretă (feminin) la care participă reprezentativele Franţei, Italiei, Ungariei şi Româ­niei. Printre protagonistele compe­tiţiei se numără actuala campioană mondială, Marie Chantal Demaille (Franţa), italiencele Ragno şi Lo­­renzone, Tordasi (Ungaria), Ana Pascu, Ileana Drîmbă, Olga Szabó (România). Duminică de la ora 9 se dispută turneul individual. (Agerpres) Campionatul judeţean de fotbal In campionatul judeţean­ de fott­bal se va disputa duminică cea de a treia etapă. Rezultatele pri­melor două etape nu au putut fi publicate în ziarul nostru din vina comisiei judeţene de fotbal. Sperăm că vom putea să le publicăm pe cele ale meciurilor programate mîine dimineaţă în categoriile „Onoare“ şi „Promoţie“. Iată pro­gramul : Steaua roşie Ulmeni — C.A.P. Ciorogîrla; Viitorul Drago­­mireşti — Gloria Fundeni ; Arge­şul „30 Decembrie“ — Avîntul Co­­soba; Gloria Comana — Recolta Brezoaiele; Stejarul Gruiu — LC.A.R. Arcada ; C.F.R. — I.T.A. Giurgiu — C.A.P. Domneşti ; Uni­rea Gîrbovi — Danubiana Bucu­reşti ; Argeşul Hotarele — Cinema­tografia Buftea. In pauzele acestor jocuri se vor organiza întreceri de atletism, re­prize de gimnastică, concursuri de biciclete. Pag. a 3-a Oină şi fotbal în comuna Schitu Tinerii sportivi din Schitu au in­vitat la competiţia lor, dotată cu o frumoasă cupă, fotbaliştii şi ju­cătorii de oină din Ghimpafi, Let­ca Nouă şi Izvoarele. Va fi o fru­moasă duminică sportivă la Schi­tu, comună care prin tradiţie are o bogată activitate sportivă de masă Ce se va întîmpla duminică la Budeşti ? Intr-una din aceste zile ale va­canţei ne-am aflat în comuna Bu­­deşti. Cîndva, aici exista o bogată activitate sportivă şi ne-am gîn­­dit că pentru zilele frumoase ale acestui început de vacanţă vor fi organizate o serie de activităţi care să atragă tineretul din comună, elevii aflaţi în vacanţă. Am în­­tîlnit pe terenul de sport cîţiva copii care alergau după o minge improvizată şi în rest nici urmă de preocupare. La căminul cultu­ral nici un afiş nu ne informa că ar putea să existe ceva activitate în aceste zile. Despre această si­tuaţie nu avem decît cîteva între­bări adresate organizaţiei comu­nale U.T.C. 1. Cînd se vor orga­niza activităţi sportive pentru ti­nerii din comună ? 2. Are organi­zaţia U.T.C. în preocupările sale o astfel de activitate . Aşteptăm răspuns. întreceri de volei la Olteniţa din oraş. La sala de sport s-au făcut toate pregătirile, anunţin­­du-şi participarea nu mai puţin de 8 echipe. Va fi o competiţie orga­nizată la concurenţă cu meciul de fotbal de divizia B dintre S.N.O. şi Metalul Tîrgovişte şi cu un tur­neu de handbal de pe terenurile liceului nr. 1. 1­a Olteniţa se anunţă pentru mîine o duminică sportivă bogată, menită să umple programul ele­vilor aflaţi în vacanţă Le dorim o zi plăcută, cu cît mai multe succese şi satisfacţii Desigur că cei mai mulţi dintre îndrăgostiţii de sport vor umple pînă la refuz tribunele frumosului stadion pentru a susţine echipa lui Vasile Copil în încercarea de a se menţine în primul pluton al­­ clasamentului. Pînă în prezent, în trei etape S.N.O. a cîştigat trei puncte. Mîine are nevoie neapărat de o victorie asupra unei echipe de valoare cum este cea din Tîr­govişte. Consiliul orăşenesc pentru edu­caţie fizică şi sport, în colaborare cu Comitetul orăşenesc U.T.C. Ol­teniţa, a organizat pentru mîine un turneu de volei pentru elevii La Mihăileşti, crosul tineretului La Mihăileşti se va desfăşura duminică dimineaţă etapa pe cen­tru de comună a crosului tinere­tului Vor participa tineri sportivi din Mihăileşti, Epureşti, Bulbu­cata, Cornetu şi Buturugeni. Va fi o participare numeroasă, o între­cere care se anunţă disputată pen­tru că în etapele pe comună cîşti­­gătorii au fost desemnaţi la capă­tul unor lupte strînse. Asemenea întreceri de cros se vor organiza şi în alte numeroase comune din judeţul nostru. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • » ECHIPA feminină de baschet T.T.T. Riga a cîştigat pentru a 12-a oară con­secutiv „Cupa campionilor europeni", in meciul retur al finalei competiţiei, baschetbalistele sovietice au întîlnit la Praga formaţia locală Sparta pe care a rnvins-o cu scorul de 86—59 (40—28). Din echipa învingătoare s-a evidenţiat în mod deosebit din nou jucătoarea pivot Semionova care a înscris 30 de puncte. Bine au mai jucat Selenieste (14 puncte) și Skapanae (12 puncte). Cea mai eficace jucătoare a gazdelor a fost Jarosova (24 puncte). •­IN LOCALITATEA spaniolă Leon au început întrecerile turneului de ca­lificare pentru campionatul european de baschet (juniori), programat în luna iulie la Zadar (Iugoslavia). In prima zi a competiţiei, echipa Po­loniei a surclasat cu 106—60 (42—29) selecţionata Suediei, iar reprezentativa Spaniei a învins cu scorul de 87—51 (89—25) formaţia Angliei. • TURNEUL international de tenis (rezervat jucătorilor profesioniști) de la Houston (Texas) a programat pri­mele două partide din cadrul sferturi­lor de finală ale probei de simplu. Campionul australian Rod La­ver, umil din­­tre principalii favoriți ai concursu­lui, l-a învins cu 6—2, 7—5 pe com­patriotul său Bill Bowrey. Intr-o altă partidă, olandezul Tom Okker l-a eli­minat în două seturi cu 7—6, 6—4 pe John Alexander (Australia). ­ Două familii unite... tiu că deși pămîntul a fost bine pregătit — arat, fertilizat, discuit, — nu a avut temperatura cores­­punzătoare pînă ieri după amiază. — După cum se prezenta solul sîmbăta trecută, interveni secreta­rul comitetului comunal de partid, eram convinși că duminică vom începe. Ploaia însă ne-a împins cu două zile... Intre timp mecanizatorii intra­seră din nou în brazdă, iar ingi­nerul şef însoţit de brigadier şi de mecanicul de întreţinere al secţiei, Dumitru Lazăr, ne întîmpinară. — Şi ai grijă, Stane, înregistra­răm ultimul sfat dat brigadierului, băieţii să vină cu semănătorile pînă­­ în drum ca să nu mai fim nevoiţi să tragem pe urmă capete. Brigadierul clătină capul în sens afirmativ. — Ce ne puteţi spune, tovarășe Inginer șef, despre stadiul semăna­tului ? — Din cele 700 de hectare cîte avem planificate a fi semănate cu porumb, vom însămînţa pînă di­­seară 100 ha. Am început lucrarea la brigăzile I şi a II a, aici la par­cela Pietroiu, urmînd ca peste o zi-două s-o începem şi la a treia. La fiecare brigadă au fost reparti­zaţi cîte doi mecanizatori, cei mai buni din secţia de mecanizare. Pentru a obţine o lucrare de bună calitate, am hotărît ca viteza semă­nătorilor să nu depăşească 5 km. la oră. — Terenul are suficientă umidi­tate ? — Uitaţi-vă, zise primarul, care a fost mulţi ani preşedintele C.A.P., e cum nu se poate mai bun, are suficientă apă. Duduitul tractoarelor ce se apro­piaseră din nou ne întrerupse dis­cuţia, în timp ce un cooperator, a­­jutat de brigadier făcea alimenta­rea, iar mecanicul de întreţinere verifica secţiile semănătorilor, pen­tru a preintîmpina o eventuală în­­fundare, l-am întrebat pe tînărul mecanizator Andrei Simion : — Cum merge treaba ? — Păi... ca-n familie, adică bine, schiţă el un­­ zîmbet. Eu și cu Lixandru am intrat în familia bri­găzii lui nea Stan și nu ne vom mai despărți de ea pînă la toamnă, la cules. — Ba ne-om despărți din cînd în cînd de ea Simioane, îl necăji Lixandru, da, da, nu te mai uita așa mirat la mine, ai uitat că fa­milia noastră, a mecanizatorilor, care are 25 de membri, s-a anga­jat să lucreze împreună, separat de ce muncim aici, cele 10 hectare de porumb în acord global, ca fiecare cooperator ? Dar să știți, se adresă el apoi nouă, tuturor, amîndouă fa­miliile ni-s la fel de dragi... Pentru recolta de legume timpurii a anului Sînt condiţii optime, dar se cer valorificate eficient (Urmare din pag. I) vedea dacă e aceeaşi. Am pornit spre ei. Pe drum primarul prinse a vorbi : — Am început de ieri (6 aprilie n.r.) să însămînţăm porumbul pen-In cursul acestui an cooperati­vele agricole din judeţul nostru cultivă o suprafaţă de 197 ha. cu legume timpurii protejate în sola­rii, ponderea deţinînd-o tomatele­­ 128 ha. Importante suprafeţe sunt afectate ardeiului 43 ha, vinetelor 23 ha şi altor culturi, totalizînd o producţie de peste 5 900 t. Ţinînd seama de condiţiile me­teorologice favorabile din această primăvară, cooperativele agricole au început din timp acoperirea so­­lariilor şi pregătirea pentru plan­tare realizîndu-se pipă la această dată o suprafaţă de 170 ha. solarii acoperite şi pregătite pentru plan­tare. De asemenea s-a început din timp plantarea, pînă la această dată fiind realizată suprafaţa de 92 ha, din care 77 ha. tomate, 8 ha ardei, 4 ha vinete şi 3 ha varză timpurie. Sunt cooperative care, deşi au a­­vut de suferit în urma vînturilor şi a ninsorii din unele perioade din luna martie, au luat toate mă­surile pentru repararea şi acoperi­rea solariilor şi asigurarea răsadu­lui pentru plantare. Astfel, C.A.P. Maia a acoperit şi plantat 3 ha., Dascălu — 2 ha, Ştefăneşti — 1 ha, Valea Măcrişului — 3 ha, Izvoarele (Olteniţa) —­ 2 ha, Cornetu — 1 ha. iar C.A.P. Răsucenii de Sus, Vedea, Afumaţi, Nuci, Domneşti, Aprozi, au acoperit întreaga suprafaţă de solarii (între 4 şi 10 ha) şi sunt a­­vansate cu plantarea. Exemplul a­­cestor unităţi trebuie să fie urmat de toate unităţile cooperatiste din judeţ. In comparaţie cu anii trecuţi, daunele provocate de condiţiile at­mosferice sunt destul de modeste, dar nu neglijabile. De aceea nu se poate explica întârzierea reparaţii­lor şi plantarea solariilor deterio­rate la unele cooperative agricole. Cum justifică spre exemplu, con­siliul de conducere, specialiştii de la C.A.P. Dimieni, faptul că pînă la începutul lunii aprilie nu au reuşit să acopere 1 ha de solarii, cei de la Data cu o restanţă de 2 ha. Pentru construcţiile de solarii, pentru asigurarea materialului să­­ditor s-au cheltuit sume mari, de bani. Recuperarea acestora, reali­zarea veniturilor planificate, nu este posibilă decît prin realizarea timpurie a producţiei. De aceea se cer măsuri energice, urgente pen­tru repararea solariilor, pentru plantarea întregii suprafeţe. Este de menţionat că în acest an au fost asigurate din timp ma­terialele necesare pentru acoperi­rea solariilor, judeţul nostru apro­­vizionîndu-se cu peste 750 tone folii de polietilenă, şi alte materia­le. Pe de altă parte s-a asigurat la nivelul cerinţelor un răsad de ca­litate superioară, atît în serele-în­­mulţitor şi solariile încălzite ale C.A.P. cît şi la întreprinderea inter­­cooperatistă de sere Bucureşti. Numai condiţiile materiale optime nu pot, însă, substitui priceperea gospodărească, simţul de răspun­dere al beneficiarilor, unităţile a­­gricole cooperatiste. Comitetele co­munale de partid, organele tutelare judeţene au datoria să adopte mă­suri prin care planul de producţie în legumicultura să fie în întregime realizat. GH. TAPIRPEA La Moara Vlasiei, mecanizatorii Andrei Simion şi Andrei Lixandru însă­­nînţeciză zilnic cite 20 ha cu porumb fiecare.

Next