Steagul Roşu, mai 1972 (Anul 24, nr. 7103-7125)

1972-05-16 / nr. 7114

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in municipiul Drobet­a Tur­nu Severin Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, ieri di­mineaţă, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri, cu so­ţia, Emil Bodnaraş, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare e-Turnu Severin, oraş cu glo­rioase tradiţii istorice, a sărbătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această im­portantă sărbătoare, colectivul u­­neia din importantele întreprinderi constructoare de maşini a ţării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de acti­vitate. în această zi de mare sărbătoa­re, oamenii muncii din municipiul Turnu Severin şi, împreună cu ei, reprezentanţi ai altor localităţi din judeţul Mehedinţi, au avut bucuria de a avea d­in nou în mijlocul lor pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România. împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu au venit la acest ju­bileu tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia: Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ştefan Andrei. Conducătorii de partid şi de stat au sosit la Turnu Severin cu eli­coptere speciale. Aeroportul municipal era pavoa­zat sărbătoreşte. De la înălţimea elicopterului oficial se zăresc im­punătoarea construcţie a barajului, siluetele macaralelor de la şan­tierul naval, profilul celorlalte im­portante obiective economice înăl­ţate pe malul Dunării , pe pajiştea platoului ce domină această pano­ramă, în apropierea locului de ate­rizare, se află inscripţia : „Drobe­­ta-Turnu Severin-1850“. La ora 10:00, elicopterul la bordul căruia au călătorit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Elena Mau­rer, aterizează m­­iralele mulţimii, în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit tovarăşii Traian Dudaş, prim-secretar al Co­mitetului judeţean­ Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Radu, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, membrii birourilor co­mitetelor judeţean şi municipal de partid şi ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal e­conomică, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, se aflau tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Flo­rian Dănălache, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, cu soţiile, Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mi­­hai Gere, Ion Ioniţă, Vasilie Pati­­lineţ, Ion Păţan. Erau prezenţi Bojidar Bukumb­­rici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, cu soţia, şi membri ai ambasadei. Pe aeroportul municipiului Cra­iova, în întîmpinare au venit pri­mul secretar al Comitetului jude­ţean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălău, membrii Biroului Comi­tetului judeţean de partid, ai Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean, activişti de par­tid şi de stat. Conducătorii de partid şi de stat se îmbarcă apoi în elicoptere, continuîndu-şi drumul spre Turnu Severin. Sînt prezenţi prim-secretari ai comitetelor municipale de partid şi primari ai municipiilor din în­treaga ţară, precum şi delegaţii de partid şi de stat din oraşele rive­rane Kladovo şi Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea săr­bătoare a severinenilor. O companie de onoare, formată din mi­iatii, din membri ai­­găr­zilor patriotice şi ai detaşamen­telor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei, prezintă o­­norul conducătorului partidului şi statului nostru, comandantului su­prem al forţelor noastre armate, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează imnul de stat al Repu­blicii Socialiste România. Apoi, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, împre­ună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, trece în revistă garda de onoare. Un bătrîn din partea lo­cului, pensionarul Vasile Fota, în­soţit de băieţi şi fete îmbrăcaţi în costume populare mehedinţene, o­­feră conducătorilor de partid şi de stat tradiţionala pîine şi sare, ploşti cu vin din renumita podgorie Cor­­eova. Pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi garoa­fe roşii. Pe aeroport domneşte o mare în­sufleţire. Pajiştea de la poalele munţilor a devenit un adevărat amfiteatru; mii şi mii de severi­neni au ţinut să întîmpine cu dra­goste pe conducătorul partidului şi statului nostru. Minute în şir­ nu contenesc uralele şi ovaţiile celor prezenţi. Răspunzînd cu prietenie acestei emoţionante manifestări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu salută pe locuitorii oraşului, dă mîna cu numeroşi severineni care îl în­conjoară pe conducătorul partidu­lui şi statului nostru. în această atmosferă de entu­ziasm conducătorii de partid şi de stat părăsesc aeroportul. Maşinile trec pe sub un impunător arc de triumf împodobit cu covoare multi­colore ţesute de meşterii populari, deasupra căruia cuvintele ce sim­bolizează gîndurile întregului po­por — „Ceauşescu şi poporul“ — sînt încadrate de urările „Bine aţi venit în judeţul Mehedinţi, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“, „Bun (Continuare în pag. a 3-a) Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor muncipiului Turnu Severin şi jude­ţului Mehedinţi, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale) Sărbătorim astăzi două eveni­mente deosebit de importante pen­tru locuitorii acestor meleaguri, pentru muncitorii din Turnu Seve­rin , împlinirea a 1850 de ani de la prima atestare documentară a mu­nicipiului Turnu Severin , antica Drobeta, şi a 90 de ani de existenţă a Uzinei de vagoane din oraşul dumneavoastră. Cu acest prilej do­resc să felicit în mod călduros pe locuitorii municipiului, pe mun­citorii uzinei de vagoane şi să le adresez tuturor cele mai calde u­­rări de noi succese în activitatea lor Intr-adevăr, sunt două eveni­mente de o deosebită importanţă — şi dumneavoastră, oamenii muncii din municipiu, din întregul judeţ, întâmpinaţi sărbătorirea lor cu suc­cese remarcabile in înfăptuirea sar­cinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, în toate dome­niile de activitate. (Aplauze puter­nice, prelungite). Vă înfăţişaţi la această sărbătoare măreaţă cu suc­­cese._degseb.ite,, atît în. .industrie cit şi în acri­cul­tură, în activitate..? po­­litico-educativă : aveţi o organiza­ţie de partid puternică, care cons­tituie garanţia înfăptuirii neabă­tute a politicii partidului de către toţi oamenii muncii. (Aplauze pre­lungite). Istoria vorbeşte că încă cu 5 500 de ani în urmă pe aceste meleaguri existau aşezări omeneşti, în epoca statului geto-dac s-a dezvoltat aşe­zarea Drobeta care, după cum ştiţi, a dăinuit multă vreme ; descoperi­rile atestă că, practic, în toată pe­rioada de la înfiinţarea sa şi pînă astăzi această aşezare, a­­fost­­ — dacă se poate spune aşa — un sîm­­bure al dezvoltării poporului ro­mân, deoarece timp de aproape 2 000 de ani, în împrejurări grele, locuitorii au înfruntat năvălirile, au făcut faţă greutăţilor, păstrîndu-şi existenţa, contribuind, prin aceasta, la menţinerea şi afirmarea fiinţei poporului român. (Aplauze puter­nice, îndelungate). Vă mândriţi cu primul pod construit acum aproape 2 000 de ani, aşa cum, pe bună dreptate astăzi vă mîndriţi cu cea mai m­are hidrocentrală de pe Dunăre — ex­­presie a geniului creator al­ popo­rului român, a forţei­ societăţii so­cialiste pe care o edificăm in Ro­mânia. (Aplauze puternice, urale). Desigur, cunoaşterea istoriei, pre­ţuirea ei, constituie un important factor de educaţie, un izvor­ de în­văţăminte şi, totodată, un îndemn de a face totul pentru a duce mai departe făclia civilizaţiei materiale şi spirituale, de a înălţa tot mai mult edificiul socialismului şi co­munismului în România. (Aplauze puternice). Avînd în vedere că sărbătorim existenţa de 1850 de ani a oraşului, ne-am consfătuit aici, cîţiva mem­bri ai conducerii de partid şi de stat, şi am hotărît să dăm muni­cipiului dumneavoastră denumirea de municipiul Drobeta — Turnu Severin. (Aplauze puternice, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“), înmănunchind aceste două denu­miri ale municipiului, într-una sin­gură, dorim ,să subliniem şi mai mult unitatea dintre trecut. Pre­zent şi viitor, faptul că poporul ro­mân există de veacuri şi va dăinui peste veacuri pe aceste meleaguri, edificînd cea mai înaltă societate din lume — comunismul ! (Aplauze puternice, urale, se scandează : „Ceauşescu şi poporul“). Alături de­­ glorioasele tradiţii de luptă împotriva jugului străin pen­tru eliberarea naţională şi socială, oraşul şi judeţul dumneavoastră sunt şi purtătorii unor vechi tradi­ţii revoluţionare ale clasei mun­citoare, încă în secolul trecut s-au dezvoltat aici organizaţii munci­toreşti, au avut loc lupte de clasă împotriva asupririi capitaliste, pen­tru libertate şi o viaţă mai bună. Aici, la Turnu Severin, în anii 1918—1920 au avut loc puternice lupte revoluţionare. Reprezentanţi ai organizaţiei­ revoluţionare de aici au luat parte la constituirea Partidului Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, într-adevăr, municipiul Turnu Se­verin şi judeţul Mehedinţi întru­chipează şi înmănunchează în mod minunat tradiţiile poporului nostru de luptă împotriva asupririi străi­ne, pentru eliberare naţională şi ‘socială, de ’'luptă' Împotriva clase­lor asupritoare burghezo-moşiereşti, pentru cucerirea puterii, pentru făurirea socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). întot­deauna, în anii ilegalităţii, am avut la Turnu Severin o pu­ternică organizaţie revoluţionară; aş menţiona numai faptul că în a­­legerile din 1936, mehedinţenii au provocat înfrîngerea forţelor reac­ţionare, iu,scriind prima victorie a forţelor unite democratice din Ro­mânia. (Vii aplauze). în timpul războiului, la 23 August 1944 me­hedinţenii au răspuns cu însufleţi­re apelului Partidului Comunist Român, aducînd o contribuţie de seamă la realizarea cu succes a in­surecţiei naţionale antifasciste, la transformarea democratică, revolu­ţionară a României şi apoi la toate acţiunile care au urmat în opera de construcţie socialistă. După cum am mai spus şi altă dată cunosc organizaţia de partid din Turnu Severin din 1935, am cunoscut-o, de asemenea, şi în pri­mii ani de după eliberare ,şi pot afirma că într-adevăr, aceasta a fost întotdeauna o organizaţie de nădejde, care şi-a făcut in per­manenţă datoria de a organiza şi însufleţi masele muncitoare atît în lupta împotriva asupririi cît şi în, activitatea pentru construcţia so­cialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Astăzi, organizaţia de partid din municipiul Drobeta— Turnu Severin, ca şi întreaga orga­nizaţie din judeţul Mehedinţi sunt puternice, îşi îndeplinesc cu cin­ste sarcinile încredinţate de par­tid. Cunoaşteţi singuri succesele ob­ţinute prin munca pe care o des­făşuraţi, se dezvoltă uzinele, se transformă oraşul, viaţa locuitori­lor, şi, fără îndoială, în toate a­­cestea un rol de frunte îl au co­muniştii, organizaţia de partid, co­mitetul judeţean de partid. (A­­plauze puternice). Acordarea unor înalte distincţii atît municipiului Drobeta—Turnu Severin, cit şi Uzinei de vagoane, precum şi unor muncitori, activişti de partid şi de stat şi altor oa­meni ai muncii constituie o ex­presie a înaltei aprecieri pe care Comitetul Central, Consiliul de Stat şi guvernul o dau activităţii organizaţiilor de partid şi consi­liilor populare ale municipiului şi judeţului, oamenilor muncii, tutu­­ror cetăţenilor pentru realizările obţinute în munca desfăşurată pînă acum. (v­in aplauze). Astăzi au­­ fost declaraţi „Eroi­­ai Muncii Socialiste“. 2. muncitori ai uzinei de vagoane, iar mîine vor mai apare — ca să spun aşa — în­ Turnu Severin încă 3 Eroi; am dori ca, la sfirşitul cincinalului din rîndul mehedinţenilor să se ridice noi şi noi Eroi, în aşa fel încît ceea ce s-a cîntat astăzi „eroi au fost, eroi sînt încă“ să constituie o expresie a realităţii şi în muncă. (Aplauze puternice, prelungite). Adresez cele mai calde felicitări noilor „Eroi ai Muncii Socialiste“, tuturor celor care au fost distinşi astăzi cu ordine şi medalii şi, în primul rînd, oamenilor muncii de la Uzina de vagoane. (Aplauze pu­ternice) Desigur, aprecierile date implică şi obligaţii, sunt şi un îndemn de a munci mai bine — şi am reţinut cu satisfacţie din cele spuse aici de primul secretar­ al Comitetului ju­deţean, de directorul uzinei, de ceilalţi tovarăşi care au luat cuvîri­­tul că vor milita cu şi mai multă fermitate pentru ca fiecare la locul său de muncă să-şi îndeplinească sarcinile tot mai, mari ce le revin în prezent cît şi­ în anii viitori. După cum ştiţi, Congresul al X-lea al partidului a trasat un vast program de dezvoltare a patriei noastre, a stabilit ca obiectiv fun­damental făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate în Ro­­mânia. In oraşul dumneavoastră urmează să fie dezvoltate unele în­treprinderi şi să se construiască noi obiective economice şi cultu­rale. în anii acestui cincinal, produc­ţia industrială urmează să se du­bleze, dar, după cele ce am văzut astăzi la uzina de vagoane, şi după cele ce am văzut în toamnă la şan­tierul naval, cred că există , posibi­lităţi ca aceste unităţi, cît şi noua unitate de celuloză care a început deja să producă, să dea o, produc­ţie mult mai mare decît, cea pre­văzută în plan ; în felul acesta, oa­menii muncii din Turnu Severin vor aduce o contribuţie , şi mai im­portantă la înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). Cunoaşteţi că oamenii muncii din ţara noastră, fără deosebire de na­ţionalitate, întregul popor, înfăp­tuiesc cu succes prevederile cinci­nalului. Nu mă voi mai referi la anul 1971, deoarece vă sunt cunos­cute realizările — faptul că planul pe anul trecut a fost nu numai rea­lizat, dar şi depăşit... De asemenea, pe primele 4 luni ale acestui an ritmul de creştere în industrie a fost de 12,4 la sută faţă de perioada anului trecut, fiind superior pre­vederilor planului. Trebuie spus că întreprinderile din judeţul dum­neavoastră au adus şi în aceste 4 luni un aport însemnat la succesele obţinute de întreaga noastră ţară. Din toate aceste realizări, din felul cum se îndeplineşte planul cincinal, reiese că prevederile şi obiectivele stabilite de­­Congresul al X-lea sînt pe deplin realiste, că stă în puterea muncitorilor, ţă­ranilor, inginerilor şi tehnicienilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră de a înfăptui cu succes aceste prevederi. În felul a­­cesta, ţara noastră va parcurge o etapă importantă pe calea indus­trializării, a dezvoltării sale eco­nomice în general, pe calea apro­pierii de ţările avansate din punct de vedere economic, pe calea fău­ririi unei puternice baze tehnico­­materiale a socialismului şi comu­nismului în România. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Dintotdeauna partidul nostru a acordat o mare atenţie învăţămân­tului, ştiinţei, culturii — factori ho­­tărîtori pentru progresul oricărei naţiuni, pentru făurirea societăţii socialiste. Cu atît mai mult în con­diţiile de astăzi, ale puternicei re­(Continuare în pag. a 3-a) Primire entuziastă in oraşul cu glorioase tradiţii istorice CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Pretutindeni, conducătorul partidului şi statului nostru a fost întîmpinat cu deosebită căldură IN EDITURA POLITICA A APARUT IOSIP BROZ TITO IUGOSLAVIA SOCIALISTA SI POLITICA EI Astăzi, 16 mai 1972, în jurul orei 11,45, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Porţile de Fier întîlnirea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Josip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET :Cu­ prilejul ani­versării a 1350 de ani de existență atestată documentar a­l municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : ,', Articol 'Unic. — Incepînd cu data prezentului decret, municipiul, Turnu Severîn",va purta­ denumirea de muunicipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiului Drobeta Turnu Severin, contribuţiei aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate şi progres social, participării la acţiu­nile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalităţii, la insurecţia armată şi la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum şi pentru participarea activă la înfăptuirea, politicii partidului şi statului de construire şi dezvoltare a societăţii socialiste din patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență atestată documentar, Consiliul­ de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă ordinul ,,Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii" clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea socialistă şi par­ticiparea activă a colectivului de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, la opera de construire, a socialis­mului în patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de­ ani de activitate neîntreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu­ prilejul aniversării a 90 de ani de activitate neîntreruptă­ a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decret e­a­z­ă : Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute în muncă şi pentru­ contribuţia personală adusă ,la­ dezvoltarea ,Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Tur­nu-Severin şi la realizarea an de an a sarci­nilor de plan. se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste" şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşilor:; Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuş mecanic, maistru la Uzina de va­goane/ Gheorghe A. Zaharia — lăcătuş construcţii metalice. Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU FIECARE CEAS BUN DE LUCRU FOLOSIT JUDICIOS Cooperativa agricolă din Vă­­răşti este recunoscută pentru producerea şi livrarea legume­lor timpurii. Anul trecut ea a fost distinsă cu Ordinul Mun­cii clasa I pentru producţiile mari de legume. Acest lucru a stimulat şi mai mult pe grădi­nari, determinîndu-i să ia mă­suri eficiente pentru a depăşi substanţial veniturile la ferma legumicolă. Fotografia noastră redă un moment semnificativ. Echipa lui Marin Pena pregă­teşte din nou răsadniţele. De aici a fost scos ardeiul. Acum se va semăna varza roşie de toamnă. In primele ore ale di­mineţii cooperatorii au lucrat in solarii. Ploaia nu le-a permis să lucreze afară. Spre prînz, cînd soarele şi-a făcut apari­ţia, au trecut cu toţii la efec­tuarea lucrărilor în răsadniţe. In felul acesta fiecare fereastră bună de lucru este folosită ju­dicios, graficul lucrărilor fiind cit mai bine respectat. LA ORDINEA ZILEI PE OGOARE întreţinerea culturilor Zilnic primim la redacţie veşti de la cooperativele agricole privi­toare la lucrările de întreţinere a culturilor care se găsesc acum în atenţia cooperatorilor, însufleţiţi de noul sistem de organizare şi re­tribuire a muncii — acordul­­global — membrii cooperatori depun efor­turi susţinute, cu atît mai mult cu cît în ultima vreme condiţiile at­mosferice n-au fost în totalitate prielnice unei activităţi optime. Dumitru Goglează, inginerul şef al C.E.P. din comuna Nicolae Băl­­cescu, ne-a comunicat telefonic că pînă în prezent s-au­­ executat pri­mele două praşile la sfecla de za­hăr pe întreaga suprafaţă, praşila I manuală şi mecanică, pe cele­ 300 ha. însămînţate cu floarea soarelui, şi pe suprafaţa de 65 ha. cu plante tehnice. De asemenea, în sectorul legumicol s-a terminat prima sapă manuală la cele 5 ha. cu tomate timpurii. Incepînd de, ieri, mecani­zatorii Alexandru Vasilescu, C. Mi­­litaru, C. Stanciu, și Costache An­gliei lucrează cu tragere de inimă la prima praşilă mecanică , la­­ po­rumb, cultivat pe 654 hectare. Din rîndurile celor trei brigăzi de cîmp se remarcă în mod special echipele conduse de Margareta Gurău, Dan Spătaru Nicolae, Gavrilă Petre şi Aurica Iancu. La grădină se evi­denţiază cooperatorii Vasilica Apos­tol, Niculina Soru, Tănase Ispas, Ion Laciu şi alţii. Preşedintele consiliului interco­­operatist Săruleşti, ing. Petre Mun­­teanu,­­ne-a adus la cunoştinţă re­zultatele obţinute pînă în prezent în această acţiune. Astfel, la sfecla de zahăr, care ocupă în cele cinci cooperative ale consiliului (Tămă­­dău, Săruleşti, N. Bălcescu, Fundu­­lea şi Măgureni) 670 ha. s-au exe­cutat două praşile. La floarea soa­relui s-a efectuat prima praşilă me­canică pe 1450 ha. din totalul de 1600 ha., iar praşila I manuală pe 1160 ha. Cele mai bune realizări le-au înregistrat C.A.P. Săruleşti, Măgureni,­­şi N. Bălcescu. La po­rumb, praşila I mecanică s-a rea­lizat pe 2000 ha. din cele 3774 pla­nificate, rezultate meritorii avînd C.A.P. Fundulea cu 500 ha. din 1000 plan, Măgureni cu 300 din 473, Să­ruleşti cu 360 din 812. In ceea ce priveşte praşila I manuală la aceas­tă cultură, ea s-a făcut pe 1050 ha. înregistrîndu-se un procent de 28 la sută din întreaga suprafaţă. Dacă C.A.P. Măgureni a realizat această lucrare într-un procent de peste 50 la sută, CA.P. Săruleşti 50 la sută etc., C.A.P. Fundulea în schimb a executat lucrarea numai pe 50 ha. din totalul de 997 ha, planificate, în prezent atenţia este îndrepta­tă spre cultura porumbului unde se lucrează cu toate forțele pentru ca în scurt timp să se încheie prima praşilă manuală pe întreaga supra­­față.

Next