Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 24, nr. 7128-7152)
1972-06-01 / nr. 7128
VT I SolicitâHl^cetâţeanuh^^^^^^^^ PÎINEA PE RUTA SATULUI A ® In obiectivul anchetei: brutăriile săteşti din comunele Ion Roată, Jilavele, Malu şi Vedea © Cum sunt traduse în viaţă măsurile privind diversificarea activităţii de panificaţie în mediul rural L M£u_solicitudinea instituţiei Aflînd despre scopul vizitei noastre beneficiarii produsului au ţinut sa-şi exprime părerea despre brutăria din localitate formulînd propuneri pentru îmbunătăţirea produselor şi a desfacerii. Numeroşi ţărani cooperatori, alţi locuitori şi-au exprimat satisfacţia faţă de posibitatea ca fiecare om al satului să aibă asigurată zilnic pîine prospătă, de bună calitate, economisind astfel timpul necesar realizării ei cu mijloace proprii. Impresia generală lăsată de brutăriile cooperaţiei de consum este că aceste unităţi aduc o contribuţie importantă la aprovizionarea populaţiei săteşti, dar că diversificarea serviciilor este încă departe de a răspunde necesităţilor. Un cuptor prin care nu spune totul Grija manifestată faţă de extinderea reţelei brutăriilor săteşti ne-a obligat să supunem discuţiei cîteva dintre aspectele semnificative ce caracterizează activitatea acestui important sector al alimentaţiei publice, Medeul la care s-a recurs uneori a constituit sursa unor nemulţumiri. Astfel, s-a întîmplat ca tocmai cooperatorilor care au adus făină să nu li se asigure uneori pîinea, produsul fiind vîndut altor consumatori. — Cine se face vinovat de această servire deloc exemplară ? — Gestionara chioşcului, Margareta Simion. — Cineva spunea că şi preţul pîinii ar fi fost pus la... dospit. Cine trage spuza pe turta... inerţiei Brutăria comunei Ion Roată ne-a întîmpinat cu cuptorul plin. Ca şi alte unităţi ale U.J.C.C. Ilfov, cea din localitatea vizitată desfăşoară o activitate ritmică. Dar faptul că în ziua raidului brutăria nu producea decît două sortimente de pîine (intermediară şi neagră), impune necesitatea ca factorii de resort de la cooperativa de consum Ion Roată (preşedinte Florea Neicu) să manifeste mai multă consecvenţă faţă de problema asigurării transportului făinii de la moară. După cum am constatat, pîinea se desface acum în cele trei sate prin intermediul unităţilor cooperativei de consum. Toate ar fi bune numai că... orarul nu este dintre cele mai accesibile, deoarece pîinea se vinde la aceste unităţi... după ora 16 ! Grigore Neacşu, secretarul consiliului popular comunal, ne-a sesizat şi alte neajunsuri, ceea ce ne-a determinat să-l întrebăm : — De ce organele locale nu iau totuși măsuri pentru înlăturarea acestora ? — Ne-am gîndit să ridicăm problema în Comitetul executiv. Știu că avem în proiect să facem o brutărie modernă. Nu contestă pr utilitatea unui atare proiect dar nici nu trebuîe să ne mulțumim cu starea de fapt fără a lua, cît de cît, măsuri care, fără să reclame cine ştie ce investiţii, să ducă imediat la îmbunătăţirea situaţiei. Şi avem în vedere situaţia unităţii. Condiţiile de depozitare a pîinii lasă de dorit, mobilierul nu răspunde cerinţelor, ca să nu mai vorbim că brutăria nu e dotată cu frigider pentru păstrarea drojdiei de bere. Faptul că pîinea este depozitată în sala cuptorului nu lasă o impresie prea bună şi, pe bună dreptate, te întrebi de ce organele sanitare, ca şi reprezentanţii organelor locale, nu-şi exercită cu autoritate controlul pentru înlăturarea unor încălcări flagrante ale regulilor igienico-sanitare. Sondajul efectuat la Malu şi Vedea ne-a dezvăluit o situaţie anacronică. Două brutării cu săli moderne de fabricaţie, cu utilaje noi şi cu mobilierul necesar, pentru care cooperativele agricole din localităţile respective au învestit sume importante de bani, erau în jurul orei 11 închise. Unul dintre brutarii din Vedea, Dumitru Bordei, stătea în faţa uşii şi contempla decorul. — Responsabilul e dus la Giurgiu după drojdie de bere. A plecat de la 6 dimineaţa, ne spune lucrătorul. — Dar făină aveţi ? — 8 saci. Dar mai luăm 3 000 de kilograme de grîu ca să-l măcinăm la moară. — Şi pînă atunci ? ...Pînă atunci brutăria stă închisă, ca şi cea din Malu. înfiinţate cu trei ani în urmă, ambele brutării prelucrau, pe bază de prestări, de la 500 pînă la 1.000 kg. făină în 24 de ore. Acum, de la începutul anului încoace, pe parcursul unei luni întregi brutăria din Malu nu reuşeşte să producă mai mult de 1.500 kg. pîine iar cea din Vedea de 2.500—3.000 kg. Iar capacitatea cuptoarelor este de 2.000 kg. produse de panificaţie în 24 ore. Am aflat că ambele brutării „au mers cu pierderi", că la Vedea membrii consiliului C.A.P. au vrut să vîndă unitatea cooperativei de consum (?). Dacă aceasta e optica şi astfel s-a înţeles o sarcină atît de importantă, nu trebuie să ne surprindă nici rezultatele slabe ale activităţii acestor brutării. După cum se prezintă lucrurile, este cert că tovarăşii din conducerea cooperativelor agricole de la Malu şi Vedea spun şi acum în problema brutăriilor: „De ce să ne legăm la cap dacă nu ne doare ?" Şi drept urmare, nişte utilaje şi construcţii pentru care s-au cheltuit bani grei sînt folosite aşa cum am văzut. Fiindcă brutăriile cu pricina nu lucrează mai mult de două zile pe sâptămînă , mai mult decît atît , nişte cadre care au fost calificate, nu fără efort, au fost scoase din schema personalului. Este limpede că în asemenea condiţii cele două brutării nu fac faţă solicitărilor curente, conducerile unităţilor cooperatiste Vedea (preşedinte Nicolae Budoi) şi Malu (preşedinte Ion Sebe) trebuind să acţioneze cu fermitate pentru redresarea activităţii acestor unităţi. O să ni se obiecteze : „Bine, dar brutăriile C.A.P. lucrează pe bază de prestări !" Dar dvs. tovarăşi din conducerea acestor cooperative, ce-aţi făcut pentru ca să daţi viaţă unei sarcini nu lipsite de însemnătate ? Am dori să ştim pînă cînd se va mai trage spuza pe turta... inerţiei? MIHAIL GOSPODIN Brutăria de la Jilavele depozitează o parte din făină sub un șopron. — Ei, da ! Acum putem spune că avem și o anexă la depozit. Cind prestările de servicii sunt puse la... dospit O întrebăm pe cooperatoarea Radu Gînă de ce brutăria din Jilavele se prezintă cu lacătul la ușă în jurul orei prînzului. — Păi... cum să nu stea închisă dacă n-are drojdie de bere ? Oare ăsta să fie singurul motiv ? lată ce ne relatează Aurica Tudor, referentă cu starea civilă în susnumita localitate : — Brutăria nu are o activitate ritmică. Uneori lucrează doar cîteva ore pe zi, alteori deloc. Nu cunosc motivul acestei situaţii dar i-am văzut o dată pe muncitorii brutari ple- cînd de la unitate ca să aducă făina. Ne amintim că doar cu doi ani în urmă sistemul de prestări de servicii al brutăriei anticipa o amplă diversificare. Ce s-a întîmplat dacă brutăria nu-şi realizează nici acum ritmul de producţie stabilit ? — S-o recunoaştem deschis — ne spune Petre Neagu, primarul comunei Jilavele. La început brutăria a funcţionat bine, fiind de un real folos în aprovizionarea populaţiei noastre săteşti cu pîine. Pe parcurs activitatea a slăbit. Nici noi nu am făcut totul ca să menţinem şi să extindem sistemul de convenţii între unitate şi beneficiari. Şi păcat... că lucrători în materie avem. Pîinea o fac foarte bună şi ţăranii cooperatori sunt mulţumiţi de calitatea ei. Altul e necazul. Mi se pare că pro Plenara Consiliului judeţean Ilfov al Organizaţiei pionierilor Recenta plenară a Consiliului judeţean Ilfov al Organizaţiei pionierilor a dezbătut în spiritul documentelor celei de a II-a Conferinţe Naţionale a Organizaţiei pionierilor preocuparea Consiliului judeţean, a Consiliilor orăşeneşti, comunale şi din şcoli privind îmbunătăţirea activităţii politico-educative în vederea formării şi dezvoltării conştiinţei pionierilor şi şcolarilor în spiritul eticii socialiste şi comuniste. Materialul supus dezbaterii, ca şi luările de cuvînt, au reliefat eficienţa măsurilor concrete iniţiate sub conducerea permanentă a Comitetului judeţean de partid, pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor ce revin organizaţiei pionierilor privind educarea tinerei generaţii în lumina programului adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5noiembrie 1971. S-a desprins ideea că integrarea acţiunilor unităţilor şi detaşamentelor de pionieri în climatul politic spiritual al localităţilor în care îşi desfăşoară activitatea, contactul nemijlocit al copiilor cu comuniştii, cu ceilalţi oameni ai muncii în plină activitate constructivă, îmbunătăţirea conţinutului tematic al acţiunilor întreprinse şi participarea activă a pionierilor la conceperea şi transpunerea in viaţă a programelor de activităţi, strîns legate de practica construcţiei socialiste, au condus şi conduc la obţinerea de rezultate pozitive în formarea personalităţii viitorilor constructori ai socialismului şi comunismului. S-a accentuat asupra folosirii unor forme şi mijloace politicoeducative eficiente prin mobilizarea opiniei colective împotriva lipsurilor, a pregătirii superficiale, a subaprecierii sarcinilor şcolare şi obşteşti. A fost exemplificată spre generalizare experienţa bună a unor unităţi şi detaşamente cum sunt cele din Brăneşti, Afumaţi, Domneşti, Clejani, Fierbinţi etc. unde convorbirile şi dezbaterile pe teme privind învăţătura, întîlnirile cu foşti elevi ai şcolii azi fruntaşi în producţie, panourile de onoare, gazetele gen „Portretul săptămînii“, gazetele satirice, brigăzile artistice de agitaţie etc. au influenţat şi influenţează în mod pozitiv situaţia la învăţătură a pionierilor şi şcolarilor. Plenara a scos în evidenţă unele aspecte negative din activitatea unor consilii cum sunt cele din şcolile din Bărcăneşti, Fundulea, Sineşti, Schitu şi altele, unde au existat fenomene de formalism în munca politico-educativă cu pionierii şi şcolarii. După ce au fost analizate cauzele neajunsurilor desprinse în activitatea Consiliului judeţean, a Consiliilor orăşeneşti, comunale şi din şcoli, plenara a adoptat un program de măsuri cu privire la acţiunile ce vor fi întreprinse pentru întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Republicii Populare Române. In preajma Conferinţei Naţionale a partidului, în toate unităţile şi detaşamentele de pionieri se vor explica în mod diferenţiat pe înţelesul copiilor, măsurile adoptate de partid în vederea perfecţionării vieţii economice, politice, socialea realizărilor obţinute de oamenii muncii sub conducerea partidului în perioada care a trecut de la Conferinţa din 1967 pînă în prezent. Acţiunile prilejuite de sărbătorirea Zilei pionierului (18 iunie), activităţile ce se vor desfăşura pe timpul vacanţei de vară în toate localităţile judeţului, în cadrul ciclului complex „Ilfov, mîndru plai al ţării“, vor asigura continuitate întregii munci politico-educative pentru formarea tinerei generaţii în spiritul eticii socialiste şi comuniste. Plenara a recomandat consiliilor Organizaţiei pionierilor să se preocupe cu mai multă eficienţă de îmbunătăţirea activităţii privind educarea ateist-ştiinţifică în rîndul pionierilor şi şcolarilor, de educarea moral-cetăţenească şi de pregătirea acestora pentru apărarea patriei, GHEORGHE B. CALITATEA PRODUSELOR (Urmare din pag. 1) să în evidenţă iniţiativa de la „Valea roşie* prin care întreaga producţie de conserve la ambalaje metalice şi de sticlă a fost depozitată în sistemul de paletizare, ceea ce a permis o mai bună gestionare a produselor, o urmărire mai atentă a calităţii conservelor, executarea mecanizată a lucrărilor din depozite. O problemă care trebuie să stea în atenţia tuturor factorilor răspunzători şi de care depinde în bună măsură calitatea produselor este aprovizionarea ritmică cu materie primă. Experienţa de anul trecut arată că, dacă pînă la mijlocul sezonului de fabricare a conservelor se întocmesc grafice de aprovizionare cu materie primă și se respectă aceste grafice într-o oarecare măsură, mai tîrziu, în plin vîrf de campanie, programarea — chiar dacă ea există — devine formală. Relaţia producători (în cazul de faţă C.A.P., I.A.S.) şi fabrică a făcut deseori obiectul multor litigii deoarece nu în puţine cazuri unităţile furnizoare nu şi-au respectat obligaţiunile contractuale. „Furnizorii noştri nu şi-au onorat sută la sută sarcinile de li-vrare — spunea tovarăşul Costing , directorul Fabricii de conserve „Valea roşie“. In cursul anului trecut, C.A.P. Nana, Frăsinet, Tăriceni şi altele nu ne-au livrat decit 25 la sută din angajamentul asumat la tomate. Am fost determinaţi să ne aprovizionăm cu mii de tone de legume şi fructe din alte judeţe“. Actuala formă de organizare prin înfiinţarea I.P.U.L.F.-Ilfov şi acordarea unor competenţe mai largi fabricilor în ce priveşte aprovizionarea, au creat condiţii mai bune desfăşurării activităţii in acest sector. Modul în care se dezvoltă culturile de legume, legătura directă cu furnizorii , măsurile privind transportarea operativă şi în bune condiţiuni a materiei prime oferă garanţia realizării integrale şi la un indice calitativ superior, al planului pe anul în curs. Am ascultat părerea tovarăşului Tudor Stancu, directorul fabricii de conserve „Fructonil“-Giurgiu, care a atras atenţia reprezentanţilor Centralei, ai noii întreprinderi judeţene şi ai „Fructexport“-ului asupra necesităţii lărgirii numărului de cadre la serviciul controlului tehnic de calitate. Pe de altă parte tovarăşul Stancu s-a referit şi la situaţia care încă mai dăinuie şi anume la faptul că fabricile de conserve din judeţul Ilfov, din vina forului tutelar„nu cunosc în amănunţime obligaţiile lor contractuale la export, nu-şi cunosc beneficiarii respectivi de peste hotare, ceea ce nu este normal. Iată numai cîteva probleme pe care reprezentanţii fabricilor de conserve şi-au propus să le rezolve urgent, colectivele acestor întreprinderi fiind hotărîte să întâmpine Conferinţa Naţională a partidului şi a 25-a aniversare a Republicii cu obţinerea unor cantităţi cit mai mari de produse realizate la un nivel calitativ superior. STEAGUL ROŞU — Se împămîntenise într-o vreme obiceiul ca în aluat să intre şi un amestec de cartofi pentru care consumatorul era obligat să plătească diferenţa de 1,40 lei la kilogram. Consider că procedeul nu este just devreme ce beneficiarul nu doreşte um asemenea sortiment. El aduce doar făina fără alte amestecuri sau predă grîu urmînd să i se reţină din acestea valoarea muncii prestate. Nicolae Dinu, secretarul comitetului comunal de partid Jilavele, este de părere că sectorul prestărilor de servicii a fost neglijat de conducerea cooperativei de consum (preşedinte Lazăr Stoiene). — Ţin să atrag atenţia şi asupra altui neajuns. Fabrica „Fulgerul" din Bucureşti nu respectă graficul de livrare a drojdiei de bere, fapt care nu poate să nu creeze neajunsuri procesului tehnologic. În ce priveşte problema pe care aţi ridicat-o, comitetul de partid va lua măsuri în vederea reactivizării sectorului de prestări al brutăriei. Anticipări pline de speranţă, nimic de zis. Numai că am fi dorit ca factorii de pe plan local să ne fi oferit alternativa iniţiativei fără o prealabilă aşteptare a anchetei. IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII (Urmare din pag. 1) încrederea pe care ţi-o insuflă legătura cu întreaga ţară. La temelia acestora se află faptele înscrise în activitatea de producţie. Astfel, la finele lunii mai — perioadă cînd sarcinile de plan au fost depăşite, se înregistrează un plus la producţia globală de 400.000 lei pentru ca la producţia marfă să fie de 200.000 iei. Pe de altă parte, în pas cu notărirea tuturor colectivelor de muncă, I.I.L. Olteniţa şi-a propus ca în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului şi a aniversării Republicii să consemneze creşteri calitative pe graficele de producţie. Totul s-a petrecut firesc. Este în obişnuinţa celor ce alcătuiesc această unitate ca ori de cîte ori se află în faţa unui eveniment ce priveşte viaţa întreprinderii, însăşi munca lor, să se întrlnească, să dezbată pentru ca «din seva înţelepciunii colective să desprindă forţa, să aleagă mijlocul cel mai eficient pentru ca întreaga activitate să cunoască cote superioare. Aşa s-au petrecut lucrurile şi cu cîteva zile în urmă cînd secretarii organizaţiilor de bază, şefii de secţii, responsabilii grupelor sindicale, muncitori fruntaşi şi bineînţeles organele de conducere ale I.I.L. Olteniţa, reuniţi într-o consfătuire de lucru şi-au propus, dat fiind mandatul primit de la toate formaţiile de lucru ale unităţii, să stabilească mijloacele privind suplimentarea angajamentului pentru a întîmpina astfel Conferinţa Naţională a partidului şi aniversarea Republicii cu noi şi semnificative rezultate. Discuţiile purtate au scos la iveală rezerve inepuizabile ce s-au materializat în suplimentarea angajamentelor luate. Astfel, cei prezenţi, în numele întregului colectiv şi-au propus obţinerea în plus a unei producţii globale în valoare de 1.000.000 lei şi a unei producţii marfă tot de 1.000.000 iei. Pe marginea acestor angajamente am solicitat opinia cîtorva muncitori. Ne-au răspuns : ARITINA INGEAUA — secretara organizaţiei de bază de la ţesătoria Fundeni ! „După cum se ştie, Conferinţa Naţională a P.C.R. ce va avea loc în luna iulie este consacrată dezbaterii problemelor perfecţionării, în continuare, a conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltării democraţiei socialiste. Plecînd de la acest considerent şi avînd în vedere experienţa acumulată, studiile întreprinse am ajuns la concluzia că în fiecare loc de muncă există multiple rezerve care nu sînt îndeajuns valorificate. Am să dau cîteva exemple legate de munca noastră. Bunăoară, în sectorul meu nu întotdeauna aprovizionarea tehnicomaterială se desfășoară la nivelul solicitat. De asemenea, nu întotdeauna progresul tehnic își găsește locul cuvenit. Consider că plinind stavilă cauzelor care împiedică desfăşurarea unei activităţi la un nivel superior, se vor putea înregistra rezultate mult mai bune faţă de cele preconizate. De aici şi hotărîrea cit şi convingerea că ducerea la bun sfîrşit a angajamentelor luate nu numai că va deveni o realitate, dar valorile prevăzute vor fi chiar depăşite“. ION DAN — şeful secţiei cauciuc, Frumuşani ! Aşa după cum se ştie, şi in luna mai întregul nostru colectiv şi-a depăşit sarcinile de plan. O dovadă în plus că există rezerve pe care avem datoria să le descoperim, să le valorificăm cît mai raţional. Se impune cu atît mai mult acest lucru, avînd în vedere cele două evenimente din viaţa patriei şi poporului nostru — Conferinţa Naţională a partidului şi aniversarea Republicii. Consider că numai prin muncă, printr-o dăruire totală în activitatea de zi cu zi, vom face dovada convingerii că sub conducerea partidului vom reuși să înfăptuim programul de făurire a României socialiste multilateral dezvoltate. CLASAMENT 1. F.C. ARGES 26 16 2 8 42—31 34 2. U.T.A. 26 13 7 6 45—24 33 3. ,.U. Cluj 26 13 5 8 36—25 31 4. A.S.A. 26 12 7 7 29—27 31 5. Sport Club 26 13 4 9 40—31 30 6. Rapid 26 12 4 10 38—30 28 7. Steagul roșu 26 10 7 9 28—20 27 8. Dinamo 26 10 7 9 37—31 27 9. Univ. Craiova 26 11 5 10 34—31 27 10. Steaua 26 9 8 9 31—23 26 11. Farul 26 8 9 9 25—32 25 12. Jiul 26 9 6 11 23—32 24 13. Petrolul 26 8 7 11 19—33 23 14. Politehnica 26 5 10 11 28—39 20 15. C.F.R. 26 6 7 13 21—33 19 16. Crisul 26 2 7 17 13—47 11 Turneul de tenis de la Roland Garros In sferturile de finală ale probei de dublu din cadrul campionatelor internaţionale de tenis ale Franţei de la Paris perechea Tom Gorman — Jim Connors (S.U.A.) a învins cu 9—7, 5—7, 6—4 pe Mărmureanu (România) — Phillips Moore (Australia), în proba de simplu, Smith (S.U.A.) a dispus cu 6—4, 6—0, 6—3 de cehoslovacul Pala. Metreveli (U.R.S.S.) l-a eliminat cu 8—6, 6—2, 10—12, 6—3, pe Barthes (Franța). Orantes (Spania) a cîștigat cu 6—4, 5—7, 6—3, 6—2 în fața lui Solomon (S.U.A.). La feminin, Goolagong (Australia) a eliminat-o cu 6—2, 6—2 pe Molesworth (Anglia), iar Billie Jean King (S.U.A.) a dispus cu 6—1, 6—3 de Virginia Wade (Anglia). Florica Mocanu, președinta sindicatului de la Fabrica de vară Buftea, interesîndu-se de buna desfășurare a procesului de producție Scintei smulse din soare Una, două, trei mogîldeţe, apoi altele şi altele au apărut printre flori. Roşul aprins, rozul pal şi albul imaculat al trandafirilor contrastează cu sclipirile de briliante izvorîte dinzecile de priviri ce parcă vor să ne întrebe: ce căutaţi in împărăţia noastră ? Nu ştim în ce măsură ne-au fost primite scuzele dar faptul că niciunul dintre omuleţi — copii pînă la virsta de un an, fiu ne-a întîmpinat cu lacrimi in ochi, ne face să credem că am fost primiţi cu tradiţionalul „bun venit“... Dar să precizăm. Suntem la Leagănul pentru copii Baloteşti. Unul dintre numeroasele aşezăminte ce vorbesc despre dragostea şi grija cu care sunt înconjurate in patria noastră cele mai fragede vlăstare Un parc uriaş unde şi-au dat întîlnire parcă toate florile pămîntului; dormitoare cochete cu pătuţuri miniaturale; jucării, multe jucării şi un minicomplex sanatorial alcătuit din 4 secţii lată „împărăţia“ prichindeilor de la Baloteşti. Dar dincolo de toate acestea, să nu-i uităm pe cei care cu gingăşia şi dragostea grădinarului se ocupă zi şi noapte de micuţii... pensionari. Sunt 4 medici şi 310 de cadre medii sanitare. Despre munca lor, mai bine zis despre roadele activităţii desfăşurate vorbesc cu prisosinţă obrajii bucălaţi ce au furat ceva din culoarea macului, zimbetele, adevărate scintei smulse din soare. Şi să nu uităm. Aceşti obrăjori, aceste zimbete sunt prezente de zece ani in parcul leagănului de copii din Baloteşti. Zece ani de muncă, de satisfacţii, de bucurii, de flori... IR. POPESCU Acum, să ne facem frumoşi ! Pag. a 3-a [SPORT] ÎN ETAPA A XXVI-a A DIVIZIEI NAŢIONALE A DE FOTBAL Miercuri în cadruletapei a 26-a ,a campionatului naţional de fotbal pe stadionul „23 August“ din Capitală, Steaua nu a putut învinge pe Politehnica Iaşi cu care a terminat la egalitate , 1-1. Au marcat Iordănescu (min. 3) şi respectiv Lupulescu (min. 71). Iată celelalte rezultate înregistrate : Crişul Oradea — Dinamo Bucureşti 3—3 (1—1). Au marcat pentru gazde Tamaş, Colnic, Agut şi respectiv Dinu, FI. Dumitrescu şi Nunweiller ; Jiul Petroşani — Rapid Bucureşti 0—1 (0—1). Unicul punct a fost marcat de Neagu ; U.T.A. Arad — Universitatea Cluj 1—0 (0—0) A marcat Both în minutul 71 ; C.F.R. Cluj — S.C. Bacău 1—0 (0—0). Unicul punct a fost realizat de Soc în minutul 48 ; A.S.A. Tg. Mureş — Steagul Roşu Braşov 3—1 (1—0). Punctele mureşenilor au fost înscrise de Lucaciu II, Bollony, Hajnal. Pentru stegari a marcat Crătoi , Universitatea Craiova — Petrolul Ploieşti 3—0 (2—0). Cele trei puncte au fost realizate de Marcu, Neagu şi Oblemenco din 11 m. In meciul desfăşurat în nocturnă la Constanţa, Farul nu a putut cîştiga în faţa lui F.C. Argeş — Piteşti, jocul încheindu-se cu un rezultat de egalitate 1 0—0. Meciul a fost urmărit de aproape 20 000 de spectatori. De la Federaţia Română de Fotbal Biroul F.R. Fotbal a analizat modul de pregătire şi comportare a echipei de fotbal a României în meciul cu Danemarca şi a luat următoarele hotărîri : — Sancţionarea ,cu interdicţie de a mai face parte din vreun lot reprezentativ, în tot cursul anului 1972, a jucătorilor care au evoluat în partida de la Bucureşti cu Danemarca (mai puţin jucătorii proveniţi de la lotul reprezentativ A. Dumitru, Neagu şi Domide), precum şi a selecţionabililor olimpici Vigu şi Pantea, care au manifestatacte de indisciplină în timpul pregătirilor ; —■ Eliberarea din funcţia de antrenor de lot reprezentativ a antrenorului Gh. Ola ; — Renunţarea la serviciile antrenorului Gh. Constantin ; — încetarea activităţii lotului olimpic român în forma lui actuală. Biroul C.N.E.F.S. a ascultat referatul prezentat de către F.R. Fotbal şi a apreciat că atitudinea critică şi autocritică a analizei, cît şi măsurile luate sunt corespunzătoare. In acelaşi timp, a atras atenţia federaţiei asupra faptului că, dacă în alte situaţii orientarea şi activitatea Biroului federal au fost pozitive şi apreciabile, eşalonului olimpic al fotbalului i-a fost acordată insuficientă atenţie, că în această privinţă F.R. Fotbal nu a fost consecventă cu unele hotărîri proprii, aprobate şi de Biroul C.N.E.F.S. De asemenea, a recomandat Federaţiei de fotbal ca pe viitor să activeze multilateral preocupîndu-se în măsură egală de toate eșaloanele fotbalului. Biroul C.N.E.F.S. s-a referit în mod autocritic la atitudinea membrilor săi în timpul pregătirilor reprezentativei olimpice deoarece aceștia nu s-au sesizat la timp de unele slăbiciuni evidente în comportarea și verificările acestui lot reprezentativ pentru jocul de calificare cu Danemarca. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •PE SCURT • Aseară pe stadionul „Feyenoord“ din Rotterdam, plin pînă la refuz, s-a disputat finala competiţiei internaţionale de fotbal „Cupa campionilor europeni“, în care s-au intîlnit echipele Ajax Amsterdam şi Internazionale Milano. Fotbaliştii olandezi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (0—0), prin punctele înscrise de Cruyff. • Intre 8 şi 11 iunie, pe poligonul Tunari, se vor desfăşura întrecerile celei de a XV-a ediţii a Campionatelor internaţionale de tir ale României La această competiţie şi-au anunţat participarea trăgători şi trăgătoare din 24 de ţări. In cadrul aceleiaşi competiţii, organizatorii vor oferi cîştigătorului probei de armă liberă calibru redus fie focuri culcat, „Cupa challenger Iosif Sîrbu“ iar primilor clasaţi în probele de talere aruncate din şanţ şi talere skset, „Marele premiu Carpați“. • O femeie în vîrsta de 69 de ani, Lorna Johnstone va reprezenta Anglia în Concursul de călărie (proba de dresaj) la Jocurile olimpice de la München. Sportiva septuagenară a participat și la Olimpiada din Mexic 1968 cînds-a clasat pe locul 13. • Comisia specială a Comitetului Internaţional olimpic întrunită la Lausanne a dat publicităţii un comunicat în care se arată că ciclistul columbian Martin Rodriguez nu va putea participa la Jocurile Olimpice de la München. Aceeaşi hotărîre a fost luată şi în cazul ţintaşului Vic Preston (Kenya). Cei doi sportivi sunt acuzaţi de a fi folosit numele şi fotografiile lor în scopuri comerciale. O Sala de baschet, din cadrul complexului olimpic de la München va fi inaugurată la 28 iunie, cu un mare turneu internaţional la care au fost invitate echipe din URSS, Italia, Cehoslovacia şi Republica Arabă Egipt. • în runda a 2-a a a turneului internaţional de şah de la Las Palmas, marele maestru danez Bent Larsen a cîştigat la Dominguez, iar Antonio Medina l-a învins pe Andersson. Partida dintre marele maestru român Florin Gheorghiu şi şahistul spaniol Antonio Valcarcel s-a încheiat remiză la mutarea a 40-a. Acelaşi rezultat a fost consemnat şi în partidele Benko — Tatai, Pomar — Lehmann, Smîslov — Menvielle. Celelalte partide s-au întrerupt, în clasament conduc Florin Gheorghiu (România) Larfen (Danemarca) și Medina (Spania) cu cîte 1.5 puncte • Cunoscuta echipă braziliană de fotbal Fulminese Rio de Janeiro va întreprinde un turneu în Europa. în primul joc, la 1 iunie, fotbaliștii brazilieni vor întîlni echipa spaniolă Burgos, apoi echipa braziliană va juca la Oviedo (Spania), Troyes (Franţa), Paris, Belgrad, Sarajevo, Atena, Roma şi Milano. Ei vor rămîne în Europa timp de 30 de zile. Echipa liceului din Hotarele — campioană judeţeană la fotbal Etapa judeţeană a campionatelor liceelor la fotbal a reunit patru dintre cele mai bune formaţii din judeţul nostru. Cu o pregătire foarte bună, avînd în componenţa sa cîteva autentice valori, echipa liceului din Hotarele a obţinut locul întîi şi s-a disputat partida decisivă între cele două principala candidate la titlul de campioană judeţeană la fotbal juniori, Voinţa Domneşti şi Sportul Ciorogîrla. Terminînd victorioşi cu scorul de 4—2, jufitorii din Domdreptul de participare la etapa superioară. Clasamentul acestei întreceri arată astfel : 1. Liceul Hotarele 2. Liceul Buftea 3. Liceul Fierbinţi 4. Liceul nr. 2 Giurgiuneşti au fost declaraţi campioni ai judeţului. Ei urmează să întîlnească duminică la Bucureşti (stadionul Constructorul), campioana judeţului Dâmboviţa. Le dorim mult succes. Juniorii de la Voinţa Domneşti — campioni ai judeţului Ilfov