Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 24, nr. 7128-7152)

1972-06-01 / nr. 7128

VT I SolicitâHl^cetâţeanuh^^^^^^^^ PÎINEA PE RUTA SATULUI A ® In obiectivul anchetei: brutăriile săteşti din comunele Ion Roată, Jilavele, Malu şi Vedea © Cum sunt traduse în viaţă măsurile privind diversificarea activităţii de panificaţie în mediul rural L M£u_solicitudinea instituţiei Aflînd despre scopul vizitei noas­tre beneficiarii produsului au ţinut sa-şi exprime părerea despre bru­tăria din localitate formulînd pro­puneri pentru îmbunătăţirea produ­selor şi a desfacerii. Numeroşi ţă­rani cooperatori, alţi locuitori şi-au exprimat satisfacţia faţă de posibi­­tatea ca fiecare om al satului să aibă asigurată zilnic pîine prospătă, de bună calitate, economisind ast­fel timpul necesar realizării ei cu mijloace proprii. Impresia genera­lă lăsată de brutăriile cooperaţiei de consum este că aceste unităţi aduc o contribuţie importantă la aprovi­zionarea populaţiei săteşti, dar că diversificarea serviciilor este încă departe de a răspunde necesităţilor. Un cuptor prin care nu spune totul Grija manifestată faţă de extinderea reţelei brutăriilor săteşti ne-a obli­­gat să supunem discuţiei cîteva dintre aspectele semnificative ce caracteri­zează activitatea acestui important sector al alimentaţiei publice, Medeul la care s-a recurs uneori a constituit sursa unor nemulţumiri. Astfel, s-a întîmplat ca tocmai coo­peratorilor care au adus făină să nu li se asigure uneori pîinea, pro­dusul fiind vîndut altor consumatori. — Cine se face vinovat de aceas­tă servire deloc exemplară ? — Gestionara chioşcului, Marga­reta Simion. — Cineva spunea că şi preţul pîinii ar fi fost pus la... dospit. Cine trage spuza pe turta... inerţiei Brutăria comunei Ion Roată ne-a întîmpinat cu cuptorul plin. Ca şi alte unităţi ale U.J.C.C. Ilfov, cea din localitatea vizitată desfăşoară­ o activitate ritmică. Dar faptul că în ziua raidului brutăria nu producea decît două sortimente de pîine (in­termediară şi neagră), impune ne­cesitatea ca factorii de resort de la cooperativa de consum Ion Roată (preşedinte Florea Neicu) să mani­feste mai multă consecvenţă faţă de problema asigurării transportu­lui făinii de la moară. După cum am constatat, pîinea se desface acum în cele trei sate prin intermediul unităţilor cooperativei de consum. Toate ar fi bune numai că... orarul nu este dintre cele mai accesibile, deoarece pîinea se vinde la aceste unităţi... după ora 16 ! Grigore Neacşu, secretarul consi­liului popular comunal, ne-a sesizat şi alte neajunsuri, ceea ce ne-a de­terminat să-l întrebăm : — De ce organele locale nu iau totuși măsuri pentru înlăturarea aces­tora ? — Ne-am gîndit să ridicăm pro­blema în Comitetul executiv. Știu că avem în proiect să facem o brută­rie modernă. Nu contestă pr­ utilitatea unui atare proiect dar nici nu trebuîe să ne mulțumim cu starea de fapt fără a lua, cît de cît, măsuri care, fără să reclame cine ştie ce investiţii, să ducă imediat la îmbunătăţirea situa­ţiei. Şi avem în vedere situaţia uni­tăţii. Condiţiile de depozitare a pîi­nii lasă de dorit, mobilierul nu răs­punde cerinţelor, ca să nu mai vor­bim că brutăria nu e dotată cu fri­gider pentru păstrarea drojdiei de bere. Faptul că pîinea este depozi­tată în sala cuptorului nu lasă o im­presie prea bună şi, pe bună drep­tate, te întrebi de ce organele sani­tare, ca şi reprezentanţii organelor locale, nu-şi exercită cu autoritate controlul pentru înlăturarea unor încălcări flagrante ale regulilor igie­­nico-sanitare. Sondajul efectuat la Malu şi Ve­dea ne-a dezvăluit o situaţie ana­cronică. Două brutării cu săli mo­derne de fabricaţie, cu utilaje noi şi cu mobilierul necesar, pentru care cooperativele agricole din localită­ţile respective au învestit sume im­portante de bani, erau în jurul orei 11 închise. Unul dintre brutarii din Vedea, Dumitru Bordei, stătea în faţa uşii şi contempla decorul. — Responsabilul e dus la Giurgiu după drojdie de bere. A plecat de la 6 dimineaţa, ne spune lucrătorul. — Dar făină aveţi ? — 8 saci. Dar mai luăm 3 000 de kilograme de grîu ca să-l măcinăm la moară. — Şi pînă atunci ? ...Pînă atunci brutăria stă închisă, ca şi cea din Malu. înfiinţate cu trei ani în urmă, ambele brutării prelucrau, pe bază de prestări, de la 500 pînă la 1.000 kg. făină în 24 de ore. Acum, de la începutul anu­lui încoace, pe parcursul unei luni întregi brutăria din Malu nu reu­şeşte să producă mai mult de 1.500 kg. pîine iar cea din Vedea de 2.500—3.000 kg. Iar capacitatea cup­toarelor este de 2.000 kg. produse de panificaţie în 24 ore. Am aflat că ambele brutării „au mers cu pierderi", că la Vedea mem­brii consiliului C.A.P. au vrut să vîn­­dă unitatea cooperativei de con­sum (?). Dacă aceasta e optica şi astfel s-a înţeles o sarcină atît de importantă, nu trebuie să ne sur­prindă nici rezultatele slabe ale ac­tivităţii acestor brutării. După cum se prezintă lucrurile, este cert că tovarăşii din conduce­rea cooperativelor agricole de la Malu şi Vedea spun şi acum în problema brutăriilor: „De ce să ne legăm la cap dacă nu ne doare ?" Şi drept urmare, nişte utilaje şi con­strucţii pentru care s-au cheltuit bani grei sînt folosite aşa cum am văzut. Fiindcă brutăriile cu pricina nu lu­crează mai mult de două zile pe sâptămînă , mai mult decît atît , nişte cadre care au fost calificate, nu fără efort, au fost scoase din schema personalului. Este limpede că în asemenea condiţii cele două brutării nu fac faţă solicitărilor cu­rente, conducerile unităţilor coope­ratiste Vedea (preşedinte Nicolae Budoi) şi Malu (preşedinte Ion Sebe) trebuind să­ acţioneze cu fermitate pentru redresarea activităţii acestor unităţi. O să ni se obiecteze : „Bine, dar brutăriile C.A.P. lucrează pe bază de prestări !" Dar dvs. tovarăşi din conducerea acestor cooperative, ce-aţi făcut pentru ca să daţi viaţă unei sarcini nu lipsite de însemnăta­te ? Am dori să ştim pînă cînd se va mai trage spuza pe turta... inerţiei? MIHAIL GOSPODIN Brutăria de la Jilavele depozitează o parte din făină sub un șopron. — Ei, da ! Acum putem spune că avem și o anexă la depozit. Cind prestările de servicii sunt puse la... dospit O întrebăm pe cooperatoarea Radu Gînă de ce brutăria din Jila­vele se prezintă cu lacătul la ușă în jurul orei prînzului. — Păi... cum să nu stea închisă dacă n-are drojdie de bere ? Oare ăsta să fie singurul motiv ? lată ce ne relatează Aurica Tudor, referentă cu starea civilă în susnu­­mita localitate : — Brutăria nu are o activitate rit­mică. Uneori lucrează doar cîteva ore pe zi, alteori deloc. Nu cunosc motivul acestei situaţii dar i-am vă­zut o dată pe muncitorii brutari ple- cînd de la unitate ca să aducă făina. Ne amintim că doar cu doi ani în u­rmă sistemul de prestări de servi­cii al brutăriei anticipa o amplă di­versificare. Ce s-a întîmplat dacă brutăria nu-şi realizează nici acum ritmul de producţie stabilit ? — S-o recunoaştem deschis — ne spune Petre Neagu, primarul comu­nei Jilavele. La început brutăria a funcţionat bine, fiind de un real folos în aprovizionarea populaţiei noastre săteşti cu pîine. Pe parcurs activitatea a slăbit. Nici noi nu am făcut totul ca să menţinem şi să ex­­tindem sistemul de convenţii între unitate şi beneficiari. Şi păcat... că lucrători în materie avem. Pîinea o fac foarte bună şi ţăranii coopera­tori sunt mulţumiţi de calitatea ei. Altul e necazul. Mi se pare că pro­ Plenara Consiliului judeţean Ilfov al Organizaţiei pionierilor Recenta plenară a Consiliului ju­deţean Ilfov al Organizaţiei pionieri­lor a dezbătut în spiritul documen­telor celei de a II-a Conferinţe Na­ţionale a Organizaţiei pionierilor preocuparea Consiliului judeţean, a Consiliilor orăşeneşti, comunale şi din şcoli privind îmbunătăţirea ac­tivităţii politico-educative în ve­derea formării şi dezvoltării con­ştiinţei pionierilor şi şcolarilor în spiritul eticii socialiste şi comu­niste. Materialul supus dezbaterii, ca şi luările de cuvînt, au reliefat efi­cienţa măsurilor concrete iniţiate sub conducerea permanentă a Co­mitetului judeţean de partid, pen­tru transpunerea în viaţă a sarci­nilor ce revin organizaţiei pionie­rilor privind educarea tinerei ge­neraţii în lumina programului a­doptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5­­noiembrie 1971. S-a desprins ideea că integrarea acţiunilor unităţilor şi detaşamen­telor de pionieri în climatul poli­tic spiritual al localităţilor în care îşi desfăşoară activitatea, contac­tul nemijlocit al copiilor cu comu­niştii, cu ceilalţi oameni ai muncii în plină activitate constructivă, îmbunătăţirea conţinutului tema­tic al acţiunilor întreprinse şi par­ticiparea activă a pionierilor la conceperea şi transpunerea in via­ţă a programelor de activităţi, strîns legate de practica construc­ţiei socialiste, au condus şi conduc la obţinerea de rezultate pozitive în formarea personalităţii viitorilor constructori ai socialismului şi co­munismului. S-a accentuat asupra folosirii unor forme şi mijloace politico­­educative eficiente prin mobiliza­rea opiniei colective împotriva lip­surilor, a pregătirii superficiale, a subaprecierii sarcinilor şcolare şi obşteşti. A fost exemplificată spre generalizare experienţa bună a unor unităţi şi detaşamente cum sunt cele din Brăneşti, Afumaţi, Domneşti, Clejani, Fierbinţi etc. unde convorbirile şi dezbaterile pe teme privind învăţătura, întîlnirile cu foşti elevi ai şcolii azi fruntaşi în producţie, panourile de onoare, gazetele gen „Portretul săptămînii“, gazetele satirice, brigăzile artistice de agitaţie etc. au influenţat şi in­fluenţează în mod pozitiv situaţia la învăţătură a pionierilor şi şco­larilor. Plenara a scos în evidenţă unele aspecte negative din activitatea unor consilii cum sunt cele din şco­lile din Bărcăneşti, Fundulea, Si­­neşti, Schitu şi altele, unde au existat fenomene de formalism în munca politico-educativă cu pio­nierii şi şcolarii. După ce au fost analizate cau­zele neajunsurilor desprinse în ac­tivitatea Consiliului judeţean, a Consiliilor orăşeneşti, comunale şi din şcoli, plenara a adoptat un pro­gram de măsuri cu privire la acţi­unile ce vor fi întreprinse pentru întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a aniversării unui sfert de veac de la proclamarea Repu­blicii Populare Române. In preajma Conferinţei Naţiona­le a partidului, în toate unităţile şi detaşamentele de pionieri se vor explica în mod diferenţiat pe în­ţelesul copiilor, măsurile adoptate de partid în vederea perfecţionării vieţii economice, politice, sociale­­a realizărilor obţinute de oamenii muncii sub conducerea partidului în perioada care a trecut de la Con­ferinţa din 1967 pînă în prezent. Acţiunile prilejuite de sărbători­rea Zilei pionierului (18 iunie), ac­tivităţile ce se vor desfăşura pe timpul vacanţei de vară în toate localităţile judeţului, în cadrul ci­clului complex „Ilfov, mîndru plai al ţării“, vor asigura continuitate întregii munci politico-educative pentru formarea tinerei generaţii în spiritul eticii socialiste şi co­muniste. Plenara a recomandat consilii­lor Organizaţiei pionierilor să se preocupe cu mai multă eficienţă de îmbunătăţirea activităţii privind e­­ducarea ateist-ştiinţifică în rîndul pionierilor şi şcolarilor, de educa­rea moral-cetăţenească şi de pregă­tirea acestora pentru apărarea pa­triei, GHEORGHE B. CALITATEA PRODUSELOR (Urmare din pag. 1) să în evidenţă iniţiati­va de la „Valea roşie­* prin care întreaga pro­ducţie de conserve la ambalaje metalice şi de sticlă a fost depozitată în sistemul de paleti­­zare, ceea ce a per­mis o mai bună ges­tionare a produselor, o urmărire mai atentă a calităţii conservelor, executarea mecaniza­tă a lucrărilor din de­pozite. O problemă care tre­buie să stea în aten­ţia tuturor factorilor răspunzători şi de care depinde în bună mă­sură calitatea produse­lor este aprovizionarea ritmică cu materie pri­mă. Experienţa de a­­nul trecut arată că, dacă pînă la mijlocul sezonului de fabricare a conservelor se întoc­mesc grafice de apro­vizionare cu materie primă și se respectă a­­ceste grafice într-o oa­recare măsură, mai tîr­­ziu, în plin vîrf de campanie, programarea — chiar dacă ea există — devine formală. Relaţia producători (în cazul de faţă C.A.P., I.A.S.) şi fabrică a fă­cut deseori obiectul multor litigii deoarece nu în puţine cazuri u­­nităţile furnizoare nu şi-au respectat obliga­ţiunile contractuale. „Furnizorii noştri nu şi-au onorat sută la sută sarcinile de li-­­vrare — spunea tova­răşul Costing , direc­torul Fabricii de con­serve „Valea roşie“. In cursul anului trecut, C.A.P. Nana, Frăsinet, Tăriceni şi altele nu ne-au livrat decit 25 la sută din angajamentul asumat la tomate. Am fost determinaţi să ne aprovizionăm cu mii de tone de legume şi fructe din alte judeţe“. Actuala formă de or­ganizare prin înfiinţa­rea I.P.U.L.F.-Ilfov şi acordarea unor com­petenţe mai largi fa­bricilor în ce priveşte aprovizionarea, au cre­at condiţii mai bune desfăşurării activităţii in acest sector. Modul în care se dezvoltă cul­turile de legume, le­gătura directă cu fur­nizorii , măsurile pri­vind transportarea ope­rativă şi în bune con­­diţiuni a materiei pri­me oferă garanţia re­alizării integrale şi la un indice calitativ su­perior, al planului pe anul în curs. Am ascultat părerea tovarăşului Tudor Stan­­cu, directorul fabricii de conserve „Fructo­­nil­“-Giurgiu, care a a­­tras atenţia reprezen­tanţilor Centralei, ai noii întreprinderi jude­ţene şi ai „Fructex­­port“-ului asupra nece­sităţii lărgirii număru­lui de cadre la servi­ciul controlului tehnic de calitate. Pe de altă parte tovarăşul Stancu s-a referit şi la situaţia care încă mai dăinuie şi anume la faptul că fabricile de conserve din judeţul Ilfov, din vina forului tutelar„nu cunosc în amănunţime obligaţiile lor contrac­tuale la export, nu-şi cunosc beneficiarii res­pectivi de peste hotare, ceea ce nu este normal. Iată numai cîteva pro­bleme pe care repre­zentanţii fabricilor de conserve şi-au propus să le rezolve urgent, colectivele acestor în­treprinderi fiind hotă­­rîte să întâmpine Con­ferinţa Naţională a partidului şi a 25-a a­­niversare a Republicii cu obţinerea unor can­tităţi cit mai mari de produse realizate la un nivel calitativ superior. ­ STEAGUL ROŞU — Se împămîntenise într-o vreme obiceiul ca în aluat să intre şi un amestec de cartofi pentru care con­sumatorul era obligat să plătească diferenţa de 1,40 lei la kilogram. Consider că procedeul nu este just devreme ce beneficiarul nu doreşte um asemenea sortiment. El aduce doar făina fără alte amestecuri sau predă grîu urmînd să i se reţină din acestea valoarea muncii prestate. Nicolae Dinu, secretarul comitetu­lui comunal de partid Jilavele, este de părere că sectorul prestărilor de servicii a fost neglijat de conduce­rea cooperativei de consum (preşe­dinte Lazăr Stoiene). — Ţin să atrag atenţia şi asupra altui neajuns. Fabrica „Fulgerul" din Bucureşti nu respectă graficul de livrare a drojdiei de bere, fapt care nu poate să nu creeze nea­junsuri procesului tehnologic. În ce priveşte problema pe care aţi ridi­cat-o, comitetul de partid va lua mă­suri în vederea reactivizării secto­rului de prestări al brutăriei. Anticipări pline de speranţă, nimic de zis. Numai că am fi dorit ca fac­torii de pe plan local să ne fi oferit alternativa iniţiativei fără o preala­bilă aşteptare a anchetei. IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII (Urmare din pag. 1) încrederea­ pe care ţi-o insuflă le­gătura cu întreaga ţară. La temelia acestora se află faptele înscrise în activitatea de producţie. Astfel, la finele lunii mai — perioadă cînd sarcinile de plan au fost depăşi­te, se înregistrează un plus­ la pro­ducţia globală de 400.000 lei pen­tru ca la producţia marfă să fie de 200.000 iei. Pe de altă parte, în pas cu notărirea tuturor colective­lor de muncă, I.I.L. Olteniţa şi-a propus ca în întîmpinarea Confe­rinţei Naţionale a partidului şi a aniversării Republicii să consemne­ze creşteri calitative pe graficele de producţie. Totul s-a petrecut fi­resc. Este în obişnuinţa celor ce alcătuiesc această unitate ca ori de cîte ori se află în faţa unui eve­niment ce priveşte viaţa întreprin­derii, însăşi munca lor, să se în­­trlnească, să dezbată pentru ca «din seva înţelepciunii colective să des­prindă forţa, să aleagă mijlocul cel mai eficient pentru ca întrea­ga activitate să cunoască cote su­perioare. Aşa s-au petrecut lucru­rile şi cu cîteva zile în urmă cînd secretarii organizaţiilor de bază, şefii de secţii, responsabilii grupe­lor sindicale, muncitori fruntaşi şi bineînţeles organele de conducere ale I.I.L. Olteniţa, reuniţi într-o consfătuire de lucru şi-au propus, dat fiind mandatul primit de la toate formaţiile de lucru ale uni­tăţii, să stabilească mijloacele pri­vind suplimentarea angajamentu­lui pentru a întîmpina astfel Con­ferinţa Naţională a partidului şi a­­niversarea Republicii cu noi şi sem­nificative rezultate. Discuţiile purtate au scos la iveală rezerve inepuizabile ce s-au materializat în suplimentarea an­gajamentelor luate. Astfel, cei prezenţi, în numele întregului co­­lectiv şi-au propus obţinerea în plus a unei producţii globale în va­loare de 1.000.000 lei şi a unei pro­ducţii marfă tot de 1.000.000 iei. Pe marginea acestor angajamente am solicitat opinia cîtorva munci­tori. Ne-au răspuns : ARITINA INGEAUA — secretara organizaţiei de bază de la ţesăto­­ria Fundeni ! „După cum se ştie, Conferinţa Naţională a P.C.R. ce va avea loc în luna iulie este con­sacrată dezbaterii problemelor per­fecţionării, în continuare, a condu­cerii şi planificării activităţii eco­­nomico-sociale, dezvoltării demo­craţiei socialiste. Plecînd de la acest considerent şi avînd în vedere ex­perienţa acumulată, studiile între­prinse am ajuns la concluzia că în fiecare loc de muncă există mul­tiple rezerve care nu sînt îndea­juns valorificate. Am să dau cîteva exemple legate de munca noastră. Bunăoară, în sectorul meu nu în­totdeauna aprovizionarea tehnico­­materială se desfășoară la nivelul solicitat. De asemenea, nu întot­deauna progresul tehnic își găsește locul cuvenit. Consider că plinind stavilă cauzelor care împiedică des­făşurarea unei activităţi la un ni­vel superior, se vor putea înregis­tra rezultate mult mai bune faţă de cele preconizate. De aici şi ho­­tărîrea cit şi convingerea că duce­rea la bun sfîrşit a angajamente­lor luate nu numai că va deveni o realitate, dar valorile prevăzute vor fi chiar depăşite“. ION DAN — şeful secţiei cau­ciuc, Frumuşani ! Aşa după cum se ştie, şi in luna mai întregul nos­tru colectiv şi-a depăşit sarcinile de plan. O dovadă în plus că exis­tă rezerve pe care avem datoria să le descoperim, să le valorificăm cît mai raţional. Se impune cu atît mai mult acest­ lucru, avînd în ve­dere cele două evenimente din viaţa patriei şi poporului nostru — Conferinţa Naţională a partidu­lui şi aniversarea Republicii. Con­sider că numai prin muncă, prin­­tr-o dăruire totală în activitatea de zi cu zi, vom face dovada convin­gerii că sub conducerea partidului vom reuși să înfăptuim programul de făurire a României socialiste multilateral dezvoltate. CLASAMENT 1. F.C. ARGES 26 16 2 8 42—31 34 2. U.T.A. 26 13 7 6 45—24 33 3. ,.U. Cluj 26 13 5 8 36—25 31 4. A.S.A. 26 12 7 7 29—27 31 5. Sport Club 26 13 4 9 40—31 30 6. Rapid 26 12 4 10 38—30 28 7. Steagul roșu 26 10 7 9 28—20 27 8. Dinamo 26 10 7 9 37—31 27 9. Univ. Craiova 26 11 5 10 34—31 27 10. Steaua 26 9 8 9 31—23 26 11. Farul 26 8 9 9 25—32 25 12. Jiul 26 9 6 11 23—32 24 13. Petrolul 26 8 7 11 19—33 23 14. Politehnica 26 5 10 11 28—39 20 15. C.F.R. 26 6 7 13 21—33 19 16. Crisul 26 2 7 17 13—47 11 Turneul de tenis de la Roland Garros In sferturile de finală ale pro­bei de dublu din cadrul campio­natelor internaţionale de tenis ale Franţei de la Paris perechea Tom Gorman — Jim Connors (S.U.A.) a învins cu 9—7, 5—7, 6—4 pe Măr­­mureanu (România) — Phillips Moore (Australia), în proba de sim­plu, Smith (S.U.A.) a dispus cu 6—4, 6—0, 6—3 de cehoslovacul Pala. Metreveli (U.R.S.S.) l-a elimi­nat cu 8—6, 6—2, 10—12, 6—3, pe Barthes (Franța). Orantes (Spania) a cîștigat cu 6—4, 5—7, 6—3, 6—2 în fața lui Solomon (S.U.A.). La feminin, Goolagong (Australia) a e­­liminat-o cu 6—2, 6—2 pe Moles­­worth (Anglia), iar Billie Jean King (S.U.A.) a dispus cu 6—1, 6—3 de Virginia Wade (Anglia). Florica Mocanu, președinta sindicatului de la Fabrica de vară Buftea, interesîndu-se de buna desfășurare a procesului de producție Scintei smulse din soare Una, două, trei mogîldeţe, apoi altele şi altele au apă­rut printre flori. Roşul a­­prins, rozul pal şi albul ima­culat al trandafirilor con­trastează cu sclipirile de bri­liante izvorîte din­­zecile de priviri ce parcă vor să ne întrebe: ce căutaţi in împă­răţia noastră ? Nu ştim în ce măsură ne-au fost primite scuzele dar fap­tul că niciunul dintre omu­leţi — copii pînă la virsta de un an, fiu ne-a întîmpinat cu lacrimi in ochi, ne face să credem că am­­ fost primiţi cu tradiţionalul „bun venit“... Dar să precizăm. Suntem la Leagănul pentru copii Balo­­teşti. Unul dintre numeroa­sele aşezăminte ce vorbesc despre dragostea şi grija cu care sunt înconjurate in pa­­­tria noastră cele mai fragede vlăstare Un parc uriaş unde şi-au dat întîlnire parcă toa­te florile pămîntului; dormi­toare cochete cu pătuţuri mi­niaturale; jucării, multe ju­cării şi un minicomplex sa­natorial alcătuit din 4 secţii lată „împărăţia“ prichindeilor de la Baloteşti. Dar dincolo de toate acestea, să nu-i ui­tăm pe cei care cu gingăşia şi dragostea grădinarului se ocupă zi şi noapte de micu­ţii... pensionari. Sunt 4 me­dici şi 310 de cadre medii sa­nitare. Despre munca lor, mai bine zis despre roadele acti­vităţii desfăşurate vorbesc cu prisosinţă obrajii bucălaţi ce au furat ceva din culoa­rea macului, zimbetele, ade­vărate scintei smulse din soare. Şi să nu uităm. Aceşti o­­brăjori, aceste zimbete sunt prezente de zece ani in par­­cul leagănului de copii din Baloteşti. Zece ani de mun­că, de satisfacţii, de bucurii, de flori... IR. POPESCU Acum, să ne facem frumoşi ! Pag. a 3-a [SPORT] ÎN ETAPA A XXVI-a A DIVIZIEI NAŢIONALE A DE FOTBAL Miercuri în cadrul­­etapei a 26-a ,a campionatului naţional de fotbal pe stadionul „23 August“ din Capi­tală, Steaua nu a putut învinge pe Politehnica Iaşi cu care a terminat la egalitate , 1-1. Au marcat Ior­­dănescu (min. 3) şi respectiv Lupu­­lescu (min. 71). Iată celelalte rezul­tate înregistrate : Crişul Oradea — Dinamo Bucureşti 3—3 (1—1). Au marcat pentru gazde Tamaş, Colnic, Agut şi respectiv Dinu, FI. Dumi­­trescu şi Nunweiller ; Jiul Petro­şani — Rapid Bucureşti 0—1 (0—1). Unicul punct a fost marcat de Neagu ; U.T.A. Arad — Universita­tea Cluj 1—0 (0—0) A marcat Both în minutul 71 ; C.F.R. Cluj — S.C. Bacău 1—0 (0—0). Unicul punct a fost realizat de Soc în minutul 48 ; A.S.A. Tg. Mureş — Steagul Roşu Braşov 3—1 (1—0). Punctele mure­şenilor au fost înscrise de Lucaciu II, Bollony, Hajnal. Pentru stegari a marcat Crătoi , Universitatea Cra­iova — Petrolul Ploieşti 3—0 (2—0). Cele trei puncte au fost realizate de Marcu, Neagu şi Oblemenco din 11 m. In meciul desfăşurat în nocturnă la Constanţa, Farul nu a putut cîş­­tiga în faţa lui F.C. Argeş — Piteş­ti, jocul încheindu-se cu un rezul­tat de egalitate 1 0—0. Meciul a fost urmărit de aproape 20 000 de spec­tatori. De la Federaţia Română de Fotbal Biroul F.R. Fotbal a analizat mo­dul de pregătire şi comportare a echipei de fotbal a României în meciul cu Danemarca şi a luat următoarele hotărîri : — Sancţionarea ,cu interdicţie de a mai face parte din vreun lot re­prezentativ, în tot cursul anului 1972, a jucătorilor care au evoluat în partida de la Bucureşti cu Da­nemarca (mai puţin jucătorii pro­veniţi de la lotul reprezentativ A. Dumitru, Neagu şi Domide), pre­cum şi a selecţionabililor olimpici Vigu şi Pantea, care au manifestat­­acte d­e indisciplină în timpul pre­gătirilor ; —■ Eliberarea din funcţia de an­trenor de lot reprezentativ a an­trenorului Gh. Ola ; — Renunţarea la serviciile an­trenorului Gh. Constantin ; — încetarea activităţii lotului olimpic român în forma lui ac­tuală. Biroul C.N.E.F.S. a ascultat refe­ratul prezentat de către F.R. Fot­bal şi a apreciat că atitudinea cri­tică şi autocritică a analizei, cît şi măsurile luate sunt corespunzătoa­re. In acelaşi timp, a atras atenţia federaţiei asupra faptului că, dacă în alte situaţii orientarea şi acti­vitatea Biroului federal au fost po­zitive şi apreciabile, eşalonului olimpic al fotbalului i-a fost acor­dată insuficientă atenţie, că în a­­ceastă privinţă F.R. Fotbal nu a fost consecventă cu unele hotărîri proprii, aprobate şi de Biroul C.N.E.F.S. De asemenea, a reco­mandat Federaţiei de fotbal ca pe viitor să activeze multilateral preo­­cupîndu-se în măsură egală de toa­te eșaloanele fotbalului. Biroul C.N.E.F.S. s-a referit în mod autocritic la atitudinea mem­brilor săi în timpul pregătirilor re­prezentativei olimpice deoarece a­­ceștia nu s-au sesizat la timp de unele slăbiciuni evidente în com­portarea și verificările acestui lot reprezentativ pentru jocul de cali­ficare cu Danemarca. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •PE SCURT • Aseară pe stadionul „Feyenoord“ din Rotterdam, plin pînă la refuz, s-a dispu­tat finala competiţiei internaţionale de fotbal „Cupa campionilor europeni“, în care s-au intîlnit echipele Ajax Amster­dam şi Internazionale Milano. Fotbaliştii olandezi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (0—0), prin punctele înscrise de Cruyff. • Intre 8 şi 11 iunie, pe poligonul Tu­nari, se vor desfăşura întrecerile celei de a XV-a ediţii a Campionatelor inter­naţionale de tir ale României La această competiţie şi-au anunţat participarea trăgători şi trăgătoare din 24 de ţări. In cadrul aceleiaşi competiţii, organi­zatorii vor oferi cîştigătorului probei de armă liberă calibru redus fie focuri cul­cat, „Cupa challenge­r Iosif Sîrbu“ iar primilor clasaţi în probele de talere aruncate din şanţ şi talere skset, „Ma­rele premiu Carpați“. • O femeie în vîrsta de 69 de ani, Lorna Johnstone va reprezenta Anglia în Concursul de călărie (proba de dre­saj) la Jocurile olimpice de la München. Sportiva septuagenară a participat și la Olimpiada din Mexic 1968 cînd­­s-a cla­sat pe locul 13. • Comisia specială a Comitetului In­ternaţional olimpic întrunită la Lausan­ne a dat publicităţii un comunicat în care se arată că ciclistul columbian Mar­tin Rodriguez nu va putea participa la Jocurile Olimpice de la München. Ace­eaşi hotărîre a fost luată şi în­­ cazul ţintaşului Vic Preston (Kenya). Cei doi sportivi sunt acuzaţi de a fi folosit nu­mele şi fotografiile lor în scopuri co­merciale. O Sala de baschet, din cadrul comple­xului olimpic de la München va fi inau­gurată la 28 iunie, cu un mare turneu internaţional la care au fost invitate echipe din URSS, Italia, Cehoslovacia şi Republica Arabă Egipt. • în runda a 2-a a a turneului interna­ţional de şah de la Las Palmas, marele maestru danez Bent Larsen a cîştigat la Dominguez, iar Antonio Medina l-a învins pe Andersson. Partida dintr­e marele maestru român Florin Gheorghiu şi şahistul spaniol Antonio Valcarcel s-a încheiat remiză la mutarea a 40-a. Acelaşi rezultat a fost consemnat şi în partidele Benko — Tatai, Pomar — Leh­mann, Smîslov — Menvielle. Celelalte partide s-au întrerupt, în clasament conduc Florin Gheorghiu (România) Lar­fen (Danemarca) și Me­dina (Spania) cu cîte 1.5 puncte • Cunoscuta echipă braziliană de fot­bal Fulminese Rio de Janeiro va între­prinde un turneu în Europa. în primul joc, la 1 iunie, fotbaliștii brazilieni vor întîlni echipa spaniolă Burgos, apoi echipa braziliană va juca la Oviedo (Spania), Troyes (Franţa), Paris, Bel­grad, Sarajevo, Atena, Roma şi Milano. Ei vor rămîne în Europa timp de 30 de zile. ­ Echipa liceului din Hotarele — campioană judeţeană la fotbal Etapa judeţeană a campiona­telor liceelor la fotbal a reunit patru dintre cele mai bune for­maţii din judeţul nostru. Cu o pregătire foarte bună, avînd în componenţa sa cîteva autentice valori, echipa liceului din Hota­rele a obţinut locul întîi şi s-a disputat partida decisivă între cele două principala can­didate la titlul de campioană judeţeană la fotbal juniori, Vo­inţa Domneşti şi Sportul Cio­­rogîrla. Terminînd victorioşi cu scorul de 4—2, jufitorii din Dom­dreptul de participare la etapa superioară. Clasamentul acestei întreceri arată astfel : 1. Liceul Hotarele 2. Liceul Buftea 3. Liceul Fierbinţi 4. Liceul nr. 2 Giurgiu­­neşti au fost declaraţi campioni ai judeţului. Ei urmează să în­­tîlnească duminică la Bucureşti (stadionul Constructorul), cam­pioana judeţului Dâmboviţa. Le dorim mult succes. Juniorii de la Voinţa Domneşti — campioni ai judeţului Ilfov

Next