Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)
1972-07-04 / nr. 7156
Pag.2 a Metalul eliberat de zbucium a născut poezie... la prima vedere ai fi tentat să crezi că intre rigla de calcul şi poezie nu există o legătură directă. Rigla, cu funcţiunea ei rigidă de a alătura, compune şi descompune cifre. Poezia, cu sferele ei înalte de vis, de aripi care se deschid şi bat deasupra lucrurilor obişnuite de fiecare zi. Dar acestea toate doar aparent. Pentru că... — Tovarăşe George Şerbulea, am auzit că de mai puţin de o lună de zile a intrat în producţie în şantierul naval o maşină concepută şi realizată de dvs, care a preluat efortul brut, ciocănitul şi curbatul sub flacără al metalului. Bărbatul arată o clipă încurcat, începe prina spune că este tehnician proiectant la S. N. Olteniţa şi că face parte dintr-un colectiv care se ocupă cu autoutilarea, prin forţe proprii, a secţiilor. Da, a creat o maşină hidraulică care scuteşte munca brută de curbare sau de îndreptare a fragmentelor şi subansamblelor de nave sub flacără de sudură şi prin lovire de ciocan. O caznă întreagă care includea zgomotul, uneori infernal pentru cei ce vin din afară, încordarea muncitorilor care sub cerul liber, pe cală, m arşiţă, vînt, ploi şi viscol, dau formă metalului. Prin această maşină, asprimea muncii dispare. Apare calmul, timpul este comprimat cu aproape 20 la sută la astfel de lucrări. Apare satisfacţia de a economisi nu numai timp dar şi oxigen de sudură şi alte materiale. Calitatea ? Subansamblele îndreptate şi curbate de maşină au scăpat de semnele atît de brutale ale loviturilor de ciocan. Pentru a ne vorbi despre eficienţa maşinii pe care a conceput-o, George Şerbulea a apelat la rigla de calcul nelipsită din buzunarul de la piept al salopetei. Şi, odată cu rigla, a răsărit şi un petic alb de hîrtie pe care tinărul tehnician a prins-o din lunecuşul ei spre podea şi a vîrit-o din nou in buzunarul de la piept. Ne-a rugat să reţinem că inovaţia lui la care gindea de mult a prins contur şi s-a închegat ca concepţie în această atmosferă plină de entuziasm molipsitor, generată de întrecerea în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului Cînd să plecăm, am fost reţinuţi cu o întrebare adresată direct de către inovator: — Spuneţi, nu aţi dori să luaţi notă şi despre altefapte pe care te închinăm Conferinţei ? OAMENI ÎNAINTAI! Al ZILELOR NOASTRE — Cum să nu... Despre ce este vorba ? — Membrii cenaclului literar din oraş scot o plachetă de versuri şi o culegere de proză scurtă din cele mai noi creaţii în care slăvimpartidul, viaţa noastră nouă. — Deci, sunteţi, ce ? Prozator sau poet ? — Poet. Sunt şi secretarul secţiei de poezie a cenaclului nostru. — Ne-aţi putea citi aici în preajma navelor, în vecinătatea Dunării un vers, cel mai recent ? A scos tacticos rigla de calcul şi de lingă ea acel petic alb de hîrtie. Şi-a trecut privirile peste hîrtie şi a închis ochii Şoptit, ca pe o litanie, a început să înfiripe un vers despre o dragoste care este asemenea unei erupţii din primăvară şi din soare. O dragoste care îmbrăţişează oameni ţara, munca, prezent şi viitor. . RODICA ALMAŞU Foaia volantă. Consiliul judeţean Ilfov al Sindicatelor a editat şi răspindit de curînd în toate unităţile economice din judeţ o foaie volantă sugestiv intitulată „Calitatea“. Din bogatul cuprins al acesteia, reţinem articolul tovarăşului Grigore Mihăescu, preşedintele Consiliului sindical judeţean, intitulat „îmbunătăţirea calităţii produselor, obiectiv de seamă al muncii politice şi cultural-educative de masă“. Mihai Şerbu, inginer şef la S.N ., semnează articolul „Cerinţele calificării profesionale“ . Gabriel Martin, directorul Întreprinderii de prefabricate Giurgiu I „Autoutilarea", Ion Ioniţă „Cineclubul in sprijinul calităţii produselor“ şi altele. Lipsesc un schimb din foaia volantă referiri la numeroasele acţiuni organizate in ultimul timp de către Consiliul sindical judeţean printre care cităm simpozionul de la Institutul de cercetări legumicole Vidra, schimburile de experienţă de la Valea Roşie şi SNG etc. Ar fi necesar, de asemenea, ca în viitor „foaia" să aibă un caracter mai dinamic, mai agitatoric, mai aproape de viaţa şi preocupările colectivelor de munca din întreprinderi. L. F. ANUNI UZINA DE PRELUCRARE A ALUMINIULUI SLATINA, angajează urgent ingineri, tehnicieni, maiştri şi muncitori calificaţi în următoarele meserii: — Laminatori — Turnători — Termişti tratamentişti — Lăcătuş întreţinere laminoare — Electricieni întreţinere laminoare — Electronişti pentru laminoare de aluminiu, benzi, table şi folii. Se asigură cazarea, iar salarizarea acestora se va face conf. H.C.M. 914/1968, reţeaua metale neferoase. Relaţii suplimentare se primesc de la Serv. Personal al Uzinei, tel. 12. 520, interior 17. I. C. R. M. BUCUREŞTI Sos. Viilor nr. 14, sector V, telefon 41.21.60, angajează muncitori necalificaţi — bărbaţi — din afara Capitalei, cu condiţia ca aceştia să facă naveta zilnic de la domiciliu la locul de muncă şi invers. Muncitorilor navetişti li se acordă abonamente pe C.F.R. sau I.T.A. Cu ocazia angajării, candidaţii respectivi vor prezenta adeverință de la C.A.P. din care să rezulte că se pot încadra în câmpul muncii. STEAGUL ROŞU Cronica discului în cinstea apropiatei Conferinţa Naţionale a P.C.R. şi celei de a 25-a aniversări a Republicii, „Electrecordul“ a iniţiat editarea unor discuri cuprizind lucrări muzicale cu o tematică angajată, inspirată din noile realităţi ale ţării noastre. Alături de discurile închinate cintecului de masă se relevă şi unele discuri cu piese aparţinînd unor genuri mai complexe. Printre acestea subliniem discul de apariţie recentă care înmănunchează patru compoziţii semnate de Dumitru Bughici, Alexandru Paşcanu, Sergiu Sarchizov şi Ştefan Zorzor, toţi membri ai bogatei pleiade de muzicieni ce s-au format şi s-au afirmat în şcoala componistică românească contemporană, în condiţiile societăţii socialiste. Cei patru compozitori menţionaţi se conturează, în palmaresul muzicii originale, ca personalităţi distincte, cu trăsăturile stilistice individuale pregnante. In lucrările menţionate el se apropie prin sublinierea unor caracteristici de bază ale muzicii româneşti contemporane, sub aspectul fondului de idei, prin folosirea temei luptei poporului nostru pentru făurirea statului socialist şi sub cel al formei, prin caracterul larg accesibil al limbajului muzical. „Monumentul“ de D. Bughici — care deschide discul — este un poem simfonic dedicat eroilor comunişti ce şi-au jertfit viaţa în lupta pentru libertatea şi fericirea poporului. Discursul muzical, structurat pe teme proprii şi pe teme preluate din cunoscute cîntece revoluţionare — „Doina Haşului“, „Alarmă la C.F.R.“, „Privesc din Doftana“ şi „Internaţionala“, are o impresionantă gradaţie dinamică şi dramatică evoluînd de la zona sumbră, cu care debutează, către atmosfera imnică, apoteotică din final ce marchează valoarea sacrificiului şi victoria luptei. O paletă orchestrală judicioasă adaugă materialului melodic o deosebită expresivitate şi putere emoţională. Scrisă pe versurile regretatului poet Nicolae Tăutu, „Balada celui fără nume“, cantata cu acelaşi titlu a compozitorului S. Sarchizov a fost scrisă în 1971 şi dedicată sărbătoririi semicentenarului P.C.R. Folosind un aparat sonor amplu — orchestra, cor de copii, cor bărbătesc şi mezzo-soprană solo, muzica cantatei e alcătuită dintr-o serie de secvenţe cu caracter variat, mergînd de la monologul solistic la dialogul diferitelor compartimente, în funcţie de episoadele poetice pe care le ilustrează. O scriitură ce dovedeşte incontestabilă măiestrie a compozitorului in mînuirea orchestrei şi ansamblurilor vocale, o arhitectonică solidă şi logică susţin un material melodico-ritmic de certă inspiraţie folclorică, in sfera genului epic (căruia îi aparţine şi balada). Dedicat de Alex. Paşcanu prin motto-ul înscris în partitură „celor căzuţi cu faţa spre zorii unei lumi mai bune, drepte şi libere“ poemul simfonic „In memoriam“ aminteşte jertfele făcute de cei mai buni fii ai poporului de-a lungul anilor. Inspirat de asemenea din melosul popular şi îndeobşte din motive de bocet, muzica realizează o atmosferă mioritică — accente sfîşietoare se îmbină cu altele, exprimînd sobrietatea şi demnitatea — specifice temperamentului şi atitudinii poporului nostru, reacţiilor sale în faţa clipelor grele. Calităţile partiturii rezidă în forţa emoţională penetrantă, cu larg ecou în sufletul ascultătorului. De dimensiuni reduse, cantata „Ţara mea“ de St. Zorzor, are la bază versurile migălos şlefuite ale poetului Tudor Arghezi, în care se omagiază frumuseţea plaiurilor româneşti. Concepută pentru cor de femei şi orchestră mică, cantata apelează din punct de vedere muzical atît la citatul folcloric, cit mai ales la tema de idee proprie. Printr-o admirabilă îmbinare între cuvînt şi sunet, ea izbuteşte o evocare pitorească a ţinuturilor Maramureşului. Interpretarea acestui disc a reunit forţe artistice multiple de primă mină cum sînt orchestrele Radioteleviziunii (simfonică şi de studio) sub baghetele lui E. Elenescu, respectiv C. Litvin, corul de femei al Radioteleviziunii, corul de copii al Palatului pionierilor, dirijat de I. Vanica şi corul „Doina“ al Ansamblului armatei, dirijor Gh. Popescu. Mezzo-soprana Martha Kessler aduce o preţioasă contribuţie. ANA FROST Iulie, o lună favorabilă agriculturii anunţă meteorologii! Meteorologii anunţă pentru luna iulie o vreme în general favorabilă agriculturii. Sub aspect pluviometric, iulie va fi, în cea mai mare parte a ţării, apropiată de normal. La începutul primei decade şi a celei de a treia se prevăd ploi mai generale, sub formă de averse, cu excepţia unor zone restrînse în sudul ţării. Uneori şi pe alocuri, ele vor fi însoţite şi de furtună. In restul lunii nebulozitatea va fi redusă, iar ploile vor avea un caracter izolat. Temperatura medie lunară nu va depăşi pe cea obişnuită în această perioadă. Vremea călduroasă va favoriza coacerea lanurilor de griu in decursul celei de-a doua decade şi în jumătatea de nord a ţării. Totodată, ea va permite buna desfăşurare a recoltărilor de vară. In această lună se menţin condiţii bune pentru dezvoltarea porumbului, floriisoarelui, sfeclei de zahăr, cartofilor şi celorlalte culturi aflate în vegetaţie. Pînă acum toate acestea se prezintă bine. Rezervele de apă existente în sol satisfac cerinţele de însămînţare a culturilor duble. Un mic deficit hidric se înregistrează în sud-vestul Banatului, in sudul Olteniei, cîmpia Burnasului şi în Dobrogea centrală, unde vor trebui aplicate măsuri agrotehnice corespunzătoare şi vor fi folosite sistemele de irigat mai cu seamă pentru însămînţarea culturilor duble. Evoluţia temperaturii impune urmărirea, în continuare, a Indicaţiilor staţiilor de prognoză şi Îndrumare pentru aplicarea corectă a udărilor. De asemenea, este necesară efectuarea controlului culturilor în vederea acţionării eficace pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor care atacă podgoriile, livezile şi culturile de cîmp, mai ales pe cele situate în zonele cu mai multă umiditate, cum ar fi nordul şi zona subcarpatică a Moldovei, în cazul viitor bunăoară trebuie acordată o atenţie deosebită prevenirii , şi combaterii atacului de făinare pentru a se menţine producţia bună care se întrevede. în concluzie, condiţiile din această lună trebuie folosite din plin pentru recoltarea şi înmagazinarea nutreţurilor, întreţinerea culturilor şi pentru asigurarea unei producţii suplimentare prin însămînţarea la vreme a tuturor suprafeţelor destinate culturilor duble. (Agerpres) Ceramica ocupă un loc deosebit în sălile muzeului din Floreşti-Stoieneşti Vinătorii Mici aspiră la un loc de frunte (Urmare din pag. 1) muma Pechea. Aceste prevederi formează de fapt şi obiectivele întrecerii dintre circumscripţiile electorale la care participă cu toată pasiunea toţi deputaţii comunali. Legătura lor strînsă cu cetăţenii din circumscripţie ajută consiliul popular să descopere noi resurse locale. în urma acţiunilor întreprinse de comisia permanentă de agricultură, sprijinită de un activ lărgit de specialişti, de şefi de fermă, s-au depistat 360 ha. pe care se realizau producţii mici din cauza excesului de umiditate. Adunările populare pe circumscripţii au aprobat operativ începerea lucrărilor pe aceste terenuri pentru a fi redate producţiei. Lucrarea s-a bucurat de aportul în muncă patriotică a peste 2.400 cetăţeni care au săpat şanţuri şi canale eliberînd de ape întreaga suprafaţă. Tot în sprijinul cetăţenilor, în special al acelora care au copii şcolari s-au fabricat pe plan local cărămizi, s-au depistat şi alte surse de materii prime şi materiale după care s-a trecut la construirea unor ateliere-şcoală. Este păcat însă că Direcţia tehnică şi de sistematizare a Consiliului popular judeţean care a tărăgănat eliberarea autorizaţiei de construcţie cînd a aflat că lucrarea a pornit şi a înaintat pînă aproape de plafon, în loc să felicite organele locale pentru iniţiativă a dispus sistarea lucrărilor. Şi pentru că sîntem la capitolul iniţiativă în exercitarea creatoare a competenţelor, membrii comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Vînătorii Mici mai au de reproşat şi Direcţiei judeţene de industrie locală lipsa de interes şi tărăgănarea rezolvării unor doleanţe. Despre ce este vorba , în această comună există două mori, una de mălai şi făină şi cealaltă numai de mălai. Pentru ca cea de a doua moară este şi departe şi nu este nici rentabilă, primăria a cerut Direcţiei de industrie locală să i-o repartizeze pentru a organiza în spaţiul ei cîteva secţii prestatoare de servicii printre care un uruitor de nutreţuri pentru hrănirea animalelor din gospodăriile personale ale cetăţenilor, un gater şi un atelier de tîmplărie, precum şi o secţie de prefabricate din beton pentru care există pe plan local şi materie primă şi mină calificată. Dar, Direcţia de industrie locală deşi înştiinţată de randamentul scăzut al morii solicitate, şi de aceste propuneri în cea mai mare parte făcute de deputaţi şi cetăţeni în adunările populare, se lasă greu cu răspunsul. Comuna Vînătorii Mici se află acum antrenată cu întreaga ei suflare, deputaţi şi cetăţeni, în ritmul intens al celei de a doua etape a întrecerii socialiste ce se desfăşoară în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. Unele obiective economice din angajamentul comunei au nevoie pentru a fi realizate şi de sprijinul direcţiilor judeţene mai sus vizate. Subscriem la aceste doleanţe pe care le-am inserat în rîndurile de faţă. CONCURS ..CINE ŞTIE. CIŞTIGĂ!" Zilele trecute în sala Clubului S.N.G. a avut loc faza finală a concursului cu premii „România socialistă în cincinalul 1971— 1975“, la care au participat reprezentanţi de la O.C.L.M., Textila „Dunăreană“, „Steagul roşu“, „Fructonil“, D.N.F. După o luptă destul de aprigă soldată cu şapte întrebări de baraj între echipele de la O.C.L.M. şi D.N.F., a fost desemnat cîştigător — echipajul de la D.N.F. Giurgiu. In finalul concursului tov. Radu Vasile — preşedintele Consiliului sindical municipal Giurgiu ne declara : „Foarte instructiv şi educativ s-a dovedit acest concurs, el reuşind să antreneze în această dispută un număr mare de salariaţi, muncitori, ingineri şi tehnicieni, tineri şi virstnici, popularizînd în masa mare de participanţi politica economică a statului nostru pentru cincinalul în curs. Vom căuta pe viitor să organizăm cu sprijinul Comitetului municipal de partid, astfel de manifestări care au darul de a populariza sarcinile trasate de conducerea de partid și de stat în toate domeniile de activitate“. ANUNŢ OFICIUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE-ILFOV, Bd. Republicii nr. 17, sector 4, Bucureşti, angajează pentru şantierele sale din judeţul Ilfov : — draglinişti — buldozerişti — screperişti — mecanici auto şi — mecanici dizelişti; gestionar piese auto. Condiţiile de salarizare şi stagiu conform HCM 914/ 1968 şi Legea nr. 12/1971. Informaţii suplimentare se pot obţine de la Serviciul Mecanizare, Şos. Dobroieşti nr. 27, telefon 42.20.10. SI DE IA CAPĂT 40 de ani in slujba unui ideal Dincolo de vorbele de duh, de atmosfera caldă, prietenească a reuniunii, fiecare dintre cei prezenţi — profesori şi învăţători — a încercat un sentiment deosebit. Era firesc. Din mijlocul lor, al marii familii a celor ce modelează inimile şi minţile fragede, pure ale copiilor, învăţătorul Ion Bărbulescu din Budeşti ieşea la pensie. A fost 40 de ani în slujba catedrei. Cînd au trecut oare ? Iată-i acum Intre colegii de breaslă — Traian Dragomir, Valentina Pohilă, Gheorghe Filipescu şi mulţi alţii, veniţi şi din localităţile Învecinate pentru a-i ura decanului de vîrstă ani mulţi şi fericiţi. Glasului prietenilor, al tuturor celor ce i-au fost colegi, i s-au adăugat şi cele ale sutelor de elevi cărora învăţătorul Ion Bărbulescu Ie-a deschis minunatele porţi ale cărţii. Gheorghe Bânciulescu, aviatorul cu proteze Primul aviator din lume, care a reuşit să piloteze un aparat de zbor, fără a se servi de picioare, a fost românul Gheorghe Bănciulescu. In 1925, în timp ce survola munţii Boemiei, pe un timp nefavorabil, aparatul acestui as al aviaţiei mondiale a fost ciocnit de un avion german, apărut pe neaşteptate din ceaţă. Aparatul lui Bănciulescu este proiectat şi lovit de stîncile munţilor, dar pilotul, grav rănit, reuşeşte să redreseze avionul şi să ajungă la Bucureşti. In momentul in care avionul s-a oprit pe aeroport, temerarul aviator şi-a pierdut cunoştinţa. Cînd şi-a recăpătat-o, el a aflat că pierduse ambele picioare. Departe de a se descuraja, el învaţă să meargă perfect cu proteze şi chiar să piloteze. Astfel, devine instructor de aviaţie şi, deşi invalid, efectuează zeci de raiduri în ţară şi peste hotare, uimind întreaga lume cu voinţa şi ambiţia sa. „Pieta“ va fi restaurată repede Celebra „Pieta“ a lui Michelangelo, deteriorată la 21 mai a.c. cu lovituri de ciocan de un alienat mintal, va putea fi restaurată complet pînă la sfirşitul acestui an, a declarat directorul Muzeului din Vatican, Prof. de Campos. El a informat, cu acest prilej, că experţii fotografiază în prezent părţile distruse ale sculpturii şi selecţionează materialul necesar restaurării. Iniţial, directorul muzeului apreciase că lucrările ar putea dura mai mulţi ani. Lipsă de apă la Tokio Autorităţile capitalei nipone au adoptat hotărîrea de a reduce, începînd de la 24 iunie, cu 10 la sută cantitatea de apă destinată acestei mari metropole a lumii. Totodată, ele au adresat un apel locuitorilor din Tokio, cerîndu-le să facă economie de apă, deoarece bazinele de acumulare, care deservesc capitala, sunt deja pe jumătate secate. Această penurie de apă se explică prin foarte puţinele precipitaţii din iarna trecută şi prin lipsa ploilor în ultima perioadă. Zilnic, Tokio consumă aproximativ 5 miliarde litri apă potabilă şi, în aceste condiţii, rezervele existente ar urma să fie epuizate peste aproximativ 45 de zile. O licitaţie neobişnuită La Mombasa a avut loc o mare licitaţie de trofee de vînătoare. Sunt puse în vînzare 900 de kilograme de dinţi de hipopotam, 388 kilograme de corn de rinocer, 13,5 tone de fildeş. Se pare că pentru vînătorii bogaţi, licitaţia oferă mai multe posibilităţi de obţinere a unor trofee decit jungla, unde ele trebuie cucerite cu arma în mină. ÎNTREPRINDEREA ORĂŞENEASCĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ BUFTEA pe loc. Bucureşti-Piteşti km. 15, I angajează conform Legii 12/1971, muncitori calificaţi şi pensionari conform HCM 334/1971, cu următoarele meserii : strungari, turnători, lăcătuşi, sudori, ajustori. Mai angajează prin concurs următorul personal : un şef serv. producţie, 3 tehnicieni producţie şi un şef birou contabilitate. întreprinderea asigură transportul cu mijloace proprii din Bucureşti—Piaţa 28 Martie, la sediu şi retur. Salarizarea se va face conform HCM 914/1968. ÎNTREPRINDEREA DE DIFUZARE A MATERIALELOR SPORTIVE BUCUREŞTI (I. D. M. S.) cu sediul în str. Batistei nr. 11, sector 1 telefon 12.73.93, angajează, cu respectarea condiţiilor de studii şi stagiu prevăzute de Legea nr. 12/1971 : — şef serviciu contabilitate — şef birou plan şi organizarea muncii — şef secţie articole sportive — şef secţie piese auto — vînzător piese auto — magazioner ambalaje — recepţioner piese auto — mecanic auto — ajutor şef formaţie pază — lucrător întreţinere cale ferată — şofer. I.C.V.A. UNITATEA PLOIESTI Str. Basarabilor nr. 2 ANGAJEAZA URGENT pentru depozitul I.C.V.A. URZICENI — sef depozit cu gestiune. Condiţiile de angajare şi salarizare conform Legii nr. 22/1969, Legii 12/1971 şi HCM 914/1968. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 22.254. Biroul Personal Ploiești, sau la depozitul I.C.V.A. Urziceni, telefon 393.