Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 24, nr. 7154-7179)

1972-07-04 / nr. 7156

Pag.2 a Metalul eliberat de zbucium a născut poezie... la prima vedere ai fi tentat să crezi că in­tre rigla de calcul şi poezie nu există o le­gătură directă. Rigla, cu funcţiunea ei rigidă de a alătura, compune şi descompune cifre. Poezia, cu sferele ei înalte de vis, de aripi care se deschid şi bat deasupra lucrurilor o­­bişnuite de fiecare zi. Dar acestea toate doar aparent. Pentru că... — Tovarăşe George Şerbulea, am auzit că de mai puţin de o lună de zile a intrat în pro­ducţie în şantierul na­val o maşină concepu­tă şi realizată de dvs, care a preluat efortul brut, ciocănitul şi curbatul sub flacără al metalului. Bărbatul arată o cli­pă încurcat, începe prin­­a spune că este tehnician proiectant la S. N. Olteniţa şi că face parte dintr-un colectiv care se ocupă cu autoutilarea, prin forţe proprii, a secţii­lor. Da, a creat o ma­şină hidraulică care scuteşte munca brută de curbare sau de în­­dreptare a fragmente­lor şi subansamblelor de nave sub flacără de sudură şi prin lovire de ciocan. O caznă în­treagă care includea zgomotul, uneori infer­nal pentru cei ce vin din afară, încordarea muncitorilor care sub cerul liber, pe cală, m­ arşiţă, vînt, ploi şi vis­col, dau formă meta­lului. Prin această ma­şină, asprimea muncii dispare. Apare calmul, timpul este comprimat cu aproape 20 la sută la astfel de lucrări. A­­pare satisfacţia de a e­­conomisi nu numai timp dar şi oxigen de sudură şi alte mate­riale. Calitatea ? Sub­­ansamblele îndreptate şi curbate de maşină au scăpat de semnele atît de brutale ale lo­viturilor de ciocan. Pentru a ne vorbi despre­­ eficienţa maşi­nii pe care a conce­put-o, George Şerbulea a apelat la rigla de calcul nelipsită din bu­zunarul de la piept al salopetei. Şi, odată cu rigla, a răsărit şi un petic alb de hîrtie pe care tinărul tehnician a prins-o din lunecuşul ei spre podea şi a vî­­rit-o din nou in bu­zunarul de la piept. Ne-a rugat să reţinem că inovaţia lui la care gindea de mult a prins contur şi s-a închegat ca concepţie în aceas­tă atmosferă plină de entuziasm molipsitor, generată de întrecerea în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului Cînd să plecăm, am fost reţinuţi cu o în­trebare adresată direct de către inovator: — Spuneţi, nu aţi dori să luaţi notă şi despre alte­­fapte pe care te închinăm Con­ferinţei ? OAMENI ÎNAINTAI! Al ZILELOR NOASTRE — Cum să nu... Des­pre ce este vorba ? — Membrii cenaclu­lui literar din oraş scot o plachetă de versuri şi­ o culegere de proză scurtă din cele mai noi creaţii în care slăvim­­partidul, viaţa noastră nouă. — Deci, sunteţi, ce ? Prozator sau poet ? — Poet. Sunt şi se­cretarul secţiei de po­ezie a cenaclului nos­tru. — Ne-aţi putea citi aici în preajma nave­lor, în vecinătatea Du­nării un vers, cel mai recent ? A scos tacticos ri­gla de calcul şi de lin­gă ea acel petic alb de hîrtie. Şi-a trecut pri­virile peste hîrtie şi a închis ochii Şoptit, ca pe o litanie, a în­ceput să înfiripe un vers despre o dragoste care este asemenea u­­nei erupţii din primă­vară şi din soare. O dragoste care îmbrăţi­şează oameni ţara, munca, prezent şi vi­itor. . RODICA ALMAŞU Foaia volantă. Consiliul judeţean Ilfov al Sindicatelor a editat şi răspin­­dit de curînd în toa­te unităţile econo­mice din judeţ o foaie volantă suges­tiv intitulată „Cali­tatea“. Din bogatul cu­prins al acesteia, re­ţinem articolul to­varăşului Grigore Mihăescu, preşedin­tele Consiliului sin­dical judeţean, in­titulat „îmbunătăţi­rea calităţii produ­selor, obiectiv de seamă al muncii po­litice şi cultural-e­ducative de masă“. Mihai Şerbu, ingi­ner şef la S.N .­, semnează articolul „Cerinţele calificării profesionale“ . Ga­briel Martin, direc­torul Întreprinderii de prefabricate Giur­giu I „Autoutilarea", Ion Ioniţă­­ „Cine­­clubul in sprijinul calităţii produselor“ şi altele. Lipsesc un schimb din foaia volantă re­feriri la numeroase­le acţiuni organiza­te in ultimul timp de către Consiliul sindical judeţean printre care cităm simpozionul de la Institutul de cerce­tări legumicole Vi­dra, schimburile de experienţă de la Va­lea Roşie şi SN­G etc. Ar fi necesar, de asemenea, ca în vi­itor „foaia" să aibă un caracter mai di­namic, mai agitato­ric, mai aproape de viaţa şi preocupări­le colectivelor de munca din între­prinderi. L. F. ANUNI UZINA DE PRELUCRARE A ALUMINIULUI SLATINA, angajează urgent ingineri, tehnicieni, maiştri şi muncitori calificaţi în următoarele meserii: — Laminatori — Turnători — Termişti­ tratamentişti — Lăcătuş întreţinere laminoare — Electricieni întreţinere laminoare — Electronişti pentru laminoare de aluminiu, benzi, ta­ble şi folii. Se asigură cazarea, iar salarizarea acestora se va face conf. H.C.M. 914/1968, reţeaua metale neferoase. Relaţii suplimentare se primesc de la Serv. Personal al Uzinei, tel. 12. 520, interior 17. I. C. R. M. BUCUREŞTI Sos. Viilor nr. 14, sector V, telefon 41.21.60, angajează muncitori necalificaţi — bărbaţi — din afara Capitalei, cu condiţia ca aceştia să facă naveta zilnic de la domiciliu la locul de muncă şi invers. Muncitorilor navetişti li se acordă abonamente pe C.F.R. sau I.T.A. Cu ocazia angajării, candidaţii respectivi vor prezenta adeverință de la C.A.P. din care să rezulte că se pot în­cadra în câmpul muncii. STEAGUL ROŞU Cronica discului în cinstea apropiatei Conferinţa Naţionale a P.C.R. şi celei de a 25-a aniversări a Republicii, „E­­lectrecordul“ a iniţiat editarea u­­nor discuri cuprizind lucrări mu­zicale cu o tematică angajată, in­spirată din noile realităţi ale ţă­rii noastre. Alături de discurile închinate cintecului de masă se relevă şi unele discuri cu piese aparţinînd unor genuri mai com­plexe. Printre acestea subliniem discul de apariţie recentă care în­mănunchează patru compoziţii semnate de Dumitru Bughici, Ale­xandru Paşcanu, Sergiu Sarchizov şi Ştefan Zorzor, toţi membri ai bogatei pleiade de muzicieni ce s-au format şi s-au afirmat în şcoa­la componistică românească con­temporană, în condiţiile societăţii socialiste. Cei patru compozitori menţionaţi se conturează, în palmaresul muzi­cii originale, ca personalităţi dis­tincte, cu trăsăturile stilistice indi­viduale pregnante. In lucrările men­ţionate el se apropie prin sublinie­rea unor caracteristici de bază ale muzicii româneşti contemporane, sub aspectul fondului de idei, prin folosirea temei luptei poporului nostru pentru făurirea statului so­cialist şi sub cel al formei, prin caracterul larg accesibil al limba­jului muzical. „Monumentul“ de D. Bughici — care deschide discul — este un poem simfonic dedicat eroilor co­munişti ce şi-au jertfit viaţa în lupta pentru libertatea şi fericirea poporului. Discursul muzical, struc­turat pe teme proprii şi pe teme preluate din cunoscute cîntece re­voluţionare — „Doina Haşului“, „A­­larmă la C.F.R.“, „Privesc din Dof­­tana“ şi „Internaţionala“, are o impresionantă gradaţie dinamică şi dramatică evoluînd de la zona sum­bră, cu care debutează, către atmos­fera imnică, apoteotică din final ce marchează valoarea sacrificiului şi victoria luptei. O paletă orchestrală judicioasă a­­daugă materialului melodic o deo­sebită expresivitate şi putere emo­ţională. Scrisă pe versurile regretatului poet Nicolae Tăutu, „Balada celui fără nume“, cantata cu acelaşi titlu a compozitorului S. Sarchizov a fost scrisă în 1971 şi dedicată săr­bătoririi semicentenarului P.C.R. Folosind un aparat sonor amplu — orchestra, cor de copii, cor băr­bătesc şi mezzo-soprană solo, mu­zica cantatei e alcătuită dintr-o se­rie de secvenţe cu caracter variat, mergînd de la monologul solistic la dialogul diferitelor compartimen­te, în funcţie de episoadele poe­tice pe care le ilustrează. O scriitură ce dovedeşte incontes­tabilă măiestrie a compozitorului in mînuirea orchestrei şi ansam­blurilor vocale, o arhitectonică solidă şi logică susţin un mate­rial melod­ico-ritmic de certă inspi­raţie folclorică, in sfera genului epic (căruia îi aparţine şi balada). Dedicat de Alex. Paşcanu prin motto-ul înscris în partitură „ce­lor căzuţi cu faţa spre zorii unei lumi mai bune, drepte şi libere“ poemul simfonic „In memoriam“ aminteşte jertfele făcute de cei mai buni fii ai poporului de-a lungul anilor. Inspirat de aseme­nea din melosul popular şi în­deobşte din motive de bocet, mu­zica realizează o atmosferă mio­ritică — accente sfîşietoare se îm­bină cu altele, exprimînd sobrie­tatea şi demnitatea — specifice temperamentului şi atitudinii po­porului nostru, reacţiilor sale în faţa clipelor grele. Calităţile par­titurii rezidă în forţa emoţională penetrantă, cu larg ecou în sufle­tul ascultătorului. De dimensiuni reduse, cantata „Ţara mea“ de St. Zorzor, are la bază versurile migălos şlefuite ale­ poetului Tudor Arghezi, în care se omagiază frumuseţea plaiurilor ro­mâneşti. Concepută pentru cor de femei şi orchestră mică, cantata apelează din punct de vedere mu­zical atît la citatul folcloric, cit mai ales la tema de idee proprie. Printr-o admirabilă îmbinare între cuvînt şi sunet, ea izbuteşte o evo­care pitorească a ţinuturilor Mara­mureşului. Interpretarea acestui disc a reu­nit forţe artistice multiple de pri­mă mină cum sînt orchestrele Ra­­dioteleviziunii (simfonică şi de stu­dio) sub baghetele lui E. Elenescu, respectiv C. Lit­vin, corul de femei al Radioteleviziunii, corul de copii al Palatului pionierilor, dirijat de I. Vanica şi corul „Doina“ al An­samblului armatei, dirijor Gh. Po­­pescu. Mezzo-soprana Martha Kessler a­duce o preţioasă contribuţie. ANA FROST Iulie, o lună favorabilă agriculturii­ ­ anunţă meteorologii! Meteorologii anun­ţă pentru luna iulie o vreme în general favorabilă agricultu­rii. Sub aspect pluviometric, iulie va fi, în cea mai mare parte a ţării, apro­piată de normal. La începutul primei de­cade şi a celei de a treia se prevăd ploi mai generale, sub formă de averse, cu excepţia unor zone restrînse în sudul ţă­rii. Uneori şi pe a­­locuri, ele vor fi în­soţite şi de furtună. In restul lunii nebu­lozitatea va fi redu­să, iar ploile vor a­­vea un caracter izo­lat. Temperatura me­die lunară nu va de­păşi pe cea obiş­nuită în această pe­rioadă. Vremea călduroasă va favoriza coace­rea lanurilor de griu in decursul celei de-a doua decade şi în jumătatea de nord a ţării. Totodată, ea va permite buna des­făşurare a recoltări­lor de vară. In a­ceastă lună se men­ţin condiţii bune pentru dezvoltarea porumbului, florii­­soarelui, sfeclei de zahăr, cartofilor şi celorlalte culturi a­­flate în vegetaţie. Pînă acum toate a­­cestea se prezintă bine. Rezervele de apă existente în sol sa­tisfac cerinţele de însămînţare a cul­turilor duble. Un mic deficit hidric se înregistrează în sud-vestul Banatului, in sudul Olteniei, cîmpia Burnasului şi în Dobrogea centra­lă, unde vor tre­bui aplicate măsuri agrotehnice cores­punzătoare şi vor fi folosite sistemele de irigat mai cu seamă pentru însămînţarea culturilor duble. Evoluţia tempera­turii impune urmă­rirea, în continuare, a Indicaţiilor staţii­lor de prognoză şi Îndrumare pentru a­­plicarea corectă a udărilor. De aseme­nea, este necesară efectuarea controlu­lui culturilor în ve­derea acţionării e­­ficace pentru preve­nirea şi combaterea bolilor şi dăunăto­rilor care atacă pod­goriile, livezile şi culturile de cîmp, mai ales pe cele si­tuate în zonele cu mai multă umidi­tate, cum ar fi nor­dul şi zona subcar­patică a Moldovei, în cazul viitor bună­oară trebuie acor­dată o atenţie deo­­sebită prevenirii , şi combaterii atacului de făinare pentru a se menţine pro­ducţia bună care se întrevede. în concluzie, con­diţiile din această lună trebuie folo­site din plin pentru recoltarea şi înma­­gazinarea nutreţuri­lor, întreţinerea cul­turilor şi pentru a­­sigurarea unei pro­ducţii suplimentare prin însămînţarea la vreme a tuturor su­prafeţelor destinate culturilor duble. (Agerpres) Ceramica ocupă un loc deosebit în sălile muzeului din Floreşti-Stoieneşti Vinătorii Mici aspiră la un loc de frunte (Urmare din pag. 1) muma Pechea. Aceste prevederi formează de fapt şi obiectivele întrecerii dintre circumscripţiile electorale la care participă cu toată pasiunea toţi deputaţii co­munali. Legătura lor strînsă cu cetăţenii din circumscripţie ajută consiliul popular să descopere noi resurse locale. în urma acţiunilor întreprinse de comisia permanentă de agricultură, sprijinită de un ac­tiv lărgit de specialişti, de şefi de fermă, s-au depistat 360 ha. pe care se realizau producţii mici din cauza excesului de umiditate. Adunările populare pe circum­scripţii au aprobat operativ înce­perea lucrărilor pe aceste terenuri pentru a fi redate producţiei. Lu­crarea s-a bucurat de aportul în muncă patriotică a peste 2.400 ce­tăţeni care au săpat şanţuri şi canale eliberînd de ape întreaga suprafaţă. Tot în sprijinul cetăţenilor, în special al acelora care au copii şcolari s-au fabricat pe plan local cărămizi, s-au depistat şi alte surse de materii prime şi materiale după care s-a trecut la construirea unor ateliere-şcoală. Este păcat însă că Direcţia tehnică şi de sistematizare a Consiliului popular judeţean care a tărăgănat eliberarea auto­rizaţiei de construcţie cînd a aflat că lucrarea a pornit şi a înaintat pînă aproape de plafon, în loc să felicite organele locale pentru iniţiativă a dispus sistarea lucră­rilor. Şi pentru că sîntem la capi­tolul iniţiativă în exercitarea crea­toare a competenţelor, membrii comitetului executiv al Consiliu­lui popular al comunei Vînătorii Mici mai au de reproşat şi Direc­ţiei judeţene de industrie locală lipsa de interes şi tărăgănarea re­zolvării unor doleanţe. Despre ce este vorba , în această comună există două mori, una de mălai şi făină şi cealaltă numai de mălai. Pentru ca cea de a doua moară este şi departe şi nu este nici rentabilă, primăria a cerut Direc­ţiei de industrie locală să i-o re­partizeze pentru a organiza în spaţiul ei cîteva secţii prestatoare de servicii printre care un urui­­tor de nutreţuri pentru hrănirea animalelor din gospodăriile perso­nale ale cetăţenilor, un gater şi un atelier de tîmplărie, precum şi o secţie de prefabricate din beton pentru care există pe plan local şi materie primă şi mină califi­cată. Dar, Direcţia de industrie lo­cală deşi înştiinţată de randamen­tul scăzut al morii solicitate, şi de aceste propuneri în cea mai mare parte făcute de deputaţi şi cetăţeni în adunările populare, se lasă greu cu răspunsul. Comuna Vînătorii Mici se află acum antrenată cu întreaga ei su­flare, deputaţi şi cetăţeni, în ritmul intens al celei de a doua etape a întrecerii socialiste ce se desfă­şoară în cinstea Conferinţei Na­ţionale a partidului. Unele obiec­tive economice din angajamentul comunei au nevoie pentru a fi realizate şi de sprijinul direcţiilor judeţene mai sus vizate. Subscriem la aceste doleanţe pe care le-am inserat în rîndurile de faţă. CONCURS ..CINE ŞTIE. CIŞTIGĂ!" Zilele trecute în sala Clubului S.N.G. a avut loc faza finală a concursului cu premii „Româ­nia socialistă în cincinalul 1971— 1975“, la care au participat re­prezentanţi de la O.C.L.M., Tex­tila „Dunăreană“, „Steagul roşu“, „Fructonil“, D.N.F. După o luptă destul de aprigă soldată cu şapte întrebări de ba­raj între echipele de la O.C.L.M. şi D.N.F., a fost desemnat cîşti­­gător — echipajul de la D.N.F. Giurgiu. In finalul concursului tov. Radu Vasile — preşedintele Consiliu­lui sindical municipal Giurgiu ne declara : „Foarte instructiv şi educativ s-a dovedit acest con­curs, el reuşind să antreneze în această dispută un număr mare de salariaţi, muncitori, ingineri şi tehnicieni, tineri şi virstnici, popularizînd în masa mare de participanţi politica economică a statului nostru pentru cincinalul în curs. Vom căuta pe viitor să organizăm cu sprijinul Comite­tului municipal de partid, astfel de manifestări care au darul de a populariza sarcinile trasate de conducerea de partid și de stat în toate domeniile de activitate“. ANUNŢ OFICIUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE-ILFOV, Bd. Re­publicii nr. 17, sector 4, Bucureşti, angajează pentru şan­tierele sale din judeţul Ilfov : —­ draglinişti — buldozerişti — screperişti — mecanici auto şi — mecanici dizelişti; gestionar piese auto. Condiţiile de salarizare şi stagiu conform HCM 914/ 1968 şi Legea nr. 12/1971. Informaţii suplimentare se pot obţine de la Serviciul Mecanizare, Şos. Dobroieşti nr. 27, telefon 42.20.10. SI DE IA CAPĂT 40 de ani in slujba unui ideal Dincolo de vorbele de duh, de atmosfera caldă, prietenească a reuniunii, fiecare dintre cei prezenţi — profesori şi învăţă­tori — a încercat un sentiment deosebit. Era firesc. Din mij­locul lor, al marii familii a celor ce modelează inimile şi minţile fragede, pure ale copiilor, în­văţătorul Ion Bărbulescu din Bu­­deşti ieşea la pensie. A fost 40 de ani în slujba catedrei. Cînd au trecut oare ? Iată-i acum Intre colegii de breaslă — Traian Dragomir, Va­lentina Pohilă, Gheorghe Fili­­pescu şi mulţi alţii, veniţi şi din localităţile Învecinate pentru a-i ura decanului de vîrstă ani mulţi şi fericiţi. Glasului prie­tenilor, al tuturor celor ce i-au fost colegi, i s-au adăugat şi cele ale sutelor de elevi cărora în­văţătorul Ion Bărbulescu Ie-a deschis minunatele porţi ale cărţii. Gheorghe Bânciulescu, aviatorul cu proteze Primul aviator din lume, care a reuşit să piloteze un aparat de zbor, fără a se servi de picioare, a fost românul Gheorghe Băn­ci­ulescu. In 1925, în timp ce sur­vola munţii Boemiei, pe un timp nefavorabil, aparatul acestui as al aviaţiei mondiale a fost cioc­nit de un avion german, apărut pe neaşteptate din ceaţă. Apa­ratul lui Bănciulescu este pro­iectat şi lovit de stîncile mun­ţilor, dar pilotul, grav rănit, reuşeşte să redreseze avionul şi să ajungă la Bucureşti. In mo­mentul in care avionul s-a oprit pe aeroport, temerarul aviator şi-a pierdut cunoştinţa. Cînd şi-a recăpătat-o, el a aflat că pierduse ambele picioare. Departe de a se descuraja, el învaţă să meargă perfect cu proteze şi chiar să piloteze. Astfel, devine instructor de aviaţie şi, deşi invalid, efec­tuează zeci de raiduri în ţară şi peste hotare, uimind întreaga lume cu voinţa şi ambiţia sa. „Pieta“ va fi restaurată repede Celebra „Pieta“ a lui Michel­angelo, deteriorată la 21 mai a.c. cu lovituri de ciocan de un alienat mintal, va putea fi res­taurată complet pînă la sfirşi­­tul acestui an, a declarat di­rectorul Muzeului din Vatican, Prof. de Campos. El a informat, cu acest prilej, că experţii fo­tografiază în prezent părţile distruse ale sculpturii şi selec­ţionează materialul necesar res­taurării. Iniţial, directorul mu­zeului apreciase că lucrările ar putea dura mai mulţi ani. Lipsă de apă la Tokio Autorităţile capitalei nipone au adoptat hotărîrea de a re­duce, începînd de la 24 iunie, cu 10 la sută cantitatea de apă destinată acestei mari metro­pole a lumii. Totodată, ele au adresat un apel locuitorilor din Tokio, cerîndu-le să facă econo­mie de apă, deoarece bazinele de acumulare, care deservesc capitala, sunt deja pe jumătate secate. Această penurie de apă se explică prin foarte pu­ţinele precipitaţii din iarna tre­cută şi prin lipsa ploilor în­­ ultima perioadă. Zilnic, Tokio consumă aproximativ 5 miliarde litri apă potabilă şi, în aceste condiţii, rezervele existente ar urma să fie epuizate peste aproximativ 45 de zile. O licitaţie neobişnuită La Mombasa a avut loc o mare licitaţie de trofee de vînă­­toare. Sunt puse în vînzare 900 de kilograme de dinţi de hipopo­tam, 388 kilograme de corn de rinocer, 13,5 tone de fildeş. Se pare că pentru vînătorii bogaţi, licitaţia oferă mai multe posi­bilităţi de obţinere a unor trofee decit jungla, unde ele trebuie cucerite cu arma în mină. ÎNTREPRINDEREA ORĂŞENEASCĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ BUFTEA pe loc. Bucureşti-Piteşti km. 15, I angajează conform Legii 12/1971, muncitori calificaţi şi pensionari conform HCM 334/1971, cu următoarele me­serii : strungari, turnători, lăcătuşi, sudori, ajustori. Mai angajează prin concurs următorul personal : un şef serv. producţie, 3 tehnicieni producţie şi un şef birou conta­bilitate. întreprinderea asigură transportul cu mijloace proprii din Bucureşti—Piaţa 28 Martie, la sediu şi retur. Salarizarea se va face conform HCM 914/1968. ÎNTREPRINDEREA DE DIFUZARE A MATERIALELOR SPORTIVE BUCUREŞTI (I. D. M. S.) cu sediul în str. Batistei nr. 11, sector 1 telefon 12.73.93, angajează, cu respectarea condiţiilor de studii şi stagiu prevăzute de Legea nr. 12/1971 : — şef serviciu contabilitate — şef birou plan şi organizarea muncii — şef secţie articole sportive — şef secţie piese auto — vînzător piese auto — magazioner ambalaje — recepţioner piese auto — mecanic auto — ajutor şef formaţie pază — lucrător întreţinere cale ferată — şofer. I.C.V.A. UNITATEA PLOIESTI Str. Basarabilor nr. 2 ANGAJEAZA URGENT pentru depozitul I.C.V.A. URZICENI — sef depozit cu ges­tiune. Condiţiile de angajare şi salarizare conform Legii nr. 22/1969, Legii 12/1971 şi HCM 914/1968. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 22.254. Biroul Personal Ploiești, sau la depozitul I.C.V.A. Urziceni, telefon 393.

Next