Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)
1972-09-15 / nr. 7218
ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII CINCINALUL ÎN 4 ŞI JUMĂTATE Continua autodepăşire -zile de avintată întrecere la Urziceni Eforturile întreprinderii de industrie locală Urziceni se alătură strădaniilor depuse în întrecerea socialistă de colectivele celorlalte unităţi industriale din judeţ pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Tovarăşul Gheorghe Velciu, preşedintele comitetului de sindicat ne arată că acest lucru este reliefat în succesele obţinute pe perioada ce a trecut. In luna august, la producţia globală s-a înregistrat o realizare de 113,6 la sută, producţia marfă 110,6 la sută şi o productivitate a muncii de 110 la sută. — Ce credeţi că a influienţat pozitiv obţinerea unor astfel de rezultate ? — Pentru a vă lămuri mai bine, cred că este necesar să lăsăm să vorbească pe cei ce au participat direct la obţinerea succeselor. Ne-am deplasat la secţia de covoare cu motive româneşti din comuna Manasia îndrumată şi condusă de Georgeta Popescu. Din discuţiile purtate am înţeles că această secţie a contribuit la realizarea planului de producţie nominalizată (covoare) în procent de 141 la sută pe cele 8 luni care au trecut din anul curent, prin pasiunea cu care se lucrează şi prin dorinţa fiecărei muncitoare de a se autodepăşi continuu. — Deoarece avem toate condiţiile asigurate, spune tovarăşa Georgeta Popescu, atît în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materiale cît şi organizarea şi întrecerea socialistă în cinstea aniversării Republicii cunoaşte o însufleţită participare. Iată spre exemplu Antoaneta Popa, Maria Galoian, Cleopatra Dumitru, Vasilica Nedelcu şi multe altele realizează 11— 11,5 m.p. de covor faţă de 8,5 m.p. cît este norma lunară, ceea ce întăreşte convingerea realizării sarcinilor pe întreg anul înainte de termen. La secţia de mobilă care împreună cu celelalte a realizat pe cele 8 luni sarcinile la producţia nominalizată în procent de 153 la sută aflăm că muncitori ca Gheorghe Bîrtea, Petre Mitoi, Stan Androne — tîmplari şi Anghel Roşu — vopsitor, toţi comunişti, îşi realizează sarcinile lunare între 105 — 120 la sută, situîndu-se printre fruntaşi. — Secţia noastră ne informează Victor Giurea, şeful acesteia — execută şi mobilier şcolar atît pentru uz intern cît şi pentru export. Colectivul nostru a onorat toate comenzile pe care le-am avut cu satisfacţia că în noul an de învăţămînt şcolarii se vor bucura de condiţii bune la care am contribuit şi noi Dar în discuţie intervine Constantin Hrutaru, strungar la atelierul mecanic şi organizator al grupei sindicale cu dorinţa vădită de a face cunoscute şi succesele lor ! — Trebuie să ştiţi că noi vom termina lucrările ce le avem pe anul 1972 pentru uzinele „23 August“ — Bucureşti la sfirşitul lunii septembrie iar din octombrie vom lucra pentru anul 1973. Aceste rezultate le obţinem în cadrul întrecerii socialiste ce se desfăşoară în cinstea aniversării Republicii. Vă dau trei nume : Marin Savin, Meltiade Oancea — strungari, Victor Călinescu — şeful echipei de lăcătuşi care se situează în fruntea tuturor. Am tras concluzia din felul de a vorbi al oamenilor de aici — concis şi concret — că le plac faptele, faptele pline de semnificaţie. N. ARIZAN ____________________ Astăzi se deschid şcolile. ■f SPOR LA ÎNVĂŢĂTURĂ ÎN NOUL AN DE STUDIU! Un debut promiţător Clipele acestei dimineţi din miez de septembrie roditor au darul de a ne sensibiliza într-un fel unic. Toate drumurile copilăriei şi adolescenţei în uniforme albastre, toate gîndurile şi sentimentele noastre, ale celor maturi, se îndreaptă cu căldură spre şcoală. Ţara întreagă îi încurajează pe cei mai tineri dintre fiii săi în drumul lor spre cetatea ştiinţei. în satele şi oraşele Ilfovului, la această oră, peste 100.000 de tineri studioşi se pregătesc să-şi continue, după o vacanţă reconfortabilă, marea călătorie spre cunoaşterea ştiinţifică a lumii materiale. In aşteptarea momentului inaugurat am avut o convorbire de lucru cu tovarăşa RADA MOCANU, inspector şcolar general — Ce noutăţi sunt pe agenda de lucru a şcolilor generale ? — Ele privesc în primul rînd cuprindereatuturor absolvenţilor şcolii de 8 ani în diferite forme de învăţămînt post-generale, inclusiv şcoala de 10 ani, se înţelege, începînd cu acest an elevii claselor a IX-a şi a X-a vor efectua săptâmînal 12 ore de activitate practică productivă. Ca absolvirea ei vor primi un certificat de atestare profesională care să le înlesnească posibilitatea calificării într-o anumită ramură productivă. — Dar absolvenţii liceelor?... — Pretenţiile sunt, fireşte, mai mari. Unui absolvent de liceu i se cere să posede cunoştinţe temeinice privind structura materiei, să distingă şi să înţeleagă procesele şi fenomenele biologice şi sociale, să se poată integra cu uşurinţă în activitatea unui laborator, să poată mînui maşini de calcul, aparatură modernă. Odată cu diploma de bacalaureat, absolventul de liceu va primi un certificat de calificare într-o meserie. — Vom putea vorbi în acest an de clase speciale în liceele de cultură generală ? — în toate liceele se vor crea clase speciale de matematică, fizică, biologie etc. folosindu-se experiența dobîndită pînă acum de liceul nr. 1 din Giurgiu şi liceul din Brăneşti în ceea ce priveşte, mai ales, legătura acestora cu facultăţile de profil. Despre această legătură se poate vorbi de altfel şi în cazul liceelor de specialitate cum ar fi cele agricole de la Fundulea şi Dragomireşti Vale şi cel de îmbunătăţiri funciare de la Brăneşti. Atît specializarea din cadrul liceelor de cultură generală cît şi a celor de profil se va face potrivit studiului pe care-l avem, în funcţie de perspectivele de dezvoltare economică ale judeţului, de nevoi. — V-am ruga să vă referiţi şi la atelierele-şcoală. S-a lucrat in aceste zile la reaşezarea patronării şcolilor de către întreprinderile industriale şi agricole din judeţ în lumina ultimelor indicaţii primite din partea conducerii superioare de partid. Intre şcoli şi întreprinderile patronatoare se vor crea relaţii de colaborare şi într-ajutorare. In timp ce „patronii“ vor asigura şcolilor baza materială necesară, acestea vor trebui să asigure la rîndul lor unită- G. BAJENARU Continuare in pag. a 2-a) Anul XXIV Mr. 7218 n Vineri 15 septembrie 1972 4 pagini 30 bani PROLSTAPI DN TOATE TâRite. Mîk-kâr' ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN ILFOV AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE ALBA ŞI HUNEDOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi economice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Bâneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dedea, Mihai Gere, Ion Stânescu şi Ştefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.G al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze în viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică în viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretatarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în aşa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. Se stabilesc noile capacități ale Fabricii de produse refractare La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarășul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Trăiască Partidul Comunist Român !“. Tovarăşul Nicolie Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestărilor prieteneşti cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întîmpinat, ca în atîtea rînduri, exprimîndu-şi astfel adeziunea deplină la politica marxist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu consecvență de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate. în unităţi industriale din oraşul Sebeş Luîndu-şi rămas bun de la cei veniţi în întîmpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, au survolat zona colinară de la poalele munţilor Cibinului, pînă la Sebeş Secretarul general al partidului este întîmpinat aici cu multă dragoste, cu entuziasm de locuitorii oraşului, de cetăţeni din localităţile învecinate, care îşi exprimă satisfacţia, bucuria pentru prilejul de a se întîlni cu conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. La coborîrea din elicopter, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat de tovarăşul George Homoştean, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Alba, Traian Bradu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Sebeş. Sunt prezenţi membri ai conducerii organelor locale de partid şi de stat, un numeros public, care ovaţionează „Ceauşescu — P.C.R.1“, „Ceauşescu — P.C.R. 1“. O gardă alcătuită din militari ai forţelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei şi pionieri prezintă onorul comandantului suprem. Fanfara intonează Imnul de stat. Doi tineri îmbrăcaţi în pitorescul port local, oferă tradiţionala pîine cu sare şi ploşti cu vin, însoţite de urarea de bun venit pe aceste străvechi plaiuri româneşti. Prima vizită, la Combinatul de industrializare a lemnului — unitate ridicată în cincinalul anterior — care contribuie la valorificarea superioară, complexă a lemnului de răşinoase şi fag de pe văile Sebeşului, Ampoiului şi Arieşului. Datorită strînsei cooperări dintre fabricile componente, dotării cu utilaje de înalt nivel, aici se obţine un indice superior de utilizare a materiei prime, o valorificare aproape integrală a fiecărui metru cub de masă lemnoasă. La sosirea în combinat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de Vasile Patrimeţ, ministrul eco(Continuare In pag. a 3-a) Biblioteca municipală Târgu-Mure. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul oamenilor muncii din municipiul Alba lulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba lulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urate). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîntul minunat cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră, şi din municipiul Alba lulia — în producţia industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune în producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, urate). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba lulia care a vorbit despre realizările cooperativelor ; într-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie şi în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba. (Aplauze puternice, orale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzînd chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate După cîte am văzut în întreprinderile vizitate de cele ce citesc pe aceste pancarte cu care aţ venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). În unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici la Alba lulia, cît şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită ca de exemplu, la oţel, de aproape 3 ori mai mult decit se gindiseră iniţial tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari; ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod concret pentru a putea realiza planul în 4 ani şi jumătate ; de aceea am căutat să stabilim şi prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani şi jumătate. Este de înţeles că noi dorim ca realizările suplimentare obţinute în îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate in producţie fizică, în produse care să exprime realmente valoare nouă şi care să contribuie la ridicarea generală a economiei ţării noastre, a civilizaţiei României, a bunăstării şi fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urâte). După cum ştiţi, în întreaga ţară se desfăşoară o intensă activitate pentru concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidenţiat rezerve mari, că se relevă condiţii pentru a se obţine îndeplinirea mai devreme a planului cincinal şi realizarea unei producţii suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate edifică noua orinduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, fac totul pentru înaintarea cu paşi mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizaţiei şi progresului socialist, ale bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu—P.C.R.”). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producţiei, a sporirii venitului naţional, să crească şi nivelul de trai al poporului. Vedeţi cum însăşi în oraşul dumneavoastră se făureşte o viaţă nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuinţe şi aşezăminte culturale, instituţii de învăţămînt. De altfel nu există oraş, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări revoluţionare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferinţa Naţională vor fi realizate cu succes ! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba lulia, din judeţul Alba nu vor rămîne mai prejos decit ceilalţi cetăţeni ai patriei şi vor aduce o contribuţie importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze puternice). După cum ştiţi, tovarăşi, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Ţării Româneşti, Ardealului şi, după un an, şi a Moldovei. De aceea, aş dori să adaug la motivele întrecerii In care sînteţi angajaţi şi pe acela de a întîmpina acest moment important din istoria poporului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, urate). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest» eveniment — şi aş dori ca, la această sărbătoare să constatăm că judeţul dumneavoastră a obţinut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt convins că vom putea constata acest lucru! (Aplauze puternice; se scandează „Ceauşescu— P.C.R.“). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, care a deschis calea trecerii la făurirea orînduirii noi, socialiste. Iată deci două evenimente mari pe care le vom sărbători în acelaşi an. Oamenii muncii din Alba lulia, care au un trecut istoric aşa de minunat, vor trebui să dovedească că ştiu să făurească prezentul, că ştiu să asigure şi viitorul — viitorul copiilor lor, al copiilor copiilor lor. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne de dezvoltarea cu succes a socialismului în patria noastră noi ne aducem totodată contribuţia la cauza generală a socialismului, la întărirea forţei tuturor ţărilor socialiste, la creşterea prestigiului socialismului în întreaga lume. Este bine ştiut că, pînă la urmă, cu cît sînt mai mari succesele pe care fiecare popor reuşeşte să le obţină în activitatea sa — în făurirea orînduirii noi — cu atît este mai mare contribuţia sa la întărirea forţei ţărilor socialiste, a unităţii lor, cu atît este mai mare aportul său la creşterea prestigiului socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Ştim că este necesar să depunem totodată eforturi mari pentru a se realiza o politică de pace, de colaborare între toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Tocmai de aceea partidul nostru, guvernul nu precupeţesc nici un efort pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru înfăptuirea securităţii europene, pentru o lume a păcii şi colaborării intre toate popoarele. (Aplauze puternice). Nu doresc să mă mai opresc asupra altor probleme. Conferinţa Naţională a trasat un Larg program de activitate. In recenta întîlnire cu primii secretari ai comitetelor judeţene de partid am discutat cum să unim mai bine eforturile comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii, pentru a înfăptui acest minunat program. Aş dori, şi cu acest prilej, să apreciez felul în care comitetul judeţean, organele şi organizaţiile de partid din judeţul Alba îşi îndeplinesc sarcina de a întări continuu unitatea şi colaborarea tuturor oamenilor muncii, de a fi permanent în mijlocul celor ce muncesc, numai şi numai în strînsă legătură cu toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate, organizaţiile de partid îşi vor îndeplini menirea lor de forţă politică conducătoare a poporului pe calea făuririi unei vieţi fericite, a socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, urâte; se scandează: „Ceauşescu-P.C.R.“). În manifestarea călduroasă de astăzi, în felul în care am fost primit peste tot, văd o expresie a încrederii dumneavoastră, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Alba — ca de altfel a întregului popor — în partidul nostru comunist, în conducerea sa, care face totul pentru a-şi îndeplini cu cinste misiunea istorică asumată în faţa poporului român. (Aplauze prelungite, urate). Ducem cu noi impresii deosebit de plăcute despre felul în care oamenii muncii din Alba muncesc şi se preocupă de îndeplinirea sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională. Desigur, aceasta nu înseamnă că în judeţul dumneavoastră nu mai sunt lucruri de îmbunătăţit. Dar nu doresc să vorbesc acum despre lipsuri; le cunoaşteţi singuri şi sunt convins că le veţi analiza şi veţi face totul pentru a le înlătura şi a asigura astfel mersul înainte al întregii activităţi. In următorii ani va trebui să începem construirea de noi întreprinderi, să dezvoltăm întreprinderile miniere. Vă aşteaptă deci sarcini şi mai mari. De aceea, preocupîndu-vă să realizaţi programul actual trebuie să vă gîndiţi totodată la perspectivă, la măsurile pe care trebuie să le luaţi de pe acum spre a asigura în continuare dezvoltarea economico-socială a judeţului. Sunt convins că organizaţia de partid, oamenii muncii din judeţul Alba — muncitorii ţăranii, intelectualii, — fiecare în domeniul său de activitate inclusiv în domeniul educaţiei, al creării de noi cadre al creşterii tinerei generaţii vor face totul pentru a traduce în viaţă spiritul Conferinţei Naţionale a partidului! Plecînd de aici cu încrederea că veţi şti să lucraţi mai iute, mai bine şi mai eficient în toate domeniile de activitate, vă doresc mult, mult succes în tot ceea ce veţi întreprinde multă sănătate şi fericire! (Uraje puternice, aplauze, se scandează: „Ceauşescu-P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul").