Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)

1972-09-27 / nr. 7228

4 Pag, a 2-a ACTIVITATEA CULTURAL- EDUCATIVĂ DE MASĂ, latură esenţială a muncii de partid Cum înţelege, de pildă, comitetul comunal de partid dintr-o localitate a judeţului să imprime activităţii cultural-educative de masă spiritul de partid, să facă din această activitate Ceea ce trebuie ea să fie o componentă esenţială a muncii de partid ? Este o întrebare la care trebuie, să poată răspunde oricînd, în activitatea concretă zilnică, nu numai directorii căminului cultural, nu numai bibliotecarul, ci toţi animatorii culturali din localitate, toţi comuniştii, toţi secretarii comitetelor de partid. De multe ori însă, la o astfel de întrebare, răspunsul vine sub forma funcţionărească a unor enumerări statistice de acţiuni mai mult sau mai puţin corespunzătoare cerinţelor economice şi sociale din locul respectiv, mai mult sau mai puţin potrivite momentului, sau sub forma repetării mecanice a unor generalităţi. Or, aşa cum foarte plastic spune tov. Dumitru Popescu, preşedintele Consiliului culturii şi educaţiei socialiste, într-un articol din revista „Era socialistă“, „trebuie să vorbim şi în acest domeniu limba vieţii, limba realităţii, limba adevărului, fără de care activitatea culturaleducativă nu poate face priză cu oamenii, nu poate determina interes şi audiţie (...). Dar pentru aceasta, cei în cauză trebuie să fie ei înşişi permanent „pe recepţie”, capabili să prindă pulsul vieţii, să audă şi să înţeleagă bătăile de inimă ale societăţii şi ale microsocietăţii în care trăiesc, să participe organic la existenţa semenilor lor, să muncească, să gîhtîească şi să petreacă laolaltă cu ei“. In localităţile Ilfovului, s-au organizat mai ales în ultimele luni numeroase acţiuni cultural-educative menite să sprijine realizarea importantelor sarcini economice. Cite dintre acestea au depăşit însă caracterul uşor general, vizînd direct şi la timp aspecte caracteristice din unitatea respectivă ? Organele şi organizaţiile de partid, instituţiile cultural-educative de masă au desfăşurat, la timpul oportun o muncă susţinută pentru popularizarea şi explicarea avantajelor aplicării sistemului de muncă şi retribuţie în acord global. Remarcabilele producţii agricole obţinute în acest an au venit să confirme în modul cel mai convingător pledoaria propagandiştilor, a brigăzilor ştiinţifice în sensul arătat. Cîte instituţii culturale au folosit însă momentele extrem de semnificative ale retribuirii ţăranilor cooperatori, — în această toamnă — retribuire diferenţiată în funcţie de rezultatele muncii iar în acord global, pentru a-i populariza şi a-i stimula pe fruntaşii recoltelor, ceea ce ar constitui fără doar şi poate forma cea mai eficientă de pledoarie pentru munca mecanizată, efectuată la timp şi în cele mai bune condiţiuni, pentru cultivarea simţului de răspundere faţă de sarcini, faţă de păstrarea şi dezvoltarea avutului obştesc ? Cîte dezbateri de fapte concrete legate de mersul producţiei în industrie, care au fost discutate în organizaţiile de partid, s-au soldat cu prefigurarea altor măsuri concrete educative menite să stimuleze convingerile şi energia oamenilor din colectivul respectiv, să-i mobilizeze la acţiune în direcţia înfăptuirii sarcinilor ce le revin din măreţul program elaborat de partid ? In ce măsură acţiunile destinate tineretului dintr-un loc sau altul, vizînd respectarea principiilor eticii şi echităţii socialiste, izvorăsc din cerinţe reale, de la situaţii concret sesizate şi cum se repercutează aceste intervenţii ale muncii educaţionale de zicu zi asupra tinerilor respectivi, asupra atitudinii lor faţă de muncă, faţă de normele socialiste de viaţă ? Ce loc ocupă mişcarea artistică de amatori în activitatea multilaterală de educaţie patriotică, partinică a oamenilor muncii ? Iată numai cîteva din întrebările la care activitatea cultural-educativă de masă, ca latură esenţială a muncii de partid, este datoare sa răspundă in orice moment în „limba Vieţii, limba realităţii, limba adevărului“. In destule locuri din judeţ se consideră însă ca suficientă preocuparea directorului de cămin care este şi locţiitorul secretarului comitetului Comithal de partid pentru organizarea acţiunilor la Căminul cultural, Socotindu-se în mod formal că singură investirea directorului de cămin cultural cu calitatea de locţiitor poate face din munca cultural-educativă o muncă de partid. Nu rareori, întrebîndu-i pe unii secretari de comitete comunale, cum coordonează organizaţiile de partid activitatea cultural-educativă, răspunsul s-a limitat la indicarea cîtorva acţiuni organizate pe o perioadă de... de către directorul căminului sau de bibliotecar. Deci nu este întîmplâtor faptul în astfel de localităţi, că atunci cînd directorul căminului cultural este plecat, să zicem, în concediu, şi activitatea cultural-educativă de masă intră în... vacanţă. Pe de altă parte, în localităţile unde în primul rînd secretarul comitetului de partid dovedeşte prin practica de zi cu zi, prin orientarea şi coordonarea muncii de educaţie, că înţelege exact acest domeniu de activitate ca o componentă importantă a muncii de partid, în aceste localităţi, şi directorii căminelor culturale se mobilizează mult mai serios în îndeplinirea sarcinilor lor, cîştigînd prestigiu şi autoritate în viaţa colectivităţii unde muncesc. Secretari de comitete comunale de partid ca tov. Ilie Răileanu de la Berceni, sau tov. Nicolae Olteanu de la Budeşti pot să constituie exemple în sensul arătat, şi argumentăm aceasta prin progresele remarcabile obţinute în activitatea cultural-educativă de masă din comunele respective. De aceea ni se pare demnă de apreciat şi de popularizat o chemare la întrecere, adresată recent de căminul cultural Berceni, tuturor căminelor din judeţ, intitulată semnificativ „Fiecare instituţie cultural-educativă în pas cu viaţa localităţii“. Chemarea aceasta se fondează pe o experienţă deja cîştigată în activitatea căminului cultural de la Berceni şi întrecerea se va încheia cu un schimb de experienţă menit să reflecte cît mai concret şi mai convingător multiplele resurse ale activităţii cultural-educative de masă, înţeleasă ca o latură esenţială a muncii de partid. DORINA BADESCU S-a terminat vacanţa comitetului comunal U. T. C .! La cîteva minute după sosirea în Frăţeşti l-am întîlnit pe Victor Dogaru, proaspăt absolvent al unui liceu din Giurgiu. Foarte amabil, tînărul m-a însoţit spre consiliul popular al comunei. Mergînd alături purtăm o discuţie despre examene, despre viaţă. Tot vorbind, ajungem în apropierea terenului de fotbal, situat vis-a-vis de dispensarul uman. La „tribuna II-a“ şi „peluza“ dinspre dispensar cîteva tone de pietriş şi mii de cărămizi aşteaptă începerea unei noi construcţii. Curios îl întreb pe însoţitorul meu care este destinaţia acestor materiale. — Nu, nu e vorba de construcţia unor cabine pentru jucători şi arbitri. Aici, pe locul terenului de fotbal, se va construi căminul cultural. Pentru ca terenul să nu fie suspendat, fotbaliştii din comună au curăţat o parte a spaţiului de joc de pietriş şi au mutat cîţiva metri mai departe cărămizile. « — Se joacă fotbal la Frăţeşti ? — Da, mai mulţi tineri au format o echipă de fotbal. Participăm în campionatul judeţean. Avem 4 punte din două meciuri, în timp ce îl ascultam pe Victor Dogaru, lingă noi şi-a făcut apariţia un alt tînăr. E Marin Sîrbu, preşedintele asociaţiei sportive din comună. — Discutaţi despre fotbal ? ne întreabă el. Păcat că nu e duminică să ne vedeţi şi pe noi la „lucru“. Avem băieţi buni. Altele ne lipsesc noha. Nu avem echipament suficient. Mingile sunt toate uzate. Băieţii din echipă şi-au cumpărat fiecare cîte două tricouri. Greutăţi mari avem în transportul echipei atunci cînd jucăm în deplasare. — Bine, dar comitetul U.T.C. care îndrumă activitatea asociaţiei sportive nu vă ajută ? — Sinceri să fim n-am simţit acest ajutor. De fapt activitatea asociaţiei nu a fost analizată niciodată în şedinţele comitetului U.T.C — Aici la Frăţeşti tinerii au două variante de a-şi petrece timpul liber — să joace fotbal sau să stea prin faţa bufetului, ne-a SPUS victor Dogaru . Ceva acţiuni culturale au fost la Remus, dar şi acolo foarte rar. Aceasta e realitatea, a conchis preşedintele asociaţiei sportive. La consiliul popular l-am întîlnit pe tov. Mitică Mirodane, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid. — Chiar în vacanţă nu a fost comitetul comunal U.T.C., dar In perioada de vară activitatea sa a cunoscut o oarecare scădere — ne spune dînsul. Secretarul comitetului U.T.C., Paul Băiatu, a fost şi el în concediu. Este adevărat, aici la Frăţeşti tinerii nu au beneficiat de nici o acţiune organizată de comitetul U.T.C. în satul Remuş în schimb au fost organizate pentru tinerii sosiţi în vacanţă cîteva seri de dans. în perioada de vară au mai fost organizate acţiuni de muncă patriotică la sediul secţiei de covoare. Prea mulţi tineri nu sunt în comună dar nici pe aceştia nu reuşim să-i atragem la activitatea culturală. Părerea mea este că comitetul U.T.C., secretarul acestuia trebuie să-şi facă mai mult simţită prezenţa în rîndul tinerilor. Sezonul estival s-a încheiat. Toamna şi-a intrat în atribuţiuni. Aşteptăm din partea comitetului comunal Frăţeşti al U.T.C. iniţierea unor acţiuni diverse şi în acelaşi timp interesante care să confirme terminarea vacanţei. C. BARARU Este tot mai evident faptul că pentru obţinerea unei eficienţe sporite în munca cultural educativă, acţiunile organizate în mod diferenţiat, pe microgrupuri de cetăţeni, se dovedesc din ce în ce mai utile. Această convingere mi-a fost întărită în ultima perioadă prin participarea la cîteva manifestări de acest gen, desfăşurate în comuna Comana. Prima dintre ele, organizată cu sprijinul tov. Alexa Gheorghe, secretarul comitetului comunal P.C.R., a prilejuit o întâlnire a lectorului universitar Abdula Cherim cu un grup de membri de partid din organizaţia debază a consiliului popular, dezbătîndu-se sarcinile ce revin membrilor de partid de aici pentru a contribui la îndeplinirea planului cincinal în patru ani şi jumătate. Deşi nu au participat decât 28 de oameni, după o scurtă expunere făcută de oaspete asupra principalelor învăţăminte ce se desprind din documentele Conferinţei Naţionale, privind îndeplinirea planului cincinal în patru ani şi jumătate nu prin eforturi în plus, ci prin folosirea cu maximum de eficienţă a resurselor locale, prin aplicarea unor metode ■ştiinţifice avansate şi mai buna organizare a muncii în fiecare sector, secretarul comitetului comunal de partid a arătat cui şi se va realiza acest lucru în condiţiile comunei Comana. în continuare, vorbitorii au scos la iveală noi resurse locale, cum ar fi: executarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole, perfecţionarea acorduluui global în vederea cointeresării şi mai mari a membrilor cooperatori, aplicarea chimizării şi irigărilor pe o partea terenului agricol. Cea de-a doua acţiune, organizată în aceeaşi zi la căminul cultural, a constat într-un simpozion pe tema : „Cum Contribuie tineretul la dezvoltarea comunei noastre în actualul plan cincinal şi în perspectivă" şi la ea au luat parte 23 de tineri. De data aceasta lectorul universitar Abdula Cherim a evocat cîteva pagini din lupta şi munca tineretului din trecut pentru înfăptuirea revoluţiei socialiste şi refacerea economică a ţării, subliniind în continuare grija partidului pentru crearea unor condiţii optime de viaţă şi studiu. Acestor condiţii tineretul trebuie să le răspundă prin rezultate cît mai bune în muncă, prin abnegaţie şi dăruire — aceasta a fost tema intervenţiei următoare susţinută de tovarăşul Bicu Alexandru, directorul căminului cultural. Tineretul din Comana — a arătat apoi Nicolae Cioroveanu — secretarul comitetului comunal U.T.C. — înţelege să participe în mod concret la dezvoltarea localităţii. Dar, mai există şi excepţii... Cei înscrişi în continuare la cuvînt au făcut propuneri concrete privind antrenarea la muncă a acelor tineri care nu-şi găsesc încă o preocupare, care nici nu studiază, nici nu muncesc. Au fost stabilite astfel măsurile cele mai potrivite : atragerea lor în secţiile anexă ale C.A.P., calificarea la locul de muncă, alături de alţi tineri angajaţi în diferite fabrici, pregătirea tehnică în cadrul atelierului şcolar sau pe lîngă secţia S.M.A. Organizate în mod diferenţiat, cele două acţiuni s-au adresat unor categorii de oameni diferite ca vîrstă, pregătire şi preocupări, ridicînd în faţa fiecăreia acele probleme care le preocupă mai mult, dovedind cu prisosinţă că nu se face o despărţire între munca politică şi cea cultural-educativă, socotindu-se activitatea cultural-educativă de masă ca parte integrantă a muncii politice. Succesul principal al activităţilor pe microgrupuri cred că a constat în aceea că, fără a teoretiza prea mult, intervenţia oaspeţilor tiu a avut alt scop decit să ridice probleme care au fost apoi rezolvate, în mod firesc, de către participanţi, stabilindu-se şi măsuri concrete, pe oameni, acestea nu impuse de cineva din afară, ci izvorîte din necesităţile proprii ale microgrupului. Evident că astfel de activităţi nu exclud, ci presupun şi acţiuni mai ample, cu caracter cultural-educativ, aşa cum putem da ca exemplu, în aceeaşi comună, recitalul poetic: „Omagiu adus anilor de aur“, organizat la căminul cultural de către tovarăşul Pădureanu Alexandru — bibliotecarul comunal, Doina Căuş — profesoară, Marin Socol — învăţător, cu sprijinul comitetului comunal U.T.C. şi al unui grup de recitatori şi solişti ai căminului cultural, care au pregătit şi prezentat un program de peste o oră pe marginea unor versuri închinate patriei şi partidului de poeţii : Cherohe Theodorescu, N. Tăutu, Otilia Cazimir şi alţii. Sălile căminului cultural sunt adesea pline şi în satele componente, cînd formaţiile artistice reunite prezintă programe bine organizate. La o astfel de acţiune am luat parte în satul Grădiştea, în noul local al căminului cultural, şi la succesul ei şi-au adus contribuţia artişti amatori din satele Falaştoaca, Vlad Ţepeş, Comana, Budeni şi Grădiştea. Evidenţiam grupul Vocal din satul Falaştoaca, în interpretarea căruia am ascultat melodii alcătuind un repertoriu bine gîndit : „Trei culori“, „Drag pămînt românesc“, „Toamna la cules de vie" şi „Mi-e dor”. Au fost aplaudaţi de spectatori soliştii vocali : Florica Ivan, Alexandrina Stoicea, duetul : Florica Dragomir şi Nicolae Florian, acordeoniştii Tudor Dobrică, Gheorghe Stavrache, Eugen Matei şi Petruţa Badea. Multe aplauze au cules şi dansatorii, precum şi orchestra de muzică uşoară. Toate acestea dovedesc modul cum se poate îmbina armonios activitatea pe microgrupuri cu manifestări de amploare care nu trebuie să lipsească de la căminul cultural în zilele de sărbătoare ION C. ŞTEFAN ACŢIUNI EDUCATIVE CONCRETE ŞI DIFERENŢIATE CU MICROGRUPURILE DE CETĂŢENI STEAGUL ROŞU Ce ştie primarul despre activitatea tinerilor din Sintem la Data. Aşteptăm în faţa consiliului popular pe Ion Cioacă secretarul comunal al U.T.C. Aflind despre sosirea noastră în comună, preşedintele consiliului popular, Ion Pircălabu, ne invită in biroul său. Se înfiripă o discuţie. Aflăm cu acest prilej cîteva lucruri despre comuna Daiab prezent, se lucrează la aplicarea schiţei de sistematizare. Peste puţin ,timp va începe construcţia dispensarului uman. La 24 septembrie a fost dat in folosinţă şi localul şcolii din Plopşoru. Lucrarea trebuia încheiată la 15 septembrie dar I.C.P.G.I. Giurgiu a mai întîrziat cu 10 zile. Pînă la sosirea secretarului U.T C. il rugăm pe tovarăşul Ion Pircălabu, să ne vorbească şi despre activitatea tinerilor din comună. — — In perioada de vară tinerii şi-au adus contribuţia la recoltatul păioaselor şi la pregătirea terenului pentru culturile duble succesive. Mobilizaţi de comitetul U.T.C., tinerii au muncit permanent la înfrumuseţarea comunei. Parcul Tineretului de lingă calea ferată şi întreţinerea spaţiilor verzi din zona şoselei Bucureşti—Giurgiu au fost principalele obiective ale tinerilor din ÎNSEMNĂRI comună. Recent, cu ajutorul uteciştilor, am pregătit terenul pentru plantarea răsadului de panseluţe, nu mă uita, şi părăluţe. In fiecare sat al comunei există terenuri sportive. Acum două săptămini la Plopşoru tinerii au terminat amenajarea terenului de fotbal. Ei pot să facă multe lucruri frumoase, atunci când sunt înţeleşi şi ajutaţi la timp. Am continuat discuţia despre activi comuni tatea uteciştilor cu secretarul lor Ion Cioacă. Acesta ne-a vorbit despre îndeplinirea angajamentului la acţiunile de muncă patriotică. Au fost strînse 400 kg. griu din spice. 200 kg. de coreandru. S-au colectat 2.000 kg. fier vechi. S-a strîns şi ceva hîrtie dar D.C.A.-ul nu o primeşte decit după 1 octombrie. Aşa au ei plan. Acum tinerii sunt mobilizaţi la lucrările campaniei de toamnai, în special la recoltat. Pină aici toate bune. Mai rămine un... dar. Nici preşedintele consiliului popular şi nici secretarul U.T.C. nu ne-au vorbit nimic despre acţiunea tinerilor privind introducerea micii mecanizări in sectorul zootehnic al C.A.P. Daia. Ştiam că uteciştii de aici, ajutaţi de tinerii din Şantierul Naval Giurgiu, s-au angajat să introducă adăpători automate. Să fi rămas această acţiune in faza de proiect ? C. B. Manifestări Comisia judeţeană de Cruce Roşie a iniţiat în ultima perioadă numeroase acţiuni educativ-sanitare la care au fost antrenaţi mii şi mii de cetăţeni. Iată succint numai două dintre acestea. Manifestări bogate în continut au avut loc în multe localităţi rurale. La staţiile de educativ-sanitare radioficare din Fierbinţi, Crevedia, Snagov, Ciocăneşti au fost prezentate teme educativsanitare imprimate pe discuri, precum şi răspunsuri la unele întrebări puse de cetăţeni. Cadrele medicale din aceste localităţi au organizat conferinţe şi expuneri pe diferite teme privind igiena locuinţelor, educarea copiilor, prevenirea îmbolnăvirilor etc. Cu sprijinul Direcţiei sanitare judeţene comisiile de Cruce Roşie din comunele amintite au prezentat cicluri de filme educativsanitare, în zilele următoare la Olteniţa şi Hotarele vor fi iniţiate acţiuni de sporire a numărului donatorilor onorifici de singe. CURIER STAICU P. din comuna Adîncata. Lucrătorii retribuiţi pe bază de cotă procentuală (remizieri) sunt consideraţi angajaţi în sensul Codului muncii dacă desfăşoară o activitate cu caracter permanent, sunt supuşi programului de lucru prevăzut pentru angajaţii retribuiţi pe baza de salariu tarifar în activităţi similare sau îndeplinesc sarcini de desfacere, de achiziţii, încasări sau prestaţii, în volum egal cu cele stabilite pentru angajaţii retribuiţi pe bază de salariu tarifar în activităţi similare şi sunt supuşi pe tot timpul lucrului, normelor stabilite prin regulamentul de ordine interioară. Nu are calitatea de angajat personalul remunerat pe bază de tarife. Drepturile personalului retribuit pe bază de cotă procentuală (pensie, ajutor material în cazul îmbolnăvirii, indemnizaţia pentru Concediul de odihnă, alocaţia de stat pentru copii etc.) se stabilesc în raport de salariul tarifar de calcul şi nu de retribuţia cuvenită în raport cu volumul vînzărilor (ori achiziţiilor sau Serviciilor prestate). CONSTANŢA C. din comuna Frăsinet : Tatăl copilului născut în afara căscătoriei nu poate fi obligat să recunoască copilul. Organele JURIDIC cărora v-aţi adresat pot, fireşte, să încerce să-l lămurească, să-i arate că este de datoria lui morală de a recunoaşte copilul, dar nu-l pot constrînge să facă acest lucru. Refuzul tatălui de a recunoaşte copilul nu înseamnă, însă, că acesta este lăsat la discreţia, la bunul plac al tatălui. Mama este îndreptăţită să se adreseze judecătoriei cu cererea de stabilire a paternităţii. Este bine să reţineţi că cererea o puteţi face numai în termen de un an de la naşterea copilului, în cazul în care mama convieţuieşte cu pretinsul tată ori dacă acesta a dat copilului întreţinere, cererea se poate introduce în termen de un an de la data cînd au încetat aceste situaţii. Stabilindu-se paternitatea pe această cale, tatăl poate fi obligat la plata pensiei de întreţinere. NECULAI, din comuna Mihai Bravu. Pensia de urmaş se plăteşte soţiei numai dacă aceasta nu este salariată sau nu are surse de trai din exercitarea unei profesii. Din moment ce aţi luat servici, s-a procedat legal reducîndu-se pensia de urmaş numai la cota cuvenită copiilor. FLORIAN ST. din Giurgiu. Indemnizaţia pentru muncă nenormată este plătită pentru munca prestată de salariat peste programul de lucru în zilele lucrătoare. Dacă aceata prestează muncă în zilele nelucrătoare i se cuvin drepturile prevăzute de art. 39/1 din Codul muncii. Salariatul care primeşte indemnizaţia de muncă nenormată poate beneficia de aceasta şi pe timpul delegării dacă sarcinile specifice implică menţinerea programului de muncă peste timpul normal. El are dreptul să primească atît indemnizaţia de muncă nenormată cît şi diurna. AUREL ST. din Olteniţa : In cazul în care ambii soţi sunt salariaţi, reducerea de 30 la sută a impozitului pe salariu pentru că au în îngrijire mai mult de trei persoane se acordă numai unuia dintre ei la alegerea lor. Reducerea se acordă indiferent de cuantumul salariului celuilalt soţ. ALEXANDRU MIHAILESCU din Giurgiu şi DUMITRU PETRE din comuna Valea Dragului. In cazul întreruperii concediului pentru unul dintre motivele prevăzute în art. 13 şi 14 din Legea nr. 2611967, Indemnizaţia nu se restituie, ci se regularizează în raport cu salariul cuvenit pentru zilele lucrate după întreruperea concediului. Cînd se efectuează restul de concediu, se calculează indemnizația cuvenită pentru zilele restante. S. MARINESCU ŞI DE LA CAPĂT Mai multe televizoare decit aparate de radio Ministerul federal al poştelor şi telecomunicaţiilor a informat că la data de 31 martie 1972 existau în Cehoslovacia 3.247.440 abonaţi la televiziune. Această cifră depăşeşte cu 100 000 numărul de abonaţi la radiodifuziune, dacă nu se ţine seama de radiodifuziunea prin fir (reţeaua de difuzoare). Caz natural in Arctica ? „Permafrostul“ (solul îngheţat în tot cursul anului) din zona arctică a Canadei ar putea conţine gaze naturale sub o formă fizico-chimică specială. Conform opiniei prof. Stan Miller de la Universitatea din California, în anumite condiţii de temperatură şi presiune, molecula de apă cristalizată se dilată formînd o adevărată „cuşcă“ în interiorul căreia pot fi incluse moleculele de hidrocarburi. Acest gen de amestec existent în gheţurile Arcticii ar putea cuprinde pînă la 20 la sută gaz natural. Transmite... cega O nouă metodă de studiere a vieţii peştilor este folosită de savanţii sovietici. Emiţătoare miniaturale de ultrasunete sunt introduse în stomacurile peştilor prinşi, după care ei sunt aruncaţi înapoi în apă. Receptoare puternice prind semnalele emiţătoarelor, permiţînd şalupei de observaţie să urmeze cu stricteţe drumul parcurs de peşte. Simultan se înregistrează contururile fundului şi se stabileşte în ce măsură apa are suficientă hrană pentru peşti. Prelucrarea datelor obţinute în acest fel va permite oamenilor de ştiinţă să studieze în amănunţime comportamentul diferitelor specii de peşti. Analiza va permite, la rîndul ei, să se creeze în rîurile şi fluviile, pe care omul le modelează după gustul său, condiţii favorabile pentru înmulţirea peştilor. Cartoteca electronică in loc de cheie Folosirea unei chei pentru deschiderea uşii va deveni în curînd demodată. în viitor, uşile vor fi comandate electronic, graţie codului magnetic imprimat pe o cartotecă din material plastic asemănătoare cu cartotecile de credit. Dispozitivul de zăvoriă recunoaşte codul magnetic şi declanşează deschiderea uşii. Acest dispozitiv se află pe piaţă în Statele Unite. Preţul de vînzare este de aproximativ 1500 de franci, dar el poate fi de 100 de ori mai mare dacă complexitatea codului şi numărul de uşi care pot fi deschise sunt mai ridicate. Oceanul — furnizor de combustibil ! Straturile sedimentare din ocean tăinuiesc rezerve foarte mari de gaze naturale combustibile. Aceasta este opinia lui Iuri Makogon de la Institutul industriei petrochimice și gazelor din Moscova. La o temperatură apropiată de 0 și la o presiune de la cîteva zeci la cîteva sute de atmosfere, apa absoarbe cu aviditate gazele naturale formind hidraţi. Procesul este reversibil. De îndată ce scade presiunea sau se ridică temperatura, hidraţii se distrug, degajînd impetuos gaze. Studiind procesele de formare a hidraţilor în condiţii naturale şi modelîndu-le în laboratorul din sus-amintitul institut, Makogon a ajuns la concluzia că nu numai în zonele îngheţului veşnic (aşa cum considerau în trecut oamenii de ştiinţă) ci şi în rocile sedimentare din ocean există condiţii prielnice pentru astfel de formațiuni naturale. Descoperirea unei pile atomice naturale Prezentînd Academiei de Ştiinţe rezultatul cercetărilor întreprinse in mina de uraniu Oklo din Gabon, Francis Perrin, fost înalt comisar la Comisariatul pentru energia atomică şi profesor la College de France, a afirmat că în acel zăcămînt uranifer a funcţionat, în urmă cu cîteva sute de milioane de ani, o pilă atomică care s-a format în mod natural. Reacţia în lanţ, autoîntreţinută, a acestei „pile preistorice“, s-a produs în zăcămintele de uraniu unde uraniul 235 avea o concentraţie de 3 la sută, cu alte cuvinte chiar concentraţia combustibilului nuclear utilizat astăzi într-o serie de reactoare atomice. Funcţionarea acestei „pile fosile“ a încetat în mod natural, după ce concentraţia minereului de uraniu 235 a devenit insuficientă pentru a alcătui masa critică necesară reacţiei în lanţ. Această pilă atomică naturală a fost descoperită după ce s-a efectuat analiza compoziţiei minereului de uraniu provenind de la mina Oklo, compoziţie care nu părea „normală“. In vreme ce pînă în prezent, toate minereurile de uraniu din lume, inclusiv eşantioanele aduse de pe Lună de către astronauţii misiunii „Apollo“, prezentau invariabil o concentraţie de uraniu 235 egală cu 0,720 la sută, la Oklo această concentraţie se situa între 0,621 la sută, 0,640 la sută şi, in anumite cazuri, 0,730 la sută. Pentru a explica această anomalie au fost avansate două ipoteze: fie o separare izotopică care s-ar fi produs natural în cursul secolelor, fie o reacţie in lanţ. Analiza chimică a mostrelor de minereu de la Oklo a dus la descoperireaunor elemente a căror compoziţie izotopică corespundea perfect celei care se găseşte în produsele de fisiune, astfel încît a fost reţinută cea de-a doua ipoteză. Jean-Paul Pfiffelmann, Inginer geolog la Compania minelor de uraniu de la Franceville (Gabon), a furnizat noi amănunte de ordin tehnic privind descoperirea unei pile atomice naturale, care a funcţionat în urmă cu cîteva sute de milioane de ani, în mina de uraniu Oklo, de lîngă localitatea amintită. El a precizat, astfel, că terenurile unde se găsea „pila preistorică“ erau formate din gresie obişnuită şi nu prezentau nici o particularitate, fiind nevoie, prin urmare, de un ansamblu cu totul deosebit de condiţii favorabile pentru declanşarea reacţiei in lanţ. Exploatarea uraniului din zona minei de la Oklo a fost întreruptă pe mai multe sute de metri pătraţi în vederea unor noi cercetări asupra condiţiilor in care s-a format pila atomică naturală.