Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-01-15 / nr. 10

nu mai fac o secta a parte politica, ca se contopesc în marele partid al lui Brătianu şi îşi propun să declare în camera, că de aici înainte au de cap în politică pe d. 1611 Brătianu, e! zişi odată liberi şi independenţi, primesc de cap şi generalisai în politică!... Dar d. Neculai Ionescu cum rămâne ? —Neculai Ionescu, strigă Primarul rural de la Dobrovaţ, dinpreună cu as­sociaţii seu, arendaşul acestei moşii. Ionescu, nu este om politic!... Ei au compromis pe fracţiune în tote ocaziu­­nile ! ............................................................ Şi astfel eu, singurul om care arunca un lustru prin talentul şi dezinteresarea sa de putere, Neculai Ionescu, este desa­­probat de o clică de omeni care s'au aruncat asupra dregătoriilor din Mol­dova ca nişte desperaţi, dînd foc şi pa­ra la tot ce nu face parte din clica lor. Şi pentru ce o fac­ul acesta ? Pentru ca să’şi acopere nulitatea lor politică, şi să nu scape puterea de ca­re s’a înfruptat în Moldova, el astăzi de frică se pun sub tutela Bratianu- Rosetti, ca aşa să dee a înţelege lu­­mea că Brătianu-Rosetti dimpreună cu denşi au făcut ca România să fie sti­mată de lume, şi în consecinţă rădica­tă la rangul de stat liber şi indepen­dent ! Leală şi frumosa este acesta purtare ? Astăzi punem numai întrebarea, şi în numerile nostre viitore vom analiza mai deaproape cine sunt aceşti omeni puţini, de tot puţini la numer !... sevii DIN STRĂINĂTATE. Italia. In şedinţa de la 16 (4) Ianu­arie Senatului, prezidentul şi d. Depretis au exprimat în cuvinte forte mişcătore ne­norocirea care au lovit pe Italia. D. De­pretis au adaos că singura mîngăiere a ţerei este regele Humbert, care va continua politica cea înţeleptă a lui Victor Emanuel. Ei au anunţat că ministerul ş’au dat di­­misiunea, dar că toţi Miniştrii au fost con­firmaţi în funcţiunile lor de cătră noul rege. Senatul au adoptat o moţiune prin care ia doliu pentru şese luni şi-şi suspendă şe­dinţele sale pănă la 1 fevruarie. In Camera Deputaţilor, d. Depretis au făcut declaraţiunî identice cu acelea din Senat. —Cardinalul Canossa, episcopul Vero­­neî, într’o scrisoare adresata prefectului a­­cestui oraş, zice că, în semnul durere! ca­re au lovit patria italiană prin moartea re­gelui Victor-Emanuel, au ordonat ca în toate bisericele oraşului să se tragă clo­potele tuturor bisericelor în timp de 10 minunte, spre a se invita cetăţenii de a se ruga pentru sufletul augustului reposat. —Archiepiscopul de Turin anunţă moar­tea lui Victor-Emanuel într'o lungă scri­soare pastorală plină de dovezi de afecţiune şi de regrete pentru Regele defunct. El zice că dacă vre-o dată un suveran s’au coborît în mormînt plîns de poporul seu, acest suveran este,de sigur Victor Emanuel, a caruia pierdere este de toţi cu drept cu­­vînt deplînsă, ca una din cele mai infri­­coşate calamităţi publice. Ceremonia funerară a regelui Victor-E­manuel s'au făcut, în ziua de 17 (5) ia­nuarie. Pe la 10 oare convoiul funebru au părăsit Quirinalul şi au ajuns la Panteon la o oară şi un patrar. Ducele de Aosta urma secrnul. Toate notabilităţile politice streine şi deputaţiunile marilor corpuri po­litice ale statului faceau parte din convoiul funebru. Mulţimea poporului era imensă şi spectaculul emoţionător. —Panteon­­, unde vor repoza rămăşiţile mortale ale lui Victor-Emanuel, este unul din monumentele, cele mai frumose, mai splendide şi mai bine păstrate din toate mo­numentele Romei vechi, sub diferite şi futile pretec­te pe cetăţean de a­cest drept, ar atinge făţiş la o libertate garantată solemn de Constituţiunea ţăreî. Primarul actual, model de scrupulositate şi vir­tute civică, vrînd să vede a rem­îne cu deseverşire împacat cu conştiinţa sa de fracţionist prin exce­linţă, ar fi dispozat, să zice, a nu fi înscrişi în lis­tele electorale decit: 1) . Toţi confraţii d-sale în credinţi politice, şi 2) . Toţi ceilalţi alegători căroră duhul sfînt a­­rătîndulise prin vis şi vestindu’i că d. primar iau ecsoftisit din listele electorale, facîndu’i să dispare ca meteorii d-lui Ventura, ar veni şi ar persista să reclame reintegrarea în drepturile lor de ale­gători. D’aci încolo poarta de aur a paradisului electo­ral remnine închisă pentru top profanii nefracţio­­niştî, sau recalcitranţi cu privire la personagiurile formind grupul fracţiei slobode şi nead­unate. Sistemul acesta fiind sui gnneris 11 recomendăm admiraţiunel, oilor rătăcite a le fracţiune!, cari deşertaseră de la muma-turmă şi cari să reîntorc astăzi în sinul acestui grup, numai pentru câ el le pote procura, stele, funcţii înalte şi sergenţi la portă. STEAUA ROMÂNIEI.________ |/r * * * Din cauza acestor deşertăciuni, cîte sentimente bune nu amuţesc, cîte simpatii şi legături de prie­­tinie nu se răcesc, cîte jurăminte şi cuvinte de o­nore nu se calcă, cîte datorii de recunoştinţă nu se nesocotesc ! Inima omului este cîte o dată un chaos atît de negru şi vast, îneît fibrile simţirilor cari cată să’l distingă dintre celelalte animale devin imposibile de găsit prin acel întuneric. Slut apoi şi fiinţa de acele mici la suflet cari să cred croiţi a deveni omeni mari, dacă îşi înlocu­iesc inima şi conştiinţa lor prin un fel de marfă care o scot la mezat şi o hared­litesc asupra celui care dă un mal folositor preţ. Mizeriei vulgare, încă i s’ar permite pote o a­­semine linie de conduită, căci ar putea aduce Intru desvinovăţirea sa forţa, majoră, unei frunţi Insă, In poziţiune de a sta totdeauna ridicată sus, nici o dată ! . .­­ . Pe astfel de Mazzini en robe de chambre, omul leal, franc, conştiincios şi mare la suflet, 11 despre­­ţuieşte ; căci măririle ce el obţin prin caracterul lor, le pun pe frunte firma despreţului. SCIRI DIN ŢARĂ. M­onitorul spune că d. I. Bălăceanu, a­­gentul diplomatic al României la Viena, au fost trimis în misiune extraordinară la Roma, unde au reprezentat pe M. S. Dom­nitorul la înmormîntarea M. S. regelui Vic­tor-Emanuel. Circulaţia poştală între Câmpina şi Pre­deal este întreruptă din cauza marei can­tităţi de zăpadă ce au că­tat. România liberă face cunoscut că d. Stancovici, bancher al căruia cantor din Gabroveni iau fost jăfuit de suma de 160.000 lei, au pus un premiu de 10.000 lei pentru cel ce va descoperi pe autorii furtului. Dar iată-ne d­in simpli cronicari, deveniţi criti­cii caracterului şi inimei omeneşti , cerem pentru acesta mii de scuze lectorilor noştri­. * * * —Domnule, cum Înţelegi d-ta tovărăşia la mo­şie, a d-lor deputaţi X şi Y, carii, unul de şi fur­­nişor de băuturi spirtose are stare, pe cînd cela­lalt n’are alt­ceva declt un condeift ș’o limbă cu vlrful galben ? Întreba un naiv cetățean de al noș­tri­ pe un amic al seu. Nimic mai simplu, respunse cel întrebat ; to­vărășia este forte dreapta căci, pe cînd d. X cule­ge ceea ce samînă d. Y. la moșie, acest din urmă beneficiază din recolta politică a celui dintăifi. — Sermană țară! Mercur.

Next