Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-01-15 / nr. 10
nu mai fac o secta a parte politica, ca se contopesc în marele partid al lui Brătianu şi îşi propun să declare în camera, că de aici înainte au de cap în politică pe d. 1611 Brătianu, e! zişi odată liberi şi independenţi, primesc de cap şi generalisai în politică!... Dar d. Neculai Ionescu cum rămâne ? —Neculai Ionescu, strigă Primarul rural de la Dobrovaţ, dinpreună cu associaţii seu, arendaşul acestei moşii. Ionescu, nu este om politic!... Ei au compromis pe fracţiune în tote ocaziunile ! ............................................................ Şi astfel eu, singurul om care arunca un lustru prin talentul şi dezinteresarea sa de putere, Neculai Ionescu, este desaprobat de o clică de omeni care s'au aruncat asupra dregătoriilor din Moldova ca nişte desperaţi, dînd foc şi para la tot ce nu face parte din clica lor. Şi pentru ce o facul acesta ? Pentru ca să’şi acopere nulitatea lor politică, şi să nu scape puterea de care s’a înfruptat în Moldova, el astăzi de frică se pun sub tutela Bratianu- Rosetti, ca aşa să dee a înţelege lumea că Brătianu-Rosetti dimpreună cu denşi au făcut ca România să fie stimată de lume, şi în consecinţă rădicată la rangul de stat liber şi independent ! Leală şi frumosa este acesta purtare ? Astăzi punem numai întrebarea, şi în numerile nostre viitore vom analiza mai deaproape cine sunt aceşti omeni puţini, de tot puţini la numer !... sevii DIN STRĂINĂTATE. Italia. In şedinţa de la 16 (4) Ianuarie Senatului, prezidentul şi d. Depretis au exprimat în cuvinte forte mişcătore nenorocirea care au lovit pe Italia. D. Depretis au adaos că singura mîngăiere a ţerei este regele Humbert, care va continua politica cea înţeleptă a lui Victor Emanuel. Ei au anunţat că ministerul ş’au dat dimisiunea, dar că toţi Miniştrii au fost confirmaţi în funcţiunile lor de cătră noul rege. Senatul au adoptat o moţiune prin care ia doliu pentru şese luni şi-şi suspendă şedinţele sale pănă la 1 fevruarie. In Camera Deputaţilor, d. Depretis au făcut declaraţiunî identice cu acelea din Senat. —Cardinalul Canossa, episcopul Veroneî, într’o scrisoare adresata prefectului acestui oraş, zice că, în semnul durere! care au lovit patria italiană prin moartea regelui Victor-Emanuel, au ordonat ca în toate bisericele oraşului să se tragă clopotele tuturor bisericelor în timp de 10 minunte, spre a se invita cetăţenii de a se ruga pentru sufletul augustului reposat. —Archiepiscopul de Turin anunţă moartea lui Victor-Emanuel într'o lungă scrisoare pastorală plină de dovezi de afecţiune şi de regrete pentru Regele defunct. El zice că dacă vre-o dată un suveran s’au coborît în mormînt plîns de poporul seu, acest suveran este,de sigur Victor Emanuel, a caruia pierdere este de toţi cu drept cuvînt deplînsă, ca una din cele mai infricoşate calamităţi publice. Ceremonia funerară a regelui Victor-Emanuel s'au făcut, în ziua de 17 (5) ianuarie. Pe la 10 oare convoiul funebru au părăsit Quirinalul şi au ajuns la Panteon la o oară şi un patrar. Ducele de Aosta urma secrnul. Toate notabilităţile politice streine şi deputaţiunile marilor corpuri politice ale statului faceau parte din convoiul funebru. Mulţimea poporului era imensă şi spectaculul emoţionător. —Panteon, unde vor repoza rămăşiţile mortale ale lui Victor-Emanuel, este unul din monumentele, cele mai frumose, mai splendide şi mai bine păstrate din toate monumentele Romei vechi, sub diferite şi futile pretecte pe cetăţean de acest drept, ar atinge făţiş la o libertate garantată solemn de Constituţiunea ţăreî. Primarul actual, model de scrupulositate şi virtute civică, vrînd să vede a remîne cu deseverşire împacat cu conştiinţa sa de fracţionist prin excelinţă, ar fi dispozat, să zice, a nu fi înscrişi în listele electorale decit: 1) . Toţi confraţii d-sale în credinţi politice, şi 2) . Toţi ceilalţi alegători căroră duhul sfînt arătîndulise prin vis şi vestindu’i că d. primar iau ecsoftisit din listele electorale, facîndu’i să dispare ca meteorii d-lui Ventura, ar veni şi ar persista să reclame reintegrarea în drepturile lor de alegători. D’aci încolo poarta de aur a paradisului electoral remnine închisă pentru top profanii nefracţioniştî, sau recalcitranţi cu privire la personagiurile formind grupul fracţiei slobode şi neadunate. Sistemul acesta fiind sui gnneris 11 recomendăm admiraţiunel, oilor rătăcite a le fracţiune!, cari deşertaseră de la muma-turmă şi cari să reîntorc astăzi în sinul acestui grup, numai pentru câ el le pote procura, stele, funcţii înalte şi sergenţi la portă. STEAUA ROMÂNIEI.________ |/r * * * Din cauza acestor deşertăciuni, cîte sentimente bune nu amuţesc, cîte simpatii şi legături de prietinie nu se răcesc, cîte jurăminte şi cuvinte de onore nu se calcă, cîte datorii de recunoştinţă nu se nesocotesc ! Inima omului este cîte o dată un chaos atît de negru şi vast, îneît fibrile simţirilor cari cată să’l distingă dintre celelalte animale devin imposibile de găsit prin acel întuneric. Slut apoi şi fiinţa de acele mici la suflet cari să cred croiţi a deveni omeni mari, dacă îşi înlocuiesc inima şi conştiinţa lor prin un fel de marfă care o scot la mezat şi o haredlitesc asupra celui care dă un mal folositor preţ. Mizeriei vulgare, încă i s’ar permite pote o asemine linie de conduită, căci ar putea aduce Intru desvinovăţirea sa forţa, majoră, unei frunţi Insă, In poziţiune de a sta totdeauna ridicată sus, nici o dată ! . . . Pe astfel de Mazzini en robe de chambre, omul leal, franc, conştiincios şi mare la suflet, 11 despreţuieşte ; căci măririle ce el obţin prin caracterul lor, le pun pe frunte firma despreţului. SCIRI DIN ŢARĂ. Monitorul spune că d. I. Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, au fost trimis în misiune extraordinară la Roma, unde au reprezentat pe M. S. Domnitorul la înmormîntarea M. S. regelui Victor-Emanuel. Circulaţia poştală între Câmpina şi Predeal este întreruptă din cauza marei cantităţi de zăpadă ce au cătat. România liberă face cunoscut că d. Stancovici, bancher al căruia cantor din Gabroveni iau fost jăfuit de suma de 160.000 lei, au pus un premiu de 10.000 lei pentru cel ce va descoperi pe autorii furtului. Dar iată-ne din simpli cronicari, deveniţi criticii caracterului şi inimei omeneşti , cerem pentru acesta mii de scuze lectorilor noştri. * * * —Domnule, cum Înţelegi d-ta tovărăşia la moşie, a d-lor deputaţi X şi Y, carii, unul de şi furnişor de băuturi spirtose are stare, pe cînd celalalt n’are altceva declt un condeift ș’o limbă cu vlrful galben ? Întreba un naiv cetățean de al noștri pe un amic al seu. Nimic mai simplu, respunse cel întrebat ; tovărășia este forte dreapta căci, pe cînd d. X culege ceea ce samînă d. Y. la moșie, acest din urmă beneficiază din recolta politică a celui dintăifi. — Sermană țară! Mercur.