Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-06-10 / nr. 128
* - i;. - • j • , • .J; • * , ■ r . -stantinopoîe că 1 5,000 Ruși au venit de la Ode’sn, la San-Stefano. Rușii voesc să ocupe puternic 6 ' 1 • -Sumla. i jiilii în'. . v-, iî-f-.tii• _ irlLiJt; o.i •u.-i-iin M. 1 .11110.') Ti; h 'Y, nri In laș!, un an .................................... 241e! Trel lira!...................................................1 '• j ’ Pentru străinătate se adaogă portul. »rn..inruVtî Redacțiunea si Administratiunea in Otelul die Europa, Strada Lăpușneau. Un eseroplar 10 bani ri io« r \u OOP- ul] 7.11.1 II. Rândul sau locuMn pagina IV . . . .15 ban! Inserțiile și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Sâmbăta io Iunie 1878. -no*J ,ioii~ifîi ifc’« ‘T, i: .u:e2'n«‘--j * jai uD*.!-B ,îoiui ioh‚ loDjBla oiiiml.: tn r· • •ro r.v ■•» A / 1 r~’ '”A am . A. A. mou fih iov j tjsvl' fe -'i ft r v an *1 7 înq »h il ; M ! O oI» ii *i 107 lui. q i.1 ** ;: if 'lu Anul 11. un no b oiru o riU .’ irh ■ 5 ■ » iH SERVICIUL TELEGRAFIC AL S TELEl II O (II A N I E I. (Agenta Havas). 'O lill O .‘.ii ti!*: ■■:■■■ 7 : eu. oi* ‘Mini!«')•) i ii mo r.l'viyj ui * Berlin,, 20 Iunie. —r, Principele moștenitor au primit ieri pe dr d. Brătianu şi Cogălniceanu. — Admiterea Qreciei.O congrus este sigură. Presidentul au depr^nit la cari, impunie şedinţe ,va asista Grecia. Convorbirile între delegaţii,Austriei, Angliei şi Rusiei continuă. Paris, 20 Iunie. — Astăzi s’au făcut la Longchamp revista care are loc in fie-care an; la ea au luat parte aprope 35.000 soldaţi. Mai mulţi o■riţepif stij-giui iqspţiţ pe. M^esalul Mac-^Iahon. tlfiîfet4-farliu* W lunict — Cungresul au hotăritr ieri ca Grecii să fie admisă cu vot consultativ la se.114 i/l re Tr r'fj ■ nf'Cp'1 te dintele in cari pe va trata chestiunea elenică. Congresiii au hotărit tot ieri ca Bulgaria sa fie impărţită in dolic pirovinţii , alta la nordul" Balcanilor1, numită Bulgaria" 'altă îă sbg, nuîmită probabil Rmielma Negocierile speciale intre delegaţii ruşi, englezi şi austifiaci, privitore la regimul politip,; la ajdipiuirjti'aţia jsj. (leliipitarea pr()yiuţiilorr(,bulgare, se urmeză in bune condiţiuni. Dacă nu se va pu■ i d ■ . •. r.. .r 1 ; cir nitjiut; :;r rq iii/n • tea statoripci până mine O înţelegere. intre negoţiatori, congresul nu se vă intrum de cit sîmbătă. * r r * r ■■ c ' { ' f [ , , * ‘. Bucuresci, 9 (21) Iunie. — Senatul şi cameră n’au ţinut ieri şedinţe. f ; • T v * r •. Berlin, 21 Iunie. — Delegaţii „Alianţei israelite“ din Frâiîcaau vizitat mai pe toţi plenipotenţiarii! FJ au intimpinat o primire favorabilă şi au arătat necesitatea de a i se stabili egalitatea cultelor in Romănia şi in noua Bulgarie. Rorna, 2 IunieZiarul „II Diritto“ constată că delegaţii Italiei vor^sprijini admisiunea. Greciei la congres. i q O I !■'! ■ • 1 0J(, -J) In cameră d. Covaletti anunţă o interpelare relativă la punerile locale dintre Rusia şi Anglia, publicate de cătră ziarul “Globul““. S’au dat instrucţiuni delegaţilor Italiei in privinţa admiterea la congres a Greciei şi a celoralalte state secundare. I , Londra, 21 Iunie. — „Times“, zice că Anglia şi Austria cer ca îndată după incheerea păcei, Ruşii să deşerte Bulgaria şi Turcii să ocupe Balcanii. De la împlinirea acestei cereri atîrnă succesul congresului. „Daily Telegraf“ primesce din Berlin următorea telegramă : „d. Brătianu negă că principele României ar ave intenţiunea de a abdica un caz cînd congresul ar sancţiona retrocesiunea Basarabiei.“ Aceluiași ziar i se telegrafieza din Berlin : „După o depeșă particulară din Constantinopole, o revolta contra Sultanului ar fi iminentă.“ Ziarului „Daily Jews“ i se comunică din Coii i. i imn').* .m'-'-ngm.»i ir.u -o e. a*. iași, 18 Iunie 1874. , )':gi!iO £i:n»ir. '• i, :·:• ( - : ! :*(!:· tir • =.-vi. Telegramele din Berlin, ce publicăm în fruntea feei, anunţă că congresul au hotărit alalta-ori ca Grecia să fie admisă spre a asista la deliberările adunarei europene din capitala Prdaieî, însă numai la acele şedinţe în cari se va disbate chestiunea e•t ■ y ■ n ( ■ # ; ■ ii îl lenică,, și numai cu vot consultativ. Atîta și nimic mai mult s’ar fi acordat Greciei, una, din națiunile însemnate ale peninsulei Pindo-Balcanice. Pe cînd Se face aceasta dreptate — fdrte mică, este adevărat, dar în calea tot e ceva, •Ui; \ . ([ f: . /r *JNTNI — națiunei eleniceți se anunță că cele-lalte state. c,a Serbia și .Muntenegrul, factori asemine importanți din aceasta vastă regiune, că Romănia chiar, aceasta țfiră care după Rusia ah făcut "cele mai mari sacrificii în resboiul trecut, pentru eliberarea poporelor creştine din Turcia, că nici Serbiei,zicem, nici Muntenegrului, şi nici chiar României, nu au să li facă,onorea de fali se deschide uşele salei în care delibereaza membrii areopagului european şispre a-şi spune plîngerile lor, spre a-şi apara interesele şi drepturile lor. De altă parte corespondentul berlinez al ziarului ,,Le Temps“, comunică veşti forte întristătore pentru sorta nostră a Românilor. „Austria,Jimb Pare a pârăsi complet pe Romănia. Odinioră, spun diplomaţii austriaci, Basarabia era considerată ca o stavilă contra Ruşilor ; dar ultimul resboiu au dovedit că aceasta stavilă nu servește la nimic. Austria, se intereseaza, pe lingă aceasta, din ce în ce mai puțin de chestiunea libertăței de plutire pe Dunărea,și ea începe a spune că acesta chestiune este mai importantă pentru Anglia decit pentru dînsa, pentru că mai iute corăbiile cari i ■ plutesc pe Dunărea în sus sunt încărcate cu productele manufacturelor englese. In sfirşit mai suntem ameikinţaţi, de a fi constrânşi f de cătră congres ca să dăm drepturi Israeliţilori, ginte,streină prin limbă, obiceiuri, religiune, costum, tradîţîuni5 " . „ deprinderi, prin totul, poporului nostru ca şi tuturor gintelor indo-germane. Se ştie, într’adever că ,,Alianţa israelită universală“ s’au pus să turbure, mările şi Kn. di îs ■ uscaturile, spre a face pe lume să creda că Israeliţii din România „sunt în prada ce■ v; ' .1 • miT # U r. lei mai crude prigoniri, că mai în fie• -ui ^ *•' P . . care an Europa este mișcata la istorisirea • I r 1 . f r # -resculelor, omorurilor, a jafurilor sau a isgonirilor în masa, a cărora victime sunt ei că la aceste violenți au venit să se mai adauga persecuțunea legala, cu un şir de legi, cari exclud pe jidani de la tote carierele liberale, şi de la numerose ramure de comerţ, legi cari-i împedică până şi în exerciţiul cultului lor religios, legi cari captă prin tote mijlocele posibile de a-i reduce la mizerie şi de a-i înjosi.“ Cu asemine plângeri, uneie mai neadevărate decit altele, sV au dus in capitala Germaniei, spre a le aşterne congresului, d. d. Netter şi Kalm, delegaţii „ Alianţei II • • ■ ( f ; *f • '• . r "r ' j »' » - f ( r/ i , • : rr, israilite“, şi au şi pregătit un memoriu in care se află nişte astfeliu de minciuni strigatore le cer, spre a di presentate congresului. Şi se ştie că deputaţiunile „Alianţei israelite“ au dobândit promisiuni de pe la diferiţii diplomaţi că vor fi susţinuţi în pretenţiile lor, de a capata completă egalitate civilă şi politică în România, Serbia, Muntenegru, ca şi în tote provinţiile Turciei. In asemine condiţiuni, cînd Romănia este ameninţiată de a vede răpindu-i-se o parte din pămîntul seu strămoşesc, cînd acestei Romănii, precum şi Serbiei, Muntenegrului, etc. se voesce a li se impune o rasa cu totul eterogenă, ca partaşă egală la tote bunurile naţionale, de cari nu se pot bucura decît pământenii; cînd nu este speranţă pentru niciuna din naţiunile băştinaşe ale peninsulei Balcanice de a li se da indestularea legitimă a dreptăţilor lor ; cînd unele puteri se arată cătră Rusia de o condescendenţă neiertată şi vanimatore în cel mai mare grad intereselor europene, păcei şi liniştei generale; în asemine condiţiuni, zicem, este cu putinţă ca din sinul areopagului de la Berlin să pota răsări arborele cel fructifer ăl păcei celei drepte, solide şi durabile1. Şi-l în-‘j ar: tonfuiiu. ANUNCIUEI