Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-14 / nr. 206
STEAUA ROMÂNIEI DIN ŢARĂ. — „Romanul“ află că comisiunea internaţională europeană pentru delimitarea Dobrogei îşi va începe lucrările in Silistra în ziua de 2 Noemvre viitor stil nou. — Acelaş ziar spune că ministrul instrucţiunei, recunoscând că in citeva licee clasele sînt prea numerose au hotărît să creeze cît se pote mai curînd clase divizionare, după cum cere legea, însărcinând pe profesorii titulari şi cu cursurile divizionare. Mesura este lăudabilă, însă ea trebue aplicată a se incepe şi la sculele primare, unde un singur invăţetor este însărcinat cu cîte doue clase şi cu un număr forte mare de copii aşa in cît învăţătorului celui mai bun este peste putinţă de a’şi împlini conştiincios datoria. Estragem din „Monitor“ următdrele discursuri ce s’au rostit cu ocasiunea solemnităţei de 8 Octomvre: D. Dumitrescu, locţiitorul de primar, întâmpina pe înălţimea Sa cu pâne şi sare, şi presentându’i o coronă de stejar, ’L salută, în numele oraşului, cu următorul discurs : „Măria Ta! Tunurile turcesci de la Vidin, Rusciuc şi Turtucai., făcut’au pe brava armată română să’şi părăsecă căminul, să încungiure Tronul, şi, având în cap pe Marele ei Căpitan, să alerge la fruntarie pentru apărarea moşiei Strămoşeşti, încercări grele, privaţiuni de tot felul, jertfe generose şi-au format vieţa ei departe de ai sei. Armata română sub brava conducere a Măriei Tale Regale, a luptat şi şi-a versat sângele cu atâta bărbăţie ca să asigure viitorul şi independenţa patriei. Ţara dar pote fi mândră de oşteani, care a reînviat fala numelui românesc, şi, desigur , va împleti cu drag cununa neuitărei „Prin eroismul armatei, îmbărbătată de curagiul şi devotamentul Marelui ei Căpitan. România a scăpat die năvălirea păgână şi a ajutat pe un popor vecin şi amic să’şi scuture catenele sclaviei, spre a se încălzi la scrbe libertăţei. „Griviţa, Rahova şi Smârdan, va spune mâne în etern trecătorilor vitejia poporului român, pe care nu -l cunoştea destul de bine nici streini. Aceste localităţi au arătat lumei că braţul care a purtat sapa, solo pe câmpul de onore, să porte, cu aceiaşi bărbăţie, şi arma, sburând, sau la victorie, sau la morte. Oasteaşi-a împlinit cu abnegaţiune datoria. Sângele fraţilor noştrii remaşi pe câmpul de luptă, va fi o dovadă neperitore, de purtarea Românului in acest cumplit resboiu ; şi printr’o generosa hotărîre, el a făcut ca nisce locuri, aprope necumscute, să dobândească un renume in posteritate şi să fie teatrul gloriei nostre. „După o lungă despărţire, in care ţara a urmat cu dor pe armata şi Căpitanul ei, vitejii României, reintorcânduse astăzi in capitală, salutăm cu recunoscinţă, respect şi devotament. „Să trăiţi Măria Vostră Regală.—Să trăiască Măria Sa Donmna. — Să trăiască brava oştire Română !“ D. Ministru de interne, in numele deleaţilor tuturor judeţelor, rosti cuvintele urmatoare : „România prin intr’adinşi delegaţi din tote judeţele, salută cu respect, cu iubire şi devotament pe viteaza armată şi eroicul ei Căpitan. „Să trăesci Măria Ta ! — Să trăescă Măria Sa Domna !“ După ce delegaţii facultăţilor, liceelor, scelelor secundare şi primare de fete, şi diferitele societăţi naţionale şi străine, pronuncind fiecare câte un discurs bine simţit, şi după ce au oferit Măriei Sale Regale buchete şi corone de flori, Prea înălţatul nostru Domn, cu un glas înalt şi tare rosti următorele cuvinte, cari produseră în toţi asistenţii un frământ de entusiasm : „Dragostea şi bucuria cu care capitala şi ţara întreaga, pun delegaţii sei, primesce astăzi armata, este cea mai frumosă resplătire pentru tot ce ea a răbdat pe câmpiile din Bulgaria. „In numele bravilor oşteni, vă mulţumesc din totă inima pentru strălucita intimpinare ce le faceţi şi pentru cuvintele pline de patriotism ce ne-aţi adresat. «Da ! mândră pote fi ţera de fii sei. Cu incredere au mers la luptă, ca voinici s’au intors. De aci înainte fie liniştită scumpa nostră patrie : un popor careşi-a vărsat sângele pentru independinţa sa, cu eroism va lupta ca să întărască şi să trăescă iubita nostră Românie de sine stătătore.„ —MM. LI. Regale, Domnul şi Doamna, au binevoit să invite Marţia trecută la o masă la Cotroceni pe toţi răniţii ce se aflau in capitală. In timpul ospăţului MM. L. sau intreţinut cu fie-care soldat in parte, ascultând cu interes episodele şi circumstanţele in cari au căcut soldaţii pe câmpul de luptă. Cu acea ocazie M. S. Domnul a binevoit a mai împărţi decoraţiuni, soldaţilor cari nu primise. Răniţii au plecat incăntaţi şi cu o suvenire frumosa din acea seară. — Aflăm că secretarul general al ministerului de finanţe ar fi plecat la Turcia, ca să culeagă notiţe asupra naturii impositelor din Dobrogia. — Lunia trecută, 9 Octomvre la orele 8 seara, M. S. R. Domnitorul, a prezidat şedinţa consiliului superior al armatei, care s’a ţinut in localul „Cercului oficerilor“. — M. S. R. Domnitorul a adresat d-lui primar al capitalei urmatorea STisore : Domnule primar, Primirea frumosă ce Bucurescu au făcut armatei, a fost demnă de capitală Romaniei, demnă de cei ce serbător demnă de cei serbătoriţi ! Toate treptele populaţiunei bucurescene s'au intrecut, spre a bine-primi pe acei ce au realiat atăt de sue numele şi drapelul României. Este o datoriă săntă pentru mine, de a te ruga pe d-ta in deosebi, să fiţi pe lăngă bucuresceni organul recunoştinţei Armatei, organul recunoştinţei Mele şi a Doamnei, pentru simţimântele de devotament ce, cu acesta ocasiune, Mi-a esprimat mie şi preaiubitei Mele soţii. Ziua de 8 Octomvre va fi de acum o dată nestearsă in analele României, va remanea nestearsă in inima Mea. Al d-tale afecţionat. CaROL. ŞTIRI !)l SI BUN ATATE. In privinţa numirei comitelui Beust ca ambasador al Austro-Ungariei in Paris „Gazetei de Colonia se telegrafieza umnăturele din Berlin : „Numirea comitelui Beust la postul de ambasador al Austro-Ungariei in Paris au pricinuit aici o surprindere forte displăcută. Se vede în acesta o demonstraţiune din partea guvernului austriac contra Germaniei, care cu tote acestea au făcut servicii forte mari Austriei în curgere de mai mulţi ani şi mai cu samă în timpul congresului. Lumea îşi aduce aminte de inclinaţiunea ce are comtele Beust pentru intrigi şi fie duşmănia lui prea cunoscută cătră Germania. „După informările luate dintr’un isvor sigur, în cercurile guvernamntale se credeaacă corniţele Beust nu va pute fi periculos şi nu va isbuti să tulbure relaţiile excelente cari există acum între Francia şi Germania. „Totuşi sigur, că în cercurile guvernamentale din Berlin se sperase ca bătrînul diplomat va dobîndi un post unde să stea în pace, după ce au tulburat relaţiunile dintre Rusia şi Anglia şi au făcut astfeliu propriului seu guvern un serviciu foarte rău“. — „Tagblatt“ din Berlin vorbind asemenea despre numirea comitelui Beust zice : „Austria trimite pe duşmanul cel mai intim al imperiului german în locul unde pete să intrigheze mai bine contra acestui stat şi unde pete să-i fie mai vătămător. Noi nu credem că corniţele Andrassy au consimţit uşor ca să trimită acest partizan al revanşei în Paris. „Din două lucruri unul : sau cotele Andrassy cumpără prin acesta concesiune făcută vechiului seu adversar posibilitatea de a rămînea la putere, sau acestă numire nu e alta decît, înainte-mergetorea căderei omului de Stat a căruia personalitate fusese pănă acum cea mai bună garanţie despre bunele relaţiuni dintre Germania şi Austro- Ungaria. „Se pote zice în ambele cazuri, că pe ţermurile Seinei are să începă o nouă eră de intrigi îndreptate contra nostră, şi e sigur că corniţele Beust este numit ambasador al Austriei In Paris spre a arata cît preţ are pentru noi amiciţia Austriei şi ceea ce pote costa“. „Corespondenţa politică“, din Viena, au primit din Constantinopole informări din cari resultă că o deputăţie de aleraale s’au înfăţişat la Sultan spre a-i încredinţa o petiţiune prin care-i cere o schimbare de minister. Ar fi vorba de un minister compus în chipul următor : Savfet-paşa, mare-vizir şi prezident consiliului ; Midhat-paşa, ministru de interne; Musurus-paşa, de externe; Khereddin-paşa, de lucrări publice ; Sadik-paşa, de finanţe ; Musuf-Fifendi, de instrucţie publică ; Karatheodoru-paşa, prezident consiliului de stat sau ministru de comerţ. Miniştrii de marină şi de răsboiu păstreză portofoliile lor. Ziarului „L’Orient“ i se scrie din Ismail cu data de 9 (21) Octomvre.