Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-10-14 / nr. 206

STEAUA ROMÂNIEI­ DIN ŢARĂ. — „Romanul“ află că comisiunea inter­naţională europeană pentru delimitarea Do­­brogei îşi va începe lucrările in Silistra în ziua de 2 Noemvre viitor stil nou. — Acelaş ziar spune că ministrul ins­­trucţiunei, recunoscând că in cite­va licee clasele sînt prea numerose au hotărît să creeze cît se pote mai curînd clase divizio­nare, după cum cere legea, însărcinând pe profesorii titulari şi cu cursurile divizionare. Mesura este lăudabilă, însă ea trebue a­­plicată a se incepe şi la sculele primare, unde un singur invăţetor este în­sărcinat cu cîte doue clase şi cu un număr forte mare de copii aşa in cît învăţătorului ce­lui mai bun­­ este peste putinţă de a’şi împlini conştiincios datoria. Estragem din „Monitor“ următdrele dis­cursuri ce s’au rostit cu ocasiunea solem­­nităţei de 8 Octomvre: D. Dumitrescu, loc­ţiitorul de primar, întâmpina pe înălţimea Sa cu pâne şi sare, şi presentându’i o coronă de stejar, ’L salută, în numele oraşului, cu următorul discurs : „Măria Ta!­­ Tunurile turcesci de la Vidin, Rusciuc şi Turtucai­., făcut’au pe brava armată română să’şi părăsecă căminul, să încungiure Tro­nul, şi, având în cap pe Marele ei Căpitan, să a­­lerge la fruntarie pentru apărarea moşiei Strămo­şeşti, încercări grele, privaţiuni de tot felul, jert­fe generose şi-au format vieţa ei departe de ai sei. Armata română sub brava conducere a Mă­riei Tale Regale, a luptat şi şi-a versat sângele cu atâta bărbăţie ca să asigure viitorul şi indepen­denţa patriei. Ţara dar pote fi mândră de oştea­ni, care a reînviat fala numelui românesc, şi, de­sigur ,­ va împleti cu drag cununa neuitărei „Prin eroismul armatei, îmbărbătată de curagiul şi devotamentul Marelui ei Căpitan. România a scăpat die năvălirea păgână şi a ajutat pe un popor vecin şi amic să’şi scuture catenele sclaviei, spre a se încălzi la scrb­e libertăţei. „Griviţa, Rahova şi Smârdan, va spune mâne în etern trecătorilor vitejia poporului român, pe care nu -l cunoştea destul de bine nici streini. Aceste localităţi au arătat lumei că braţul care a purtat sapa, solo pe câmpul de onore, să porte, cu ace­iaşi bărbăţie, şi arma, sburând, sau la victorie, sau la morte. Oastea­­şi-a împlinit cu abnegaţiune da­toria. Sângele fraţilor noştrii remaşi pe câmpul de luptă, va fi o dovadă neperitore, de purtarea Românului in acest cumplit resboiu ; şi printr’o generosa hotărîre, el a făcut ca nisce locuri, a­­prope necum­scute, să dobândească un renume in posteritate şi să fie teatrul gloriei nostre. „După o lungă despărţire, in care ţara a urmat cu dor pe armata şi Căpitanul ei, vitejii României, reintorcânduse astăzi in capitală,­­ salutăm cu re­­cunoscinţă, respect şi devotament. „Să trăiţi Măria Vostră Regală.—Să trăiască Măria Sa Donmna. — Să trăiască brava oştire Ro­mână !“ D. Ministru de interne, in numele del­eaţilor tu­­turor judeţelor, rosti cuvintele urmatoare : „România prin intr’adinşi delegaţi din tote ju­deţele, salută cu respect, cu iubire şi devotament pe viteaza armată şi eroicul ei Căpitan. „Să trăesci Măria Ta ! — Să trăescă Măria Sa Domna !“ După ce delegaţii facultăţilor, liceelor, scelelor secundare şi primare de fete, şi diferitele socie­tăţi naţionale şi străine, pronuncind fie­care câte un discurs bine simţit, şi după ce au oferit Mă­riei­ Sale Regale buchete şi corone de flori, Prea înălţatul nostru Domn, cu un glas înalt şi tare rosti următorele cuvinte, cari produseră în toţi a­­sistenţii un frământ de entusiasm : „Dragostea şi bucuria cu care capitala şi ţara întreaga, pun delegaţii sei, primesce astăzi armata, este cea mai frumosă resplătire pentru tot ce ea a răbdat pe câmpiile din Bulgaria. „In numele bravilor oşteni, vă mulţumesc din totă inima pentru strălucita intimpinare ce le fa­ceţi şi pentru cuvintele pline de patriotism ce ne-aţi adresat. «Da ! mândră pote fi ţera de fii sei. Cu incre­­dere au mers la luptă, ca voinici s’au intors. De aci înainte fie liniştită scumpa nostră patrie : un popor care­­şi-a vărsat sângele pentru indepen­­dinţa sa, cu eroism va lupta ca să întărască şi să trăescă iubita nostră Românie de sine stătătore.„ —MM. LI. Regale, Domnul şi Doamna, au binevoit să invite Marţia trecută la o masă la Cotroceni pe toţi răniţii ce se aflau in capitală. In timpul ospăţului MM. L­. sau intre­­ţinut cu fie-care soldat in parte, ascultând cu interes episodele şi circumstanţele in ca­ri au căc­ut soldaţii pe câmpul de luptă. Cu acea ocazie M. S. Domnul a bine­voit a mai împărţi decoraţiuni, soldaţilor cari nu primise. Răniţii au plecat incăntaţi şi cu o suvenire frumosa din acea seară. — Aflăm că secretarul general al minis­terului de finanţe ar fi plecat la Turcia, ca să culeagă notiţe asupra naturii impo­­sitelor din Dobrogia. — Lunia trecută, 9 Octomvre la orele 8 seara, M. S. R. Domnitorul, a prezidat şe­dinţa consiliului superior al armatei, care s’a ţinut in localul „Cercului oficerilor“. — M. S. R. Domnitorul a adresat d-lui primar al capitalei urmatorea STisore : Domnule primar, Primirea frumosă ce Bucu­­rescu­ au făcut armatei, a fost demnă de capitală Roma­niei, demnă de cei ce serbător demnă de cei serbătoriţi ! Toate treptele populaţiunei bucurescene s'au intrecut, spre a bine-prim­i pe acei ce au realiat atăt de sue numele şi drapelul României. Este o datoriă săntă pentru mine, de a te ruga pe d-ta in deosebi, să fiţi pe lăngă bucuresceni organul recunoştinţei Armatei, organul recunoştinţei Mele şi a Doamnei, pentru simţimântele de devotament ce, cu acesta ocasiune, Mi-a esprimat mie şi prea­­iubitei Mele soţii. Ziua de 8 Octomvre va fi de acum o dată nestearsă in analele României, va re­­manea nestearsă in inima Mea. Al d-tale afecţionat. CaROL. ŞTIRI !)l­ SI BUN AT­ATE. In privinţa numi­re­i comit­elui Beust ca ambasa­dor al Austro-Ungariei in Paris „Gazetei de Co­lonia­ se telegrafieza umnăt­urele din Berlin : „Numirea comitelui Beust la postul de ambasa­dor al Austro-Ungariei in Paris au pricinuit aici o surprindere forte displăcută. Se vede în acesta o demonstraţiune din partea guvernului austriac contra Germaniei, care cu tote acestea au făcut servicii forte mari Austriei în curgere de mai mulţi ani şi mai cu samă în timpul congresului. Lumea îşi aduce aminte de inclinaţiunea ce are comtele Beust pentru intrigi şi fie duşmănia lui prea cu­­noscută cătră Germania. „După informările luate dintr’un isvor sigur, în cercurile guvernam­ntale se crede­aacă corniţele Beust nu va pute fi periculos şi nu va isbuti să tulbure relaţiile excelente cari există acum între Francia şi Germania. „Totuş­i sigur, că în cercurile guvernamentale din Berlin se sperase ca bătrînul diplomat va do­­bîndi un post unde să stea în pace, după ce au tulburat relaţiunile dintre Rusia şi Anglia şi au făcut ast­feliu propriului seu guvern un serviciu foarte rău“. — „Tagblatt“ din Berlin vorbind asemenea de­spre numirea comitelui Beust zice : „Austria trimite pe duşmanul cel mai intim al imperiului german în locul unde pete să intrighe­­ze mai bine contra acestui stat şi unde pete să-i fie mai vătămător. Noi nu credem că corniţele Andrassy au consimţit uşor ca să trimită acest partizan al revanşei în Paris. „Din două lucruri unul : sau c­otele Andrassy cumpără prin acesta concesiune făcută vechiului seu adversar posibilitatea de a rămînea la putere, sau acestă numire nu e alta de­cît, înainte-mer­­getorea căderei omului de Stat a căruia persona­litate fusese pănă acum cea mai bună garanţie despre bunele relaţiuni dintre Germania şi Austro- Ungaria. „Se pote zice în ambele cazuri, că pe ţermurile Seinei are să începă o nouă eră de intrigi îndrep­tate contra nostră, şi e sigur că corniţele Beust este numit ambasador al Austriei In Paris spre a arata cît preţ are pentru noi amiciţia Austriei şi ceea ce pote costa“.­­ „Corespondenţa politică“, din Viena, au pri­mit din Constantinopole informări d­in cari re­­sultă că o deputăţie de aleraale s’au înfăţişat la Sultan spre a-i încredinţa o petiţiune prin care-i cere o schimbare de minister. Ar fi vorba de un minister compus în chipul următor : Savfet-paşa, mare-vizir şi prezident consiliului ; Midhat-paşa, ministru de interne; Musurus-paşa, de externe; Khereddin-paşa, de lucrări publice ; Sadik-paşa, de finanţe ; Musuf-Fifendi, de instrucţie publică ; Ka­­ratheodoru-paşa, prezident consiliului de stat sau ministru de comerţ. Miniştrii de marină şi de ră­­sboiu păstreză portofoliile lor.­­ Ziarului „L’Orient“ i se scrie din Ismail cu data de 9 (21) Octomvre.

Next