Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-11-26 / nr. 239

un colonel, mai mult ca ataşat militar, pe lăngă consulat. — „O convenţiune s’ar fi subscris intre M. S. R. Vodă-Carol şi M. S. I. Sultanul Otomanilor, în privinţa întoarcerii în patriă a musulmanilor.“ STEAUA ROMÂNIEI. Prin urmare, convenţiunea ce Pressa, Camerile şi ţăra vor avea să desbată şi să aprobe sau să desaprobe, este tot vechia convenţiune încheiată cu grupul băncei de Paris şi Pays-Bas, plus participarea a vre-o doue alte bănci din Berlin cărora li s’a făcut toate concesiunile pentru a a­­dera, fără ca cu aceasta să implice întru cât­va responsabilitatea consiliului de su­praveghere şi să-l angajeze în astă afacere. Ast­fel, fiind, cestiunea se schimbă, şi înţelegem acum pentru ce „Românul“ con­silia presa română a păstra tăcerea. Alta este o convenţiune încheiată cu proprietarii linii adică cu societatea sau represintanţii legali ai societăţei, şi alta este o conven­ţiune încheiată cu un grup de banchieri care nu caută de cât a efectua o colosală operaţiune financiară şi a trage toate pro­­fitele posibile. Această deosebire o recunoaşte singur „Românul,“ căci in loc de a ne spune a­­deverul, adică că s’a incheiat o conven­ţiune cu un grup de banchieri, pentru a da mai mult lustru lucrărei sale, declară în­­tr’un mod categoric că a incheiat astă con­venţiune cu consiliul de supraveghere. In ce scop „Românul,“ al cărui şef re­dactor a subscris in numele guvernului astă convenţiune, ascunde un aşa mare a­­devăr care peste câte­va­­file se va divulga ? O ! slăbiciune, câte adevăruri nu trădai tu ! ! ! — „Curierul financiar.“ — DIN ŢARĂ. Un câştig al Societăţei Dacia. — Aflăm cu multă plăcere că Societatea de asigu­rare „Dacia“ a câştigat zilele trecute a­­proape două sute mii de franci, din o asi­gurare de viaţă făcută de d. comite Poto­­chi din Paris, care a decedat filele trecute. (Pressa).­­ Corespondentul din Tulcea al ziarului „Pressa“ comunică informaţiile următoare despre intrarea in acest oraş a trupelor române, intre care au avut loc in ziua de 18 Noemvrie pe la oara 1 după amează, precum şi despre primirea ce li sau făcut din partea populaţiei locale . D. Ministru de interne a primit urmă­­toarele telegrame :* „Tulcea. — Domnule ministru. — As­tăzi, la 10 oare, autoritatea imperială rusă a remis administraţia Dobrogiei in mânile autorităţilor române după săvârşirea se­vi­ciului divin in toate bisericele şi templele. Un Te-Deum a fost celebrat înaintea pa­latului administrativ de stariţul monastirei Cocoşu, asistând fostul guvernator cu func­ţionarii sei, consulii puterilor streine, co­­misiunea delegaţilor guvernului român, generalul Anghelescu, cu statul-major, co­munităţile şi corporaţiunele şi toată popu­­laţiunea din oraş. In momentul inălţărei sântei Cruci, s’a citit rugăciuni pentru ca cerul să dea mulţi ani de fericire A. S. R. Carol I. şi A. S. R. Elisabeta Doamna. „Drapelul naţional s’a arborat pe pala­tul admnistrativ, şi in mijlocul salvelor de artilerie a fost salutat prin aclamaţiuni en­­tusiaste ale populaţiunei. In acel moment, d. N. Catargi, preşedintele comisiunei, m’a invitat a da citire proclamaţiunei Domnesci, care asemenea a fost aclamată cu entusiasm. După primirea felicitărilor din partea cor­pului consular şi a diferitelor comunităţi, corporaţii şi a notabililor, am luat din mâna guvernorului Imperial rus posesiunea administraţiunei prefecturei Tulcea. Voiu pune toată stăruinţa mea a se termina in cel mai scurt timp dresarea inventariului şi incheiarea protocoalelor constatând re­gulata predare şi primire a archivelor di­feritelor serviciuri — Prefect de Tulcea, G. Ghica.“ „Călăraşi, 23 Noemvrie 1878. — Dom­nule ministru.—Astăz­­i, la oarele 2 după amiază, trei companii de vânători au tre­cut in Dobrogea, in satul Ostrovul ; tru­pele au fost primite cu cel mai mare en­tusiasm ; tineri şi bătrâni ’i-a imbrăţişat ca pe adevăraţi fraţi. Mâne urmează trece­rea restului batalionului de vânători şi re­gimentului de călăraşi.— Prefect, Obedeanu. — In şedinţa de Vineri, Camera a ales comisiunea comunală şi comisiunea de răs­puns la mesagiul tronului. In aceasta co­­misiune sunt numiţi D-nii E. Costinescu, I. Codrescu, P. Grădişteanu, C. Grădiş­­teanu, N Fleva, C. Nanu şi D. Giani. — Monitorul Oficial publică un comu­nicat care zice că predarea definitivă a Do­brogiei are loc în mânele autorităţilor ro­mâne. — Cetim în „România liberă“ de astăzi : „Demisiunea cabinetului a fost primită. „D-lu Brătianu e însărcinat cu formarea noului cabinet, care s’ar compune din dd. : M. Ferichide, advocat, la externe ; I. Căm­­pineanu, advocat, la finanţe; Eug. Stă­­tescu, advocat, la justiţie ; Cantili, advocat, la instrucţiunea publică; D. Leca, colonel, la lucrările publice ; Dabija, colonel, la re­­sboiu, şi d. I. Brătianu, la interne şi pre­şedinte de cabinet. „Comandantul rusesc s’a ridicat cu desăvîrşire din România, remănend numai Telegrame de prin ziare. Lahora, 4 Decemvrie. — Nici-o nouate n’a so­sit despre operaţiunile coloanei ce merge spre Peiwar. O brigadă a armatei dela Khyber a înaintat până la Bosaval. Londra, 5 Decemvrie. — „Times“ alice că, o dată ce Peiwar va fi ocupat de armata anglesă, scopul resbelului contra emirului Shere-Ali va fi atins. Acelaşi ziar publică o depeşă din Pesta, care zice că Turcia recunoaşte cătră Rusia o datorie de 300 milioane ruble drept despăgubire de chel­­tuielele resbelului. Depeşa mai zice că negocia­­ţiunile pentru tratatul definitiv urmează regulat şi că se speră un resultat fericit. Londra, 5 Decemvrie. — Liberalii proiectează de a supune Parlamentului, care se adună astăzi, o moţiune de neîncredere în politica cabinetului Londra, 5 Decemvrie. — Coloana de la Khurum a luat strîmtoarea Peiwar ; ea a luat mai multe tunuri. Afganii au perdut mulţi oameni. Londra, 5 Decemvrie. — Discursul reginei Vic­toria la deschiderea Parlamentului zice că Came­rele sunt convocate spre a li se face comunicările cerute de lege. Resbelul cu Afganistanul s’a ho­tărî­t in urma retuşului emirului de a primi mi­siunea anglesă trimisă intr’un scop amical. Acesta insă cerea o satisfacţiune imediată. Regina con­stată că relaţiunile Angliei cu marile puteri sunt amicale. Ea crede că tratatul de Berlin va fi a­­plicat cu succes. Londra, 5 Decemvrie. — In Camera comunelor marchisul de Hartington propune o adresă că opo­­siţiunea nu va inpedeca acţiunea guvernului, în­cercând a se opune votării creditului ; doar res­­punderea întreagă a faptelor de faţă priveşte pe guvern. Constantinopole, 5 Decemvrie. — Un hat impe­rial anunţă schimbarea cabinetului şi doresce a înlătura greutăţile cari vnpedecă ţeara de a se bucura de pace şi reforme. Un alt hat va indica mijloacele pentru aplicarea reformelor. Fotiades-bey e numit guvernator general a Cretei cu gradul de vizir. Berlin, 5 Decemvrie. — Imperatorul a sosit şi a fost primit cu entusiasm. „Monitorul oficial“ a imperiului publică decretul prin care imperatorul ia direcţiunea afacerilor şi mulţumeşce principelui ereditar. Am aflat într’un mod sigur ca multe persoane bolnave de guturaiuri, bronchite sau phthisia, vo­ind să cumpere in unele pharmacii Capsule de gudron, li s’au vândut capsule cari nu eşiau din laboratoriul nostru. Ne credem datori a aduce a­­m­inte bolnavilor că toate speciele de gudron sunt departe de a avea aceaşi composiţiune, şi că, prin urmă, efectul lor nu poate fi acelaș. Ne­voind a­suma o responsabilitate care nu ne incumbă, declarăm că nu putem garanta qualitatea și , prin urmare, eficacitatea decât adevăratelor capsule Guy­ot cu gudron, cari poartă pe étiqueta flaconului semnătura noastră imprimată în trei culori : (Guyot ph­armacian­. la Paris. Capsulele Guyot se găsesc in Romania la mai toate pharmaciele. (15—13).

Next