Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-09-26 / nr. 191

Anul 11. J... 191. AB02JAVENTE In Iasi, nn aa.........................................24 . Trei Ioni.................................................7 . Pentru străinătate se adaugă portul. ------------------- • ' ----­Marti 26 Septemvre 1878. STEAUA ROMÂNIEI Redacţiunea şi Adm­in­ist­raţiune­a in Otelul de Europa, Strada l­ăpuşneni. Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiunî şi reclame, rândul.................25 . Scrisori nefrancate se refusă. SERVCIUL TELEGRAFIC AL STELEI 11 O N­ A N I E I. Bucuresci, 25 Septemvre. — Discuţiunea pu­blică asupra tractatului de Berlin s’au început în cameră. Lucrurile sînt deja puse la cale. Atlt Camera cît şi Senatul vor decide cu mare majo­ritate. Insă în mod general, ca guvernul să aducă la îndeplinire tractatul de Berlin. Chestiunea principală, dacă un asemine vot este dat cu competinţă, şi prin urmare capacitatea ac­tualelor corpuri legiuitore de a decide asupra po­­ziţiunei create României prin tractatul de Berlin, pare a fi astfeliu resolvată în sens afirmativ. Ne­cesităţilor politice se vor sacrifica din nou adevă­ratele principii constituţionale. Bucureşci, 25 Septembre.­­ Se pare că Sena­tul va discuta serios chestiunea constituţională a competenţei şi a capacitaţei actualelor camere. Acesta e cauza pentru care se amînă şedinţa pu­blică de astăzi. Iaşi, 25 Septemvre 1878. „Românul“ şi „România liberă“ a­­nunţă că ieri au trebuit să se facă so­lemnitatea înfiinţării primei comune de însurăţei pe proprietatea Statului Fun­­denii-Mitreni, aflătore pe malul Arge­şului pe şoseua care duce de la Bucu­­resci la Olteniţa. Acest început de aplicare a legii de împroprietărire a insurăţeilor pe moşiile Statului este nu numai un mare act de legalitate şi dreptate făcut unui în­semnat număr de locuitori săteni, ci totodată şi o mesură economică din cele mai salutare şi mai prevegretore. Zicem că împroprietărirea însurăţei­lor este un mare act de legalitate şi de dreptate , mai înteiu, pentru că a­­­castă dispoziţiune este în principiu cu­prinsă în legea rurală de la 1864, şi al doilea, pentru că, o parte numeroasa din populaţia rurală, neimproprietărită la 1864, au dobîndit dreptul în urma incontestabilelor dovedi ce au dat de ordine, de supunere la legi şi de iubi­re de ţară, ca să vadă realizată pro­misiunea ce i s’au făcut cu solemnitate sînt acum patrusprezece ani. Clasa sătenilor, care este temelia cea mai solida a statului român, factorul principal al crearei avuţiei naţionale, conservatorea cea mai credinciosă a lim­­bei, tradiţiunilor şi religiunei nostre, ea care a dovedit în timpurile din urmă ca ştie a mării arma tot aşa de bine ca şi plugul, ea care au plătit un atît de mănos tribut de sînge, ea care prin a­­cestă jertfă au ridicat aşa de sus nu­mele şi fala României, acestă folositore şi numerosa clasă merită să atragă a­­tenţiunea puterei executive ca şi a celei legislative şi să fie obiectul celei mai deaproape solicitudini şi protecţiuni nu numai din partea guvernului ci şi din partea tuturor oamenilor luminaţi. Dar împroprietărirea însurăţeilor este şi o măsură economică din cele mai salutare şi mai prevecletore. Şi iată pentru ce : Acesta disposiţiune prin asigurarea existenţei materiale şi chiar a bunu­lui traiu, va opri inainte de tóte crearea în ţara nostră a unei clase de proletari, omeni fără culcuş, fără capataiu, for­­te turbulenţi şi periculoşi în tote ţe­­rile pe unde ei s’au produs. Astfel cn so­cialismul şi internaţionalismul, acesta cangrenă care au infectat corpul societă­ţilor occidentale, va fi mult timp un lu­cru cu totul strein şi necunoscut în Ro­mânia. In al doilea loc, prin imbucăţirea mo­şiilor statului, producţiunea va cresce şi aşa va cîştiga nu numai guvernul ci în­­trega societate. 5Căci se ştie că statul este cel mai rău proprietariu, că în mî­­nile lui, ca şi în acele ale arendaşilor, pămîntul departe de a se îmbunătăţi, se secătuesce din ce în ce mai mult şi a­­junge în urmă sa se deterioreze cu totul. Astfel cn începutul aplicaţiunei legei de improprietarirea însurăţeilor este una din măsurele cele mai bune, pe care măsu­ră guvernul actual era dator să o fee chiar mai de mult, căci ea constitue unul din articolele principale ale programului co­mitetului de le Mazar-paşa. Noi o aprobăm din toată inima no­­stră şi dorim numai ca ea să nu se mar­­ginescă la comuna Fundenii-Mitrenii, ci să se întindă răpede la tote jude­ţele din România. Constatăm cu bucurie că iniţiativa luată de „Steua României“ pentru fa­cerea prin subscripţiuni a tabloului lup­tei de la 27 August 1877, au aflat un resunet în inim­ele concetăţenilor noştri şi că mai multe persone s’au oferit spre a contribui la opera acesta care e una din cele mai patriotice. Vom publica în fie­care duminică nu­mele personelor subscriitore şi sumele cu cari vor bine­voi a contribui. Profităm de acestă ocaziune spre a adresa din nou un apel călduros la sim­­ţimentele patriotice ale tuturor spre a nu lasa ca Moldova sa fie lipsita din cauza autocratismului d-lui C. A. Ro­­seti, care au refuzat Primăriei nostre a­­probarea creditului de 10.000 lei, de mulţumirea sufletescă de a ave în ve­chea sa capitală, o b­olnă vie a cura­­giului, abnegaţiei, dispreţului de merte ce vitejii sei­fii au ştiut sa arate într’una din cele mai crîncene lupte.... Telegrame de prin ziare. Pesta, 4 Octombre.—D. Szel stăruind în dimisia sa, Tisza va comunica ații împăratului dimisia for­mală a întregului cabinet unguresc. Londra, 4 Octomvre.—La Londra și la Glascow se semnalăză încetări însemnate de plăți. Este teama că altele vor mai urma*

Next