Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-09-26 / nr. 191
Anul 11. J... 191. AB02JAVENTE In Iasi, nn aa.........................................24 . Trei Ioni.................................................7 . Pentru străinătate se adaugă portul. ------------------- • ' ----Marti 26 Septemvre 1878. STEAUA ROMÂNIEI Redacţiunea şi Administraţiunea in Otelul de Europa, Strada lăpuşneni. Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiunî şi reclame, rândul.................25 . Scrisori nefrancate se refusă. SERVCIUL TELEGRAFIC AL STELEI 11 O N A N I E I. Bucuresci, 25 Septemvre. — Discuţiunea publică asupra tractatului de Berlin s’au început în cameră. Lucrurile sînt deja puse la cale. Atlt Camera cît şi Senatul vor decide cu mare majoritate. Insă în mod general, ca guvernul să aducă la îndeplinire tractatul de Berlin. Chestiunea principală, dacă un asemine vot este dat cu competinţă, şi prin urmare capacitatea actualelor corpuri legiuitore de a decide asupra poziţiunei create României prin tractatul de Berlin, pare a fi astfeliu resolvată în sens afirmativ. Necesităţilor politice se vor sacrifica din nou adevăratele principii constituţionale. Bucureşci, 25 Septembre. Se pare că Senatul va discuta serios chestiunea constituţională a competenţei şi a capacitaţei actualelor camere. Acesta e cauza pentru care se amînă şedinţa publică de astăzi. Iaşi, 25 Septemvre 1878. „Românul“ şi „România liberă“ anunţă că ieri au trebuit să se facă solemnitatea înfiinţării primei comune de însurăţei pe proprietatea Statului Fundenii-Mitreni, aflătore pe malul Argeşului pe şoseua care duce de la Bucuresci la Olteniţa. Acest început de aplicare a legii de împroprietărire a insurăţeilor pe moşiile Statului este nu numai un mare act de legalitate şi dreptate făcut unui însemnat număr de locuitori săteni, ci totodată şi o mesură economică din cele mai salutare şi mai prevegretore. Zicem că împroprietărirea însurăţeilor este un mare act de legalitate şi de dreptate , mai înteiu, pentru că acastă dispoziţiune este în principiu cuprinsă în legea rurală de la 1864, şi al doilea, pentru că, o parte numeroasa din populaţia rurală, neimproprietărită la 1864, au dobîndit dreptul în urma incontestabilelor dovedi ce au dat de ordine, de supunere la legi şi de iubire de ţară, ca să vadă realizată promisiunea ce i s’au făcut cu solemnitate sînt acum patrusprezece ani. Clasa sătenilor, care este temelia cea mai solida a statului român, factorul principal al crearei avuţiei naţionale, conservatorea cea mai credinciosă a limbei, tradiţiunilor şi religiunei nostre, ea care a dovedit în timpurile din urmă ca ştie a mării arma tot aşa de bine ca şi plugul, ea care au plătit un atît de mănos tribut de sînge, ea care prin acestă jertfă au ridicat aşa de sus numele şi fala României, acestă folositore şi numerosa clasă merită să atragă atenţiunea puterei executive ca şi a celei legislative şi să fie obiectul celei mai deaproape solicitudini şi protecţiuni nu numai din partea guvernului ci şi din partea tuturor oamenilor luminaţi. Dar împroprietărirea însurăţeilor este şi o măsură economică din cele mai salutare şi mai prevecletore. Şi iată pentru ce : Acesta disposiţiune prin asigurarea existenţei materiale şi chiar a bunului traiu, va opri inainte de tóte crearea în ţara nostră a unei clase de proletari, omeni fără culcuş, fără capataiu, forte turbulenţi şi periculoşi în tote ţerile pe unde ei s’au produs. Astfel cn socialismul şi internaţionalismul, acesta cangrenă care au infectat corpul societăţilor occidentale, va fi mult timp un lucru cu totul strein şi necunoscut în România. In al doilea loc, prin imbucăţirea moşiilor statului, producţiunea va cresce şi aşa va cîştiga nu numai guvernul ci întrega societate. 5Căci se ştie că statul este cel mai rău proprietariu, că în mînile lui, ca şi în acele ale arendaşilor, pămîntul departe de a se îmbunătăţi, se secătuesce din ce în ce mai mult şi ajunge în urmă sa se deterioreze cu totul. Astfel cn începutul aplicaţiunei legei de improprietarirea însurăţeilor este una din măsurele cele mai bune, pe care măsură guvernul actual era dator să o fee chiar mai de mult, căci ea constitue unul din articolele principale ale programului comitetului de le Mazar-paşa. Noi o aprobăm din toată inima nostră şi dorim numai ca ea să nu se marginescă la comuna Fundenii-Mitrenii, ci să se întindă răpede la tote judeţele din România. Constatăm cu bucurie că iniţiativa luată de „Steua României“ pentru facerea prin subscripţiuni a tabloului luptei de la 27 August 1877, au aflat un resunet în inimele concetăţenilor noştri şi că mai multe persone s’au oferit spre a contribui la opera acesta care e una din cele mai patriotice. Vom publica în fiecare duminică numele personelor subscriitore şi sumele cu cari vor binevoi a contribui. Profităm de acestă ocaziune spre a adresa din nou un apel călduros la simţimentele patriotice ale tuturor spre a nu lasa ca Moldova sa fie lipsita din cauza autocratismului d-lui C. A. Roseti, care au refuzat Primăriei nostre aprobarea creditului de 10.000 lei, de mulţumirea sufletescă de a ave în vechea sa capitală, o bolnă vie a curagiului, abnegaţiei, dispreţului de merte ce vitejii seifii au ştiut sa arate într’una din cele mai crîncene lupte.... Telegrame de prin ziare. Pesta, 4 Octombre.—D. Szel stăruind în dimisia sa, Tisza va comunica ații împăratului dimisia formală a întregului cabinet unguresc. Londra, 4 Octomvre.—La Londra și la Glascow se semnalăză încetări însemnate de plăți. Este teama că altele vor mai urma*