Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-26 / nr. 215
ABCNAMEUTE In Iasi, un an.........................................24 leî Trei luni................ ..................... . 7 B Pentru străinătate se adaptră portul. p ii Joi 26 Octomvre 187S. Anul ÎL M. 215. STEAUA ROMÂNIEI Redacţiunea si Administratiunea in raz a Iezbitzi, Strai.» Arcului Un esemplar 10 bani ANUNCIUai Rendul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserţiud şi reclame, rendul .... 25 0 Scrisori nefrancate se refusă. So*i. 25 Octonivr«* 3$?$. Alegerile comunale preocupă in aceste momente atenţiunea tuturor grupurilor politice din oraşul nostru. Dintre toate aceste grupuri cel mai neliniştit, mai turmentat de resultatul viitoarelor alegeri este acel al fracţiunei aşa numită libera şi independenţa. Ea vede terenul fugîndu-i de sub picioare şi nu se poate împăca cu ideia de a scăpa din mână budgetul cu lefile, diurnele şi toate celelaite foloase ce această sectă a ştiut a trage din administrarea averei comunale- De aceia îi vedem alergând in toate părţile, îmbiind pe cei mai tari, intimitând pe cei mai slabi, doar vor reuşi a pune din nou mâna pe budget pe care nu vor să'l părăsească nici in ruptul capului. In scop de a ademeni şi a linguşi mai bine pe alegători, de care nu’şi aduce aminte decit in ajunul alegerilor, fracţiunea, a ţinut Duminica trecută o întrunire electorală, unde oratorii sei a făcut lauda, sau mai bine zis panegericul, domnirei lor de doi ani de zile, in care timp, dând crezare celor susţinute de dânşii in această întrunire, toate fericirile s’au revărsat ca mană cerească asupra Iaşilor. Oraşul ameninţa mina, strade, poduri, apăducte erau in starea cea mai mizerabilă, casa comunală pe punctul de a da faliment, dacă fracţiunea nu se îndura a lua trebile comunei în mânile ei indemnatice. Astăzi totul este in starea cea mai prosperă şi mai infloritoare, strade, poduri, canaluri sunt reparate, curăţenia oraşului perfectă, casa comunală plină, aşa incât onorabilii fracţionişti nu mai ştiu ce să facă cu banii. Ne mirăm cum nu li-au venit ideia ai depune spre fructificare la d. Anghel sau G. Tăcu, persoane a căror capacitate este netăgăduită când este vorba de chestiuni de..... înmulţirea capitalului. Fracţiunea însă destul de isteaţă in felul ei—probă de aceasta este scrisoarea ce primim de la un amic al nostru din Iaşi şi pe care o recomandăm atenţiunea cetitorilor—venind că alegătorii nu mai sunt aşa de naivi de a crede toate palavrele patriotice ale celor cu musca pe căciula, care au indrasneala de a se împodobi cu pene străine, insuşinduşi pe sama lor tot cea ce a fost făcut de alţii,a alergat la alt mijloc demn numai de secta lor. Acest mijloc, care nu este nou pentru fracţiune, este acel al injuriilor şi al calomniilor. Desperată de căderea ce o aşteaptă în alegeri, compania Anghel-Tacu-Holban-Goldner -Gheorghiu s’au năpustit cu tot felul de injurii şi de calomnii asupra opoziţiunei, în şirurile caria s’au strins toţi bărbaţii de bine care doresc propăşirea urbei noastre, scapândo din ghiurile fracţioniste Credem insă că nici cu acest mijloc nu-i va merge fracţiunei, căci aurind de chipul îndemn cu care este calomniată, opoziţiunea, s a otărît de a merge în mijlocul alegătorilor în cea mai apropiată întrunire publică, spre a da samă atît de faptele ei cit şi de a arăta în faţa lumei nedestoinicia actualului consiliu municipal—care prin inepţia lui a adus pagube enorme comunei, lovind de moarte comercial şi mica industrie a oraşului prin taxele cele mai ilicite şi mai împovărătoare,precum şi de a aduce la adevarata lor valoare toate acele insulte şi calomnii aruncate cu înverşunare de fracţiune în agonie. Invităm din parte dere alegători a veni câţi mai mulţi la aceste întruniri pentru a se convinge prin ei însăşi de adevăratele merite ale celor ce pretind că Moldova toată este cu dânşii. Şi astfel in cunoştinţă de fapte şi de persoane alegătorii sa pună în urnă la viitoarele alegeri buletinul care va hotări soarta viitoare a oraşului nostru. K£,»izi»dari din dminda fracţiunei. Domnule Redactor, Sunt câteva zile de când vam trimis o primă epistola datată din Iaşi, Hotel România, prin care mi-am luat curajul de a vă da cont in felul meu de căuşele fundamentale ce fac pe municipalii noştri a conduce atât de rău interesele urbei Iaşilor. Mi veni ideea de a eşi pentru câtva timp şi prin district ca să văd şi de cele ale judeţului, să pot constata la faţa locului efectele regimului fracţionist. N’am crezut că voi face aşa lesne şi fără trudă descoperiri de oareşcare importanţă. Din norocire de la primii paşi dădui de urmele unui fapt capabil de a face singur reputaţiunea unei administraţiuni întregi, a unui fapt prin urmare eclatant şi care precum veţi vedea şi d-voastra merita de a figura neuitat in analele patriotismului şi ale ghibăciei fracţioniste. Veţi crede poate că am dat de urmele şoselei judeţene pe care inginerul o trăsese strîmb dar pe care Comitetul Permanent, inginer mai cu cap, au făcut o dreaptă ducând-o prin Dobrovăţ. Nu, lucrul este mai nostim, mult mai liberal, mult mai monumental şi in fine mult mai fracţionist decât acea ilustră cale judeţană. Am descoperit, am aflat, Domnule Re-adactor, lineţa neasemănată, tertipul minunat, cu care isteţul Consiliu Judeţan al nostru au isbutit a frustra pe Austria de una din dansele vestitei Convenţiuni Comerciale scăpând satele de accizarii evrei cu toată acesta convenţiune comercială. Lucrul a fost frumos de tot. Şi Austria, şi convenţiunea cu ea, şi evreii au fost cu deplinătate traşi pe sfară, şi ce este încă şi mai nostim cu aceasta ocaziune s’a mai uit la ceva şi pungile fracţioniste.