Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-28 / nr. 216
rtf.. 216. Vineri 28 Octomvre 1878. Anul 11. STEAUA ROMĂNIEI ABONABIENTE In Iaşi, un an................................. Trei luat................................... Pentru străinătate se adaugă portul. 24 lei 7 „ Redacţiunea şi Administratiunea in casa ÎVesmitzi, Strada Arcului Un esemplar 10 bani ANUNCIUEI Rondul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiun! şi reclame, rondul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. I CONVOCARE Subsemnaţii cetăţeni alegători din colegiile 1, 2, 3 şi 4 pentru comună, rugăm pe concetăţenii noştri alegători se binevoească a se întruni in sala de Duminică 29, Octomvre, la oarele 7 în sala Primăriei spre a ne consfătui asupra viitoarelor alegeri comunale. V. Pogor, G. Mariescu, Leon Negruzzi. Ale rai ?dru Li vădiţi, Nicu Gane, V. Conta, P. S. Papadopulo, Telemac Ciupercescu, Cost Cristodulo Cerkez, Gr. Cobolcescu, J. Mircea, Fli-Logothetides, Gr. M. Buletiu, G. Roiay A.. Brânză, Emanoil Cristodulo, D. Lazarescu, Const. Stamatin, Iaşi, 27 Octomvre 1878. Am expus in numerele trecute ideile care in părerea noastră ar trebui sa călăuzească pe concetăţenii noştri ieşeni in viitoarele alegeri comunale. Plecînd de la principiul că pentru gospădăria oraşului nu este de nevoe ca dregătorii comunali să aparţie numai de cit la cutare sau cutare partidă politică, am aratat călitaţile cari trebue să le insuşască aceşti dregători spre a putea face parte din sfatul oraşului, şi am rezumat, aceste calităţi in trei cuvinte : capacitate, onestitate şi hărnecie. Constatăm cu mare bucurie ca cea mai mare parte dintre concetatănii noştri impărtăşesc părerile noastre in chestiunea compunerei viitoriului consiliu comunal. Un singur grup politic din oraşul nostru, acela al fracţiunei, de care avem nefericirea a fi cârmuiţi, nu vrea să admită in ruptul capului că in comună nu trebue să se facă politică, căci făcându-se aceasta se pierde din vedere misiunea comunei, să jertfesc interesele cele mai vitale ale orăşenilor pentru scopuri politice, care cele mai de multe ori se traduc in meschine interese de clică. In întrunirea ţinută duminica trecută la primărie intre membrii zisului grup al fracţiunei, oratorii sei au declarat sus şi tare că in comună se face o politică de cea mai mare însemnătate, care este baza instituţiunilor noastre democratice, politică care consistă in dresarea listelor electorale, şi că de aceea in consiliul comunal nu trebue aleşi de cit membri din partid, adecă fraţionişti. D. Dimitrie Tăcu, avocat al statului care sub regimul trecut nu avea nici un proces, şi care, prin cumnaţii sei d.d. Gheorghian, Iorga şi rudele sale, dispune de soarta noastră şi de toate funcţiunele publice din Iaşi şi din o partea Moldovei, d. Tăcu zicem au dat expresiune publică ideei ca in comună trebue să se facă numai politică, idee pe care grupul fracţiunei o şi practică cu o consecvenţă inexorabilă. Intradevăr, in ce s’a manifestat toată activitatea actualului consiliu, a căruia majoritate este compusă din fracţionişti invăpăeţi? In nimică alta de cît numai in manifestări şi în intreprinderi curat politice, voim să zicem de gaşcă sau de clică, in dresarea listelor electorale in aşa sens incît să nu cuprindă decît partizani fracţionişti, in căpătuirea tuturor membrilor acestui grup cu cite doue, trei şi patru posturi, in organizarea gardei oraşeneşti aşa ca să chinuească şi să supună pe toţi orăşenii ordinelor şi autorităţei corifeilor fracţionişti. In aceste lucrări s’au manifestat toată hărnicia sa majoritatea actualului consiliu comunal. D. Pastia apoi s’au pierdut tot timpul stând în Bucureşci la cameră, sau lucrând la colosala şi monumentala sa dare-de-samă, a căruia toată ţinta este ca să probeze că administraţia d-lui N. Ganea au fost rea şi că concesiunea asfaltului este cauza tuturor nenorocirilor Iaşilor; Iară d. d. ajutori Beicic, Ornescu, Iorga, s’au concentrat toate silinţele d-lor în studiarea regulamentelor militare — pe cari însă sînt foarte departe de a fi îi priceput macar — şi în dresarea listelor electorale în aşa sens în cît sa poată servi la scopurile politice ale fracţiunei. Pe lingă acestea s’au inventat tot feliul de comisiuni, de însărcinări, unele mai inutile decît altele, pentru a avea pretextul de a acorda diurne şi indemnizări grase adepţilor drept credincioşi. Astfel cu, pe cînd nu se găsia niciun ban în casa comunală pentru repararea pavelelor impracticabile, pentru ridicarea bisericelor şi a şcoalelor din ruine, pe cînd se suprimau din buget pană şi servitorii de pe la scoalele primare şi se reduceau salariile preoţilor la cifre ridicate ; in acelaş timp parcimoniosul primar şi cu majoritatea consiliului seu nu ezitau de a pune la dispoziţia partidului 30.000 lei pentru înfiinţarea gardei orăşenesc şi alte sume însemnate pentru părăii, manifestaţii politice sau pentru căpătuirea favoriţilor.