Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-12-08 / nr. 247
SERVICIUL TELEGRAFIC AL STELEI ROMANIEI Bucureşti, 5 Decemvre. — (Presentata la 10 oare sara şi transmisă la 1 după miezul nopţei). In Senat au fost astăzi mare discuţiune asupra proiectului de respuns la discursul tronului. D. Strat a presentat un amendament care declină competinţa camerelor actuale de a prejudeca cestiunea Evreilor. Acest amendament pare că va întruni o mare majoritate. Este de observat că în comisiunea de respuns la discursul tronului nu figurează nici un senator moldovan. Disbaterea va continua mine. București, 7 Decemvre. — In senat se continuă discuţiunea respunsului la mesagiu, d. Epureanu la tribună este sublim. Cu programul de la Mazar-Paşa atacă guvernul şi adresa. Bucureşti, 7 Decemvre, 10 ore sara, Guvernul au declarat, priimirea amandamentului presentat de D. Strat, s’a luat in consideraţie proiectul de adressă, câne va urma discuția pe articule. M. 247. ABONA HEUTE In Iași, gdl an..................................... Trei luni............................................. Pentru străinătate se adaugă portcnl. . 24 lei . 7 .* Redacțiunea și Administratiunea in c*n«a \e5r11tzi, t»traia Vreului Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiunî și reclame, rândul.................25 . Scrisori nefrancate se refusă. Vineri 8 Decemvrie 1878. STEAUA ROMÂNIEI Amil ÎL luai. 7 Decemvre î**7*. Știrile ce ne sosesc din București ne spun că în Senat s-a început de două zile desbaterile asupra respunsului la adresa tronului pentru deschiderea corpurilor legiuitoare. Aceste desbateri ni se afirmă că sunt destul de furtunoase. Animosităţile trebue se fie cu atît mai mari cu cît, după cele ce știm, nu exista o unitate de vederi în deosebitele grupuri în care acest matur și preponderator corp este divizat. Proectul de respuns ce servește de bază acestor desbateri nu este decît o simplă parafrasare a mesagiului coroanei, adică o deplină aprobare a tuturor faptelor guvernului în tot cursul evenementelor ce în acest din urmă timp s’a strecurat asupra României , fără însă a arăta într’un chip sincer şi demn greşelele comise, greşeli care au şi vor avea o influenţă netăgăduită asupra prezentului şi viitorului ţerei. O voace cu multa autoritate să ridică cu toate aceste spre a combate cu putere atît pe guvern, care s’a făcut culpabil de aceste greşeli cît şi pe autorii adresei, cari din prea multă complezenţă nu vor a spune Capului Statului adeveratele sentimente ale ţerei. Această voace este acea a d-lui M. Costache Epureanu, unul din capii coalizaţiunei de la Mazar-Paşa, care cu programul acelei coalizaţiuni în mînă combate ca necorectă şi antinaţională liniea de purtare ce guvernul ţerei a ţinut în mijlocul evenementelor trecute, abătendu-se de la principiile stabilite în acel program şi de la politica strămoşască Românilor, prin amestecarea fără o cauză bine-cuventată în cearta dintre Rusia şi Turcia. Ţara cu o legitimă nerăbdare aşteaptă sa vadă sfîrşitul desbaterilor ce s’au început în Senat pentru a se convinge dacă maturul corp va şti şi de astă-dată a fi la înălţimea la care l‘a pus Constituţiunea ţerei, cu deosebire acum cînd sîntem în ajunul modificărei a unor punte esenţiale din această constituţiune. Ziarile din capitală au şi inceput a discuta această chestiune în scop de a lumina încă din timp opiniunea publică asupra puntelor ce trebuesc a fi modificate de viitoarele camere de revizuire. Astfel „Timpul“, organul partidului conservator, exprimă dorinţa că, afară de modificarea art. 7 din actuala constituţiune privitor la locuitorii de rit necreştin, şi care ne este impusă de congres, să se introducă şi alte modificări intr’un sens restrictiv, în ceea ce priveşte legea electorală, cerând o sporire de sens pentru alegători, din al IV-lea colegiu. Aseminea aceste măsuri de restricţiune numitul ziar voeşte a li întinde şi asupra colegiului al II-lea, în care nu vor trebui a face parte decît alegătorii cu proprietăţi rurale, escluzind pe cei cu proprietăţi urbane. Respectăm opiniunea fiecăruia, şi nu noi vom fi aceia cari se venim a declara de trădători, de duşmani ai patriei române pe cei cari profesează idei politice diferite de ale noastre. Admitem deci, înţelegem chiar ca „Timpul“ sau alt organ conservator să profite de această accasiune a reformărei constituţiunei noastre, pentru ca să ceară introducerea oarecăror idei restrictive, conservatoare în pactul nostru fundamental. Noi ca liberali moderaţi nu împărtăşim, nu putem împărtăşi asemene vederi, nu putem admite restringerea drepturilor odată dobîndite, şi aceasta, nu numai în interesul liberalismului şi al democraţiei, ci chiar în acela al conservatismului, adecă al respectărei ordinei de lucruri statornicite în ţară. Din aceasta însă nu urmează că cei de la „Timpul“ sau alţii care nu împărtăşesc ideile noastre sînt numaidecît nişte duşmani juraţi ai libertăţilor, ai românismului cum zic liberali de calibrul d-lor Vizanti, Gheorghian, etc. Dar nu ne putem opri de a mărturisi că ne au părut foarte bine cînd am văitat că ,,Pressa“, organul centrului, se declară contra părerei „Timpului“ in privinţa reformei legei electorale, reformă care aşa cum o propune organul conservator nu este in conformitate cu aspiraţiuniile poporului român şi cu condiţiunile de înaintare ale secolului in care nu aflăm. Restringerea drepturilor, a libertăţilor publice o data dobîndite este, credem, o mare greşală politică destinată a fi un isvor nesecat de tulburări interioare. De aceea noi sîntem in contra oricărei restringeri a oricărei alte refor