Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-12-08 / nr. 247

SERVICIUL TELEGRAFIC AL STELEI ROMANIE­I Bucureşti, 5 Decemvre. — (Presentata la 10 oare sara şi transmisă la 1 după miezul nopţei). In Senat au fost astăzi mare discuţiune asupra proiectului de respuns la discursul tronului. D. Strat a presentat un amendament care declină competinţa camerelor actuale de a prejudeca ces­­tiunea Evreilor. Acest amendament pare că va întruni o mare majoritate. Este de observat că în comisiunea de respuns la discursul tronului nu figurează nici un senator mold­ovan. Disbaterea va continua mine. București, 7 Decemvre. — In senat se conti­nuă discuţiunea respunsului la mesagiu, d. Epu­­reanu la tribună este sublim. Cu programul de la Mazar-Paşa atacă guvernul şi adresa. Bucureşti, 7 Decemvre, 10 ore sara, Guvernul au declarat, priimirea amandamentului presentat de D. Strat, s’a luat in consideraţie proiectul de adressă, câne va urma discuția pe articule. M. 247. ABONA HEUTE In Iași, gdl an..................................... Trei luni............................................. Pentru străinătate se adaugă portcnl. . 24 lei . 7 .* Redacțiunea și Administratiunea in c*n«a \e5r11tzi, t»traia Vreului Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau­ locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiunî și reclame, rândul.................25 . Scrisori nefrancate se refusă. Vineri 8 Decemvrie 1878. STEAUA ROMÂNIEI Amil ÎL luai. 7 Decemvre î**7*. Știrile ce ne sosesc din București ne spun că în Senat s-a început de două zile desbaterile asupra respunsului la a­­dresa tronului pentru deschiderea cor­purilor legiuitoare. Aceste desbateri ni se afirmă că sunt destul de furtu­noase. Animosităţile trebue se fie cu atît mai mari cu cît, după cele ce știm, nu exista o unitate de vederi în deo­sebitele grupuri în care acest matur și preponderator corp este divizat. Proectul de respuns ce servește de bază acestor desbateri nu este de­cît o simplă parafrasare a mesagiului co­roanei, adică o deplină aprobare a tu­turor faptelor guvernului în tot cursul evenementelor ce în acest din urmă timp s’a strecurat asupra României , fără însă a arăta într’un chip sincer şi demn greşelele comise, greşeli care au şi vor avea o influenţă netăgăduită a­­supra prezentului şi viitorului ţerei. O voace cu multa autoritate să ridică cu toate aceste spre a combate cu putere atît pe guvern, care s’a făcut culpabil de aceste greşeli cît şi pe autorii a­­dresei, cari din prea multă complezen­ţă nu vor a spune Capului Statului a­­deveratele sentimente ale ţerei. Această voace este acea a d-lui M. Costache Epureanu, unul din capii coa­­lizaţiunei de la Mazar-Paşa, care cu programul acelei coalizaţiuni în mînă combate ca necorectă şi antinaţională liniea de purtare ce guvernul ţerei a ţinut în mijlocul evenementelor trecute, abătendu-se de la principiile stabilite în acel program şi de la politica stră­­moşască Românilor, prin amestecarea fără o cauză bine-cuventată în cearta dintre Rusia şi Turcia. Ţara cu o legitimă nerăbdare aş­teaptă sa vadă sfîrşitul desbaterilor ce s’au început în Senat pentru a se con­vinge dacă maturul corp va şti şi de astă-dată a fi la înălţimea la care l‘a pus Constituţiunea ţerei, cu deosebire acum cînd sîntem în ajunul modificărei a unor punte esenţiale din această con­­stituţiune. Ziarile din capitală au şi inceput a discuta această chestiune în scop de a lumina încă din timp opiniunea publică asupra puntelor ce trebuesc a fi modi­ficate de viitoarele camere de revizuire. Ast­fel „Timpul“, organul partidului conservator, exprimă dorinţa că, afară de modificarea art. 7 din actuala con­­stituţiune privitor la locuitorii de rit ne­creştin, şi care ne este impusă de con­gres, să se introducă şi alte modificări intr’un sens restrictiv, în ceea­ ce pri­veşte legea electorală, cerând o sporire de sens pentru alegători, din al IV-lea colegiu. Aseminea aceste măsuri de res­­tricţiune numitul ziar voeşte a li în­tinde şi asupra colegiului al II-lea, în care nu vor trebui a face parte de­cît alegătorii cu proprietăţi rurale, esclu­­zind pe cei cu proprietăţi urbane. Respectăm opiniunea fie­căruia, şi nu noi vom fi aceia cari se venim a declara de trădători, de duşmani ai patriei româ­ne pe cei cari profesează idei politice diferi­te de ale noastre. Admitem deci, înţelegem chiar ca „Timpul“ sau alt organ con­servator să profite de această a­ccasiu­­ne a reformărei constituţiunei noastre, pentru ca să ceară introducerea oare­­căror idei restrictive, conservatoare în pactul nostru fundamental. Noi ca liberali­ moderaţi nu împărtă­şim, nu putem împărtăşi asemene ve­deri, nu putem admite restringerea drepturilor odată dobîndite, şi aceasta, nu numai în interesul liberalismului şi al democraţiei, ci chiar în acela al con­servatismului, adecă al respectărei or­­dinei de lucruri statornicite în ţară. Din aceasta însă nu urmează că cei de la „Timpul“ sau alţii care nu îm­părtăşesc ideile noastre sînt numai­decît nişte duşmani juraţi ai libertăţilor, ai românismului cum zic liberali de cali­brul d-lor Vizanti, Gheorghian, etc. Dar nu ne putem opri de a mărtu­risi că ne au părut foarte bine cînd am văitat că ,,Pressa“, organul centrului, se declară contra părerei „Timpului“ in privinţa reformei legei electorale, refor­mă care aşa cum o propune organul con­servator nu este in conformitate cu as­piraţiuniile poporului român şi cu con­­diţiunile de înaintare ale secolului in care nu aflăm. Restringerea drepturilor, a libertăţilor publice o data dobîndite es­te, credem, o mare greşală politică des­tinată a fi un isvor nesecat de tulbu­rări interioare. De aceea noi sîntem in contra ori­cărei restringeri a ori­cărei alte refor­

Next