Steaua Roşie, februarie 1953 (Anul 2, nr. 44-51)

1953-02-04 / nr. 44

2 Pentru asigurarea aprovîzionirii populaţiei cu legume Si zarzavaturi Hotărîrea Consiliului de Mi­niştri al RPR şi a Comitetului Central al PMR, din 18 Decem­brie, constata lipsuri grave in domeniul aprovizionării popu­laţiei cu legume şi zarzavaturi. Atât timp cât in aprovizionarea populaţiei cu îmbrăcăminte, în­călţăminte, pâine, carne, gră­sime, zahăr şi alte produse alimentare au fost obţinute succese însemnate, aprovizio­narea populaţiei muncitoare cu legume şi zarzavaturi a rămas mult în urma nevoilor mereu crescânde ale populaţiei. Hotărî­rea subliniază că unele comi­tete executive ale sfaturilor populare regionale r­aionale şi orăşeneşti nu au luat măsuri­le necesare, în vederea aprovizio­nării oamenilor muncii, dând dovadă de birocratism şi lipsă de răspundere. Ele n'au luat în considerare faptul că a construi socialismul înseamnă a ridica continuu nivelul de trai al ce­lor ce muncesc. Ne­studiind şi neînsuşindu-şi temeinic Hotărî­­rile conducerii partidului şi gu­vernului în problemele de apro­vizionare a celor ce muncesc, ele n’au reuşit să mobilizeze ţăranii muncitori, membrii gos­podăriilor colective şi ai întovă­răşirilor de lucrare în comun a pământului, pentru des­vol­tarea producţiei de produse legumi­cole şi mărirea terenurilor cul­tivate cu le­rme şi zarzavaturi. Comitetul Executiv al Sfa­tului Popular al Regiunii Auto­nome Maghiare, în lumina sar­cinilor trasate de Hotărâre, a trecut la­­ rezolvarea practică a problemei aprovizionării popu­laţiei muncitoare cu legume şi zarzavaturi. Urmând îndruma­rea partidului, tehnicienii, agro­nomii şi ingin­eriii secţiunilor agricole,au fost­ mobilizaţi pen­tru studierea posibilităţilor fiecărui raion aparte şi pentru identificarea terenurilor favo­rabile pentru cultivarea legu­melor şi zarzavaturilor. Pe ba­za constatărilor făcute s-a stabi­lit apoi pentru fiecare raion şi comună în parte suprafaţa ce urmează a fi cultivată cu legu­me şi zarzavaturi. Cu îndrumarea Comitetului raional de partid, Comitetul Executiv al Sfatului Popular raional Sângiorgiul de Pădure şi-a început activitatea pe baza unui plan de muncă bine sta­­bilit. Comunele raionului au fost­ repartizate între inginerii, tehnicienii şi agronomii secţiu­nii agricole. Hotărîrea partidu­lui şi a guvernului a fost pre­lucrată în masse prin că­minele culturale şi în adunări populare. Asemenea măsuri au fost luate şi de către Comite­tul raional de partid şi Comi­tetul Executiv al Sfatului Popu­lar al raionului Odorhei. In comuna Ghindari (raionu­l Sân­giorgiul de Pădure) comitetul executiv al sfatului popular co­munal, îndrumat şi sprijinit de organizaţia de bază, a antre­nat în această acţiune organi­zaţiile de massă, desfăşurând o largă activitate de lămurire a ţărănimii muncitoare. Folo­­sindu-se rezultatele obţinute în anul trecut, s-au arătat pe larg avantajele cultivării legu­melor şi zarzavaturilor. Ingi­nerul Végh Zoltán, a depus o muncă conştiincioasă în iden­tificarea şi comasarea terenuri­lor destinate cultivării legume­lor şi zarzavaturilor. 138 fami­lii de ţărani muncitori s-au an­gajat să cultive legume şi zar­zavaturi pe o suprafaţă de 26 hectare. Rezultatul muncii bine orga­nizate nu a întârziat să se ara­te. Astfel până la 1 Februarie schimburile de teren au fost înfăptuite aici în proporţie de 95 la sută. Pe cele trei loturi comasate unde se vor cultiva legume şi zarzavaturi, se des­făşoară lucrările pentru ame­najarea sistemului de irigare. Muncă rodnică şi conştiincioa­sa a desfăşurat a Bordoşiu, Eremitul şi Călugăreni ingine­rul Mark Endre, iar inginerul Todea Ioan în comunele Bezid şi Trei Sate, unde lucrările de comasare şi schimbul de teren sunt înaintate. Membrii gospodăriilor agri­cole colective din raionul Tg.­­Mureş, au primit cu deosebită însufleţire Hotărîrea partidu­lui şi guvernului, pornind cu elan la pregătirea­ pământului şi inventarului grădinăresc ne­cesar cultivării legumelor şi zarzavaturilor. Printre altele, membrii gospodăriei colective „Viaţă Nouă” din Nicoleşti- Ciba, încă în primele zile ale lunii ianuarie au terminat în întregime lucrările de pregăti­re a solului pe cele 15 hectare destinate cultivării legumelor şi zarzavaturilor. In schimb, Comitetul Execu­tiv al Sfatului Popular raional Tg.-Mureş nu prezintă acelaş interes faţă de această proble­mă. Tovarăşul Horváth Fran­­cisc, vicepreşedintele Comitetu­lui Executiv al Sfatului Popu­lar raional, care răspunde di­rect de problemele agricole s’a mulţumit ca să încredinţeze toate sarcinile inginerului Hos­­su Ioan, crezând că prin acea­sta a fucut faţă sarcinilor tra­sate de Hotărîre. Tovarăşul Horvath Francisc a uitat prin­tre altele şi aceea că datoria sa este să controleze activita­tea desfăşurată pe teren de in­ginerii şi tehnicienii secţiunii agricole. Aşa s-a întâmplat ca inginerul Negru Italiu, lucrând la identificarea terenurilor pen­tru cultivarea legumelor şi zarzavaturilor, în comuna Mu­reşeni a indicat în proectul de plan — cu toate că a fost sesi­zat de ţăranii muncitori — un teren nisipos, nefavorabil cul­turilor legumicole. In comuna Gheorghe Doja subinginerul Patek Géza, a aplicat cea mai comodă „metodă de munca” aceea de a întocmi planul de comasare din birou. La fel şi-a „îndeplinit” el misiunea şi în comuna Căluşeri, unde în tere­nul indicat pentru cultivarea legumelor şi zarzavaturilor a înglobat arena sportivă şi fâ­­naţe. „Pământul e pământ şi aici şi acolo, şi de ce nu s’ar putea cultiva legume şi zarza­vaturi şi pe arena spor­tivă?“ s-a gândit subingine­­rul Patek Géza. Cea mai mare greşală a fost­­avârşită însă de inginerul Boblstec Grigore, în comuna Sânvăsii, unde în peri­metrul terenului indicat pentru cultivarea plantelor legumicole au fost înglobate suprafeţe însă­mânţate cu grâu de toamnă. Pro­babil că tovarăşul inginer Boble­­tec credea că se poate cultiva concomitent pe aceeaşi suprafaţă şi grâu şi zarzavaturi. Sau poate s-a gândit că legumele necesare populaţiei pe anul 1953 să le cul­tive abia în anul 1954? Lipsurile sesizate, şi încă mul­te altele care mai dăinue sunt cu atât mai grave cu cât la 24 ia­nuarie 1953, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al acestui ra­ion a lansat o „chemare la între­cere“ în care se angajează ca pâ­nă la 26 Ianuarie să întocmească o evidenţă precisă despre coma­sările grădinilor de zarzavaturi, iar până la 5 Februarie să termi­ni toate lucrările şi schimbul de terenuri. Ce să credem după toa­te acestea despre această „che­mare“? Ori comitetul executiv, în frunte cu tovarăşul Horváth Francisc ne cunoaşte lipsurile ivi­te în acţiunea pregătitoare pentru cultivarea legumelor şi zarzava­turilor, ori vrea să acopere lipsu­rile condamnabile. Pe lângă a­­ceasta, chemarea cuprinde punc­te, care pe baza îndrumărilor da­te de Comitetul regional de partid trebuiau realizate încă în lunile Septembrie şi Octombrie 1952. Pentru aceste lipsuri răspunde şi Biroul Comitetului raional de partid, care cu toate că a primit directive precise încă în luna Septembrie, s‘a mulţumit sa le rezolve transmiţându-le Comite­tului executiv al sfatului popular raional. Nu s‘au luat măsuri concrete nici atunci când Comi­tetul regional de partid a atras atenţia biroului raional asupra lipsurilor ivite la Sâncrai, unde tehnicienii au „identificat“ tere­nul pentru cultivarea legumelor şi zarzavaturilor, cu binoclul. Tovarăşul Varga Dominic, şeful secţiei agrare a Comitetului ra­ional de partid, — un activist comod de felul lui — s-a mu­lu­­mit să transmită sarcinile sale secţiei agricole a Sfatu­lui Popular raional. Această ati­tudine de nepăsare faţă de cei care muncesc a căutat s‘o moti­veze, astfel: „n‘am avut timp de­­ajuns pentru îndeplinirea sarci­nilor“. • Pentru lipsurile ivite în dome­niul asigurării producţiei legu­micole, vinovat este şi Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare. Până în ultimul timp Comitetul Executiv s-a mulţumit să lanseze lozinca „10.000 hectare cu legu­me şi zarzavaturi“ fără să ia vreo măsură concretă pentru în­deplinirea ei.Tovarăşul Vass An­drei, şeful secţiei agricole regio­nale, tovarăşul Major Pal, ingi­ner şef şi tovarăşul Fazakas Francisc, şeful secţiei comercia­le s‘au mulţumit­ cu emiterea din birou a instrucţiunilor. Nu au acordat raioanelor sprijinul ne­cesar şi nu au urmărit pe teren îndeplinirea sarcinilor. Aşa s‘a putut întâmpla că Comitetul E­­xecutiv al Sfatului Popular al ra­ionului Tg. Secuiesc, s-a situat pe poziţia complect greşită de a considera sarcina măririi produc­ţiei legumicole drept sarcina or­ganelor de partid şi nicidecum a sa proprie. In lupta pentru mărirea pro­ducţiei de legume şi zarzavaturi, o atitudine pasivă a manifestat şi conducerea Uniunii Regionale a Cooperativelor de Consum, în frunte cu tovarăşul Szabo Domi­nic, vice-preşedinte. Nu s‘a luat nici o măsură pentru încheerea contractărilor cu producătorii, motivând că nu s‘au primit încă instrucţiuni de la Centrocoop. Pe asemenea poziţie greşită s‘a situat şi conducerea regională a Aprozar­ ului. Nici o măsură nu s‘a luat pentru aprovizionarea producătorilor cu seminţe şi ce­le necesare irigării. Hotărîrea Partidului şi guver­nului trasează sarcini concrete organelor de partid, organelor de stat şi celor economice, pentru asigurarea aprovizionării oraşe­lor şi centrelor industriale cu le­gume şi zarzavaturi. , Comitetele executive ale sfatu­rilor populare regional, raiona­le, orăşeneşti şi comunale să a­­nalizeze activitatea lor de până acum luând măsuri de indata pentru remedierea urgentă a lipsurilor. Comitetul raional de partid Tg.Mu­reş să-şi analizeze în spirit cri­tic şi autocritic activitatea şi a­­tragă la răspundere pe tovarăşii Varga Dominic şi Horváth Fran­cisc pentru lipsurile grave şi ne­păsarea manifestata faţă de in­teresele poporului muncitor. KAPUSI IOSIF secretar al Comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare STEAUA ROȘIE 4 Februarie 1953. La 5 ani dela încheierea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între URSS şi RPR. Chezăşia construirii socialismului Se împlinesc 5 ani dela data când a fost semnat la Mosco­va. Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală in­tre Uniunea Republicilor So­cialiste Sovietice şi Republica Populară Română. In istoria ţârii noastre, aces­ta este primul tratat încheiat cu o mare putere, pe baza de­plinei egalităţi în drepturi, a respectării stricte a indepen­denţei şi suveranităţii noastre naţionale, un tratat menit să asigure interesele vitale ale patriei şi poporului nostru, întemeiat pe principiile nobi­le ale internaţionalismului pro­letar, pe politica externă stali­nist­ă a prieteniei intre popoa­re, a sprijinirii de către URSS a tuturor popoarelor doritoare de libertate şi pace, acest tratat constituie chezăşia construirii socialismului in Republica Populară Română. Ţara noastră, în trecut în planurile imperialiştilor a­­puser­i, juca rolul de simplă anexă agrară a capitaliştilor străini şi constituia un teren pe care aceştia săvârşeau un jaf nemaipomenit al avu­ţiilor noastre naţionale, o sem­i­­golonie în care poporul munci­tor ţinut în adâncă ignoranţă, exploatat cu cruzime, ros de boli şi mizerie, era silit să-şi verse sângele pentru interese­le odioşilor asupritori. Azi a devenit pentru prima dată in istoria sa, un stat suveran şi liber, o ţară de democraţie populară care construeşte so­cialismul.­­ Situaţia, tragică a Iugoslav­­iei vândută imperialiştilor americani de banda de călăi tu­oişti, mizeria cruntă a m­as­­selor muncitoare din această ţară, este o dovadă de netăgă­duit a imposibilităţii construirii socialismului facă sprijinul URSS. Aservirea Iugoslaviei imperialiştilor americani este o dovadă a faptului că ruperea de lagărul socialist, nu aduce cu sine altceva, decât­ fascis­mul. Marile construcţii ale socia­lismului: Canalul Dunăre -Mare­a-Neagra, hidro şi termo­centralele dela Bicaz, Doiceşti, Ovidiu II, şi alaturi de ele, ma­rile lucrări din Regiunea Auto­nomă Maghiară ca: Fabrica de mobile „Simo Géza”, Frigori­­ferul, fabrica „Encsel Mauriciu", sau termocentrala dela Sân­­georgiul de Pădure, se datoresc in măsură hotaritoare priete­niei şi­ alianţei de nezdruncinat a­ ţârii noastre cu URSS, ma­relui şi permanentului ei spri­jin. Crearea Regiunii Autonomie Maghiare, expresie a realizării practice a învăţăturilor leni­­nist-staliniste în problema na­ţională, a umplut de avânt pe oamenii muncii din această re­giune care luptă pentru întări­rea patriei lor scumpe, Republi­ca Populară Română. Acest avânt se manifestă şi în domeniul industriei locale, fiind înfăptuite asemenea reali­zări ca furnalul înalt de var din Tg.-Mureş, punerea in funcţiune a unui­ atelier de tex­tile care prin valorificarea de­şeurilor de bumbac produce bunuri de larg consum: con­struirea f­abricei­ de hârtie fo­­tosensibilă, lucrările de la Uzina electrică din Tg.-Mureş, fabri­cile de marmeladă de la Mier­­curea Ciuc şi Gheorgheni, ate­lierul central de tâmplărie din Tg.-Mureş. Oamenii muncii din Regiu­nea Autonomă Maghiară sunt conştienţi că uriaşul sprijin pe care îl primeşte ţara noastră din partea Uniunii Sovietice in toate domeniile — economic, poli­tic, diplomatic, cultural — con­stituie un factor hotărîtor al marilor victorii pe care le cu­cereşte zi de zi regimul nostru de democraţie populară. Ei sunt mândri de Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală Sovieto-Român, care reprezintă o strălucită expresie a relaţiilor de tip nou, ce s’au născut în lume după cel de al doilea război mon­dial, în cadrul mării familii a popoarelor din lagărul demo­craţiei şi socialismului. RADU ŞTEFAN Secretar al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare Ajutorul sovietic în dezvoltarea agriculturii noastre întinse sunt tarlalele mănoa­se ale gospodăriei noastre co­lective. Numai în toamna anu­lui 1952 am avut de ar fi pentru însămânţârile de toamnă şi arături adânci de toamnă, pes­te 170 de hectare. Cu mijloa­cele noastre propri­i­ plugul tras de vite — nu puteam ara nici jumătate din această suprafa­ţă. Ajutorul nostru au fost pu­ternicele tractoare K. D. fabri­cate in uzinele „Sovromtractor”, care unul singur, în 10 ore, înlocuieşte munca a 13 pluguri trage de animale. Noi am cită in ziare, acum 5 ani, despre încheierea Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală între URSS şi ţara noastră. Atunci, când a­m înconjurat cu drag cele patru tractoare ve­nite să lucreze pământul gos­podăriei noastre colective, şi când am văzut inscripţia „Sov­­romtractor”, ne-am dat seama că aceste puternice maşini fac parte componentă din ajutorul multilateral acordat nouă de marea Ţară a Socialismului. Gospodăria colectivă a sim­ţit în permanenţă ajutorul fră­ţesc al Uniunii Sovietice. Apli­când metodele sovietice noi am obţinut recolte mai mari decât oricând, însămânţând grâul in rânduri încrucişate am obţinut o recoltă de 2.200 kg. la hec­tar. Prin polenizarea artificială a porumbului pe 14 hectare, recolta, a sporit cu 400 kg. la hectar, faţă de recolta obişnui­tă. Am aplicat această metodă şi la floarea soarelui şi la lu­­ternă, unde deasemeni, rezulta­tul a­ fost cu mult mai mare ca de obicei. Cei 5 ani care au trecut d­­in încheierea­ Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală, sunt ani de noi şi noi­­victorii in dezvoltarea agricul­turii noastre. Suntem recunos­cători Patriei Socialismului mc­­torios, şi genialului conducător al popoarelor, tovarăşul Stalin, pentru ajutorul acordat nouă in construirea vieţii noi, ferici­te. Kerekes Iosif şi Orbán Iosif brigadieri în gospodăria agricolă colectivă „13 De­cembrie” Călimăneşti, raio­nul Sângeorgiul de Pădure

Next