Steaua Roşie, februarie 1953 (Anul 2, nr. 44-51)

1953-02-07 / nr. 45

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UN­IȚI-VA! Anul II. Nr. 45. I Sâmbătă, 7 Februarie 1953. I 4 pagini 20 bani Să întărim activitatea culturală la sate Buna desfăşurare a muncii cultural-educative în perioada de iarnă este una din sarcinile cele mai importante ale orga­nizaţiilor de partid, sfaturilor populare şi organizaţiilor de massă. In comunele şi satele Regiu­nii Autonome Maghiare, se des­făşoară o intensă muncă cultu­­ral-educativă. In cele 483 că­mine culturale şi 98 colţuri ro­şii din gospodăriile agricole co­lective, ţăranii muncitori se a­­dună zi de zi, pentru a acumu­la noi cunoştinţe din tezaurul culturii noastre naţionale şi al culturii sovietice. In raioanele în care îndru­marea şi controlul muncii cul­turale a fost temeinic organi­zată, s-au obţinut succese în­semnate în lupta pentru ridi­carea nivelului activităţii cultural-ştiinţifice a ţăranilor muncitori. In raionul Sf.Gheor­­ghe spre exemplu, în majorita­tea comunelor şi satelor se des­făşoară o intensă muncă cul­turală. In gospodăria agricolă colectivă din comuna Chichiş, raionul Sf. Gheorghe, colţul ro­şu are zilnic în program repe­tiţii la cor, dansuri populare, cursuri agro-zootehnice, etc. Audiţiile colective la radio în comuna Nadăşa sunt organi­zate zilnic, alături de celelalte activităţi culturale. In comu­nele Arcuş, Boroşneul Mare sau Aita Mare, ţăranii muncitori fac cunoştinţă cu cărţile scrii­torilor sovietici şi ale scriitori­lor noştri prin recenzii de cărţi. Nu de mult au avut loc, spre exemplu, recenzii ale cărţilor „Pământ desţelenit” de Solo­­hov, „Gu­ghia­rele şi cu dinţii” de Kovács György şi altele. In comuna Praid, raionul Sângiorgiul de Pădure, cămi­nul cultural zilnic este plin cu ţăranii muncitori veniţi să-şi dea concursul pentru a ridica activitatea cultural - educativă la un nivel înalt. Pe baza unui plan bine întocmit, tovarăşul Németh Ludovic, director, îm­preună cu conducerea căminu­lui cultural, a organizat în ca­drul căminului activitatea tea­trului de păpuşi, cursul agro­zootehnic, şezători, repetiţii pentru manifestaţii culturale, etc. Munca cultural-educativă este strâns legată de lupta pentru transformarea socialistă a a­­griculturii. Pe măsură ce atragem massele largi ale ţărănimii muncitoare în activi­tatea căminelor culturale şi a colţurilor roşii, vom reuşi să le explicăm avantajele gospodă­riilor agricole colective. Un e­­xemplu bun în această privin­ță o constitue activitatea cămi­nului cultural din satul Logic, raionul Reghin. Aici, conduce­rea căminului cultural, în frun­te cu directorul, au fost primii care s-au înscris în gospodăria agricolă colectivă. Pentru închegarea prieteniei şi dragostei dintre ţăranii mun­citori români şi maghiari, sunt organizate schimburi de expe­rienţă între căminele culturale din comunele cu populaţie ro­mână şi din comunele locuite de minorităţile naţionale. Intre comunele Eremitul (raionul Sângiorgiul de Pădure) şi Chiherul de Sus, (raionul Re­ghin), schimburile de experien­ţă au devenit permanente. Pe lângă aceste rezultate sunt însă şi o serie de lipsuri în activitatea cultural-educati­vă din regiunea noastră. In u­­nele raioane, cum este spre e­­xem­plu Miercurea Ciuc, secţia culturală a sfatului popular nu se osteneşte să controleze pe teren munca căminelor cultura­le. Şeful secţiei culturale de la sfatul popular raional, tovară­şul Ujlaki Andrei, „conduce” din birou activitatea cu­l­tu­ral­­artistică din raion. In raionul Sângiorgiul de Pădure, este neglijat controlul activităţii a­­celor cămine culturale care sunt situate la periferia raionu­lui. Astfel, de la noua împărţi­re administrativ-teritorială co­munele Şoimoşul-Mic şi Şoi­­moşul-Mare nu au fost contro­late decât o singură dată. In raionul Topliţa munca cultura­lă se desfăşoară defectuos. A­­ceasta datorită faptului că sec­ţiunea culturală regională nu a luat din timp măsuri pentru a elimina fluctuaţia cadrelor. Lipsuri serioase se manifestă şi în cadrul organizaţiilor de massă, care îşi desfăşoară ac­tivitatea culturală la voia în­tâmplării, fără a ţine seamă de munca secţiunii culturale a sfa­tului popular regional. Societatea pentru răspândi­rea Ştiinţei şi Culturii nu s’a ocupat în măsură suficientă cu ţinerea conferinţelor pentru combaterea misticismului şi su­perstiţiilor. Acestor lipsuri se datoreşte şi faptul că în comu­na Eremitul, raionul Sângior­giul de Pădure, expoziţia „Să combatem superstiţiile” este închisă de 2 săptămâni, deoa­rece S.R.S.C.-ul nu binevoieşte să trimită un tovarăş care să dea explicaţii vizitatorilor. Secţiunea culturală a Sfatu­lui Popular regional, nu a reu­şit încă să coordoneze activi­tatea culturală din regiune în aşa fel, ca aceasta să se desfă­şoare sistematic, la un nivel înalt. Pentru întărirea muncii cul­tural-educative secţiile cultura­le ale sfaturilor populare regio­nal şi raionale trebue să îndru­me şi să controleze planificat desfăşurarea muncii cultural e­­d­ucative, ca aceasta să decurgă în bune condiţiuni, nu nu­mai în unele, ci în toate comu­nele şi satele regiunii. In cadrul căminelor culturale şi colţurilor roşii, trebue să se desfăşoare o intensă activi­tate pentru combaterea misti­cismului, superstiţiilor, birocra­tismului şi a naţionalismului burghez. Acestea sunt posibile numai pe baza unei munci po­­litico-organizatorice temeinice, bine planificate şi prin asigu­rarea unui control sistematic din partea secţiilor culturale ale sfaturilor populare regional şi raionale. Organizaţiile de bază au sar­cina de a îndruma şi controla activitatea căminelor culturale. Membrii de partid să fie în fruntea muncii politice şi cul­tural-educative, antrenând prin muncă perseverentă şi exemplu personal, pe toţi oamenii mun­cii care pot da o contribuţie la desfăşurarea cu succes a a­­cestei munci. IN INTERIORUL ZIARULUI : Brigăzile păcii în frunte. (pag. 2-a). Lipsuri în desfăşurarea în­trecerii socialiste la Topliţa. (pag. 2-a). Dezvoltarea multilaterală a G.A.C. „Gheorghe Doja” din Acăţari. (pag. 2-a). Viaţa de partid. Să lichidăm cu lipsurile în învăţământul de partid. (pag. 3-a). Cu 23 zile înainte de termen, (pag. 3-a). Ne scriu corespondenții, (pag. 3-a). Din R.P. Chineza, (pag. 4-a). In întâmpinarea „Zilei Ceferiştilor"* Alegerea delegaţilor la Conferinţa pe ţară a ceferiştilor Transporturile feroviare au o însemnătate deosebită­­ pentru continua dezvoltare a econo­miei naţionale. Buna desfăşurare a transportu­rilor, efectuarea în condiţiuni optime a trafi­cului de mărfuri, contribue la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan. Joi 5 Februarie 1953 a avut loc adunarea generală a personalului tehnico-administrativ din cadrul conducerii Serviciului de Exploa­tare Feroviară Tg.-Mureș. Cu ocazia acestei adunări s’a făcut o analiză a condiţiilor în care se desfăşoară munca feroviarilor. Analiza a scos în evidenţă o serie de deficienţe în proble­ma instalaţiilor, a centralizării staţiilor, etc. Participanţii au făcut o serie de propuneri concrete, menite să contribue la continua îmbu­nătăţire a serviciului de exploatare feroviară. * Printre altele, deosebit de importantă este pro­punerea tovarăşului Stâncel Ioan, şeful Servi­ciului de Exploatare Feroviară Tg.-Mureş, de a se studia posibilitatea asigurării hranei calde personalului de tren, a odihnei acestuia la dife­rite opriri mai mari. Deasemeni s-au făcut pro­puneri cu privire la reglementarea și asigura­rea aprovizionării atelierelor cu piese de schimb. Problema lichidării birocratismului a fost la fel dezbătută în adunarea generală a personalului tehnico-administrativ. Trebue în­lăturate cazurile de birocratism în raporturile dintre unităţi, cum este de exemplu cazul cere­rilor de materiale, ce se fac într’un mod biro­cratic, cu prea multe formalităţi. De multe ori valoarea lucrărilor scriptice depăşeşte valoarea materialului solicitat. Deasemeni au fost scoase în evidenţă lipsuri în ce priveşte atitudinea şi comportarea unor conducători de unităţi faţă de subalterni. Aceste probleme diferite şi multe altele vor constitui ordinea de zi a Consfătuirii pe ţară a muncitorilor ceferişti, care, pe baza ini­ţiativelor, va avea menirea să aducă o cotitură în activitatea de zi cu zi a muncitorilor fero­viari. In continuarea adunării a avut loc alegerea delegaţilor care­ vor reprezenta la Consfătuire pe feroviarii din cadrul Serviciului de Exploa­tare Tg.-Mureş. Astfel, au fost aleşi în unani­mitate tov. Stâncel Ioan, şeful Serviciului de Exploatare Feroviară Tg.-Mureş şi Bălan Va­­sile operator R.C. La Depoul de locomotive, adunarea gene­rală a ales ca delegaţi la Consfătuirea pe ţară a muncitorilor ceferişti pe Olariu Gheorghe, Wagner Mihai, mecanici stahanovişti, Személy Gheorghe, fochist, Mihăilescu Dorin, cazan­giu și Szegedi Alexandru, mecanic. Vizita delegaţiei culturale şi de învăţământ a R. P. Chineze în Regiunea Autonomă Maghiară Miercuri 4 Februarie 1953 a sosit la Tg.-Mureş delegaţia culturală şi de învăţământ a R.P. Chineze ce se află de două săptămâni în ţara noastră, în frunte cu Wei Cio, membru în comite­tul pentru cultură şi învăţământ de pe lingă Guvernul Central Popular al R.P. Chineze şi ministru adjunct al în­văţământului. Din delegaţie au mai făcut parte: Pan-Kan, membru in Guvernul Popu­lar din provincia Sam­dun şi directorul Comitetului pentru Cultură şi învăţă­mânt al aceleaşi provincii; Ha Fun-A, vicepreşedinte al Guvernului Popular din raionul autonom al Mongoliei in­terioare şi ministru pentru Cultură şi învăţământ, din acelaş raion; Timi Cen, ministru adjunct al Sănătăţii de pe lân­gă Comitetul administrativ Militar din regiunea de Nord-Vest a Chinei şi rec­torul Universităţii din Lanb­­on; Dun Ciun-Tei, directo­­ul Comitetului pen­tru Cultură şi Artă de pe lângă Guver­nul Popular al regiunii de Nord-Est a Chinei şi ministru adjunct al învăţă­mântului din R.P. Chineză; Juan Tzo- Cian, director adjunct din Academia de Ştiinţe a R.P. Chineze; Cian Ciao, din partea Sindicatului învăţământului din R.P. Chineză; Li Sani-Ciji, director adjunct al Secţiei Internaţionale a A­­genţiei de presă „China Nouă“. Delegaţia a fost însoţită de Tiao Tiăn-I, secretar al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, etc. In cursul zilei de 4 Februarie de­legaţia a avut o consfătuire în sa­la de oglinzi a Palatului Cultural cu conducătorii vieţii cu sun­ite şi învăţământului din Regiunea Au­tonomă Maghiară, în prezenţa tova­răşului Ludovic Csupor, primsecre­­tar al Comitetului regional de partid. Membrii delegaţiei s-au întreţinut îndelung asupra dezvoltării culturii populaţiei regiunii, naţională în formă, socialistă în conţinut. Luând cuvântul, conducătorul de­legaţiei chineze Wei Cio, a spus printre altele: „Din cele expuse şi văzute pe teren reese foarte limpede că sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, dumneavoastră apli­caţi cu succes politica naţională leni­­nist-stalinistă şi in acest domeniu aţi obţinut succese măreţe. Munca „dvs. contribue la făurirea unei vieţi noi in Regiunea Autonomă Maghiară, având o importanţă deose­bită şi pentru cauza apărării păcii în întreaga lume. De aceea noi privim fiecare succes al dvs., ca un succes al nostru, ca un succes al întregului la­găr al păcii“. In după masa aceleaşi zile mem­brii delegaţiei culturale şi de învă­ţământ a R. P. Chineze au făcut o vizită la Institutul Medico-Farma­­ceutic din Tg.-Mureş,unde deasemenea a avut loc o consfătuire, ce a durat până seara târziu. Membrii delega­ţiei chineze şi-au exprimat admira­fia faţă de aceasta măreaţă rea­lizare a partidului şi guvernului, rod al politicii naţionale leninist-stali­­niste. In sala mare a Palatului Cul­tural a fost dat apoi un grandios spectacol în cinstea delegaţiei chi­neze, cu participarea corurilor, echi­pelor de jocuri populare şi a altor for­maţiuni artistice române, maghiare şi săseşti din întreprinderi, instituţii şi de la sate. Publicul numeros, pre­zent la festival a manifestat căldu­ros pentru prietenia dintre marele popor chinez şi poporul român, scandând in picioare minute în şir numele conducătorilor poporului român şi chinez, tov. Gh. Gheorghiu-Dej şi tov. Mao Te Dun, şi numele mare­lui , Stalin, genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii de pretutindeni. In dimineaţa zilei de Joi 5 Feb­ruarie, delegaţia culturală şi de în­văţământ a R.P. Chineze s-a depla­sat în comuna Acăţari (raionul Tg.­­Mureş) ,pentru a vizita gospodăria agricolă colectivă „Gheorghe Doja“. Cu această ocazie, tov. Nagy Domo­kos, preşedintele gospodăriei agricole colective, a dat un referat asupra dezvoltării multilaterale a gospodă­riei agricole colective de la înfiinţa­rea sa, din anul 1950, până astăzi. După aceea li s-au prezentat con­strucţiile şi atelierele, magaziile, graj­durile, maşinile şi uneltele agricole a­­parţinătoare gospodăriei. Colectiviştii din Acăţari cât şi delegaţi ai altor cinci gospodării agricole colective învecina­te, au oferit apoi cadouri membrilor delegaţiei chineze. Delegaţia, la rân­dul ei, a dăruit colectiviştilor o serie de lucrări preţioase, printre care mă­tăsuri colorate cu aspecte pitoreşti din R.P. Chineză, broderii, albumuri, reproduceri după gravuri în lemn, etc. După amiază delegaţia R.P. Chineză a părăsit oraşul cu avionul. Vizita de­legaţiei culturale şi de învăţământ a R.P. Chineze în Regiunea Autonomă Maghiară s-a desfăşurat într'o atmos­fera cordială, constituind o puternică manifestaţie a prieteniei de nezdrun­cinat între poporul rom­ân, poporul chi­nez şi alte popoare din lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, care pă­şesc înainte pe acelaş drum din victo­rii în victorii, având în frunte invinci­bila Uniune Sovietică, puternic bastion al păcii, democraţiei şi socialismului. Sosirea delegaţiei culturale şi de învăţământ a R.P. Chineze la Tg.-Mureş

Next