Steaua Roşie, februarie 1953 (Anul 2, nr. 44-51)
1953-02-07 / nr. 45
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA! Anul II. Nr. 45. I Sâmbătă, 7 Februarie 1953. I 4 pagini 20 bani Să întărim activitatea culturală la sate Buna desfăşurare a muncii cultural-educative în perioada de iarnă este una din sarcinile cele mai importante ale organizaţiilor de partid, sfaturilor populare şi organizaţiilor de massă. In comunele şi satele Regiunii Autonome Maghiare, se desfăşoară o intensă muncă cultural-educativă. In cele 483 cămine culturale şi 98 colţuri roşii din gospodăriile agricole colective, ţăranii muncitori se adună zi de zi, pentru a acumula noi cunoştinţe din tezaurul culturii noastre naţionale şi al culturii sovietice. In raioanele în care îndrumarea şi controlul muncii culturale a fost temeinic organizată, s-au obţinut succese însemnate în lupta pentru ridicarea nivelului activităţii cultural-ştiinţifice a ţăranilor muncitori. In raionul Sf.Gheorghe spre exemplu, în majoritatea comunelor şi satelor se desfăşoară o intensă muncă culturală. In gospodăria agricolă colectivă din comuna Chichiş, raionul Sf. Gheorghe, colţul roşu are zilnic în program repetiţii la cor, dansuri populare, cursuri agro-zootehnice, etc. Audiţiile colective la radio în comuna Nadăşa sunt organizate zilnic, alături de celelalte activităţi culturale. In comunele Arcuş, Boroşneul Mare sau Aita Mare, ţăranii muncitori fac cunoştinţă cu cărţile scriitorilor sovietici şi ale scriitorilor noştri prin recenzii de cărţi. Nu de mult au avut loc, spre exemplu, recenzii ale cărţilor „Pământ desţelenit” de Solohov, „Gughiarele şi cu dinţii” de Kovács György şi altele. In comuna Praid, raionul Sângiorgiul de Pădure, căminul cultural zilnic este plin cu ţăranii muncitori veniţi să-şi dea concursul pentru a ridica activitatea cultural - educativă la un nivel înalt. Pe baza unui plan bine întocmit, tovarăşul Németh Ludovic, director, împreună cu conducerea căminului cultural, a organizat în cadrul căminului activitatea teatrului de păpuşi, cursul agrozootehnic, şezători, repetiţii pentru manifestaţii culturale, etc. Munca cultural-educativă este strâns legată de lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Pe măsură ce atragem massele largi ale ţărănimii muncitoare în activitatea căminelor culturale şi a colţurilor roşii, vom reuşi să le explicăm avantajele gospodăriilor agricole colective. Un exemplu bun în această privință o constitue activitatea căminului cultural din satul Logic, raionul Reghin. Aici, conducerea căminului cultural, în frunte cu directorul, au fost primii care s-au înscris în gospodăria agricolă colectivă. Pentru închegarea prieteniei şi dragostei dintre ţăranii muncitori români şi maghiari, sunt organizate schimburi de experienţă între căminele culturale din comunele cu populaţie română şi din comunele locuite de minorităţile naţionale. Intre comunele Eremitul (raionul Sângiorgiul de Pădure) şi Chiherul de Sus, (raionul Reghin), schimburile de experienţă au devenit permanente. Pe lângă aceste rezultate sunt însă şi o serie de lipsuri în activitatea cultural-educativă din regiunea noastră. In unele raioane, cum este spre exemplu Miercurea Ciuc, secţia culturală a sfatului popular nu se osteneşte să controleze pe teren munca căminelor culturale. Şeful secţiei culturale de la sfatul popular raional, tovarăşul Ujlaki Andrei, „conduce” din birou activitatea culturalartistică din raion. In raionul Sângiorgiul de Pădure, este neglijat controlul activităţii acelor cămine culturale care sunt situate la periferia raionului. Astfel, de la noua împărţire administrativ-teritorială comunele Şoimoşul-Mic şi Şoimoşul-Mare nu au fost controlate decât o singură dată. In raionul Topliţa munca culturală se desfăşoară defectuos. Aceasta datorită faptului că secţiunea culturală regională nu a luat din timp măsuri pentru a elimina fluctuaţia cadrelor. Lipsuri serioase se manifestă şi în cadrul organizaţiilor de massă, care îşi desfăşoară activitatea culturală la voia întâmplării, fără a ţine seamă de munca secţiunii culturale a sfatului popular regional. Societatea pentru răspândirea Ştiinţei şi Culturii nu s’a ocupat în măsură suficientă cu ţinerea conferinţelor pentru combaterea misticismului şi superstiţiilor. Acestor lipsuri se datoreşte şi faptul că în comuna Eremitul, raionul Sângiorgiul de Pădure, expoziţia „Să combatem superstiţiile” este închisă de 2 săptămâni, deoarece S.R.S.C.-ul nu binevoieşte să trimită un tovarăş care să dea explicaţii vizitatorilor. Secţiunea culturală a Sfatului Popular regional, nu a reuşit încă să coordoneze activitatea culturală din regiune în aşa fel, ca aceasta să se desfăşoare sistematic, la un nivel înalt. Pentru întărirea muncii cultural-educative secţiile culturale ale sfaturilor populare regional şi raionale trebue să îndrume şi să controleze planificat desfăşurarea muncii cultural educative, ca aceasta să decurgă în bune condiţiuni, nu numai în unele, ci în toate comunele şi satele regiunii. In cadrul căminelor culturale şi colţurilor roşii, trebue să se desfăşoare o intensă activitate pentru combaterea misticismului, superstiţiilor, birocratismului şi a naţionalismului burghez. Acestea sunt posibile numai pe baza unei munci politico-organizatorice temeinice, bine planificate şi prin asigurarea unui control sistematic din partea secţiilor culturale ale sfaturilor populare regional şi raionale. Organizaţiile de bază au sarcina de a îndruma şi controla activitatea căminelor culturale. Membrii de partid să fie în fruntea muncii politice şi cultural-educative, antrenând prin muncă perseverentă şi exemplu personal, pe toţi oamenii muncii care pot da o contribuţie la desfăşurarea cu succes a acestei munci. IN INTERIORUL ZIARULUI : Brigăzile păcii în frunte. (pag. 2-a). Lipsuri în desfăşurarea întrecerii socialiste la Topliţa. (pag. 2-a). Dezvoltarea multilaterală a G.A.C. „Gheorghe Doja” din Acăţari. (pag. 2-a). Viaţa de partid. Să lichidăm cu lipsurile în învăţământul de partid. (pag. 3-a). Cu 23 zile înainte de termen, (pag. 3-a). Ne scriu corespondenții, (pag. 3-a). Din R.P. Chineza, (pag. 4-a). In întâmpinarea „Zilei Ceferiştilor"* Alegerea delegaţilor la Conferinţa pe ţară a ceferiştilor Transporturile feroviare au o însemnătate deosebită pentru continua dezvoltare a economiei naţionale. Buna desfăşurare a transporturilor, efectuarea în condiţiuni optime a traficului de mărfuri, contribue la îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan. Joi 5 Februarie 1953 a avut loc adunarea generală a personalului tehnico-administrativ din cadrul conducerii Serviciului de Exploatare Feroviară Tg.-Mureș. Cu ocazia acestei adunări s’a făcut o analiză a condiţiilor în care se desfăşoară munca feroviarilor. Analiza a scos în evidenţă o serie de deficienţe în problema instalaţiilor, a centralizării staţiilor, etc. Participanţii au făcut o serie de propuneri concrete, menite să contribue la continua îmbunătăţire a serviciului de exploatare feroviară. * Printre altele, deosebit de importantă este propunerea tovarăşului Stâncel Ioan, şeful Serviciului de Exploatare Feroviară Tg.-Mureş, de a se studia posibilitatea asigurării hranei calde personalului de tren, a odihnei acestuia la diferite opriri mai mari. Deasemeni s-au făcut propuneri cu privire la reglementarea și asigurarea aprovizionării atelierelor cu piese de schimb. Problema lichidării birocratismului a fost la fel dezbătută în adunarea generală a personalului tehnico-administrativ. Trebue înlăturate cazurile de birocratism în raporturile dintre unităţi, cum este de exemplu cazul cererilor de materiale, ce se fac într’un mod birocratic, cu prea multe formalităţi. De multe ori valoarea lucrărilor scriptice depăşeşte valoarea materialului solicitat. Deasemeni au fost scoase în evidenţă lipsuri în ce priveşte atitudinea şi comportarea unor conducători de unităţi faţă de subalterni. Aceste probleme diferite şi multe altele vor constitui ordinea de zi a Consfătuirii pe ţară a muncitorilor ceferişti, care, pe baza iniţiativelor, va avea menirea să aducă o cotitură în activitatea de zi cu zi a muncitorilor feroviari. In continuarea adunării a avut loc alegerea delegaţilor care vor reprezenta la Consfătuire pe feroviarii din cadrul Serviciului de Exploatare Tg.-Mureş. Astfel, au fost aleşi în unanimitate tov. Stâncel Ioan, şeful Serviciului de Exploatare Feroviară Tg.-Mureş şi Bălan Vasile operator R.C. La Depoul de locomotive, adunarea generală a ales ca delegaţi la Consfătuirea pe ţară a muncitorilor ceferişti pe Olariu Gheorghe, Wagner Mihai, mecanici stahanovişti, Személy Gheorghe, fochist, Mihăilescu Dorin, cazangiu și Szegedi Alexandru, mecanic. Vizita delegaţiei culturale şi de învăţământ a R. P. Chineze în Regiunea Autonomă Maghiară Miercuri 4 Februarie 1953 a sosit la Tg.-Mureş delegaţia culturală şi de învăţământ a R.P. Chineze ce se află de două săptămâni în ţara noastră, în frunte cu Wei Cio, membru în comitetul pentru cultură şi învăţământ de pe lingă Guvernul Central Popular al R.P. Chineze şi ministru adjunct al învăţământului. Din delegaţie au mai făcut parte: Pan-Kan, membru in Guvernul Popular din provincia Samdun şi directorul Comitetului pentru Cultură şi învăţământ al aceleaşi provincii; Ha Fun-A, vicepreşedinte al Guvernului Popular din raionul autonom al Mongoliei interioare şi ministru pentru Cultură şi învăţământ, din acelaş raion; Timi Cen, ministru adjunct al Sănătăţii de pe lângă Comitetul administrativ Militar din regiunea de Nord-Vest a Chinei şi rectorul Universităţii din Lanbon; Dun Ciun-Tei, directoul Comitetului pentru Cultură şi Artă de pe lângă Guvernul Popular al regiunii de Nord-Est a Chinei şi ministru adjunct al învăţământului din R.P. Chineză; Juan Tzo- Cian, director adjunct din Academia de Ştiinţe a R.P. Chineze; Cian Ciao, din partea Sindicatului învăţământului din R.P. Chineză; Li Sani-Ciji, director adjunct al Secţiei Internaţionale a Agenţiei de presă „China Nouă“. Delegaţia a fost însoţită de Tiao Tiăn-I, secretar al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, etc. In cursul zilei de 4 Februarie delegaţia a avut o consfătuire în sala de oglinzi a Palatului Cultural cu conducătorii vieţii cu sunite şi învăţământului din Regiunea Autonomă Maghiară, în prezenţa tovarăşului Ludovic Csupor, primsecretar al Comitetului regional de partid. Membrii delegaţiei s-au întreţinut îndelung asupra dezvoltării culturii populaţiei regiunii, naţională în formă, socialistă în conţinut. Luând cuvântul, conducătorul delegaţiei chineze Wei Cio, a spus printre altele: „Din cele expuse şi văzute pe teren reese foarte limpede că sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, dumneavoastră aplicaţi cu succes politica naţională leninist-stalinistă şi in acest domeniu aţi obţinut succese măreţe. Munca „dvs. contribue la făurirea unei vieţi noi in Regiunea Autonomă Maghiară, având o importanţă deosebită şi pentru cauza apărării păcii în întreaga lume. De aceea noi privim fiecare succes al dvs., ca un succes al nostru, ca un succes al întregului lagăr al păcii“. In după masa aceleaşi zile membrii delegaţiei culturale şi de învăţământ a R. P. Chineze au făcut o vizită la Institutul Medico-Farmaceutic din Tg.-Mureş,unde deasemenea a avut loc o consfătuire, ce a durat până seara târziu. Membrii delegaţiei chineze şi-au exprimat admirafia faţă de aceasta măreaţă realizare a partidului şi guvernului, rod al politicii naţionale leninist-staliniste. In sala mare a Palatului Cultural a fost dat apoi un grandios spectacol în cinstea delegaţiei chineze, cu participarea corurilor, echipelor de jocuri populare şi a altor formaţiuni artistice române, maghiare şi săseşti din întreprinderi, instituţii şi de la sate. Publicul numeros, prezent la festival a manifestat călduros pentru prietenia dintre marele popor chinez şi poporul român, scandând in picioare minute în şir numele conducătorilor poporului român şi chinez, tov. Gh. Gheorghiu-Dej şi tov. Mao Te Dun, şi numele marelui , Stalin, genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii de pretutindeni. In dimineaţa zilei de Joi 5 Februarie, delegaţia culturală şi de învăţământ a R.P. Chineze s-a deplasat în comuna Acăţari (raionul Tg.Mureş) ,pentru a vizita gospodăria agricolă colectivă „Gheorghe Doja“. Cu această ocazie, tov. Nagy Domokos, preşedintele gospodăriei agricole colective, a dat un referat asupra dezvoltării multilaterale a gospodăriei agricole colective de la înfiinţarea sa, din anul 1950, până astăzi. După aceea li s-au prezentat construcţiile şi atelierele, magaziile, grajdurile, maşinile şi uneltele agricole aparţinătoare gospodăriei. Colectiviştii din Acăţari cât şi delegaţi ai altor cinci gospodării agricole colective învecinate, au oferit apoi cadouri membrilor delegaţiei chineze. Delegaţia, la rândul ei, a dăruit colectiviştilor o serie de lucrări preţioase, printre care mătăsuri colorate cu aspecte pitoreşti din R.P. Chineză, broderii, albumuri, reproduceri după gravuri în lemn, etc. După amiază delegaţia R.P. Chineză a părăsit oraşul cu avionul. Vizita delegaţiei culturale şi de învăţământ a R.P. Chineze în Regiunea Autonomă Maghiară s-a desfăşurat într'o atmosfera cordială, constituind o puternică manifestaţie a prieteniei de nezdruncinat între poporul român, poporul chinez şi alte popoare din lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, care păşesc înainte pe acelaş drum din victorii în victorii, având în frunte invincibila Uniune Sovietică, puternic bastion al păcii, democraţiei şi socialismului. Sosirea delegaţiei culturale şi de învăţământ a R.P. Chineze la Tg.-Mureş