Steaua Roşie, martie 1953 (Anul 2, nr. 52-59)

1953-03-04 / nr. 52

PR'ÖLEfA^ ÖT» TÖÄTE TARILE UNIŢI-VAJ m INTERIORUL ZIARULUI: Amil II. Nr. 52 J Miercuri, 4 Martie 1953. I 4 pagini 20 bani 4 ani de măreţe realizări în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii Se împlinesc 4 ani de când a apărut „Rezoluţia şedinţei ple­nare a C.C. al PMR din 3—5 Martie 1949 asupra sarcinilor partidului in lupta pentru întă­rirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii" Acest document istoric isvorît din învăţătura 'ui Lenin şi Stalin, din uriaşa experienţa a P.C.U.S., este şi în prezent tot atât de actual ca şi acum 4 ani, cu atât mai mult, cu cât i se mai adaugă şi experienţa acumulată de parti­dul nostru în acest răstimp. întărirea necontenită a alian­ţei clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare este condiţia fundamentală a consolidării pu­terii populare. La baza regimu­lui nostru democrat-popular sta alianţa de nezdruncinat a clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, alianţă ce se ci­mentează pe zi ce trece, în ca­re rolul de hegemon îi aparţine clasei muncitoare şi potrivit căreia, sub îndrumarea parti­dului, poporul muncitor condu­ce el însuşi treburile obşteşti, aşa cum dictează interesele sa­le. întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun­citoare este chezăşia îndepli­nirii In 4 ani a planului cin­cinal. chezăşia întăririi capaci­tăţii de apărare a patriei, a independenţei şi suveranităţii naţionale, a construirii socia­lismului şi a apărării păcii a­­meninţată de imperialismul a­­mericano-englez. Regimul democrat-popular dă un ajutor deosebit şi multilate­ral ţăranilor muncitori care vor să-şi muncească pământul în­tovărăşiţi cu tractoarele SMT- ului, în scopul ridicării nive­lului lor de viaţă şi a scoaterii lor de sub exploatarea chiabu­­rească. Ţăranii muncitori înto­vărăşiţi din Reghin au obţinut spre exemplu, anul trecut o re­coltă cu 400—500 kg. grâu la hectar mai mare decât cei din formaţiunea micii producţii. Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949 arată că, ori­cât sprijin ar acorda partidul şi guvernul gospodăriilor mici şi mijlocii în scopul ridicării productivităţii muncii lor, nu există alt drum de scăpare a ţărănimii muncitoare de mize­rie, exploatare şi întuneric, de­cât unirea de bună voie a gos­podăriilor mici şi mijlocii în mari gospodarii agricole colective. Rezoluţia Plenarei din 3—5 Martie 1949 arată că ţărăni­mea muncitoare va putea fi a­­trasă în majoritatea ei pe calea gospodăriei agricole colective numai atunci când ea va fi convinsă prin fapte de avanta­jele şi superioritatea muncii în comun, şi că această cale este în interesul şi spre binele ei. Cele 107 gospodării agricole colective din Regiunea Autono­mă Maghiară, dovedesc în mod grăitor superioritatea lor faţă de gospodăriile din formaţiunea micii producţii. . Organizaţiile de bază. din G.A.C. în majoritatea lor îşi în­deplinesc cu cinste rolul de conducător politic în gospodă­rii. Ele luptă pentru dezvolta­rea organizatorico-economică a gospodăriilor colective, a noii atitudini faţă de muncă, faţă de proprietatea obştească asu­pra mijloacelor de producţie, ceeace contribuie la ridicarea continuă a nivelului material şi cultural al colectiviştilor. In gospodăria agricolă colectivă din Mugeni, raionul Odorhei, de pildă, folosind metodele de muncă sovietice şi aplicând în­tocmai agrominimul, colectiviş­tii au obţinut în vara anului trecut o recoltă de peste 3.000 kg. grâu la hectar. Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agricole colective constitue chezăşia ridicării ne­contenite a bunei stări a mem­brilor lor. Colectiviştii din co­muna Racoşul de Sus, au rea­lizat numai prin prelucrarea laptelui provenit dela 500 de oi un venit de peste 200.000 lei. Bucurându-se din plin de a­­jutorul statului şi folosind po­sibilităţile locale, colectiviştii înalţă tot mai multe construcţii ca: grajduri, saivane, remize, ateliere de fierărie şi tâmplarie, magazii, pătule pentru porumb şi altele. In gospodăriile agricole colecti­ve se cimentează tot mai pu­ternic prietenia între ţăranii muncitori români şi cei ai mi­norităţilor naţionale. In cadrul căminelor culturale, colectiviş­tii români, maghiari şi saşi din Bato? şi altele, îşi joacă jocu­rile şi îşi cântă cântecele îm­preună. Viaţa fericită pe care şi-o făureşte ţărănimea muncitoare confirmă pe de-a’ntregul justeţea liniei politice a partidului nos­tru trasată de Rezoluţia Plena­rei din 3—5 Martie 1949. In vreme ce în ţările capitaliste ţărănimea pauperizată şi jefui­tă până la ultima vlagă duce o viaţă de mizerie, ţărănimea muncitoare din ţările de demo­craţie populară, urmând pilda măreaţă a ţărănimii colhozni­ce, se înrolează în lupta pentru socialism, rupând cu starea de înapoiere şi exploatare în care s’a sbătut veacuri dearândul. Călăuziţi de hotăririle plena­rei din 3—5 Martie 1949, ţăra­nii muncitori duc o luptă necru­ţătoare împotriva chiaburimii ca­re turbează de furie atunci când' vede că ţăranii muncitori nu mai sunt nevoiţi să le muncească ‘ pe o plată de nimic. însuşirea şi aplicarea consec- : ventă în viaţă a Rezoluţiei din 3—5 Martie este o garanţie a înlăturării lipsurilor din activi­tatea noastră de zi cu zi, a 1K eludării definitive a urmărilor activităţii contrarevoluţionare a lui V. Luca,Pauker şi Georgescu. Organizaţiile de partid, sta? turile populare şi organiza­ţiile de massă trebue să-şi j pună în faţă ca una dintre sar- | cînile lor centrale însuşirea cat mai temeinică a Rezoluţiei Ple­narei din 3—5 Martie, ea fiind o călăuză tuturor acelora care luptă pentru transformarea so­cialistă a agriculturii. „Munca pentru transformarea so ) etatista a agriculturii. — arată to- ! varăşul Gh. Gheorghiu-Dej j a devenit o sarcină centrală a\ partidului, de realizarea căreia I depinde triumful, definitiv al o- ! rânduirii socialiste în tara noas- \ tră". Pentru îndeplinirea Cincinalului în 4 ani Muncitorii cer reexaminarea normelor învechite Muncitorii şi tehnicienii din cadrul fabricii de mobile „Si­­mo Géza” din, Tg.-Mureş au in­trodus o serie de inovaţii şi raţionalizări. Ei caută ne­contenit să-şi ridice nivelul tehnic-profesional. Numeroşi muncitori ca Riicz loan, Szász Sándor, Dangiu Alexandru, Fekete Ibolya şi alţii îşi depă­şesc cu uşurinţă normele cu câte 75—130, ba chiar şi cu câte 150 la sută. Se înţelege că pentru aceşti muncitori nor­mele învechite constituie o pie­dică serioasă. De aceea ei au cerut reexaminarea acestor norme învechite şi înlocuirea lor cu norme noi, mai juste, care să corespundă condiţiilor noi create în această fabrică. Cerând reexaminarea norme­lor învechite, muncitorul Han­­koezi Rrdolf, care-şi depăşeşte norma în continuu cu 50—1001a sută, a spus următoarele: — „Munca la fabrica noastră este în prezent cu mult mai bine organizată de cât înainte cu câţiva ani. Mulţi dintre muncitori şi-au ridicat nivelul profesional, unii la cursuri spe­ciale, iar alţii prin aplicarea metodelor stahanoviştilor sovie­tici şi a iniţiativelor staha­noviştilor noştri. In fabrica noastră sunt mulţi care au ob­ţinut zilnic depăşiri de câte 50—70 la sută ale normelor. Cu toate acestea normele au rămas vreme îndelungată ne­schimbate. Aceste norme sunt învechite, ele nu mai cores­pund tehnicii noi şi organizării noi a muncii, ele. nu constituie un stimulent pentru ridicarea productivităţii muncii şi pentru calificarea profesională a mun­citorilor. Normele învechit« sunt stavile în lupta pentru reducerea preţului de cost, pen­tru ridicarea nivelului de trai al muncitorilor.” Părerea tovarăşului Ha.nkoczi Rudolf şi a celorlalţi tovarăşi ai săi care s’au alăturat cererii acestuia privind reexaminarea normelor, este pe deplin justi­ficată. La fabrica „Simo Geza” sunt sectoare întregi în care normele sunt depăşite sistema­tic cu câte 50—60 la sută. întregul colectiv al fabricii „Simo Geza” a dezbătut te­meinic problema normelor şi a cerut conducerii fabricii să se reexamineze urgent normele şi să se introducă norme tehnice noi, ştiinţifice, corespunzătoare noilor condiţii din această îa­­brică minunată. fntâiwrea deputainSiii Ke* ács Syirgy cu alegătorii Scriitorul Kovács György, deputat in Marea Adunare Na­ţională a avut la 28 Februarie 1953 o întâlnire cu alegătorii din circumscripţia electorală Covasna — raionul Tg. Se­cuiesc. La întâlnire au participat peste 400 de oameni ai muncii. Deputatul Kovács György a prelucrat alegătorilor Bugetul de stat al RPR pe anul 1953. El a vorbit apoi despre sarci­nile ţărănimii muncitoare cu privire la executarea la timp şi întocmai a obligaţiilor către stat, subliniind că mulţi ţărani muncitori din Covasna, cum ar fi de pildă Olasz Domokos, Po­pica Jordache, Ungureanu Du­mitru, Csutak Károly şi alţii au dat cel mai frumos exemplu în ce priveşte plata punctuală a impozitelor către stat. Chiaburii — duşmani de moarte ai po­porului muncitor caută însă prin toate caile să se eschiveze dela obligaţiile lor', să sabote­ze. Astfei chiaburii Péter Er­nest, Olteanu Staicu şi alţii rru-şi achita impozitele către stat, unii dintre ei datorând chiar peste 10.000 de Ici, încă din anul 1949. Tovarăşul Kovács György a vorbit apoi despre sarcinile co­mune ale deputaţilor şi alegă­torilor de-a lupta împreună cu eforturi înzecite pentru înfăp­tuirea bugetului. El a criticat aspru comitetul executiv a! sfatului popular comunal, ca­re neluând în seamă sarcinile deosebit de importante ce-i re­vin pentru pregătirea în bune condiţiuni a campaniei agrico­le de primăvară, încă până în prezent n’a distribuit planurile de cultura; iar pe de alta pat­té, nu dă dovadă de suficientă vigilenţă faţă de chiaburi şi fa­ţă dc uneltele acestora. Tov.araşul Kovács György a subliniat deasemenea impor­tanţa luptei împotriva falsei teorii a unităţii naţionale dintre exploatatori şi exploataţi, teo­rie antirevoluţionară susţinută dc chiaburi şi de cozile lor de topor. In cursul discuţiilor, tovară­şul Rácz Sándor, secretar a' comitetului executiv al sfatului popular comunal, a chemat în numele ţărănimii muncitoare din comuna, la întrecere patrio­tică comuna Zăbala, pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţiuni a campaniei agri­cole de primăvară. Decernare© Steagului Roşu de Producţie 9a IFET Tg.-Secuiesc Duminică, 1 Martie 1953 s’a desfăşurat la Tg. Secuiesc fes­tivitatea decernării Steagului Roşu de Producţie de întreprin­dere fruntaşă pe ţară întreprin­derii Forestiere pentru Exploa­tare şi Transport (IFET) Tg. Secuiesc. La festivitate au participat tuv. Haber Ivanie, ministru ad­junct la Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei, tov. Hodişan Gheorghe, preşe­dinte al Comitetului Central al sindicatelor din ramura lemn­­forestier, tov. Concinski Alexan­dru, director general la Direc­ţiunea Generală a lemnului, tov. Szász Mihai, secretar al Comite­tului regional de partid al Regiu­nii Autonome Maghiare, tov. Ba­rabás Alexandru, preşedintele Consiliului regional sindical, etc. Au fost prezenţi deasemeni membri ai colectivelor de con­ducere, stahanovişti şi fruntaşi în . producţie din întreprinderile forestiere din Piatra-Neamţ, Reghin, Topliţa, Piteşti, Oraşul Statin, Câmpulung Moldove­nesc, etc. cât şi numeroşi in­vitaţi. Darea de seamă asupra acti­vităţii pe semestrul II al anului 1952, — perioadă pe care între­­prindsrea a câştigat Steagul Roşu de Producţie — a fost prezentată in limba maghiara de tov. Nemes Ştefan, directorul IFET-ului, iar în limba română de tov. Hanko Ştefan, tehnician­­şef. Planul producţiei globale al sectorului de exploatare din ca­drul fostului IPEIL (în prezent IFET), a fost îndeplinit în pro­porţie de 184%. A fost îndepli­nit şi depăşit şi planul pe sor­timente. Ajutorul tehnicienilor sovie­tici s’a resimţit puternic în ac­tivitatea întreprinderii forestie­re din Tg. Secuiesc. Aplicarea metodelor sovietice a contribuit la ridicarea continuă a produc­tivităţii muncii. In cursul se­mestrului II al anului 1952 pro­ductivitatea muncii în cadrul IFET-ului a crescut cu 16% fa­ţă de sarcinile prevăzute în plan şi cu 27% faţă de cea ob­ţinută în anul 1951. Preţul de cost al producţiei globale a fost redus cu 6,01% faţă de aceeaşi perioadă a anului 1951. S’au evidenţiat în special brigada de doborît buşteni răşinoase, în frunte cu tov. Kopacz Iosif, bri­gada de corhănit lemne de foc, condusă de Vulpoi Nicolae, bri­gada de încărcat vagoane CFF, a lui Kiss Francisc, etc. In vederea reducerii eforturi­lor fizice ale muncitorilor şi pentru ridicarea productivităţii muncii au fost introduse o serie de mecanizări. După darea de seamă, tov. ministru-adjunct Haber a pre­dat Steagul Roşu de Producţie muncitorilor IFET-ului Tg. Se­cuiesc, după care a înmânat insigne celor mai buni stahanc­­vişti din cadrul IFET-urilor din toată ţara, printre care figu­rează şi Argăşeanu loan şi Ke­rekes Francisc dela IFET Tg. Secuiesc. Luând cuvântul, un însemnat număr de muncitori, fruntaşi în producţie, stahanovişti şi membri ai colectivelor de con­ducere ale întreprinderilor din diferite colţuri ale ţării şi-au luat numeroase angajamente privind lupta pentru îndeplini­rea în 4 ani a cincinalului. Printre angajamentele colec­tivului IFET Tg. Secuiesc figu­rează îndeplinirea planului pe semestrul I al anului 1953 foi 5 luni şi jumătate pe toate sor­timentele şi la toate fazele, re­ducerea preţului de cost al pro­ducţiei globale cu 1 % faţă de anul 1952, construirea a 4 mari barăci pentru cazarea muncito­rilor, extinderea muncii în bri­găzi, etc. la sfatul popular raional Topii­­ţa (pag. 3-a). Aspecte din munca culturală în mediul rural (pag. 3-a). Măsuri tehnico-organizatorice la fabrica de textile „Gheorghe Doja” (pag. 3-a). Pe drumul transformării so­cialiste a agriculturii (pag. 2-a) Să organizăm temeinic ac­ţiunea de autoimpunere pe anul 1953 (pag. 2-a). împăciuitorism şi birocratism

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék