Steaua Roşie, martie 1953 (Anul 2, nr. 52-59)

1953-03-04 / nr. 52

2 STEAUA ROȘIE Pe drumul transformării socialiste a agriculturii Au trecut 4 ani de la apariţia istoricei Rezoluţii a şedinţei plenare a C.C. al P.M.R., din 3—5 Martie 1949, asupra sarcinilor partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii. In această perioadă de timp, ţărănimea muncitoare urmând drumul trasat de Rezoluţia C.C. al PM.R. a obţinut rezultate însemnate în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Convingându-se de justeţea liniei partidului, că numai prin trecerea de la mica gospodărie fă­râmiţată la marea gospodărie, la munca in comun, cu tractoarele statului, vor putea scăpa definitiv de sărăcie şi mizerie, tot mai mulţi ţărani muncitori au desfiinţat haturile,­­ şi-au unit fâşiile de pământ formând întovărăşiri agricole pentru cultivarea laolaltă a pământului, sau gospodării agricole colective. Desfăşurând o largă muncă politică, organizaţiile de partid îndrumează ţărănimea muncitoare pe singurul drum pentru a scăpa de sărăcie. Pe întinsul Regiunii Autonome Ma­ghiare peste 10.000 familii de­ ţărani cu gospodării mici şi mijlocii şi-au unit pană in prezent pământurile, formând cele 10­ gospodării agricole colective. Deasemeni, peste 1.500 ţărani muncitori din cele 42 întovărăşiri agricole îşi lucrează pământul cu tractoarele şi maşinile statului. __________ Superioritatea Gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole încă în primii ani de activi­tate, gospodăriile agricole co­lective şi întovărăşirile agrico­le şi-au dovedit superioritatea lor faţă de mica gospodărie in­dividuală­ In anul 1952, mem­brii gospodăriei agricole colec­tive „Scânteia” din Crăciuneşti (raionul Tg.-Mureş) au obţinut o recoltă medie de 2.200 kg­­grâu la hectar, în timp ce re­colta cea mai mare a ţăranilor cu gospodării individuale a fost de 1.700 kg. la hectar. Aplicând metoda polenizării artificiale, colectiviştii din Ideciul de Sus (raionul Reghin) au obţinut la floarea soarelui o recoltă de două ori mai mare ca gospodăriile in­dividuale. întovărăşirile agricole şi-au dovedit deasemeni superiorita­tea faţă de mica gospodărie in­dividuală. Aplicând prevederi­le agrominimulm, ţăranii înto­vărăşiţi din comuna Zăbala (raionul Tg. Secuiesc) au ob­ţinut la orz o recoltă de 2.000 kg. la hectar, membrii întovă­răşirii din comuna Cerna­tul de Jos, din acel­aş raion, au obţi­nut la grâul de primăvară o recoltă de 2.150 kg. la hectar. Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective este o sarcină de seamă a colectiviş­tilor. Statutul model al gospo­dăriilor colective prevede obli­gativitatea consiliilor de condu­cere şi a tuturor membrilor gospodăriilor colective să orga­nizeze creşterea în comun a a­­nimalelor, să înfiinţeze crescă­torii de animale, îmbunătăţind rasa şi productivitatea loc, să clădească construcţiile necesare gospodăriei şi să dezvolte toate ramurile de producţie, precum şi industria casnica, pe baza condiţiunilor locale. Gospodăria agricolă colectivă „Drumul Socialismului” din co­muna Ilieni (raionul Sf. Gheor­­ghe) a luat fiinţa în primăvara anului 1952. Acordând atenţia cuvenita ramurilor anexe, gos­podăria s’a dezvoltat simţitor. In acest timp relativ scurt, pe lângă gospodărie a luat fiinţă o crescătorie cu 18 porci; nu­mărul vacilor cu lapte a fost mărit de la 4 la 13 capete. In cursul anului 1952 membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghe Doja” din Acatari (raionul Tg.-Mureş) şi-au mă­rit considerabil şeptemul de vite. Numărul vacilor a crescut in­tr’un an cu 25 capete, al porci­lor cu peste 150, iar numărul păsărilor s’a dublat. Pentru anul 1953, planurile de producţie prevăd dezvoltarea continuă a gospodăriilor colec­tive, crearea de noi şi noi fer­me zootehnice sau întărirea ce­lor existente. Planul de produc­ţie pe anul 1953 a­ gospodăriei agricole colective „Griviţa Ro­şie” din Ideciul de Jos, raionul Reghin, prevede construirea u­­nui saivan pentru 500 oi, a unei magazii, a unui fanar, a unei maternităţi pentru scroafe, etc. In acelaș timp este prevă­zută mărirea numărului oilor cu 100 capete, a porcilor cu 39 capete, etc. In anul 1953 fiecare gospodărie conti­nua să-şi lărgească ramurile de producţie. Aşa de exemplu, co­lectivîşfii din Orie limes ii vor trece în acest an la prelucrarea laptelui de vacă şî-şi vor dez­volta apicultura. La gospodă­ria colectivă ,,Brazdă Nouă” din Valea Crişuluî, raionul Sf. Gheorghe, in scopul dezvoltării fermelor zootehnice prin folo­sirea resurselor locale au fost procurate cazane moderne pen­tru alimentarea porcilor, iar la grajduri s’a introdus conducta de apă. De o mare importanţă în munca colectiviştilor, şi în ge­neral în continua dezvoltare a agriculturii noastre este ajutorul poporului sovietic. Aplicând metoda de însămânţare a grâu­lui în rânduri încrucişate mem­brii gospodăriei agricole colec­tive „13 Decembrie” din Căli­­mă­eşti au obţinut o recoltă de 2.000 kg. la hectar, iar prin po­lenizarea artificială a porumbu­lui pe cele 14 hectare pe care au aplicat această metodă au obţinut cu 400 kg. la hectar mai mult porumb decât pe hec­tarele unde n’au aplicat poleni­zarea artificială. Odată cu majorarea venituri­lor gospodăriei colective se măresc atât veniturile membri­lor cât şi fondurile de bază ale gospodăriilor colective. Membrii gospodăriei „Oţelul Roşu” din Gălăţe­ii (raionul.. Tg.-Mureş), au primit pentru fiecare­­zi rrtuncă 4,16 kg. grâu, 7 kg. po­rumb şi alte cantităţi de cerea­le şi furaje. La noi, colectiviştii au primit pentru fiecare zi muncă 4,55 kg. grâu, 4,28 kg. porumb. In urma veniturilor ob­ţinute în anul 1952, fon­dul de bază al gospodăriei colective „Galbeur Aron” din Angheluş, (raionul Sf. Gheorghe), s-a mărit cu 49.893 lei, ceea ce asigură continua dezvoltare a gospodăriei colec­tive şi creşterea veniturilor membrilor ei. Succesele colectiviştilor şi ale ţăranilor întovărăşiţi, îndemn pentru ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii Gospodăriile agricole colecti­­ve şi întovărăşirile pentru lu­crarea laolaltă a pământului şi-au dovedit superioritatea fa­ţă de gospodăriile individuale. Recoltele bogate, veniturile mari obţinute de gospodăriile colec­tive nu au rămas fără răsunet. La împărţirea avansurilor de 40 la sută, la repartizarea ve­niturilor şi cu alte ocazii gos­podăriile colective sunt des vi­zitate de ţăranii muncitori. Gospodăria colectivă „Si­tto Géza” din comuna Crişeni (ra­ionul Sângiorgiul de Pădure) până în vara anului 1952 era formată din 28 familii. îndată după repartizarea avansurilor, în urma muncii politice desfă­şurată de organizaţia de bază, încă 101 familii de ţărani mun­citori au cerut să fie primite în gospodăria colectivă. Gospo­dăria agricolă colectivă ,,Dru­mul lui Lenin” din satul Tuş­nadiul Nou (raionul Miercurea Ciuc) s’a mărit în anul trecut cu încă 80 familii, gospodăria agricolă colectivă din Călimă­­neşti s’a mărit cu încă 58 fa­milii, etc. In comunele şi satele regiu­nii, ţăranii muncitori formează comitete de iniţiativă pentru crearea de noi întovărăşiri a­­gricole sau gospodării agricole colective. La Sărmaş, Iernuţeni, Sântimbru, Boteni, Topliţa şi in alte zeci de comune şi sate din Regiunea Autonomă Ma­ghiara au luat fiinţă comitete de iniţiativă pentru formarea de noi întovărăşiri şi gospodă­rii agricole colective. Transformarea socialistă a a­­griculturii se desfăşoară în condiţiile ascuţirii luptei de cla­să. Chiaburii, duşmani înveni­naţi ai poporului muncitor cau­tă să împiedice ţărănimea mun­citoare, să o abată de l­a dru­mul gospodăriei colective. Chia­burii Ilieş Alexandru, Sipos Ştefan, din Lăureni, (raionul Tg.-Mureş), Moraru Vasile şi Milea Ioan, împreună cu unel­tele lor, Flischer Iosif, Buje­­dean Gavrilă şi alţii din satul Filitelnic, (raionul Sângiorgiul de Pădure), au pornit o acţiune făţişă împotriva ţăranilor care vroiau să meargă pe drumul colectivizării, pe drumul ferici­rii şi belşugului, ajungând pâ­nă acolo să promită pământ a­­celora care îşi vor retrage cere­rile. Dar acţiunile mârşave de sub­minare, intrigile şi josniciile chiaburilor sunt scârtite eşecu­lui. Comuniştii deta­şate sunt in fruntea luptei pentru zădăr­nicirea mârşăviilor chiabureşti. Ocupându-se în permanenţă de ridicarea nivelului vigilenţei re­voluţionare a poporului munci­tor, organizaţiile de bază ale partidului educă ţărănimea muncitoare în spiritul luptei hotărîte împotriva chiaburimii. Sarcinile măreţe pe care Re­zoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949 le trasează partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun­citoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii devin fapte. Partidul nostru a dovedit şi dovedeşte capacitatea sa de mobilizare a poporului munci­tor pentru cucerirea de noi şi noi succese în lupta pentru construirea vieţii noi, a socia­lismului. Luptând pentru feri­cirea tuturor celor ce muncesc, partidul clasei muncitoare prin forţa şi capacitatea sa atrage massele cele mai largi ale ţă­rănimii muncitoare alături de clasa muncitoare şi sub condu­cerea ei în lupta pentru înfăp­tuirea societăţii socialiste. 4 Martie 1953. Să organizăm temeinic acţiunea de autoimpunere pe anul 1953 Odată cu lucrările ce se în­făptuiesc la sate pe baza pla­nului de stat, prin munca crea­toare a ţărănimii muncitoare şi prin folosirea resurselor locale se realizează o serie de alte lucrări de interes local, care dau un şi mai mare avânt ac­ţiunii de înflorire şi dezvoltare a satelor. Hotărîrea Consiliului de Miniştri din 11 ianuarie 1952 a cre­at condiţiile pentru­­ca acţiunea de mobilizare a ţă­rănimii muncitoare în opera de înflorire şi dezvoltare a satelor să se desfăşoare cât mai orga­nizat şi cu rezultate cât mai rodnice. Aplicarea autoimpune­­rii contribuie la descoperirea resurselor şi posibilităţilor lo­cale, la educarea ţărănimii muncitoare în spiritul grijii şi al răspunderii pentru înflorirea şi dezvoltarea satelor, contri­buie la cimentarea legăturii sfa­turilor populare cu massele. In adunările populare din primăvara anului 1952, țărăni­mea muncitoare de pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare a votat pentru contribuirea bă­nească la construirea a 35 școli noui, 71 cămine culturale, 6 băi populare, 21 clădiri pentru sfa­turile populare, localuri de coo­perative, case de naştere, apa­­ducte, poduri şi alte construcţii de interes local. Din planificările făcute pe a­­nul 1952, până la data de 31 Decembrie sau efectuat un nu­măr de 235 lucrări diferite printre care 16 şcoli, 41 cămi­ne culturale, 7 clădiri pentru sfaturile populare, localuri de cooperativă, etc., sau reparaţii generale la 30 de şcoli, 26 că­mine culturale, procurându-se materiale pentru construirea a încă 22 şcoli elementare şi 40 cămine culturale care urmează a fi construite în anul în curs. Experienţa anului trecut ne dovedeşte că acolo ur­ de orga­nizaţiile de partid au îndrumat această acţiune şi­ comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare au pus un accent deosebit pe realizarea lucrărilor planificate prin autoimpunere, au fost obţi­nute rezultate. Aşa, de exem­plu, în comuna Gheorghe Doja (raionul Tg.-Mureş), comitetul de cetăţeni îndrumat şi sprijinit de organizaţia de bază şi comite­tul executiv al sfatului popular a mobilizat, ţărănimea muncitoare la construirea unui frumos lo­cal pentru căminul cultural, cu instalaţii pentru aparat de pro­­ecţie cinematografică. Pe lângă realizările frumoa­se, în acţiunea de autoimpune­­re s-au ivit în anu­l trecut o se­rie de deficienţe şi abateri care trebuiesc lichidate grabnic pen­tru a nu stăvili acţiunea de au­toimpunere­­ din anul 1953. Aşa de exemplu, în Găieşti (fa­­nul Tg.-Mureş), la construirea că­minului cultural au fost folosite şi sumele încasate din satele aparţinătoare Tomna, Adrianul Mic şi Adrianul Mare, iar lu­crările planificate pentru aceste sate nici n’au fost începute. Ca­zuri asemănătoare de nerespec­­tare a recomandărilor Hotărîrii Consiliului de Miniştri privind autoimpunerea, de birocratism şi nepăsare s-au manifestat şi în comuna Pănet, Gurghiu, Jabe­­niţa, Sâncrai, etc., unde comite­tele executive ale sfaturilor popu­lare au folosit şi sumele înca­sate în satele aparţinătoare sau au manipulat banii încasaţi prin autoimpunere, fără spirit gospo­dăresc. Multe comitete executive­­ale sfaturilor populare n’au stu­diat posibilităţile şi resursele lo­cale, prezentându-se în faţa adu­nărilor populare cu propuneri greu de realizat; n’au ţinut cont de costul construcţiei ce­ depă­şeşte posibilităţile de contribuţie ale locuitorilor comunei. Din lipsurile constatate in a­­nul trecut, sfaturile populare trebue să tragă învăţăminte preţioase, chibzuind în mod te­meinic asupra lucrărilor ce tre­buiesc şi pot fi realizate prin autoimpunere. In anul 1953 autoimpunerea trebue folosită, acolo unde e cazul, pentru ter­minarea lucrărilor începute în anul 1952. Pentru asigurarea succesului acţiunii de autoim­punere comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor organiza în cel mai scurt timp consfătuiri cu preşedinţii sfa­turilor populare comunale în care este bine să se expună metodele bune de lucru folosite în anul trecut de unele comitete executive ale sfaturilor popu­lare comunale. După aceste consfătuiri se va trece practic la pregătirea adunărilor populare din comu­ne. Cel puţin cu 10 zile înainte de data organizării adunării populare, comitetele executive ale sfaturilor populare comuna­le trebue să organizeze­ şedinţe lărgite la care să participe dele­gaţii raionali, membrii birouri­lor organizaţiilor de bază ale partidului din raza sfatului popular, deputaţii comunali, preşedinţii comisiunilor perma­nente şi ai comitetelor de cetă­ţeni, responsabilii organizaţii­lor de mase­, ai căminelor cul­turale, învăţătorii din comună, ţăranii muncitori care dovedesc mai mult spirit gospodăresc, etc. La aceste şedinţe trebue să se analizeze concret situaţia şi rezultatele obţinute în acţiunea de autoimpunere din anul tre­cut şi să se ia în discuţie pro­punerile venite din massa ce­tăţenil­or, propuneri care ur­mează a fi supuse spre aproba­re adunărilor populare. Pentru ca aplicarea autoim­­punerii să dea rezultate cât mai rodnice,, comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să alcătuiască un plan pe baza căruia se vor organiza consfă­tuiri ale deputaţilor regionali, raionali şi comunali cu alega­torii. Deasemeni trebuiesc orga­nizate conferinţe la căminele culturale. Conducerea lucrărilor apro­bate de adunarea populara re­vine comitetului de cetăţeni for­mat din 5­ 9 membri aleşi din cei mai buni deputaţi, munci­tori, tehnicieni, colectivişti, gospodine şi alţii. Rezultatele cele mai burte în anul trecut au fost obţinute acolo tinde au fost descoperite şi folosite din plin resursele şi posibilită­ţile locale. Căzăturile din pă­duri, pietrişul din râuri şi a­­tâtea alte materiale de cons­trucţii trebuiesc folosite în mod chibzuit. Deasemeni trebuiesc dezvoltate cuptoarele de ars var, carierele­ de pietriş şi ni­sip, trebue organizată fabrica­rea cărămizilor. Comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare regional şi raionale trebue să ţină evidenţa materialelor de construcţie organizând astfel schimbul materialului de cons­trucţii între raioane şi comune. Desfăşurarea acţiunii de au­toimpunere trebue să fie o pre­ocupare de seamă a comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare. Folosind din plin bogata experienţă sovietica, organi­zând temeinic adunările popu­lare, prin atragerea masselor largi ale oamenilor muncii, vom aduce noi contribuţii la opera de înflorire și dezvoltare a sa­telor noastre.

Next