Steaua Roşie, martie 1953 (Anul 2, nr. 52-59)
1953-03-04 / nr. 52
2 STEAUA ROȘIE Pe drumul transformării socialiste a agriculturii Au trecut 4 ani de la apariţia istoricei Rezoluţii a şedinţei plenare a C.C. al P.M.R., din 3—5 Martie 1949, asupra sarcinilor partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii. In această perioadă de timp, ţărănimea muncitoare urmând drumul trasat de Rezoluţia C.C. al PM.R. a obţinut rezultate însemnate în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Convingându-se de justeţea liniei partidului, că numai prin trecerea de la mica gospodărie fărâmiţată la marea gospodărie, la munca in comun, cu tractoarele statului, vor putea scăpa definitiv de sărăcie şi mizerie, tot mai mulţi ţărani muncitori au desfiinţat haturile, şi-au unit fâşiile de pământ formând întovărăşiri agricole pentru cultivarea laolaltă a pământului, sau gospodării agricole colective. Desfăşurând o largă muncă politică, organizaţiile de partid îndrumează ţărănimea muncitoare pe singurul drum pentru a scăpa de sărăcie. Pe întinsul Regiunii Autonome Maghiare peste 10.000 familii de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii şi-au unit pană in prezent pământurile, formând cele 10 gospodării agricole colective. Deasemeni, peste 1.500 ţărani muncitori din cele 42 întovărăşiri agricole îşi lucrează pământul cu tractoarele şi maşinile statului. __________ Superioritatea Gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole încă în primii ani de activitate, gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole şi-au dovedit superioritatea lor faţă de mica gospodărie individuală In anul 1952, membrii gospodăriei agricole colective „Scânteia” din Crăciuneşti (raionul Tg.-Mureş) au obţinut o recoltă medie de 2.200 kggrâu la hectar, în timp ce recolta cea mai mare a ţăranilor cu gospodării individuale a fost de 1.700 kg. la hectar. Aplicând metoda polenizării artificiale, colectiviştii din Ideciul de Sus (raionul Reghin) au obţinut la floarea soarelui o recoltă de două ori mai mare ca gospodăriile individuale. întovărăşirile agricole şi-au dovedit deasemeni superioritatea faţă de mica gospodărie individuală. Aplicând prevederile agrominimulm, ţăranii întovărăşiţi din comuna Zăbala (raionul Tg. Secuiesc) au obţinut la orz o recoltă de 2.000 kg. la hectar, membrii întovărăşirii din comuna Cernatul de Jos, din acelaş raion, au obţinut la grâul de primăvară o recoltă de 2.150 kg. la hectar. Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective este o sarcină de seamă a colectiviştilor. Statutul model al gospodăriilor colective prevede obligativitatea consiliilor de conducere şi a tuturor membrilor gospodăriilor colective să organizeze creşterea în comun a animalelor, să înfiinţeze crescătorii de animale, îmbunătăţind rasa şi productivitatea loc, să clădească construcţiile necesare gospodăriei şi să dezvolte toate ramurile de producţie, precum şi industria casnica, pe baza condiţiunilor locale. Gospodăria agricolă colectivă „Drumul Socialismului” din comuna Ilieni (raionul Sf. Gheorghe) a luat fiinţa în primăvara anului 1952. Acordând atenţia cuvenita ramurilor anexe, gospodăria s’a dezvoltat simţitor. In acest timp relativ scurt, pe lângă gospodărie a luat fiinţă o crescătorie cu 18 porci; numărul vacilor cu lapte a fost mărit de la 4 la 13 capete. In cursul anului 1952 membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghe Doja” din Acatari (raionul Tg.-Mureş) şi-au mărit considerabil şeptemul de vite. Numărul vacilor a crescut intr’un an cu 25 capete, al porcilor cu peste 150, iar numărul păsărilor s’a dublat. Pentru anul 1953, planurile de producţie prevăd dezvoltarea continuă a gospodăriilor colective, crearea de noi şi noi ferme zootehnice sau întărirea celor existente. Planul de producţie pe anul 1953 a gospodăriei agricole colective „Griviţa Roşie” din Ideciul de Jos, raionul Reghin, prevede construirea unui saivan pentru 500 oi, a unei magazii, a unui fanar, a unei maternităţi pentru scroafe, etc. In acelaș timp este prevăzută mărirea numărului oilor cu 100 capete, a porcilor cu 39 capete, etc. In anul 1953 fiecare gospodărie continua să-şi lărgească ramurile de producţie. Aşa de exemplu, colectivîşfii din Orie limes ii vor trece în acest an la prelucrarea laptelui de vacă şî-şi vor dezvolta apicultura. La gospodăria colectivă ,,Brazdă Nouă” din Valea Crişuluî, raionul Sf. Gheorghe, in scopul dezvoltării fermelor zootehnice prin folosirea resurselor locale au fost procurate cazane moderne pentru alimentarea porcilor, iar la grajduri s’a introdus conducta de apă. De o mare importanţă în munca colectiviştilor, şi în general în continua dezvoltare a agriculturii noastre este ajutorul poporului sovietic. Aplicând metoda de însămânţare a grâului în rânduri încrucişate membrii gospodăriei agricole colective „13 Decembrie” din Călimăeşti au obţinut o recoltă de 2.000 kg. la hectar, iar prin polenizarea artificială a porumbului pe cele 14 hectare pe care au aplicat această metodă au obţinut cu 400 kg. la hectar mai mult porumb decât pe hectarele unde n’au aplicat polenizarea artificială. Odată cu majorarea veniturilor gospodăriei colective se măresc atât veniturile membrilor cât şi fondurile de bază ale gospodăriilor colective. Membrii gospodăriei „Oţelul Roşu” din Gălăţeii (raionul.. Tg.-Mureş), au primit pentru fiecarezi rrtuncă 4,16 kg. grâu, 7 kg. porumb şi alte cantităţi de cereale şi furaje. La noi, colectiviştii au primit pentru fiecare zi muncă 4,55 kg. grâu, 4,28 kg. porumb. In urma veniturilor obţinute în anul 1952, fondul de bază al gospodăriei colective „Galbeur Aron” din Angheluş, (raionul Sf. Gheorghe), s-a mărit cu 49.893 lei, ceea ce asigură continua dezvoltare a gospodăriei colective şi creşterea veniturilor membrilor ei. Succesele colectiviştilor şi ale ţăranilor întovărăşiţi, îndemn pentru ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile pentru lucrarea laolaltă a pământului şi-au dovedit superioritatea faţă de gospodăriile individuale. Recoltele bogate, veniturile mari obţinute de gospodăriile colective nu au rămas fără răsunet. La împărţirea avansurilor de 40 la sută, la repartizarea veniturilor şi cu alte ocazii gospodăriile colective sunt des vizitate de ţăranii muncitori. Gospodăria colectivă „Sitto Géza” din comuna Crişeni (raionul Sângiorgiul de Pădure) până în vara anului 1952 era formată din 28 familii. îndată după repartizarea avansurilor, în urma muncii politice desfăşurată de organizaţia de bază, încă 101 familii de ţărani muncitori au cerut să fie primite în gospodăria colectivă. Gospodăria agricolă colectivă ,,Drumul lui Lenin” din satul Tuşnadiul Nou (raionul Miercurea Ciuc) s’a mărit în anul trecut cu încă 80 familii, gospodăria agricolă colectivă din Călimăneşti s’a mărit cu încă 58 familii, etc. In comunele şi satele regiunii, ţăranii muncitori formează comitete de iniţiativă pentru crearea de noi întovărăşiri agricole sau gospodării agricole colective. La Sărmaş, Iernuţeni, Sântimbru, Boteni, Topliţa şi in alte zeci de comune şi sate din Regiunea Autonomă Maghiara au luat fiinţă comitete de iniţiativă pentru formarea de noi întovărăşiri şi gospodării agricole colective. Transformarea socialistă a agriculturii se desfăşoară în condiţiile ascuţirii luptei de clasă. Chiaburii, duşmani înveninaţi ai poporului muncitor caută să împiedice ţărănimea muncitoare, să o abată de la drumul gospodăriei colective. Chiaburii Ilieş Alexandru, Sipos Ştefan, din Lăureni, (raionul Tg.-Mureş), Moraru Vasile şi Milea Ioan, împreună cu uneltele lor, Flischer Iosif, Bujedean Gavrilă şi alţii din satul Filitelnic, (raionul Sângiorgiul de Pădure), au pornit o acţiune făţişă împotriva ţăranilor care vroiau să meargă pe drumul colectivizării, pe drumul fericirii şi belşugului, ajungând până acolo să promită pământ acelora care îşi vor retrage cererile. Dar acţiunile mârşave de subminare, intrigile şi josniciile chiaburilor sunt scârtite eşecului. Comuniştii detaşate sunt in fruntea luptei pentru zădărnicirea mârşăviilor chiabureşti. Ocupându-se în permanenţă de ridicarea nivelului vigilenţei revoluţionare a poporului muncitor, organizaţiile de bază ale partidului educă ţărănimea muncitoare în spiritul luptei hotărîte împotriva chiaburimii. Sarcinile măreţe pe care Rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949 le trasează partidului în lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru transformarea socialistă a agriculturii devin fapte. Partidul nostru a dovedit şi dovedeşte capacitatea sa de mobilizare a poporului muncitor pentru cucerirea de noi şi noi succese în lupta pentru construirea vieţii noi, a socialismului. Luptând pentru fericirea tuturor celor ce muncesc, partidul clasei muncitoare prin forţa şi capacitatea sa atrage massele cele mai largi ale ţărănimii muncitoare alături de clasa muncitoare şi sub conducerea ei în lupta pentru înfăptuirea societăţii socialiste. 4 Martie 1953. Să organizăm temeinic acţiunea de autoimpunere pe anul 1953 Odată cu lucrările ce se înfăptuiesc la sate pe baza planului de stat, prin munca creatoare a ţărănimii muncitoare şi prin folosirea resurselor locale se realizează o serie de alte lucrări de interes local, care dau un şi mai mare avânt acţiunii de înflorire şi dezvoltare a satelor. Hotărîrea Consiliului de Miniştri din 11 ianuarie 1952 a creat condiţiile pentruca acţiunea de mobilizare a ţărănimii muncitoare în opera de înflorire şi dezvoltare a satelor să se desfăşoare cât mai organizat şi cu rezultate cât mai rodnice. Aplicarea autoimpunerii contribuie la descoperirea resurselor şi posibilităţilor locale, la educarea ţărănimii muncitoare în spiritul grijii şi al răspunderii pentru înflorirea şi dezvoltarea satelor, contribuie la cimentarea legăturii sfaturilor populare cu massele. In adunările populare din primăvara anului 1952, țărănimea muncitoare de pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare a votat pentru contribuirea bănească la construirea a 35 școli noui, 71 cămine culturale, 6 băi populare, 21 clădiri pentru sfaturile populare, localuri de cooperative, case de naştere, apaducte, poduri şi alte construcţii de interes local. Din planificările făcute pe anul 1952, până la data de 31 Decembrie sau efectuat un număr de 235 lucrări diferite printre care 16 şcoli, 41 cămine culturale, 7 clădiri pentru sfaturile populare, localuri de cooperativă, etc., sau reparaţii generale la 30 de şcoli, 26 cămine culturale, procurându-se materiale pentru construirea a încă 22 şcoli elementare şi 40 cămine culturale care urmează a fi construite în anul în curs. Experienţa anului trecut ne dovedeşte că acolo ur de organizaţiile de partid au îndrumat această acţiune şi comitetele executive ale sfaturilor populare au pus un accent deosebit pe realizarea lucrărilor planificate prin autoimpunere, au fost obţinute rezultate. Aşa, de exemplu, în comuna Gheorghe Doja (raionul Tg.-Mureş), comitetul de cetăţeni îndrumat şi sprijinit de organizaţia de bază şi comitetul executiv al sfatului popular a mobilizat, ţărănimea muncitoare la construirea unui frumos local pentru căminul cultural, cu instalaţii pentru aparat de proecţie cinematografică. Pe lângă realizările frumoase, în acţiunea de autoimpunere s-au ivit în anul trecut o serie de deficienţe şi abateri care trebuiesc lichidate grabnic pentru a nu stăvili acţiunea de autoimpunere din anul 1953. Aşa de exemplu, în Găieşti (fanul Tg.-Mureş), la construirea căminului cultural au fost folosite şi sumele încasate din satele aparţinătoare Tomna, Adrianul Mic şi Adrianul Mare, iar lucrările planificate pentru aceste sate nici n’au fost începute. Cazuri asemănătoare de nerespectare a recomandărilor Hotărîrii Consiliului de Miniştri privind autoimpunerea, de birocratism şi nepăsare s-au manifestat şi în comuna Pănet, Gurghiu, Jabeniţa, Sâncrai, etc., unde comitetele executive ale sfaturilor populare au folosit şi sumele încasate în satele aparţinătoare sau au manipulat banii încasaţi prin autoimpunere, fără spirit gospodăresc. Multe comitete executiveale sfaturilor populare n’au studiat posibilităţile şi resursele locale, prezentându-se în faţa adunărilor populare cu propuneri greu de realizat; n’au ţinut cont de costul construcţiei ce depăşeşte posibilităţile de contribuţie ale locuitorilor comunei. Din lipsurile constatate in anul trecut, sfaturile populare trebue să tragă învăţăminte preţioase, chibzuind în mod temeinic asupra lucrărilor ce trebuiesc şi pot fi realizate prin autoimpunere. In anul 1953 autoimpunerea trebue folosită, acolo unde e cazul, pentru terminarea lucrărilor începute în anul 1952. Pentru asigurarea succesului acţiunii de autoimpunere comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor organiza în cel mai scurt timp consfătuiri cu preşedinţii sfaturilor populare comunale în care este bine să se expună metodele bune de lucru folosite în anul trecut de unele comitete executive ale sfaturilor populare comunale. După aceste consfătuiri se va trece practic la pregătirea adunărilor populare din comune. Cel puţin cu 10 zile înainte de data organizării adunării populare, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale trebue să organizeze şedinţe lărgite la care să participe delegaţii raionali, membrii birourilor organizaţiilor de bază ale partidului din raza sfatului popular, deputaţii comunali, preşedinţii comisiunilor permanente şi ai comitetelor de cetăţeni, responsabilii organizaţiilor de mase, ai căminelor culturale, învăţătorii din comună, ţăranii muncitori care dovedesc mai mult spirit gospodăresc, etc. La aceste şedinţe trebue să se analizeze concret situaţia şi rezultatele obţinute în acţiunea de autoimpunere din anul trecut şi să se ia în discuţie propunerile venite din massa cetăţenilor, propuneri care urmează a fi supuse spre aprobare adunărilor populare. Pentru ca aplicarea autoimpunerii să dea rezultate cât mai rodnice,, comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să alcătuiască un plan pe baza căruia se vor organiza consfătuiri ale deputaţilor regionali, raionali şi comunali cu alegatorii. Deasemeni trebuiesc organizate conferinţe la căminele culturale. Conducerea lucrărilor aprobate de adunarea populara revine comitetului de cetăţeni format din 5 9 membri aleşi din cei mai buni deputaţi, muncitori, tehnicieni, colectivişti, gospodine şi alţii. Rezultatele cele mai burte în anul trecut au fost obţinute acolo tinde au fost descoperite şi folosite din plin resursele şi posibilităţile locale. Căzăturile din păduri, pietrişul din râuri şi atâtea alte materiale de construcţii trebuiesc folosite în mod chibzuit. Deasemeni trebuiesc dezvoltate cuptoarele de ars var, carierele de pietriş şi nisip, trebue organizată fabricarea cărămizilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare regional şi raionale trebue să ţină evidenţa materialelor de construcţie organizând astfel schimbul materialului de construcţii între raioane şi comune. Desfăşurarea acţiunii de autoimpunere trebue să fie o preocupare de seamă a comitetelor executive ale sfaturilor populare. Folosind din plin bogata experienţă sovietica, organizând temeinic adunările populare, prin atragerea masselor largi ale oamenilor muncii, vom aduce noi contribuţii la opera de înflorire și dezvoltare a satelor noastre.