Steaua Roşie, aprilie 1953 (Anul 2, nr. 60-67)

1953-04-01 / nr. 60

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN IŢI-VA! Anul II. Nr. 60. j Miercuri, 1 Aprilie 1953. J 6 pagini 20 bani ' Partidul nostru are convingerea că realizările oMInvte de ceferist! In Iubita pentru refacerea şi dezvoltarea căilor ferate până acum s»nt o cliezâ­­şie că ei vor fi in stare să înlăture lipsurile serioase şi greutăţile existent* la calea ferată şi să ridice calea ferată — cea mai importantă ramură de transport a ţării — la nivelul cerinţelor dezvoltării rapide a economiei na­ţionale a republicii. (Din Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor). Pentru ridicarea continui a nivelului gazetelor de perete ln munca pentru ridicarea nivelului ideologic şi politic al masselor largi ale celor ce muncesc gazetele de perete au o mare importanţa. Făcând parte din presa comunistă — arma ascuţita a partidului — gazetele de perete au un rol deosebit de important în edu­carea masselor în spiritul pa­triotismului şi internaţionalis­mului proletar, in mobilizarea lor în măreaţa operă de con­struire a socialismului. Prin gazetele de perete organiza­ţiile de bază dela oraşe şi sate ale partidului se adresează di­rect oamenilor muncii, popu­­'arizează rezultatele obţinute în muncă, dând astfel un avânt puternic întrecerii socialiste şi mişcării stahanoviste. Rolul gazetelor de perete este imens şi în educarea masselor munci­toare în spiritul vigilenţei re­voluţionare, al combaterii biro­craţiei şi a atitudinii de gura cască, de care profită doar duşmanul de clasă. Gazeta de perete este un puternic instru­ment pentru demascarea chia­burilor sabotori, care prin unel­tirile lor ticăloase, caută să zădărnicească opera de cons­truire a socialismului, de trans­formare socialista a agricultu­rii. Colectivele de redacţie ale gazetelor de perete se sprijină pe reţeaua larga a coresponden­ţilor, care prin gazetele de pe­rete participă activ la conduce­rea treburilor obşteşti. întrecerea între gazetele de perete, pornită în luna Februa­rie din iniţiativa colectivelor de redacţie dela uzinele „Boleslaw Bierut”, ,,FRB” şi gospodăria agricolă colectivă „30 Decem­brie” Conţeşti, regiunea Bu­cureşti, constitue prilejul unui nou şi puternic avânt in acti­vitatea colectivelor gazetelor de perele. . In activitatea gazetelor de perete din Regiunea Autonomă Maghiară au fost obţinute une le succese. Pe gazeta de perete a întreprinderii „Encsel Mau­ri ţiu” din Tg.-Mures, apar cu regularitate, articole legate de problemele care preocupă pe mun citori, cum ar fi de pildă pro­blema reexaminării normelor. Gazeta de perete dela Ateliere­le de reparaţii Auto, tratează în mod viu problemele de pro­ducţie, fiind popularizate în ar­ticolele sale cele mai înaintate metode de lucru, metodele so­vietice. înţelegând că critica făcuta într’o formă satirică, prin epi­grame, versuri, precum şi prin folosirea caricaturilor are un efect puternic, colectivul de re­dacţie al gazetei de perete dela Institutul Medico Farmaceutic a obţinut rezultate remarca­bile în activitatea sa. Astfel, în ultimul număr al acestei gaze­te de perete este aspru criti­cat studentul Máthé Alexan­dru din anul L, fiindcă sc sustrage dela activitatea ob­ştească, studentul Káhán Géza, din anul II., care nu dă nicio atenţie conferinţelor, cât şi studentele Horváth Olga din anul III şi Murányi Alice din anul IV care se dedau la cititul romanelor captivante. In ce priveşte însă conţinu­tul gazetelor de perete se constata nenumărate lipsuri. O lipsă fundamentală a gazetejor de perete este că ele din pă­cate, în marea lor majoritate, tratează problemele în general, nelegate de specificul locului. Articolele de pe gazeta de perete centrala a fabricii „Simo Géza“ tratează generalităţi. Faptul că aceste articole s’ar potrivi pe orice gazetă de pe­rete din ţara noastră, nu în­semnează că ele sunt atât de bune, ci dimpotrivă că n’au ni­mic specific, nimic ce să inte­reseze mai îndeaproape munci­torii acestei fabrici. Pe gazeta de perete din co­muna Voiniceni, raionul Tg.­­Mureş, se pot găsi mai multe articole despre importanţa Săp­tămânii Mondiale a Tineretului, dar niciunul dintre ele nu po­meneşte de activitatea tinerilor din comuna Voiniceni, parcă în această comună nici n’ar trăi tineri. Unele colective de redacţie ale gazetelor de perete sunt scufundate într’un somn adânc. Articolele de pe gazeta de pe­rete din Săbed s‘au îngălbenit, încât nu se pot citi. Organizaţiile de partid au datoria de a acorda un sprijin multilateral atât colectivelor de redacţie, cât şi corespondenţilor gazetelor de perete. Ele trebue să vegheze ca nu cumva cores­pondenţii care aplică critica cu iscusinţă şi curaj, să fie perse­cutaţi. Ridicarea calităţii conţinutu­lui gazetelor de perete este o problemă esenţială. O impor­tanţă mare are însă şi aspectui exterior al gazetelor de perete, care trebue să fie cât se poate de atrăgătoare. Colectivele ga­zetelor de perete să utilizeze rubrici variate, titluri sugestive, iar articolele să fie scrise într‘un stil corect şi viu. Simţul de răspundere şi ini ţiativa membrilor colectivelor de redacţie are deasemeni o mare însemnătate. Nu este ad­misibil ca în articolele gazete­lor de perete să se strecoare idei greşite, duşmănoase, sau fapte care nu corespund ade­vărului. In centrul atenţiei colective­lor de redacţie să stea încon­tinuu realizarea şi depăşirea planului de stat, lupta pentru aplicarea agrominim-ului şi zoo­­tehminimului, pentru transfor­marea socialistă a agriculturii, pentru respectarea îndatoririlor către stat şi aplicarea întocmai a legilor statului. Pentru niciun moment nu trebue să se uite că întărirea vigilenţei împotri­va duşmanului de clasă şi a uneltelor acestuia este o sarci­nă permanentă a gazetelor dc perete. Printr’o critică ascuţită gaze­tele de perete trebue s? dezvol­te o opinie publică puternică împotriva acelora care împie­dică bunul mers al producţiei, împotriva birocraţilor, a chiu­langiilor şi leneşilor, împotriva hoţilor şi a acelora care risi­pesc bunul obstesc. Se recomandă ca gazetele de perete care iau parte la între­cere să poarte un tichet cu in­scripţia: „Participăm la între­cerea pe <ţară între gazetele de perete.” HOTĂRIREA Consiliului de Miniştri al R. P. R. şi a Comitetului Central al P. M. R. cu privire la îmbunătăţirea muncii şi ridicarea Căilor Ferate la nivelul dezvoltării rapide a economiei naţionale a R. P. R. şi cu privire la ridicarea nivelului de trai al ceferiştilor > Consfătuirea pe tară a ceferiştilor, care a avut loc în Capitala Republi­cii în zilele de 12, 13 şi 14 Februa­rie 1953, cu participarea celor mai vrednici muncitori, tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari, aleşi de ceferiştii din toate ramurile de specialitate, a însemnat un moment de cotitură în întărirea şi desvoltarea Căilor Fe­rate din patria noastră. In cadrul dezbaterilor care au avut loc asupra tuturor problemelor legate de bunul mers al Căilor Ferate, s‘,au arătat lipsurile şi greutăţile care există în mersul înainte al Căilor Ferate şi s‘au propus mijloacele de înlăturare a acestor lipsuri şi difi­cultăţi. Consfătuirea a arătat dragostea şi ataşamentul ceferiştilor pentru patria noastră, pentru partid, pentru cauza construirii socialismului în R.P.R, Ceferiştii, detaşament combativ, harnic şi dc nădejde al clasei mun­citoare, s‘au sfătuit asupra măsurilor de luat pentru ridicarea transportu­rilor pe calea ferată ia nivelul sar­cinilor pe care le pune în faţa lor dezvoltarea rapidă a economiei na­ţionale, pentru mobilizarea forţelor lor la realizarea primului nostru plan cincinal în patru ani, pentru conti­nua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi de trai ale ceferiştilor. Luptând pentru înfăptuirea pro­gramului de refacere şi de dezvol­tare a Căilor Ferate din ţara noas­tră .trasat Ia Conferinţa Naţională a P.C.R din Octombrie 1945, ceferiştii, conduşi şi educaţi dc partid, însufle­ţiţi de un cald patriotism, au obţi­nut rând pe rând importante victorii, realizând tn scurt timp după elibe­rarea ţării noastre de către marea Armată Sovietică, nu numai reface­rea liniilor, podurilor, materialului rulant, atelierelor şi depourilor, dar şi îmbunătăţirea şi dezvoltarea aces­tora, ridicând instituţia Căilor Fera­te pe o treaptă mai înaltă. In anii de dezvoltare a economiei naţionale pe drumul construirii ba­zelor socialismului în R.P.R., parti­dul şi guvernul au acordat o mare atenţie Căilor Ferate. Volumul investiţiilor ia Căile Fe­rate a crescut an de an. A sporit lungimea reţelei de cale ferată, s‘a îmbunătăţit reţeaua de telecomuni­caţii, s‘a mărit capacitatea de trans­port, a crescut capacitatea de pro­ducţie a atelierelor, s'a îmbunătăţit apreciabil parcursul zilnic al loco­motivelor, rulajul vagoanelor, nu­mărul mediu al vagoanelor încăr­cate zilnic. Volumul tonelor nette km. a cres­cut în 1952 mai mult decât dublu faţă de 1944. Succesele realizate au fost posibile datorită ajutorului frăţesc, multila­teral, acordat de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Ele simt rezultatul muncii devotate a tuturor ceferiştilor. Cu toate succesele obţinute de ce­ferişti, în activitatea Căilor Ferate mai sunt încă Lipsuri serioase, care trebuiesc lichidate şi greutăţi impor­tante, care trebuiesc învinse. La Consfătuirea ceferiştilor a re­eşit că deşi Căile Ferate au făcut un mare progres in ultimii 8 ani, totuşi ţinând seama de sarcinile pe care le pune dezvoltarea rapidă a economiei naţionale, sc constată o rămânere în urmă a ritmului de creştere a trans­porturilor pc calea ferată. Este necesară o îmbunătăţire a cir­culaţiei pe calea ferată; în perioade­le de vârf ale anului transporturile se execută cu întârziere; regularita­tea in circulaţie a trenurilor mai trebue mult îmbunătăţită; calitatea reparaţiilor şi durata imobilizării ma­terialului rulant în depouri şi atelie­re prezintă serioase lipsuri; procent ol defectărilor în termen de garanţie a locomotivelor şi vagoanelor este ma­re; calea şi telecomunicaţiile au în­că puncte slabe, iar staţiile şi tria­je-1 e prezintă numeroase locuri în­guste; mecanizarea muncilor grele şi de volum mare este încă insufi­cientă. In organizarea Căilor Ferate se constată serioase deficienţe. Sistemul de salarizare nu mai co­respunde noilor condiţii de muncă ale ceferiştilor. Problema locuinţelor la calea fe­rată trebuie şă constituie una din cele mai serioase preocupări. Pentru înlăturarea lipsurilor şi a greutăţilor întâmpinate până acum şi pentru ridicarea Căilor Ferate — cea mai importantă ramură de transport a tării — la nivelul cerinţelor dez­voltării rapide a economiei nationale. Consiliul de Miniştri al Republicii Ponulare Române şi Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mán, Hotărăsc: A* — Măsuri privind îmbunăîăţirea situaţiei materialului rulant, atelierelor şi depourilor, căii şi telecomunicaţiilor şi şantierelor de construcţii 1. Materialul rulant Parcul de locomotive, vagoane, macarale cu abur, pluguri de zăpada 1. Pe baza ritmului rapid al dez­voltării economiei naţionale, Minis­terul Căilor Ferate va elabora până la data de 1 Iulie 1953, studiile de­finitive referitoare la mărirea până în 1960 a parcului de locomotive şi vagoane, eşalonată pe ani. In aceste studii se va lua în considerare în­locuirea materialului rulant cu vârstă industrială depăşită, precum şi crea­rea de noi tipuri de locomotive care să poată remorca trenuri mai grele, precum şi de tipuri noi de vagoane, care să poată transporta produsele industriei Republicii Populare Ro­mâne. 2. Pentru crearea capacităţilor noi dé producţie de locomotive şi vagoa­ne în raport cu nevoile de parc sta­bilite de Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Industriei Metalurgice va elabora în cursul anului 1953 studii­le şi sarcinile de proectare pentru construirea unei fabrici de locomo­tive, precum şi a unei fabrici de va­goane şi va lua împreună cu Comi­tetul de Stat - al Planificării toate măsurile ca aceste fabrici să intre în funcţiune cu întreaga capacitate, în anul 1956. 3. Pentru satisfacerea nevoilor mi­nimale ale traficului în primul plan cincinal. Ministerul Industriei Meta­lurgice de acord cu Comitetul de Stat al Planificării va asigura livrarea către Ministerul Căilor Ferate a cel puţin 100 locomotive în perioada 1953—1955, şi cel puţin 4.000 va­goane marfă pe anul 1954, în echi­valent de vagoane pe 4 osii. 4. Pentru mărirea vitezelor de cir­culaţie a trenurilor şi pentru asigu­rarea siguranţei circulaţiei, Ministe­rul Industriei Melalurgice şi Minis­terul Comerţului Exterior vor asigura echijjamentele de frână automată, astfel încât să se realizeze un pro­cent mediu de înzestrare cu astfel de echipamente a parcului de va­goane marfă de 55% până la finele anului 1954, de 60% până la finele anului 1955 şi de 70% pană în 1956. Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Comerţului Exterior vor asigura dotarea integrală cu eciiipamente dc frână a vagoanelor de marfă, care se construesc în 1953 semestrul ii în întreprinderile Mini­sterului Industriei Metalurgice şi Mi­­.nistcrulul Căilor Ferate. 5. fn scopul pregătirii în cal mai bune condiţiuni a trenurilor de marfă din punct de vedere al asigurării frânelor, Ministerul Căilor Ferate va înzestra în cursul anuiui 1954 se­mestrul Í, toate centrele de revizuire şi reparare a frânelor cu compresoare de rezervă. 6. Pentru a asigura redeschiderea rapidă a circulaţiei şi descărcarea pieselor şi utilajelor grele, se vor prevedea în planurile dc investiţii pc anii 1954—1955, 0 macarale cu aburi dc 65—90 tone; pentru asigurarea continuităţii traficului se vor preve­dea în planurile de investiţii pe anii 1954—1955, 5 pluguri de zăpadă cu aburi şi 3 maşini de îndepărtat revăr­sările de pământ peste linii. 7. Ministerul Căilor Ferate va pre­vedea în planul de modernizare de locomotive pe anul 1954; — înlocuirea pompelor de aer cu o singură fază la locomotivele care deservesc trenurile de marfă pe linii principale, cu pompe de aer „Du­plex“; — complectarea cu vitezomelre în­registratoare a parcului de locomo­tive. Depourile de locomotive, atelierele de zonă şi reviziile de vagoane 1. In vederea îmbunătăţirii repara­ţiilor şi reducerii imobilizării locomo­tivelor în depouri, Ministerul Căilor Ferate va lua, ce! mai târziu până la 1 Iulie 1953, măsurile necesare pentru îmbunătăţirea şi respectarea proceselor tehnologice din depouri; va elabora până la 1 Octombrie 1953 instrucţia dc reparare a locomo­tivelor în depouri; va revizui şi adapta la condiţiile actuale normele dc parcurs intre spălări şi între re­­paraţiunile generale. 2. Ministerul Cailor Ferate va in­troduce până la 1 Octombrie 1953 metoda gospodăririi socialiste la un număr de cel puţin 150 locomotive şi o va extinde la incă 6 depouri. luând măsurile necesare ca în anul 1954 această metodă să fie introdusă la un număr de cel puţin 400 locomotive şi la toate depourile mari şi mijlocii. 3 Pentru punerea în funcţiune în cursul anului 1953 a depoului nou Dej Triaj şi a remizei Cernavoda, Ministerul Industriei Metalurgice va asigura executarea până la 1 Octom­brie 1953 a 2 plăci turnante de loco­motive de 350 tone capacitate pre­văzute iu planul Ministerului Căilor Ferate. 4. In scopul asigurării alimentării cu păcură a locomotivelor, conform prevederilor din planul pe 1953 a! Ministerului Cailor Ferate, se vor lua următoarele măsuri: — Ministerul Industriei Metalur­gice va asigura executarea până la (Continuare în pag. 2-a)

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék