Steaua Roşie, mai 1953 (Anul 2, nr. 68-76)
1953-05-01 / nr. 68
1 Mai 1953. Făuritorii unei vieţi noi Convorbire cu fruntaşi ai construirii socialismului Oamenii Muncii de pe întinsul patriei noastre desfăşoară cu succes lupta pentru îndeplinirea în 4 ani a planului cincinal. In această luptă patriotică, îndrumată de partid, se ridică zi de zi oameni noi, cu o concepţie înaintată faţă de muncă. Dăm cuvântul unora dintre ei, să ne arate cum au însuşit metodele noi de muncă, ce rezultate au obţinut in opera măreaţă de construire a socialismului. Mecanicul cincisutist Csavar Béla întrebare: Cum a fost introdusa mişcarea cincisutistă la Depoul de locomotive din Tg.-Mureş.'1 Răspuns: In scurt timp după eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist m’am convins de multipleiavantaje ce prezintă aplicarea metodelor sovietice. In anul 1949 am avut fericirea de a putea participa la Bucureşti la o consfătuire, în cadrul căreia vestitul mecanic de Ideomotiva, stahanovistul sovietic Blajenov a demonstrat metoda mecanicilor cinci sutişti. După ce am înţeles temeinic în ce constă aplicarea acestei metode, încă acolo, la conferinţă, mi-am luat angajamentul ca întorcându-mă la Depoul din Tg.Mureş, să parcurg în prima lună cu locomotiva mea 10.000 de kilometri fără reparaţii generale şi spălări, utilizând la maximum locomotiva. Intorcându-mă acasă i-am deauns mecanicului Wagner Mihail, cu care lucrez împreună, metoda tovarăşului nostru sovietic Blajenov. Astfel, noi am aplicat la Tg.-Mureş pentru prima oară metoda cincisutistă pe locomotiva Nr. 5633. Mi-am îndeplinit cu cinste angajamentul luat la București. In decurs de o lună am parcurs cu locomotiva mea cei 10.000 de kilometri fără reparaţii capitale şi spălări, realizând împreună cu echipa mea o economie de 72 tone de cărbune. Întrebare: Dacă mişcarea cincisutistă a fost extinsă mai departe? Răspuns: Cu sprijinul organizaţiei de bază din cadrul Depoului am ţinut o serie de expuneri despre mişcarea cincisutistă. La cursurile profesionale mişcarea cincisutistă a constituit deasemeni obiectul unui studiu sistematic. In consfătuirile de producţie m’am ocupat permanent cu popularizarea mişcării cincisutiste, reuşind să conving tot mai mulţi muncitori feroviari despre superioritatea acestei metode Tot mai mulţi mecanici de locomotivă şi fochişti au înţeles că mişcarea cincisutistă asigură o productivitate mai mare; ea aduce totodată însemnate economii de combustibil, contribue deci la reducerea preţului de cost şi totodată asigură un venit mai mare celor care iau parte în această mişcare. Astăzi 56 de mecanici de locomotivă şi 56 fochişti de la Depoul din Tg.Mureş iau parte la mişcarea cincisutistă. STEAUA ROȘIE Stahanovistul BoianCIUC Roman de la IFIL Reghin Întrebare: Cum a luat fiinţă secţia de instrumente muzicale din cadrul întreprinderii Forestiere pentru Industrializarea Lemnului din Reghin? Răspuns: Când, în anul 1936, în calitate de maistru la Şcoala profesională lemn-forestieră din Câmpulung am pus problema construirii instrumentelor muzicale în ţara noastră, tehnicienii capitalişti mi-au dat următorul răspuns: „De ce să ne ocupăm noi cu asemenea fleacuri, când putem importa din Germania şi din alte ţări instrumente muzicale?’’ Eu însă nu m’ara mulţumit cu un asemenea răspuns. Timpul meu liber l-am folosit sculptând, scobind, cloind, şi cu toată batjocura la care eram supus mi-am fabricat o vioara, apoi încă una. Până la sfârşit însă, nefiind sprijinit de nimeni n'am putut face nimica. După eliberare, în jurul anului 1948, am ridicat din nou problema fabricării instrumentelor muzicale. De data aceasta însă am fost sprjinit cu căldură. Treptat, treptat, mi-am văzut dorinţa împlinită. Mai întâi am fabricat câteva instrumente în cadrul Şcolii Profesionale, iar apoi Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei, mi-a încredinţat misiunea să înfiinţez o secţie de instrumente muzicale în fabrica de cherestea şi lăzi din Reghin. In intervalul scurt ce a trecut de atunci am ajuns să producem mii de instrumente muzicale: diferite tipuri de ghitare şi mandoline, viori, balalării şi violoncele. In secţia noastră au fost realizate o serie de inovaţii, printre care maşina pentru copiat funduri şi feţe de viori, dispozitivul pentru tăierea gradaţiei la ghitare şi mandoline, etc. întrebare: Cum e organizată munca in cadrul secţiei şi ce rezultate aţi obţinut? Răspuns: Ca materii prime folosim molidul de rezonanţă, paltinul, fagul, lemnul de abanos, palisandru, nucul sau mahonul, etc. In cadrul secţiei munca este organizată după sistemul sovietic de bandă rulantă. Procesul tehnologic de fabricaţie a instrumentelor muzicale se bazează pe producţia în serie, fazele de lucru fiind mecanizate. Iată-l de exemplu, pe stahanovistul Bunuş Petru. El a inventat o maşină traforaş pentru părţile de instrumente muzicale şi o freză verticală pentru faltul de îngropare a galalitului la ghitare şi mandoline. Cu asemenea colaboratori desigur că se poate lucra în condiţii optime. Nevasta mea, Alexandra, calificată la locul de muncă, lucrează şi ea la modelarea melcului gâtului de vioară. Muncitorul Lenard Alexandru execută cu băgare de seamă asamblarea viorilor. In cinstea zilei de 1 Mai colectivul nostru şi-a luat angajamentul să-şi depăşească cu 15 la sută prevederile de plan. Până în prezent am realizat însă o depăşire de 50 la sută a planului nostru. Scopul nostru este să producem cât mai multe instrumente muzicale de o calitate superioară, la un preţ cât se poate de ieftin, iată de exemplu, faţă de anul 1951 am reuşit să reducem preţul de cost la ghitare şi mandoline cu 30 la sută. În prezent studiem o serie de cărţi şi materiale documentare sovietice, pentru ca să ne putem îmbogăţi şi mai mult sortimentele, pentru a da o contribuţie şi mai mare la îndeplinirea cincinalului în 4 ani, pentru satisfacerea tot mai intensă a nevoilor materiale şi culturale mereu crescânde ale celor ce muncesc. Vészi Mihai, preşedintele gospodăriei agricole colective „Libertatea" din Goreni întrebare: Ce realizări a obţinut gospodăria agricolă colectivă din Goreni? Răspuns■ Noi membrii gospodăriei agricole colective „Libertatea” din Goreni, români şi maghiari, sărbătorim împreună pentru prima oară în gospodăria noastră, inaugurată în luna Decembrie 1952, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Familia noastră, gospodăria a fost înjghebată în lupta aprigă împotriva uneltirilor veninoase ale chiaburilor. Îndrumarea partidului a fost simţită din plin în scurta noastră activitate de la înfiinţarea gospodăriei. La toate muncile am respectat şi am aplicat regulile agrominimului. Experienţa câştigată de noi şi cea împărtăşită de membrii celorlalte gospodării colective, vizitate de noi încă înainte de înfiinţarea gospodăriei noastre, precum şi bogata pildă a colhoznicilor sovietici este pentru noi o comoară de preţ, care ne ajută să ne rezolvăm toate problemele. In faţa celor 42 familii de colectivişti din gospodăria noastră nu va mai putea exista nicio piedică care să ne poată opri pe drumul nostru. Cu mândrie putem raporta, că ne-am făcut cu cinste datoria în campania însămânţărilor de primăvară. Astfel, până la data de 25 Aprilie am însămânţat 95 la sută din suprafaţa prevăzută pentru însămânţări de primăvară, iar până la 1 Mai vom termina complect însămânţările. Avem in rândurile noastre numeroşi colectivişti fruntaşi români şi maghiari, bărbaţi şi femei ca Nagy Mihai, Câmpianu Florea, Ceuşan Ilie, Nagy Susana şi alţii. Am avut şi alte realizări. Iată de pildă, mai putem arăta, că am curăţit pomii din livadă, am desgropat, păruit şi cercuit viu. Am sporit şi avutul obştesc, cumpărând pentru gospodărie 130 de oi. Întrebare: Ce planuri aveţi pentru viitor? Răspuns: Viaţa noastră a luat o nouă întorsătură. Noi am rupt pentru totdeauna cu mizeria şi sărăcia în care am trăit atâta amar de vreme sub regimurile de tristă amintire burghezo-moşiereşti. Anul acesta vom construi o magazie de cereale, coteţe pentru crescătoria noastră de porci şi vom cumpăra cel puţin încă 10 scroafe de prăsilă pe lângă cele doua pe care le avem. Numărul oilor îl vom spori cu circa 40 de bucăţi. Suntem solidari cu lupta poporului coreean Am trecut de mult de vârsta de 50 de ani. Părul meu este alb ca zăpada. In toată viaţa mea am dorit ca oamenii muncii să trăiască bine, să nu fie între ei ură şi duşmănie. In tinereţe, ca şi acum, am avut prieteni din rândurile oamenilor muncii de toate neamurile; cu toţi m’am împăcat bine. In trecut, ca şi acum, am urît războiul. In urma războaielor rămân oameni schilozi, copii fără de părinţi, femei văduve. Urmăresc zilnic comunicatele din „Scânteia“, în legătură cu războiul sângeros ce se duce în Coreea de câţiva ani. Ca om bătrân, care am umblat prin multe părţi, eu m-am convins de la început că războiul din Coreea, purtat de imperialiştii americani, este un război barbar, nedrept şi ruşinos pentru magnaţii dolarului, care au dat năvală asupra paşnicului popor coreean, cu gândul ca să-l îngenunchieze, să-l jefuiască, să-l facă robul lor. Planurile imperialiştilor americani s’au dat însă peste cap. Armata Populară Coreeană şi voluntarii chinezi, luptă împreună cu eroism pentru libertate şi independenţă, pentru viitorul fericit al eroicei Coree. Atrocităţile bestiale săvârşite de imperialiştii americani, şcolile şi spitalele bombardate şi insectele infectate aruncate din avioanele americane, nu fac altceva decât să sporească ura poporului coreean împotriva agresorilor. Faţă de voinţa şi puterea eroicului popor coreean, imperialiştii se dovedesc a fi neputincioşi. Dând dovadă de voinţa lor sinceră de pace, conducătorii popoarelor coreean şi chinez au făcut noi propuneri pentru încheierea armistiţiului în Coreea. Pe baza acestor propuneri, sprijinite cu căldură de Uniunea Sovietică prin tovarăşul Molotov, a şi început schimbul prizonierilor bolnavi şi răniţi. Aceasta este un nou succes însemnat al luptei partizanilor păcii din lumea întreagă, din rândurile cărora facem parte activă şi noi colectiviştii din Ileriu, solidarizându-ne cu poporul eroicei Coree. CRĂCIUN IOAN șef de echipă la gospodăria agricolă colecivă „Zori Noi” din Lueriu Creşte mânia popoarelor împotriva masurilor fasciste Opinia publică mondială a aflat cu indignare de represaliile întreprinse de către autorităţile franceze împotriva unor fruntaşi ai mişcării muncitoreşti din Franţa. Arestarea fruntaşilor mişcării muncitoreşti din Franţa a avut loc tocmai în momentul când reprezentanţii guvernului francez, în frunte cu marioneta René Mayer, au luat drumul către Washington, ca o manifestaţie a slugărniciei lor faţă de stăpânii din Wall Street. Elogiile aduse de guvernanţii dolarizaţi ai Franţei patronilor lor de peste Ocean vor să însemneze o asigurare dată acestora din urmă în ce priveşte fascizarea Franţei, aşa cum cer acest lucru interesele monopoliştilor americani. Atacul împotriva libertăţilor sindicale şi democratice, numeroasele percheziţii la sediile organizaţiilor democrate şi la domiciliile conducătorilor mişcării muncitoreşti din Franţa, dovedesc că guvernul antipopular al Franţei, pus în slujba imperialiştilor americani, nu se dă în lături nici de la cele mai josnice mijloace de teroare, împotriva masselor populare care îşi strâng tot mai mult rându-le în jurul Partidului Comunist Francez. Întoarcerea în Franţa a tovarăşului Maurice Thorez, uibitul conducător al Partidului Comunist a fost primit de massele largi ale poporului francez cu un nestăvilit entuziasm, deoarece poporul ştie că Partidul Comunist reprezintă cele mai arzătoare năzuinţe ale sale, că partidul luptă cu fermitate pentru libertăţile democratice. Cu toate samavolniciile guvernanţilor actuali ai Franţei, întreprinse la ordinul Wall Streetu- lui, rezistenţa poporului francez împotriva zbirilor săi este mai puternică, lupta sa este tot mai hotărîtă. Privesc cu cea mai mare căldura şi simpatie lupta poporului francez şi înfierez cu indignare măsurile ticăloase ale guvernanţilor Franţei împotriva fruntaşilor mişcării muncitoreşti. NICULESCU SCARLAT profesor Tg.-Mureş . Privesc cu simpatie lupta pentru eliberarea popoarelor subjugate Am 28 de ani şi îmi iubesc nespus de mult patria. Simt că este o datorie a mea să muncesc conştiincios, să dau produse de calitate superioară, să fac totul pentru a contribui cât mai intens la realizarea planului cincinal în 4 ani. Am simţit o satisfacţie deosebită când tovarăşii mei m-au ales responsabilul brigăzii Nr. 1 din secţia „transmisii” a Atelierelor de reparaţii auto din Tg.-Mureş. Împreună cu ei, pe baza angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai, am obţinut în cursul lunii Aprilie o depăşire consecutivă a normei reexaminate de 170 la sută. Cu acest rezultat în producţie a întâmpinat brigada noastră ziua de 1 Mai. Pe lângă aceasta am luat parte activă la pregătirile sportive şi în special la crossul ,,Să întâmpinăm ziua de 1 Mai”. Tradiţionala zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc din lumea întreagă este pentru mine un bun prilej să-mi exprim simpatia cu care privesc lupta pentru eliberarea popoarelor din ţările capitaliste şi coloniale. Cu deosebită admiraţie urmăresc lupta eroică a poporului coreean, ajutat de voluntarii chinezi, pentru apărarea patriei sale împotriva agresorilor. Aprob din toată inima propunerile de pace ale guvernelor coreean şi chinez, sprijinite de marea Uniune Sovietică şi de toate popoarele doritoare de pace, căci popoarele au nevoie de pace. Popoarele vor reuşi să impună pacea! Membrii brigăzii noastre sunt acum mai hotarîţi ca oricând să depună eforturi înzecite în producţie, pentru realizarea cincinalului în 4 ani şi pentru întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie cu noi victorii. RUSU GHEORGHE muncitor la Atelierele de reparaţii auto Tg.-Mureş