Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)
1953-07-01 / nr. 85
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA! Anul II. Nr. 85. Miercuri, 1 Iulie 1953. | 4 pagini 20 bani Cucerirea păcii stă în puterile noastre Cu câteva zile în urmă a avut loc în capitala R.P. Ungare sesiunea Consiliului Mondial al Păcii. Actuala sesiune a Consiliului Mondial al Păcii, forul suprem al celei mai măreţe mişcări a popoarelor pe care a cunoscut-o istoria, a fost pătrunsă de ideia posibilităţii coexistenţei paşnice a celor două sisteme şi a posibilităţii rezolvării pe cale paşnică prin tratative a problemelor litigioase. Aceste idei străbat astăzi lumea, de la răsărit la apus, dela miază-noapte la miază-zi. Pentru toţi oamenii cinstiţi şi de bună credinţă este evident că oricât s’ar deosebi între ele sistemele sociale ale statelor, există totuşi destule probleme de importanţă vitală în care interesele popoarelor coincid şi asupra cărora este posibil să se cadă la o înţelegere. Asemenea probleme de importantă vitală sunt înainte de toate pacea şi dezvoltarea colaborării economice şi culturale între state. Declaraţiile conducătorilor Uniunii Sovietice privitoare la posibilitatea şi necesitatea rezolvării pe cale paşnică a problemelor internaţionale au produs un puternic efect asupra opiniei publice mondiale. Importanţa acestor declaraţii a fost subliniată chiar şi de unele cercuri conducătoare din ţările capitaliste. Convingerea popoarelor că nu există nici un fel de problemă internaţională care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor, a fost întărită şi confirmată prin însăşi Semnarea acordului de la Panmunion cu privire la prizonierii de război. Mişcarea contemporană a popoarelor pentru apărarea păcii a luat acum un avânt şi mai puternic. Ea îşi lărgeşte necontenit rândurile şi îşi măreşte influenţa asupra vieţii politice internaţionale. Noi masse de oameni cinstiţi aparţinând celor mai diferite clase, cu cele mai variate credinţe religioase, opinii publice şi concepţii sociale se alătură acestei mişcări. Popoarele ştiu căci au învăţat din propria lor experienţă, că trebuie să ţină vigilenţa trează pentru a zădărnici orice acţiuni care duc la noi războaie sângeroase. Popoarele nu mai vor să-şi sacrifice generaţiile lor în floare, ele nu mai vor să-şi vadă distruse familiile şi căminele. Ele st au convins că toate acţiunile mişcării partizanilor păcii sunt menite să ducă la întărirea şi consolidarea păcii între popoarele lumii. De aceea ele cer să se pună frâu acelor cercuri care vor să dezlănţuie un nou război mondial. Analizând ultimele evenimente internaţionale, participanţii la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii n’au putut să nu observe şi unele acţiuni care sunt în vădită contradicţie cu aspiraţiile popoarelor, şi în consecinţă respinse cu indignare de către acestea. Duşmanii păcii au pus obstacole, menite să împiedice destinderea încordării existente în relaţiile internaţionale. Mărturie sunt acţiunile provocatoare ale lui Li Sîn Man în Coreea, provocările eşuate ale mercenarilor fascişti străini în Berlinul răsăritean, precum şi asasinarea nevinovaţilor soţi Rosenberg. Toate aceste manevre sunt condamnate de întreaga opinie civilizată a lumii. Este evident că toate acestea au menirea să împiedice realizarea unei înţelegeri internaţionale. Marele scriitor sovietic Ilya Ehrenburg a arătat în cuvântarea sa rostită la actuala sesiune că nimeni nu trebue să-şi închipue că forţele războiului au fost înfrânte şi că ele s’ar putea împăca cu această idee... In chemarea Consiliului Mondial al Păcii sunt arătate cu strălucită claritate căile de urmat pentru întărirea păcii şi a securităţii internaţionale: „In aCeste zile, chemăm solemn popoarele să ceară guvernelor lor să ajungă la o înţelegere pe calea tratativelor. Trebue să sprijinim orice iniţiativă a oricărui guvern, care are ca ţintă soluţionarea paşnică a conflictelor. Noi trebue să zădărnicim acţiunea acelora care împiedică sau tergiversează realizarea unei înţelegeri. Victoria păcii este aproape. Stă în puterile noastre s’o cucerim”. Toţi oamenii cinstiţi din Regiunea Autonomă Maghiară au salutat cu căldură lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii. Ca o manifestare a hotărîrii lor de a lupta pentru apărarea şi consolidarea păcii, oamenii muncii din regiunea noastră au organizat numeroase schimburi de onoare în cinstea sesiunii şi în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. In ziua schimbului de onoare brigăzile păcii de la IFIL Reghin au realizat depăşiri de normă de câte 15—20 la sută. Asemenea realizări au obţinut în schimburile de onoare şi muncitorii de la fabrica „Petőfi Sándor”, de la Cooperativa meşteşugărească „Textila Mureş” din Tg.-Mureş şi altele. Comitetele de luptă pentru pace îşi îmbunătăţesc încontinuu activitatea. In legătură cu războiul din Coreea au fost ţinute în regiunea noastră 700 de şedinţe de protest, în care 120.000 de cetăţeni cinstiţi au cerut cu hotărîre încetarea neîntârziată a vărsării de sânge. Expoziţia „Popoarele lumii luptă pentru pace” a fost vizionată de un număr de 30.000 de cetăţeni. Comitetele de luptă pentru pace au organizat 150 de cercuri de lectură, în cadru! cărora se frământă problemele vitale ale luptei pentru pace. In prezent în fata comitetelor de luptă pentru pace stă sarcina să adâncească și să popularizeze pe o scară cât se poate de largă documentele adoptate de Consiliul Mondial al Păcii la sesiunea din Budapesta, care constitue un vast program de măsuri menite să contribue la dezvoltarea curentului de massă în favoarea destinderii internaţionale, să unească noi şi noi categorii de oameni cinstiţi în jurul ideilor colaborării internaţionale. Sunt nenumărate mărturii de netăgăduit ale voinţei dârze a oamenilor cinstiţi din regiunea noastră, indiferent de naţionalitate, sau credinţă religioasă de a se alătura chemării Consiliului Mondial al Păcii cu privire la soluţionarea paşnică a conflictelor. Ei sprijină cu hotărîre documentele Consiliului Mondial al Păcii și vor lupta cu înflăcărare pentru traducerea lor în viaţă, pentru triumful cauzei păcii și fericirii popoarelor. IN INTERIORUL ZIARULUI. — Măsuri privind îmbunătăţirea aprovizionării pieţii. (pag. 2-a). — Sfaturi agrotehnice. Plantatul de vară al cartofilor.(pag.2-a). — Folosirea maximală a tractoarelor şi maşinilor agricole la strângerea recoltei. (pag. 2- a). — Din experienţa P.C.U.S. Organizaţia de partid şi gospodăria obştească a artelului. (pag. 3-a). — Colţul Festivalului, (pag. 3-a ). In cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului! Bărci şi planoare sportive în cinstea Festivalului Produsele secţiilor , ambarcaţiuni şi planoare sportive din cadrul întreprinderii Forestiera pentru Industrializarea Lemnului din Reghin sunt cunoscute de către sportivii din toate colţurile ţării. Din exploatările forestiere din munţii Gurghiului şi din bogatele păduri ce împrejmuiesc valea pitorească a Mureşului sosesc zilnic la IFIL Reghin mari cantităţi de lemne de rezonanţă frasin, ulm. şi molid — materia primă a minunatelor construcţii sportive creiate de muncitorii destoinici ai acestei uriaşe uzine. Secţia ambarcaţiuni seamănă cu un imens furnicar. Apropierea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie dă lin impuls tot mai mare însufleţitei bătălii pentru o producţie sporită şi de bună calitate. După alegerea şi sortarea materiei urmează croirea şi prelucrarea la maşini. Rând pe rând intră piesele viitoarelor bărci sportive la ferăstrăul circular, la îndreptar, la ferăstrăul panglică, etc. Apoi urmează prelucrarea manuală şi gavaritul (încheierea corpului bărcii). Faza următoare este aplicarea întăriturilor, nituitul, curăţatul, iar apoi lucrările de finisaj,vopsitul. Se montează apoi armăturile, piesele mecanice şi se instalează piesele auxiliare, furche- iţele, portanţele, scaunele rulante sau fixe şi cartiele. Intre timp se confecţionează şi vâslele, ramele, podelele şi pagarele pentru diferite tipuri de ambarcaţiuni. Pentru a avea un aspect cât mai atrăgător, bărcile sunt vopsite în toate culorile curcubeului şi în vreo 5—6 alte nuanţe şi culori. Sortimentele sunt deasemeni foarte variate. La Reghin se fabrică în prezent numeroase sortimente de bărci sportive, printre care caiace de diferite mărimi, cel mai mare având o lungime de 16 metri, skiffuri pentru concursuri academice, de o lungime până la 18,85 metri, bărci populare pentru agrement, pe care pot fi aplicate vele și motoare exterioare, etc. Printre bărcile fabricate la Reghin se mai numără barca universală cu motor, pentru agrement, gigurile cu scaune rulante, 3 tipuri de canoe sportive, cel mai mare fiind cu o capacitate de 10 persoane plus ur. cârmaci; snipe-uri cu vele pentru concurs; joll-uri olimpice pentru concurs; cutere (star); bărci de Dunăre; sandoline; bărci cu motor interior (şalupe) şi altele. Aceste ambarcaţiuni sunt furnizate vârfurilor de canotaj sportiv, cluburilor „Dinamo, „C.C.A.“, „Contractorul“, „Şantierul“, „Locomotiva“, „Ştiinţa“, „Voinţa“, „Sovromlemn“, etc. Bărcile de concurs fabricate la Reghin sunt folosite cu succes la concursurile regionale, republicane şi chiar şi la concursuri internaţionale în întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului, activitatea secţiei ambarcaţiuni devine tot mai intensă Nu mai puţin de 50 % din întreaga producţie este destinată Festivalului. Pentru concursul de canotaj „fondul Dunării“ dintre Calăraşi şi Galaţi au fost fabricate numeroase caiacuri şi canoe de o calitate ireproşabilă. Participanţii la Festivalul Mondial al Tineretului se vor putea plimba pe lacul Snagov cu masivele bărci cu motor, fabricate la Reghin, însăşi la Reghin, un număr de peste 30 de sportivi, făcând parte din secţia „canotaj“ a colectivului „Avântul“, fac intense antrenamente în vederea competiţiilor sportive organizate în cinstea Festivalului. In întâmpinarea Festivalului a obţinut realizări însemnate în deosebi brigada păcii „Mao Te- Dun“, condusă de utemistul Ludovic Szász care la data de 14 iunie şi-a îndeplinit plănui pe întreaga lună. El continuă sa realizeze zilnic aproape câte 100% peste plan. Desideriu Kopacz, care lucrează la bărcile cu motor realizează zilnic 70% peste normă. Vopsitorii Iosif Bende şi Iosif Szekeres dau dovadă deasemeni de multă îndemânare şi mult sârg în muncă. Stahanovistul Leopold Heidel are o misiune deosebit de interesantă. El lucrează pentru Festival la splendide skiffuri confecţionate din lemn de cedru. Stahanovistul Noviţchi Vladimir conduce cu maini sigure secţia planoare sportive. In cinstea Festivalului se lucrează acum la un nou tip de planorşcoală pe lângă cele trei tipuri produse pănâ î n prezent. Printre stahanoviştii şi fruntaşii în producţie care se disting zilnic prin realizări deosebite în cinstea Festivalului se găsesc numeroşi tineri şi femei de naţionalitate română, maghiară şi germană, care cu toţii suntconştienţi că ceea ce fac, fac pentru ei, pentru înflorirea patriei lor comune, Republica Populară Română. Asemenea muncitori sunt stahanovistul Szabó Zaharie, maistru de atelier, stahanovista Gáli Elena, împânzitoare care îşi depăşesc zilnic normele cu câte 100 la sută, utemişul Frîciu Traian, tâmplar de celule şi Nagy Elisabeta, încleietoare, realizează zilnic câte 50 la sută peste normă, etc. Brigada de tineret condusă de Ioan Hirscher, din atelierul mecanic dă dovadă încontinuu de o intensă preocupare faţă de organizarea locului de muncă şi faţă de buna desfăşurare a procesului de producţie. De la secţiile ambarcaţiuni şi planoare sportive vor lua parte la Festivalul Mondial al Tineretului ca delegaţi şi participanţi un număr de 55 de tineri. Muncitorii din cele două secţii au confecţionat numeroase cadouri pentru Festival. Astfel, la secţia ambarcaţiuni au fost confecţionate în afara orelor de lucru numeroase beţe pentru steaguri, 20 de tabachere din lemn cu picturi artistice înfăţişând bărci cu vele pe lac şi alte scenete şi 5 machete de cutere (star) cu vele. Corpul cuierelor este confecţionat din celuloid imitând reflexele apei, iar restul din lemn de paltin, vopsit cu gust, şi din pânză. La confecţionarea acestor cadouri s-au evidenţiat în special utemiştii Mihai Urişan şi Alexandru Făgărăşan. La secţia planoare au fost confecţionate pentru Festival 14 machete de planoare și 18 tabachere din lemn, pictate cu măiestrie de muncitorul Kacso Carol. Meetinguri de protest împotriva provocării fasciste a mercenarilor străini la Berlin întruniţi într-un meeting fulger, în ziua de 27 iunie, imediat după încetarea lucrului muncitorii fabricii de mobile „Simo Géza“ din Tg.-Mureş au protestat cu energie împotriva aventurii fasciste de la Berlin a mercenarilor aflaţi în solda cercurilor reacţionare din ţările occidentale şi a revanşarzilor din clica lui Adenauer. După ce stahanovistul Köllö Iosif, preşedintele comitetului sindical a deschis meetingul tovarăşul Andrei Bokor, a trecut în revistă evenimentele petrecute la Berlin in ziua de 17 iunie, subliniind că aventura criminală a mercenarilor străini de la Berlin se împleteşte cu acţiunile provocatoare ale clicii lui Li Sin Man în Coreea de Sud, urmărind împiedicarea destinderii încordării internaţionale şi subminarea realizărilor obţinute până în prezent în această chestiune pe baza iniţiativei URSS şi a altor state iubitoare de pace. Luând cuvântul, muncitorul fruntaş în producţie Ioan Rucz de la secţia montare a arătat că în goana lor nebună după profituri maximale, în frica lor de rezolvarea paşnică a problemelor litigioase, aţâţătorii la război nu se dau în lături nici dela cele mai ticăloase fapte. De aceea oamenii muncii trebue să-şi sporească necontenit vigilenţa pentru demascarea uneltirilor cercurilor reacţionare, în orice formă s’ar manifesta acestea. Tehnicianul Iosif Szabó, muncitorul necalificat Iosif Toth, şi alţii au înfierat cu hotărîre provocările neruşinate ale aventurierilor străini, exprimându-şi totodată solidaritatea cu lupta poporului german pentru unificarea Germaniei. Ei şi-au exprimat convingerea că muncitorii germani vor sprijini prin munca lor de zi cu zi acţiunile hotărîte ale Partidului Socialist Unit din Germania şi ale guvernului R. D. Germane, îndreptate înspre îmbunătăţirea radicală a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. ★ Ceva mai târziu, colectivul Complexului CFR Tg.-Mureş s-a întrunit la Depoul de locomotive, spre a-şi manifesta indignarea împotriva provocaţilor fasciste de la Berlin. Tov. Alexandru Brejan, locţiitorşef al sectorului politic şi tov. Ioan Péterfi, şef de serviciu-adjunct la tracţiune, au expus în limbile română şi maghiară referatul întitulat „Cu privire la situaţia din R. D. Germană". Au luat cuvântul numeroşi muncitori feroviari, printre care Ludovic Vischi, din partea serviciului de exploatare feroviară, Teodor Duca, şef de echipă de la Depou, Iosif Mattie de la mişcare, Trandafir Olteanu, şeful staţiei Tg.-Mureş şi alţii. Vorbitorii au subliniat importanţa ascuţirii necontenite a vigilenţei, pentru demascarea uneltirilor forţelor întunecate ale reacţiunii, exprimându-şi solidaritatea cu lupta poporului german împotriva duşmanilor păcii şi fericirii popoarelor, pentru pace şi unificarea Germaniei.