Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)

1953-07-01 / nr. 85

IN INTERIORUL ZIARULUI: PROLETARI DIN lOAfE ŢĂRILE UN1ŢI-VA! Anul II. Nr. 85. | Miercuri, 1 Iulie 1953. I 4 pagini 20 bani — Măsuri privind îmbunătăţirea aprovizionării pieţii. (pag. 2-a). — Sfaturi agrotehnice. Plantatul de vară al cartofilor.(pag.2-a). — Folosirea maximală a tracto arelor şi maşinilor agricole la strângerea recoltei, (pag. 2- a). — Din experienţa P.C.U.S. Orga nlzaţia de partid şi gospodăria obştească a artelului. (pag. 3-a). — Colţul Festivalului, (pag. 3-a ). Cucerirea păcii stă în puterile noastre In cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului! Bărci şi planoare sportive în cinstea Festivalului Meetinguri de protest împotriva provocării fasciste a mercenarilor străini la Berlin Stahanovistul Noviţchi Vladi­mir conduce cu mami sigure secţia planoare sportive. In cin­stea Festivalului se lucrează acum la un nou tip de planor­­şcoală pe lângă cele trei tipuri produse pănâ'n prezent. Printre stahanoviştii şi frun­taşii în producţie care se disting zilnic prin realizări deosebite în cinstea Festivalului se găsesc numeroşi tineri şi femei de na­ţionalitate română, maghiară şi germană, care cu toţii sunt .conştienţi că ceeace fac, fac pentru ei, pentru înflorirea pa­triei lor comune, Republica Populară Română. Asemenea muncitori sunt stahanovistul Szabó Zaharie, maistru de ate­lier, stahanovista Gáli Elena, împânzitoare care îşi depăşesc zilnic normele cu câte 100 la sută, utemîştil Frîciu Traian, tâmp iar de celule şi Nagy Elisa­beta, încieietoare, realizează zil­nic câte 50 la sută peste normă, etc. Brigada de tineret condusă de loan Hirscher, din atelierul mecanic dă dovadă încontinuu de o intensă preocupare faţă de organizarea locului de muncă şi faţă de buna desfăşurare a pro­cesului de producţie. Dela secţiile ambarcaţiuni şl planoare sportive vor lua parte la Festivalul Mondial al Tinere­tului ca delegaţi şi participanţi un număr de 55 de tineri. Muncitorii din cele două sec­ţii au confecţionat numeroase cadouri pentru Festival. Astfel, ia secţia ambarcaţiuni au fost confecţionate în afara orelor de lucru numeroase beţe pentru steaguri, 20 de tabachere din lemn cu picturi artistice înfă­ţişând bărci cu vele pe lac şi alte scenete- şi 5 machete de cutere (star» cu vele. Corpul cuierelor este confecţionat din celuloid imitând reflexele apei, iar restul din lemn de paltin, vopsit cu gust, şi din pânză. La confecţionarea acestor cadouri s‘au evidenţiat în special ute­­miştii Mihai Urişan şi Alexan­dru Făgărăşan. La secţia planoare au fost confecţionate pentru Festival 14 machete de planoare şl 18 tabachere din lemn, pictate cu măiestrie de muncitorul Kacso Carol. Depoul de locomotive, spre a-şi mani­festa indignarea împotriva provocaţi­lor fasciste dela Berlin. Tov. Alexandru Brejan, locţiitor­­şef ai sectorului politic şi tov. loan Péterfi, şef de serviciu-adjunct ia tracţiune, au expus în limbile română şi maghiară referatul întitulat „Cu privire la situaţia din R. D. Germană". Au luat cuvântul numeroşi munci­tori feroviari, printre care Ludovic Vischi, din partea serviciului de ex­ploatare feroviară, Teodor Duca, şef de echipă dela Depou, Iosif Mattié dela mişcare, Trandafir Olteanu, şe­ful staţiei Tg.-Mureş şi alţii. Vorbito­rii au subliniat importanţa asouţirii necontenite a vigilenţei, pentru de­mascarea uneltirilor forţelor întune­cate ale reacţiunii, exprimându-şi solidaritatea cu lupta poporului ger­man împotriva duşmanilor păcii şi fericirii popoarelor, pentru pace şi unificarea Germaniei. Cu câteva zile în urmă a avut Ioc în capitala R.P. Ungare se­siunea Consiliului Mondial al Păcii. Actuala sesiune a Consiliului Mondial al Păcii, forul suprem ai celei mai măreţe mişcări a popoarelor pe care a cunoscut-o istoria, a fost pătrunsă de ideia posibilităţii coexistenţei paşnice a celor două sisteme şi a posibi­lităţii rezolvării pe cale paşnică prin tratative a problemelor li­tigioase. Aceste idei străbat astăzi lu­mea, dela răsărit Ia apus, dela miază-noapte la tniază-zi. Pen­tru toţi oamenii cinstiţi şi de bună credinţă este evident că oricât s’ar deosebi între ele sis­temele sociale ale statelor, exis­tă totuşi destule probleme de importantă vitală în care inte­resele popoarelor coincid şi asu­pra cărora este posibil să se ca­dă la o înţelegere. Asemenea probleme de importantă vitală sunt înainte de toate pacea şi dezvoltarea colaborării econo­mice şi culturale între state. Declaraţiile conducătorilor Uniunii Sovietice privitoare la posibilitatea şi necesitatea rezol­vării pe cale paşnică a proble­melor internationale au produs un puternic efect asupra opiniei publice mondiale. Importanta a­­cestor declaraţii a fost sublinia­tă chiar şi de unele cercuri con­ducătoare din ţările capitaliste. Convingerea popoarelor că nu există nici un fel de problemă internaţională care să nu poată fi rezolvată pe calea tratative­lor, a fost întărită şi confirma­tă prin însăşi Semnarea acordu­lui dela Panmunjon cu privire fa prizonierii de război. Mişcarea contemporană a po­poarelor pentru apărarea păcii a luat acum un avânt şi mai pu­ternic. Ea îşi lărgeşte neconte­nit rândurile şi îşi măreşte in­fluenta asupra vieţii politice in­ternationale. Noi masse de oa­meni cinstiţi aparţinând celor mai diferite clase, cu cele mai variate credinţe religioase, opi­nii publice şi concepţii sociale se alătură acestei mişcări. Popoarele ştiu căci au învă­ţat din propria lor experienţă, că trebuie să ţină vigilenta trea­ză pentru a zădărnici orice ac­ţiuni care duc la noi războaie sângeroase. Popoarele nu mai vor să-şi sacrifice generaţiile lor în floare, ele nu mai vor să-şi vadă distruse familiile şi cămi­nele. Ele s’ău convins că toate acţiunile mişcării partizanilor păcii 6unt menite să ducă la în­tărirea şi consolidarea păcii în­tre popoarele lumii. De aceea ele cer să Se pună frâu acelor cercuri care vor să dezlănţuie un nou război mondial. Analizând ultimele evenimen­te internaţionale, participanţii la sesiunea Consiliului Mondial al. Păcii n’au putut să nu observe şi unele acţiuni care sunt în vă­dită contradicţie cu aspiraţiile popoarelor, şi în consecinţă res­pinse cu indignare de către a­­cestea. Duşmanii păcii au pus obstacole, menite să împiedice destinderea încordării existente în relaţiile internationale. Măr­turie sunt acţiunile provocatoare ale lui Li Sîn Man în Coreea, provocările eşuate ale mercena­rilor fascişti străini în Berlinul răsăritean, precum şi asasinarea nevinovaţilor soţi Rosenberg. Toate aceste manevre sunt con­damnate de întreaga opinie civi­lizată a lumii. Este evident că toate acestea au menirea să îm­piedice realizarea unei înţele­geri internationale. Marele scriitor sovietic Ilya Ehrenburg a arătat în cuvânta­rea sa rostită la actuala sesiune că nimeni nu trebue să-şi închi­­pue că forţele războiului au fost înfrânte şi că ele s’ar putea îm­păca cu această ’dee... In chemarea Consiliului Mon­dial al Păcii sunt arătate cu strălucită claritate căile de ur­mat pentru întărirea păcii şi a securităţii internaţionale: „In a- CL-ste zile, chemăm solemn po­poarele să ceară guvernelor lor să ajungă la o înţelegere pe ca­lea tratativelor. Trebue să spri­jinim orice iniţiativă a oricărui guvern, care are ca ţintă solu­ţionarea paşnică a conflictelor. Noi trebue să zădărnicim acţiu­nea acelora care împiedică sau tergiversează realizarea unei în­ţelegeri. Victoria păcii este aproape. Stă în puterile noastre s’o cuce­rim”. Toţi oamenii cinstiţi din Re­giunea Autonomă Maghiară au salutat cu căldură lucrările se­siunii Consiliului Mondial al Păcii. Ca o manifestare a hotă­­rîrii lor de a lupta pentru apăra­rea şi consolidarea păcii, oame­nii muncii din regiunea noastră au organizat numeroase schim­buri de onoare în cinstea sesiu­nii şi în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru Pace şi Priete­nie. In ziua schimbului de onoa­re brigăzile păcii dela IFIL Re­ghin au realizat depăşiri de nor­mă de câte 15—20 la sută. A- semenea realizări au obţinut în schimburile de onoare şi munci­torii dela fabrica „Petőfi Sán­dor”, dela Cooperativa meşteşu­gărească „Textila Mureş” din Tg.-Mureş şi altele. Comitetele de luptă pentru pace îşi îmbunătăţesc încontinuu activitatea. In legătură cu răz­boiul din Coreea au fost ţinute în regiunea noastră 700 de şe­dinţe de protest, în care 120.000 de cetăţeni cinstiţi au cerut cu hotărîre încetarea neîntârziată a vărsării de sânge. Expoziţia „Popoarele lumii luptă pentru pace” a fost vizio­nată de un număr de 30.000 de cetăţeni. Comitetele de luptă pentru pace au organizat 150 dc- cercuri de lectură, în cadru! cărora se frământă problemele v'tale ale luptei pentru pace. In prezent în fata comitetelor de luptă pentru pace stă sar­cina să adâncească şi să popu­larizeze pe o scară cât se poate de largă documentele adoptate de Consiliul Mondial al Păcii Ja sesiunea din Budapesta, care constitue un vast program de măsuri menite să contribue la dezvoltarea curentului de massă în favoarea destinderii interna­ţionale, să unească noi şi noi categorii de oameni cinstiţi în jurul ideilor colaborării inter­nationale. Sunt nenumărate mărturii de netăgăduit ale voinţei dârze a oamenilor cinstiţi din regiunea noastră, indiferent de naţionali­tate, sau credinţă religioasă de a se alătura chemării Consiliu­lui Mondial al Păcii cu privire !a soluţionarea paşnică a con­flictelor. Ei sprijină cu hotărîre documentele Consiliului Mon­dial al Păcii şi vor lupta cu în­flăcărare pentru traducerea lor în viată, pentru triumful cauzei păcii şi fericirii popoarelor. Produsele secţiilor • ambarca­ţiuni şi planoare sportive din cadrul întreprinderii Forestiera pentru Industrializarea Lemnu­lui din Reghin sunt cunoscute de către sportivii din toate col­ţurile ţării. Din exploatările forestiere din munţii Gurghiului şi din boga­tele păduri ce împrejmuiesc va lea pitorească a Mureşului so sesc zilnic la IFIL Reghin mari cantităţi de lemne de rezonanţă frasin, ulm. şi molid — materia primă a minunatelor construcţii sportive creiate de muncitorii destoinici ai acestei uriaşe uzine. Secţia ambarcaţiuni seamănă cu un imens furnicar. Apropie­rea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru Pace şi Prietenie dă lin impuls tot ma? mare în­­sufleţitei bătălii pentru o pro­ducţie sporită şl de bună calita­te. După alegerea şi sortarea materiei urmează croirea şi pre­lucrarea la maşini. Rând pe rând intră piesele viitoarelor bărci sportive la ferăstrăul cir­cular, la îndreptar, la ferăstrăul panglică, etc. Apoi urmează prelucrarea manuală şi gavaritul (încheierea corpului bărcii). Fa­za următoare este aplicarea în tăriturilor, nituitul, curăţatul, iar apoi lucrările de finisaj,’vop situl. Se montează apoi armă­turile, piesele mecanice şi se In­stalează piesele auxiliare: furche- Iţele, partanţele, scaunele rulan­te sau fixe şi cârrrele. Intre timp se confecţionează şî vâsle le, ramele, padelele şi pagaiele pentru diferite tipuri de ambar­caţiuni. Pentru a avea un aspect cât mai atrăgător, bărcile sunt vop­site în toate culorile curcubeu­lui şi în vreo 5—6 alte nuanţe şi culori. Sortimentele sunt dé­­asemeni foarte variate. La Reghin se fabrică în pre zent numeroase sortimente de bărci sportive, printre care caia­ce de diferite mărimi, cel mai mare având o lungime de 16 metri, skiff uri pertru con­cursuri academice, de o lungime până ia 18,85 metri, bărci popu­lare pentru agrement, pe care pot fi aplicate vele şi motoare exterioare, etc. Printre bărcile fabricate la Reghin se mai numără barca întruniţi îmtr’un meeting fulger, în ziua de 27 Iunie, imediat după încetarea lucrului muncitorii fabricii de mobile „Simo Géza“ din Tg.-Mureş au protestat cu energie împotriva aventurii fasciste dela Berlin a mer­cenarilor aflaţi în solda cercurilor reacţionare din ţările occidentale şi a revanşarzilor din clica lui Adenauer. Dupăce stahanovistul Köllö Iosif, preşedintele comitetului sindical a deschis meetingul tovarăşul An­drei Bokor, a trecut în revistă eve­nimentele petrecute • la Berlin in ziua de 17 Iunie, subliniind că aven­tura criminală a mercenarilor străini dela Berlin se împleteşte cu acţiunile provocatoare ale clicii lui Li Sin Man în Coreea de Sud, urmărind împiedi­carea destinderii încordării interna­ţionale şi subminarea realizărilor ob­ţinute până în prezent în această chestiune pe baza iniţiativei URSS şi a altor state iubitoare de pace. Luând cuvântul, muncitorul frun­taş în producţie loan Riicz dela secţia montare a arătat că în goana lor nebu­universală cu motor, pentru a grement; gigurile cu scaune ru­lante, 3 tipuri de canoe sporti ve, cel mal mare fiind cu o ca pacitate de 10 persoane plus ur. cârmaci; snipe-uri cu vele pen­tru concurs; jolle-uri olimpice pentru concurs, cutere (star); bărci de Dunăre; sandoline; bărci cu motor interior (şalupe) şi altele. Aceste ambarcaţiuni sunt fur­nizate vârfurilor’ de canotaj sportiv, cluburilor „Dinamó', „C.C.A.“, „Contractorul“, „Şan­tierul“, „Locomotiva“', „Ştiin­ţa“, „Voinţa“, „Sovromlemn“, etc. Bărcile de concurs fabricate la Reghin sunt folosite cu suc­ces la concursurile regionale, republicane şi chiar şi la con­cursuri internaţionale In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului, activi­tatea secţiei ambarcaţiuni de vine tot mai intensă Nu mai puţin de 50 % din întreaga pro ducţie este destinată Festiva’u­­lui. Pentru concursul de canotaj „fondul Dunării“ — dintre Oá lăraşi şi Galaţi au fost fabrica te numeroase caiacurl şi canee de o calitate ireproşabilă. Participanţii . la Festivalul Mondial al Tineretului se vor putea plimba pe lacul Snagov cu masivele bărci cu motor, fa­bricate la Reghin. însăşi ia Reghin, un număT de peste 30 de sportivi, făcând parte din secţia „canotaj“ a colectivului „Avânţul“, fac in tense antrenamente în vederea competiţiilor sportive organiza­te în cinstea Festivalului. In întâmpinarea Festivalului a obţinut realizări însemnate ’r deosebi brigada păcii „Mao Ţe- Dun“, condusă de utemistul Lu­dovic Szász care Ia data de 14 Iunie şi-a îndeplinit plănui pe întreaga lună. El continuă sa realizeze zilnic aproape câte 100% peste olan. Desideriu Ko­­pacz, care lucrează la bărcile cu motor realizează zilnic 70% peste normă. Vopsitorii Iosif Bende şi Iosif Szekeres dau do­vadă deasenieni de multă înde­mânare şi mult sârg în muncă. Stahanovistul Leopold Heidel are o misiune deosebit de inte­resantă. El lucrează pentru Fes tival la splendide skiffuri con­fecţionate din lemn de cedru. nă după profituri maximale, în frica lor de rezolvarea paşnică a probleme­lor litigioase, aţâţătorii la război nu se dau în lături nici dela cele mai ti­căloase fapte. Deaceea oamenii mun­cii trebue să-şi sporească necontenit vigilenţa pentru demascarea unelti­rilor cercurilor reacţionare, în orice formă s’ar manifesta acestea. Tehnicianul Iosif Szabó, muncito­rul necalificat Iosif Toth, şi alţii au înfierat ou hotărîre provocările neru­şinate ale aventurierilor străini, ex­­primându-şi totodată solidaritatea cu lupta poporului german pentru unifi­carea Germaniei. Ei şi-au exprimat convingerea că muncitorii germani vor sprijini prin munca lor de zi cu zi acţiu­nile hotărîte ale Partidului Socialist Unit din Germania şi ale guvernului R. D. Germane, îndreptate înspre îm­bunătăţirea radicală a condiţiilor de trai ale oamenilor munoii. ★ Ceva mai târziu, colectivul Comple­xului CFR Tg.-Mureş s’a întrunit Ja

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék