Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)

1953-07-01 / nr. 85

2 STEAUA ROŞIE ! iulie 1933. Folosirea maximală a tractoarelor şi maşinilor agricole, la strângerea recoltei Referindu-se Id rolul SMT- urilor în transformarea socialis­ta a agriculturii şi ca organiza­tori ai producţiei în gosoodării- I' agricole colective, în Expune­rea sa !a Congresul fruntaşilor dm gospodăriile agricole colec­­live, tovarăşul Qhe rghe Gheor­­ghiu-Dej arată următoarele: „O problemă importantă este folo­si'ea . complectă a capacităţii maşinilor SMT. Mai sunt cazuri când tractorul K D 35 este folo­sii numai 50 %, deoarece nu se ;ormează cuplaje ce muşini a­­gricole pentru folosirea integra­li: a puterii lui de tracţiune”. Mecanizatorii de’a SMT Sf. Gheorghe au căutat noi metode de muncă pentru a face pasibi­lă folosirea complectă a tractoa­relor şi maşinilor agricole. Pa­ralel cu muncile de reparaţii a inventarului agricol, colectivul de muncă al staţiunii a discu­tat formarea a mai multor cu­plaje de maşini agricole care să asigure îndeplinirea întocmai a contractelor de lucrări eu gos­­odăriile colective şi întovără­şirile agricole, precum şi pentru recoltarea la timp şi fără pier­deri. Astfel, au Tost alcătuite şase cuplaje de tractoare care acţionează câte două batoze. Al­te şapte cuplaje au fost alcătui­te prin agregarea a câte două secerători-legători după un trac­tor, iar pentru executarea cu randament dublu a desmirişti­­tului, au fost alcătuite 4 cupla­je a câte două pluguri cu rame. Aceste cuplaje izvorîte din mi­eunata experienţă a mecaniza­torilor sovietici permit folosirea cu ran’dament dublu a tractoa­relor. Prin cuplarea a câte două batoze la un tractor, pentru lu­crările de desmiriştit. au fost e­­berate 6 tractoare. Alte patru, reactoare au fost eliberate prin cuplarea la desmiriştit a două pluguri cu rame şi alte 7 trac­toare pot executa desmiriştitul iind eliberate dela seceriş prin cuplarea a câte două secerători­­egători după un tractor. Dar aceste rezultate nu au mulţumit pe deplin colectivul de muncă al Staţiunii de Maşini şi Tractoare din Sf. Gheorghe. Kedves Domokos, directorul sta­ţiunii, împreună cu mecanicul­­şef Csomos Francisc, cu meca­nicii Szabó Áron, Váncsa Géza şi alti tractorişti s’au străduit să rezolve una din problemele cele mai arzătoare şi anume desmiriştitul imediat după sece­riş. Directorul Staţiunii a vizitat anul trecut Uniunea Sovietică, unde a sorbit cu nesaţ din bo­gata experienţă a mecanizato­rilor sovietici. Notiţele luate cu ocazia vizitei făcute pe tarlalele colhozurilor sovietice au fost studiate din nou în mod amă­nunţit de directorul staţiunii şi rr.ecanicul-şef. In Uniunea So­­vetică desmiriştitul se face prin cuplarea polidi6curilor după combaină. Astfel, s’a născut ide­­ia de a Se alcătui aici un agre­gat care să asigure desmiristi­­tuî simultan cu seceratul. Me­­canicul-şef Csomos a confecţio­nat un dispozitiv de cuplare simplu, format dintr’un triunghi de bare metalice. Aşa a luat fiinţă noul agregat compus din­­tr’un tractor K.D. 35, două se­­cerâtori-legători ‘ mijlocii, un a­­dunător de spice şi două des­­, miriştitoare mijlocii. Adunătorul de spice, — un ■ dispozitiv confecţionat în ate- I iierele Staţiunii — este forma! din două scânduri împreunate Statui nostru democrat-popu­lar foloseşte sistemul colectări­lor de produse agricole în scopul asigurării hranei oamenilor muncii şi a materiei prime ne­cesare industriei socialiste me­reu în creştere, precum şi pen­tru crearea rezervelor de stat. Cerealele intrate în magaziile statului prin colectări dau putin­ţă acestuia să aprovizioneze populaţia muncitoare dela oraşe şi să acţioneze împotriva scum­pirii preţurilor de către Specu­lanţi. In acelaş timp, pe calea colectărilor ţărănimea muncitoa­re contribue ia dezvoltarea in­dustriei socialiste care aprovi­zionează satele cu tot mai mul­te maşini agricole şi mărfuri industriale. Deaccea predarea integrală şi la termenele stabili­te a cotelor de colectare datora­te statului de către fiecare pro­ducător agricol este o obligaţie cetăţenească dela care nimeni nu are dreptul sâ se sustragă. In vederea stimulării produ­cătorilor de produse agricole vegetale care-şi îndeplinesc con­ştiincios obligaţia de predare a cotelor către stat, cât şi pentru a uşura circulaţia produselor a­­gricole vegetale în scopul îm­bunătăţirii aprovizionării pieţii guvernul a dat zilele trecute o importantă Hotărtre in avanta­jul producătorilor agricoli. Prin această Hotărîre se sta­bileşte că gospodăriile colective, ţăranii muncitori întovărăşiţi şi producătorii individuali dispun liber de produsele respective ce It-au rămas după colectare, a­­vând dreptul de a le transporta, triăcina sau vinde fără să mai trebue să aştepte realizarea pla­nului de colectare pe raion sau comună, ci numai dacă gospo­cegetale supuse colectărilor de­la orice producător care şi-a p:edat cotele obligatorii la pro­dusul respectiv. Dreptul de a cumpăra aceste produse îl au şi particularii, numai pentru ne­rode lor stricte de consum gos­podăresc. Cumpărarea cerealelor de către particulari în scop de vânzare este interzisă, organele iu drept având datoria să urmă­rească şi să combată cu severi­tate specularea cerealelor. In a­­ceastă privinţă ţăranii munci­tori au datoria să fie vigilenţi şi să demaşte pe speculanţii ca­re vor încerca să adune cereale în scopul de a specula pe oame­nii muncii dela oraşe şi sate. Toate aceste înlesniri sunt o dovadă a grijii partidului şi gu­vernului pentru stimularea pro­ducătorilor agricoli, care sunt chemaţi să producă cât mai mul­te cereale, şi pentru uşurarea circulaţiei produselor vegetale în vederea îmbunătăţirii apro­vizionării oamenilor muncii. Es­te în interesul producătorilor a­­gricoli de a depune toate efortu­rile pentru obţinerea unei recol­te sporite, de a-şi îndeplini con­ştiincios obligaţiile fată de stat şi de a intensifica schimbul în­tre oraş şi sat valorificând pro­dusele ce le prisosesc, prin coo­perative şi pe piaţă. Organizaţiile de partid şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să explice pe larg aceste măsuri şi să mo­bilizeze massele de producători agricoli în lupta pentru strân­gerea recoltei la vreme şi fără pierderi, pentru îndeplinirea in­tegrală a planului tie colectări şi pentru lărgirea schimbului între oraş şi sat. Sfaturi agrotehnice Plantatul de vară al cartofilor Măsuri privind îmbunătăţirea aprovizionării pieţii daria co.ectivă sau producătorul agricol respectiv şi-a predat în întregime cota obligatorie fată de stat. Această însemnată înlesnire acordată producătorilor agricoli constitue un îndemn puternic pentru ţăranii muncitori să strângă recolta cât mai repede, să-şi predea coteie obligatorii datorate statului, pentru a putea dispune cât mai curând de pro­dusele respective în vederea îm­plinirii nevoilor de consum sau pentru d le valorifica. Venind în întâmpinarea ne­voilor ţăranilor muncitori care din cauza secetei din anul tre­cut duc în prezent lipsă de une­le produse, guvernul a hotărît că dela caz la caz, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, împreună cu colecto­rul comunal al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produse­lor agricole, pot aproba !a ce­rerea ţăranilor muncitori întovă­­lăşiţi şi a celor *u gospodării individuale — numai şi numai pentru satisfacerea nevoilor lor de consum — ca aceştia să treere şi să macine o cantitate până la 50 kg. de cereale, înain­te de a fi predat cotele obliga­torii fată de stat. In felul acesta acei ţărani muncitori care în prezent duc lipsă de unele-7pro­duse îşi au asigurate nevoile peisonale de consum până ce strâng recolta şi îşi predau co­tele datorate statului. In cadrul aceleiaşi Hotărîri se prevede că dreptul de a cum­păra cereale aparţine exclusiv statului şi organelor cooperatis­te care au sarcini de achiziţie pentru fondul centralizat al sta­tului. Organele cooperatiste vor putea cumpăra produse agricole vat). Se recomartdă şi este cel mai potrivit să alegem cartofi limpurii (pot fi însă şi Semitim­­purii şi chiar târzii). înainte de larovizare, cartofii se tratează cu o soluţie de formalînă de 40.% (o jumătate de litru for­­malină la 100 litri apă). Tuber­culele se afundă timp de 5 mi­nute în vasul cu soluţie, apoi scoase de aici se aşează în gră­mezi, se acoperă cu muşama sau lOgojini pe timp de două ore. Cartofii trataţi astfel se pun a­­poi în straturi subţiri la o tem­peratură de 10—12 grade; în­­tr’un 6trat 1—2 cartofi, ast­fel să aibă lumină suficientă îiecare cartof. Se păstrează în acest fel până tuberculii formea­ză colţi de i0—14 cm. Apoi se plantează. Plantatul se face în a doua jumătate a lunii Iunie si în prima jumătate a lunii Iu­lie. Culturile de vară trebuiesc controlate zilnic petrim a evita îmburuienirea Pentru a înlătura evaporarea spei din sol se poate aşeza paie printre rânduri. Re­coltatul se face înainte de în­gheţurile de toamnă. Trebue a­­rordată o atenţie deosebită de­pozitării cartofilor, să nu fie de­pozitaţi în locuri umede şi să nu fie loviţi în timpul lucrului. Mărirea producţiei de cartofi este o datorie patriotică a fie­cărui producător. Să folosim deci din plin această metodă, încercându-o pe sup-afeţe oricât de mici. Fiecare zi pierdută în­seamnă o piedică în obţinerea unei recolte sporite •artofi în lunile de vară, forma­rea tuberculilor se face în zile­le mai răcoroase de. toamnă, a - tund când condiţiile climateri­ce sunt muit mr favorabile; temperatura e mai scăzută, iar ploile abundente. Experienţa dovedeşte succese­­ie şi importanta acestei metode. Aşa de exemplu, colhozul „Bol­şevic” din Ucraina, a obţinut prin plantares de vară a carto­filor 20.00.) kg. la hectar, în •imp ce la cartofii plantaţi pri­măvara, recolta a fost de 5.000 kg. La noi în tară în staţiunea experimentală din Tg.-Mureş s’a obţinut prin plantai ea de vară a cartofilor o recoltă de 17.000 kg. la hecta', faţă de 6—8.000 kg. la hecta- obţinute prin în­­sământările de primăvară. Aplicarea acestei metode are o importanţă deosebită în regiu­nea noastră * La staţiunea expe­rimentală din Sângiorgiul de Mureş se aplică această metodă. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole precum şi ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii trebue să experimenteze încă în vara acestui an planta­rea de vară a cartofilor. Gare sunt lucrările practice pentru aplicarea acestei metode şi care sunt posibilităţile locale? Solul în care se plantează trebue să fie merat adânc şi gu­­noit. Se aleg în acest scop te­renuri depe care se recoltează cât mai devreme (de exemplu o parte din grădinile de zarza-In aprovizionarea populaţiei <u alimente, cartoful are un rol deosebit de important. Putând fi gătit 6Ub diferite forme, car­toful formează un articol de hra­nă gustos, cu mare putere nutri­tivă. Pe lângă folosirea cartofului ca aliment, el poate fi folosit şi ca furaj pentru vite sau ca ma­terie primă pentru industria noastră socialistă (la fabricarea spirtului, gumei sintetice, etc.). Cultura cartof Hor are o largă răspândire pe întreg teritoriul tării şi în special în regiunile răcoroase, cu ploi suficiente. La noi în regiune, culturile de car­tofi dau rezultate deosebit de bune în raioanele Miercurea- Giuc, Gheorgheni, Tg.-Secuiesc şi Sf. Gheorghe. In raioanele cu o climă mai caldă, secetoasă ca: Tg.-Mureş, Reghin şi Sângior­giul de Pădure, recoltele de car­tofi sunt mai-reduse, iar în unii ani sunt chiar foarte mici. (Sauzele sunt următoarele: în ♦impui înfloririi plantei căldura prea mare usucă solul, ceeace • ace să stagneze dezvoltarea tu­berculelor, care se coc înainte ’de vreme, rămânând firave, fără vîagă. Dacă la plantarea pentru anul viitor folosim aceiaşi tu­berculi, recolta va fi şi mai sla­bă. Pentru evitarea degenerării cartofilor trebue să aplicăm me­toda savantului sovietic Lisen­ko: plantarea de vară a carto­filor. Esenţialul acestei metode constă în aceea că, plantându-se sub formă de jgheab, aşezate în direcţie înclinată pe parcursul agregatului în urma secerătoa­­rc i. De jgheab sunt prinse ţepu­şe de câte 10 cm. care asigură adunarea complectă a spicelor căzute. Adunătorul de spice a­­şează spicele în pachete în par­tea exterioară a agregatului, astfel discuitoarele nu distrug nici măcar un spic de grâu. Folosirea acestui agregat a­­duoe mari avantagii atât SMTt ului cât şi gospodăriei colective sau întovărăşirii agricole. Se a­­sîgură, ceeace este cel mai im­portant fapt, desmiriştitul si­multan cu secerişul. Desmirişti­­toarele cuplate răscolesc com­plect pământul, crează patul de germinaţie pentru seminţele de buruieni, distrug scoarţa miriş­tii, evitând evaporarea apei din sol. Pe lângă aceasta asigură executarea secerişului şi deSmi­­riştitului în jumătatea timpului planificat, aduce SMT-ului o e­­conomie de 50 la sută la carbu­ranţi şi lubrefianţi şi în acelaş timp şi economie de timp. Acest agregat va fi folosit în anul acesta la gospodăriile co­lective din Ghidfalău, Valea Crişului şi altele. Cât de avan­tajoasă este folosirea acestui a- - gregat de către gospodăriile co­lective reiese şi din experienţa campaniilor din anii trecuţi. De exemplu, gospodăria colectivă din Ghidfalău a recoltat şi desmi­riştit cu propriile sale forţe, cheltuind pentru fiecare 4 hecta­re secerate şi desmlriştite câte 100 zile-muncă şi munca a 16 atelaje de cai şi boi. In acelaş timp desmiriştitul a întârziat mult, şi fiind executat cu plugul a fost mai adânc decât prevede agrominimul. Ca urmare a a­­cestui fapt, în acest an buruie­nile şi-au scos capul, cu toate că a fost făcut „desmiriştitul”. In anul acesta folosirea agrega­tului a fost cerută de^ către co­lectiviştii din Ghidfalău. Gu a­­jutorul lui ei vor recolta şi des­­miristi zilnic câte 5—6 hectare, folosind abia 2 brate de muncă. Pentru extinderea folosirii a­­cestor cuplaje, pentruca mecani­zarea muncilor agricole să aibă o extindere cât mai mare şi pen­truca fiecare staţiune să se poa­tă bucura de denumirea de „or­ganizatorii şi mecanizatorii â­­griculturii recoltei bogate” de care se bucură staţiunea diri Sf. Gheorghe, prin gri ia serviciului regional SMT a fost organizat un schimb de experienţă la ca­re au participat reprezentanţii tuturor staţiunilor de maşini şi tractoare din regiune. In cadrul acestui schimb de experienţă s’a arătat prin experimentări practi­ce agregatul complex; seceră­­•toare-legătoare-desmiriştitoare. Astfel pregătit, SMT-ul dia Sf. Gheorghe priveşte cu încre­dere campania importantă cetee apropie cu paşi vertiginoşi. Ală­turi de SMT Sf. GheorjJfr şi celelalte SMT-uri experimentea­ză aplicarea agregatelor peniiu folosirea complectă a puterii de tracţiune a tractorului, pentru executarea la timp şi în bune conditiuni agrotehnice a lucfă- 1 rilor agricole de vară: secerişul, 1 desmiriştitul şi treerişul. Forţa creiatoare a poporului • nostru muncitor nu cunoaşte ■ margini! Organizaţiile de partid ■ dm cadrul staţiunilor de maşini- şi tractoare au datoria de a sprijini din plin orice iniţativă î în domeniul mecanizării agri­- culturii, de a sprijini împreună t cu conducerea administrativă 2 aplicarea ei în practică.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék