Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)

1953-07-01 / nr. 85

2 Statul nostru democrat-popular foloseşte sistemul colectărilor de produse agricole în scopul asigurării hranei oamenilor muncii şi a materiei prime necesare industriei socialiste mereu în creştere, precum şi pentru crearea rezervelor de stat. Cerealele intrate în magaziile statului prin colectări dau putinţă acestuia să aprovizioneze populaţia muncitoare de la oraşe şi să acţioneze împotriva scumpirii preţurilor de către Speculanţi. In acelaş timp, pe calea colectărilor ţărănimea muncitoare contribue la dezvoltarea industriei socialiste care aprovizionează satele cu tot mai multe maşini agricole şi mărfuri industriale. De aceea predarea integrală şi la termenele stabilite a cotelor de colectare datorate statului de către fiecare producător agricol este o obligaţie cetăţenească de la care nimeni nu are dreptul sa se sustragă. In vederea stimulării producătorilor de produse agricole vegetale care-şi îndeplinesc conştiincios obligaţia de predare a cotelor către stat, cât şi pentru a uşura circulaţia produselor agricole vegetale în scopul îmbunătăţirii aprovizionării pieţii guvernul a dat zilele trecute o importantă Hotărtre in avantajul producătorilor agricoli. Prin această Hotărîre se stabileşte că gospodăriile colective, ţăranii muncitori întovărăşiţi şi producătorii individuali dispun liber de produsele respective ce Ii-au rămas după colectare, având dreptul de a le transporta, triăcina sau vinde fără să mai trebue să aștepte realizarea planului de colectare pe raion sau comună, ci numai dacă gospodaria colectivă sau producătorul agricol respectiv și-a predat în întregime cota obligatorie față de stat. Această însemnată înlesnire acordată producătorilor agricoli constitue un îndemn puternic pentru țăranii muncitori să strângă recolta cât mai repede, să-şi predea cotele obligatorii datorate statului, pentru a putea dispune cât mai curând de produsele respective în vederea împlinirii nevoilor de consum sau pentru a le valorifica. Venind în întâmpinarea nevoilor țăranilor muncitori care din cauza secetei din anul trecut duc în prezent lipsă de unele produse, guvernul a hotărît că dela caz la caz, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, împreună cu colectorul comunal al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor agricole, pot aproba la cererea ţăranilor muncitori întovărăşiţi şi a celor cu gospodării individuale — numai şi numai pentru satisfacerea nevoilor lor de consum — ca aceştia să treere şi să macine o cantitate până la 50 kg. de cereale, înainte de a fi predat cotele obligatorii faţă de stat. In felul acesta acei ţărani muncitori care în prezent duc lipsă de unele 7 produse îşi au asigurate nevoile personale de consum până ce strâng recolta şi îşi predau cotele datorate statului. In cadrul aceleiași Hotărîri se prevede că dreptul de a cumpăra cereale aparţine exclusiv statului şi organelor cooperatiste care au sarcini de achiziţie pentru fondul centralizat al statului. Organele cooperatiste vor putea cumpăra produse agricole cegetale supuse colectărilor dela orice producător care și-a predat cotele obligatorii la produsul respectiv. Dreptul de a cumpăra aceste produse îl au și particularii, numai pentru netode lor stricte de consum gospodăresc. Cumpărarea cerealelor de către particulari în scop de vânzare este interzisă, organele iu drept având datoria să urmărească şi să combată cu severitate specularea cerealelor. In această privinţă ţăranii muncitori au datoria să fie vigilenţi şi să demaşte pe speculanţii care vor încerca să adune cereale în scopul de a specula pe oamenii muncii de la oraşe şi sate. Toate aceste înlesniri sunt o dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru stimularea producătorilor agricoli, care sunt chemaţi să producă cât mai multe cereale, şi pentru uşurarea circulaţiei produselor vegetale în vederea îmbunătăţirii aprovizionării oamenilor muncii. Este în interesul producătorilor agricoli de a depune toate eforturile pentru obţinerea unei recolte sporite, de a-şi îndeplini conştiincios obligaţiile faţă de stat şi de a intensifica schimbul între oraş şi sat valorificând produsele ce le prisosesc, prin cooperative şi pe piaţă. Organizaţiile de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să explice pe larg aceste măsuri şi să mobilizeze massele de producători agricoli în lupta pentru strângerea recoltei la vreme şi fără pierderi, pentru îndeplinirea integrală a planului de colectări şi pentru lărgirea schimbului între oraş şi sat. Măsuri privind îmbunătăţirea aprovizionării pieţii In aprovizionarea populaţiei cu alimente, cartoful are un rol deosebit de important. Putând fi gătit sub diferite forme, cartoful formează un articol de hrană gustos, cu mare putere nutritivă. Pe lângă folosirea cartofului ca aliment, el poate fi folosit şi ca furaj pentru vite sau ca materie primă pentru industria noastră socialistă (la fabricarea spirtului, gumei sintetice, etc.). Cultura cartoflor are o largă răspândire pe întreg teritoriul țării și în special în regiunile răcoroase, cu ploi suficiente. La noi în regiune, culturile de cartofi dau rezultate deosebit de bune în raioanele Miercurea- Giuc, Gheorgheni, Tg.-Secuiesc şi Sf. Gheorghe. In raioanele cu o climă mai caldă, secetoasă ca: Tg.-Mureş, Reghin şi Sângiorgiul de Pădure, recoltele de cartofi sunt mai reduse, iar în unii ani sunt chiar foarte mici. (Scuzele sunt următoarele: în ♦impui înfloririi plantei căldura prea mare usucă solul, ceea ce face să stagneze dezvoltarea tuberculelor, care se coc înainte ’de vreme, rămânând firave, fără vlagă. Dacă la plantarea pentru anul viitor folosim aceiaşi tuberculi, recolta va fi şi mai slabă. Pentru evitarea degenerării cartofilor trebue să aplicăm metoda savantului sovietic Lisenko: plantarea de vară a cartofilor. Esenţialul acestei metode constă în aceea că, plantându-se cartofi în lunile de vară, formarea tuberculilor se face în zilele mai răcoroase de toamnă, atunci când condiţiile climaterice sunt multoi favorabile; temperatura e mai scăzută, iar ploile abundente. Experienţa dovedeşte succesele şi importanţa acestei metode. Aşa de exemplu, colhozul „Bolşevic” din Ucraina, a obţinut prin plantarea de vară a cartofilor 20.00. kg. la hectar, în timp ce la cartofii plantaţi primăvara, recolta a fost de 5.000 kg. La noi în ţară în staţiunea experimentală din Tg.-Mureş s’a obţinut prin plantarea de vară a cartofilor o recoltă de 17.000 kg. la hectar, faţă de 68.000 kg. la hectar obţinute prin însămânţările de primăvară. Aplicarea acestei metode are o importanţă deosebită în regiunea noastră . La staţiunea experimentală din Sângiorgiul de Mureş se aplică această metodă. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole precum şi ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii trebue să experimenteze încă în vara acestui an plantarea de vară a cartofilor. Care sunt lucrările practice pentru aplicarea acestei metode şi care sunt posibilităţile locale? Solul în care se plantează trebue să fie meral adânc şi gunoit. Se aleg în acest scop terenuri de pe care se recoltează cât mai devreme (de exemplu o parte din grădinile de zarzavat). Se recomandă şi este cel mai potrivit să alegem cartofi timpurii (pot fi însă şi Semitimpurii şi chiar târzii). înainte de larovizare, cartofii se tratează cu o soluţie de formalină de 40% (o jumătate de litru formalină la 100 litri apă). Tuberculele se afundă timp de 5 minute în vasul cu soluţie, apoi scoase de aici se aşează în grămezi, se acoperă cu muşama sau rogojini pe timp de două ore. Cartofii trataţi astfel se pun apoi în straturi subţiri la o temperatură de 10—12 grade, într’un strat 1—2 cartofi, astfel să aibă lumină suficientă fiecare cartof. Se păstrează în acest fel până tuberculii formează colţi de 10—14 cm. Apoi se plantează. Plantatul se face în a doua jumătate a lunii Iunie şi în prima jumătate a lunii Iulie. Culturile de vară trebuiesc controlate zilnic pe prim a evita îmburuienirea Pentru a înlătura evaporarea apei din sol se poate aşeza paie printre rânduri. Recoltatul se face înainte de îngheţurile de toamnă. Trebue acordată o atenţie deosebită depozitării cartofilor, să nu fie depozitaţi în locuri umede şi să nu fie loviţi în timpul lucrului. Mărirea producţiei de cartofi este o datorie patriotică a fiecărui producător. Să folosim deci din plin această metodă, încercându-o pe suprafeţe oricât de mici. Fiecare zi pierdută înseamnă o piedică în obţinerea unei recolte sporite Sfaturi agrotehnice Plantatul de vară al cartofilor STEAUA ROȘIE 1 iulie 1933. Folosirea maximală a tractoarelor şi maşinilor agricole, la strângerea recoltei Referindu-se la rolul SMT- urilor în transformarea socialista a agriculturii şi ca organizatori ai producţiei în gospodării I agricole colective, în Expunerea sa la Congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole colective, tovarăşul Gherghe Gheorghiu-Dej arată următoarele: „O problemă importantă este folosirea complectă a capacităţii maşinilor SMT. Mai sunt cazuri când tractorul KD 35 este folosit numai 50 %, deoarece nu se formează cuplaje de maşini agricole pentru folosirea integrală a puterii lui de tracţiune”. Mecanizatorii de la SMT Sf. Gheorghe au căutat noi metode de muncă pentru a face posibilă folosirea complectă a tractoarelor şi maşinilor agricole. Paralel cu muncile de reparaţii a inventarului agricol, colectivul de muncă al staţiunii a discutat formarea a mai multor cuplaje de maşini agricole care să asigure îndeplinirea întocmai a contractelor de lucrări cu gosodăriile colective şi întovărăşirile agricole, precum şi pentru recoltarea la timp şi fără pierderi. Astfel, au fost alcătuite şase cuplaje de tractoare care acţionează câte două batoze. Alte şapte cuplaje au fost alcătuite prin agregarea a câte două secerători-legători după un tractor, iar pentru executarea cu randament dublu a desmiriştitului, au fost alcătuite 4 cuplaje a câte două pluguri cu rame. Aceste cuplaje izvorîte din mieunata experiență a mecanizatorilor sovietici permit folosirea cu randament dublu a tractoarelor. Prin cuplarea a câte două batoze la un tractor, pentru lucrările de desmiriștit, au fost elierate 6 tractoare. Alte patru, reactoare au fost eliberate prin cuplarea la desmiriştit a două pluguri cu rame şi alte 7 tractoare pot executa desmiriştitul find eliberate de la seceriş prin cuplarea a câte două secerătoriegători după un tractor. Dar aceste rezultate nu au mulţumit pe deplin colectivul de muncă al Staţiunii de Maşini şi Tractoare din Sf. Gheorghe. Kedves Domokos, directorul staţiunii, împreună cu mecaniculşef Csomos Francisc, cu mecanicii Szabó Áron, Váncsa Géza şi alţi tractorişti s’au străduit să rezolve una din problemele cele mai arzătoare şi anume desmiriştitul imediat după seceriş. Directorul Staţiunii a vizitat anul trecut Uniunea Sovietică, unde a sorbit cu nesaţ din bogata experienţă a mecanizatorilor sovietici. Notiţele luate cu ocazia vizitei făcute pe tarlalele colhozurilor sovietice au fost studiate din nou în mod amănunţit de directorul staţiunii şi mecanicul-şef. In Uniunea Sovetică desmiristitul se face prin cuplarea polidiscurilor după combaină. Astfel, s’a născut ideia de a Se alcătui aici un agregat care să asigure desmiristitul simultan cu seceratul. Mecanicul-şef Csomos a confecţionat un dispozitiv de cuplare simplu, format dintr’un triunghi de bare metalice. Aşa a luat fiinţă noul agregat compus dintr’un tractor K.D. 35, două seceratori-legători ‘ mijlocii, un adunător de spice şi două des, miriştitoare mijlocii. Adunătorul de spice, — un ■ dispozitiv confecţionat în ate- Iierele Staţiunii — este forma din două scânduri împreunate sub formă de jgheab, aşezate în direcţie înclinată pe parcursul agregatului în urma secerătoarei. De jgheab sunt prinse ţepuşe de câte 10 cm, care asigură adunarea complectă a spicelor căzute. Adunătorul de spice aşează spicele în pachete în partea exterioară a agregatului, astfel discuitoarele nu distrug nici măcar un spic de grâu. Folosirea acestui agregat aduce mari avantagii atât SMT- ului cât şi gospodăriei colective sau întovărăşirii agricole. Se asigură, ceea ce este cel mai important fapt, desmiriştitul simultan cu secerişul. Desmiriştitoarele cuplate răscolesc complect pământul, crează patul de germinaţie pentru seminţele de buruieni, distrug scoarţa miriştii, evitând evaporarea apei din sol. Pe lângă aceasta asigură executarea secerişului şi deSmiriştitului în jumătatea timpului planificat, aduce SMT-ului o economie de 50 la sută la carburanţi şi lubrefianţi şi în acelaş timp şi economie de timp. Acest agregat va fi folosit în anul acesta la gospodăriile colective din Ghidfalău, Valea Crişului şi altele. Cât de avantajoasă este folosirea acestui agregat de către gospodăriile colective reiese şi din experienţa campaniilor din anii trecuţi. De exemplu, gospodăria colectivă din Ghidfalău a recoltat şi desmiriştit cu propriile sale forţe, cheltuind pentru fiecare 4 hectare secerate şi desmiriştite câte 100 zile-muncă şi munca a 16 atelaje de cai şi boi. In acelaş timp desmiriştitul a întârziat mult, şi fiind executat cu plugul a fost mai adânc decât prevede agrominimul. Ca urmare a acestui fapt, în acest an buruienile şi-au scos capul, cu toate că a fost făcut „desmiriştitul”. In anul acesta folosirea agregatului a fost cerută de către colectiviştii din Ghidfalău. Cu ajutorul lui ei vor recolta şi desmirişti zilnic câte 5—6 hectare, folosind abia 2 brate de muncă. Pentru extinderea folosirii acestor cuplaje, pentru ca mecanizarea muncilor agricole să aibă o extindere cât mai mare şi pentru ca fiecare staţiune să se poată bucura de denumirea de „organizatorii şi mecanizatorii agriculturii recoltei bogate” de care se bucură staţiunea diin Sf. Gheorghe, prin grija serviciului regional SMT a fost organizat un schimb de experienţă la care au participat reprezentanţii tuturor staţiunilor de maşini şi tractoare din regiune. In cadrul acestui schimb de experienţă s’a arătat prin experimentări practice agregatul complex, secerătoare-legătoare-desmiriştitoare. Astfel pregătit, SMT-ul din Sf. Gheorghe priveşte cu încredere campania importantă cet se apropie cu paşi vertiginoşi. Alături de SMT Sf. Gheorgife şi celelalte SMT-uri experimentează aplicarea agregatelor pentru folosirea complectă a puterii de tracţiune a tractorului, pentru executarea la timp şi în bune condiţiuni agrotehnice a lucră- rilor agricole de vară: secerişul, desmiriştitul şi treerişul. Forţa creiatoare a poporului nostru muncitor nu cunoaşte ■ margini! Organizaţiile de partid ■ din cadrul staţiunilor de maşini şi tractoare au datoria de a sprijini din plin orice inițativă î în domeniul mecanizării agriculturii, de a sprijini împreună cu conducerea administrativă , aplicarea ei în practică.